1

Capitolul I Ecosistemele antropice Definire, componente si tipuri Sistemele antropizate sunt formate prin transformarea si simplificarea sistemelor ecologice naturale. Fiind ecosisteme simplificate, cu nivel redus de complexitate a organizarii si cu echilibru precar, sistemele antropizate nu se pot mentine decât prin interventia severa si permanenta a populatiei umane pe cai multiple si specializate, cu imputuri mari de energie auxiliara sub forma combustibililor fosili. În perspectiva nu prea îndepartata (aproximativ sub 100 de ani) este probabil ca stocurile utilizabile de combustibili fosili sa se epuizeze. Unii autori mai putin optimisti (sau poate mai realisti) afirma ca timpul de epuizare este si mai scurt, de 40-50 de ani. De aceea, se impune de urgenta revizuirea tehnologiilor în favoarea celor cu consumuri energetice reduse, paralel cu stimularea mecanismelor si proceselor de maximizare si concentrare a energiei solare. Componente antropice Asezari rurale – presiunea exercitata de om este redusa urbane mici – putini locuitori, activitati economice reduse, unele schimbari în mediu marile centre urbane – mediul natural complet schimbat Agricultura Extensiva: Defrisari masive Întroducerea culturilor cerealiere Intensiva: Cresterea productiei agricole Mecanizare, chimizare, irigatii, desalinizare, desecare, soluri cu productivitate crescuta Cresterea animalelor Pastoritul de transhumanta Resurse de hrana limitate Resurse impuse de conditii climatice Intensiva În statele dezvoltate economic Ferme moderne Hrana abundenta Rase de animale selectionate Organizarea în spatii amenajate, bine întretinute

2

Industria Modifica negativ prin: excavatii, extractia petrolului, baraje si lacuri hidroenergetice, platforme industriale, diguri, bazine portuare, noxe, deseuri, constructii abandonate etc Omul A creat forme de relief:, diguri, canale, taluze A nivelat ondularile reliefului A crescut riscul producerii de alunecari, surpari, torenti A schimbat complet medil terenurilor mlastinoase Poluarea aerului si solului Cele mai importante transformari s-au produs în regiunile de câmpie prin înlaturarea vegetatiei spontate si introducerea speciilor de cultura. 1.2 Conceptia sistemica aplicata in ecologia aplicata Definirea notiunii Sistem de Agricultura Teoria sistemelor a fost elaborata de L. Von Bertalamffy în 1952, aceasta postulând universul este organizat în sisteme si ansambluri de elemente ce se afla în interactiune. Sistemele au cea mai ampla, mai cumprinzatoare si mai evidenta organizare în lumea organismelor vii, în acest domeniu vast fiind inclusa si agricultura, cu toate sferele sale complexe de activitate. Notiunea de sistem a aparut prima data în fizica, de unde a fost transferata, preluat, adaptata si explicata si în diverse ramuri ale biologiei. Sistemele biologice sunt, prin definitie, sisteme structurale, adica poseda doua însusiri esentiale ce trebuie luate în considerare la definirea sistemelor din biologie, aceste însusiri fiind structura si functia. Structura se refera la componentele sistemului, iar functiile la interrelatiile dintre componente între ele si la relatiile sistemului la care ne referim cu sistemul în care acesta este integrat. Asadar, prin functionalitate se întelege relatia unui sistem inferior dat cu sistemul ierarhic imediat superior acestuia, ceea ce se poate exemplifica prin relatia ce exista între o populatie dintre o specie de plante spontane, cu biocenoza din care acestea fac parte, iar prin structura se defineste entitatea vizibila sau componentele sistemului, adica partea concret intuitiva. Un sistem biologic dat se situeaza pe o anumita trepta în totalitatea sistemelor biologice, adica aceasta este integrat pe un anumit nivel al ansamblului sistemelor biologice. Astfel, o planta sau un alt organism pluricelular are integrat în el o ierarhie întreaga de sisteme, începînd de la cele subatomice (ioni), continuând cu cele atomice, molecule si trecând apoi la organite ale celulelor, la celule, tesuturi, organe, complexe de organe si sfârsind cu individul ca atare. Si tot la fel, planta respectiva se afla, în anumite conditii de mediu, într-o anumita alta asociatie cu alte specii de plante spontane sau cultivate. Din cele spuse rezulta ca în asa numita integrare a sistemului biologic sunt cuprinse atât sisteme nebiologice, care în exemplul dat sunt reprezentate de atomi si molecule, cât si de sisteme biologice, care în acelasi exemplu sunt celulele sau tesuturile, fara a tine seama de gradul lor de generalitate. Sistemele biologice sunt sisteme deschise informationale, care au capacitatea de autoconservare, autoreproducere, autoreglare si autodezvoltare de la formele simple la cele complexe de organizare, al caror comportament antientropic le asigura stabilitate în relatiile lor cu alte sisteme (N. Botnariuc, 1974). Unitatea biologica de baza în sistematica plantelor si animalelor este specia, care aparent are o valoare statica, în realitate fiind maleabila, adaptativa

3

si evolutiva. În functie de gradul de înrudire, organismele superioare (plante, animale) au fost sistematizate si încadrate în genuri, acestea în familii, familiile în ordine, ordinele în clase si ramuri, iar ultimele în încrengaturi. Unitatile subordonate speciei sunt subspecia, varietatea sau rasa si forma, toate aceste subunitati fiind numite taxoni. Lumea vie este alcatuita nu doar din niveluri de integrare, ci si din niveluri de organizare. S-au stabilit 5 niveluri de organizare a sistemelor biologice: 1) nivelul individual, reprezentat prin indivizi biologici; 2) nivelul populational sau de specie si de populatie caracterizat prin relatii interspecifice între indivizi; 3) nivelul biocenotic, reprezentat prin biocenoze, a caror trasatura specifica o constituie relatiile interspecifice; 4) nivelul complexelor de biocenoze (macrobiocenoza) ce cuprinde un complex de biocenoze, caracterizat prin relatii interbiocenotice; 5) nivelul biosferei, care se refera la totalitatea materiei vii de pe Pamânt, ce functioneaza ca un sistem la scara planetara; Sistemul agricol. Biosfera are o organizare sistemica, iar agricultura, ca o componenta a biosferei, poate fi privita ca un sistem aparte, agricol sau agrosistemul. Notiunea de sistem face parte din sfera de gândire si cercetare a domeniului formulat sub numele de ecologie. Termenul ecologie a fost definit de zoologul Ernst Haeckel (1834-1919) ca fiind stiinta conditiilor luptei pentru existenta si a economiei naturii, prin economia naturiiîntelegându-se modul în care se realizeaza substanta vie repartizata pe specii de vietuitoare si cum aceasta circula pâna la biodegradarea sub actiunea microorganismelor. În centrul definitiei data de Haeckel în 1866 sta principiul interactiunii, ca veriga funfamentala între diferitele niveluri de organizare a lumii organismelor vii, de aceea vechea conceptie a lui Haeckel despre economia naturii este integrate în conceptia contemporana despre organizarea sistemica a materiei vii, ceea ce înseamna ca ecologia poate fi definita ca o stiinta a interactiunilor între sistemele supraindividuale. Se vorbeste astazi despre o ecologie marina, o ecologie a apelor continentale si o ecologie terestra. Ecologia este definita astazi ca fiind stiinta ecosistemelor (oikos = casa, loc de viata, în greceste) si logos = stiinta, adica stiinta care studiaza modul de existenta a vietuitoarelor la ele acasa, adica în conditiile lor naturale. Biologul Grigore Antipa (1867-1944), a intermeietorului Muzeului de Istorie Naturala din Bucuresti, care a elucidat problemele productivitatii piscicole în Lunca si Delta Dunarii si a pus bazele scolii românesti de hidrobiologie si ihtiologie, a fost unul din favoritii lui Haeckel, sub îndrumarea caruia s-a trecut teza de doctorat cu magna cum laude . Ecosistemul. Un ecosistem este un spatiu sau teritoriu delimitat oarecum arbitrar pe baza a doua componente esentiale care-l caracterizeaza: a) componenta abiotica, reprezentata prin conditiile naturale de clima, sol, geografice si geomorfologice care formeaza ceea ce se numeste biotop, si b) componenta biotica sau oeganica, reprezentata prin vietuitoarele ce traiesc pe un anumit teritoriu si care poarta numele de biocenoza sau comunitate. Ecosistemele sunt unitati functionale si structurale rezultate din integralitatea biotopurilor (habitatelor) si a biocenozelor. Dar biotopul si biocenoza sunt atat de întrepatrunse, separarea lor in spatiu este absolut imposibila. Biotopul fara biocenoza si biocenoza fara biotop sunt de neconceput. In ecosisteme se realizeaza interactiunile dintre biotop si substanta vie. Orice ecosistem dispune de un fond de substante abiotice pe care se „ suprapun” procesele biologice prin care atomii trec din

4

combinatii minerale in combinatii organice si invers. Ecosistemul este alcatuit din doua subsisteme care se interconditioneaza: - Componenta anorganica a ecosistemelor mai poarta denumirea si de habitat si reprezinta susrsa de materie si energie pentru procesele biologice.Habitatul este alcatuit din substrat si microclimat. - Componenta biologica este alcatuita din totalitatea microorgabismelor si macroorganismelor vagetale si animale care stabilesc relatii intraspecifice si interspecifice. Asadar, ecosistemul este un sistem complex, alcatuit din: biotop – subsistem primar anorganic, respectiv partea nevie (abiotica) sau cadrul natural cu conditiile sale fizice si chimice; biocenoza – subsistem biologic, respectiv partea vie (biotica), formata din populatiile diferitelor specii, aflate în interactiune. Aceste doua componente nu sunt separate fizic în natura. Biocenoza are functie de reglator al metabolismului atomilor elementelor chimice în biotop, al ciclului biogeochimic local, ca acumulator si captator de atomi si energie solara.Împreuna, cele doua componente formeaza, sub aspect structural si functional, o arhitectura unica, un sistem deschis. Acest sistem – ecosistemul – constituie unitatea de lucru a biosferei, care utilizeaza constructiv, sub raport dinamic si structural, curentul de energie, captat de la Soare sau introdus pe alte cai în interiorul unitatii. Biotopul constituie, conform acceptiunii generale, partea nevie a ecosistemului, reprezentând mediul fizic si chimic al unei comunitati. Biotopul reprezinta un sistem abiotic sau abiogen, format dintr-un complex de factori ecologici prezenti într-o anumita portiune a suprafetei Pamântului sau a partii lui subterane care asigura mijloacele materiale necesare biocenozei. Mediul fizic trebuie considerat drept spatiul ocupat de diversele populatii ale speciilor alcatuitoare, precum si locul care ar putea fi ocupat de viata în ansamblu si este analizat prin prisma caracteristicilor pe care le înregistreaza urmatoarele componente (factori ecologici): - lumina, temperatura, focul, gravitatia, orografia, precipitatiile, presiunea atmosferica, presiunea hidrostatica, aprovizionarea cu macroelemente, ph-ul. Biocenoza reprezinta un nivel supraindividual de organizare a materiei vii si descrie totalitatea organismelor vii, vegetale (fitocenoza) si animale (zoocenoza) care interactioneaza între ele si care convietuiesc într-un anumit mediu sau sector din biosfera (biotop), formând cu el un tot unitar si care se afla într-un echilibru dinamic dependent de acel mediu. Ea se caracterizeaza printr-o anumita structura si functionare data de modelul circulatiei materiei, energiei si informatiei. Biocenoza si mediul ei de viata (biotopul) formeaza un tot unitar: ecosistemul, în cadrul caruia ele sunt strâns corelate si interconditionate dialectic, astfel ca biocenoza poate fi definita ca populatia biotopului, iar biotopul ca locul, sau mediul, ocupat de biocenoza. Reprezinta partea vie a ecosistemului (comunitatea), fiind formata din totalitatea diferitelor specii cuprinse în trei sectoare interdependente: - fitocenoza (comunitatea plantelor),cu ocontributie determinanta la biomasa ecosistemului; - zoocenoza (comunitatea animalelor) si - microbiocenoza (comunitatea microorganismelor). Clasificarea ecosistemelor Dupa locul în care se gasesc, ecosistemele sunt în general clasificate în: - Ecosisteme acvatice; - Ecosisteme terestre. O alta clasificare a ecosistemelor: - ecosistem autotrof - ecosistem în care predomina activitatea plantelor verzi, si care se

5

poate autosustine. - ecosistem heterotrof - ecosistem în care predomina activitatea organismelor consumatoare. - ecosistem tânar - ecosistem în care productia plantelor verzi întrece consumul organismelor heterotrofe. - ecosistem matur - ecosistem în care productia plantelor verzi este aproximativ egala cu cea a organismelor consumatoare. - ecosistem natural - ecosistem care a aparut spontan, prin lupta pentru existenta a speciilor vegetale si animale, în care omul nu a avut nici un rol în modificarea densitatii, abundentei si diversitatii organismelor. - ecosistem antropogen - ecosistem în care interventia omului este partiala sau totala. - ecosistem uman - ansamblul planetar în interactiune al populatiilor umane, împreuna cu factorii de mediu. 1). Ecosistemul acvatic este un ecosistem al carui biotop este strâns legat de mediul acvatic. Aceste ecosisteme pot fi de diferite marimi, de la mari pâna la iazuri mici. Ecosistemele acvatice sunt clasificate în: - ecosisteme acvatice cu apa dulce (lacuri, iazuri); - ecosisteme acvatice cu apa sarata (mari). Biocenoza acestor ecosisteme este una acvatica. Mediul acvatic se caracterizeaza prin o serie de factori specifici: - Cantitate de oxigen mica; - Presiunea mare a apei; - Temperatura joasa; - Luminozitate mica. Ecosistemul fiind o structura functionala, functionalitatea lui rezulta din relatiile dintre speciile care il compun, cat si din interactiunile acestora cu factorii abiotici. Scopul ecosistemului este de a antrena energia solara si substantele nutritive in circuitul biologic, pentru a fi transformate in substantele organice ce alcatuiesc indivizii populatiilor din biocenoza. Astfel, ecosistemul este o unitate productiva de substanta organica ce se materializeaza in organismele ce populeaza biotopul respectiv. Un ecosistem nu are granite definite, astfel el poate avea dimensiuni foarte mari (desertul Sahara), sau dimensiuni foarte mici (un iaz). 1.3 Strategiile alternative privind dezvoltarea societatii umane (raporturile om-natura) Evolutia îndelungata a omului în cadrul unor ecosisteme naturale sau putin artificializate a determinat pe plan spiritual stabilirea cu natura salbatica a unor raporturi de adânca rezonanta afectiva. Perturbarea acestor raporturi are serioase implicatii asupra zonelor adânci ale trairii emotionale, fiind una din cauzele carentei afective si a numeroase boli psihice din marile metropole. Numeroase anchete arata ca 11-24 % din locuitorii aglomerarilor urbane sunt psihopati, pentru ei evadarile de la sfârsitul saptamânii si vacantele din zonele naturale nu sunt decât încercari de restabilire chiar si pentru scurta durata a legaturilor cu natura. Studii de cuantificare a actiunii binefacatoare a unor ecosisteme complexe cum sunt padurile, asupra starii de sanatate si regenerare psihica a populatiie umane, aduc noi argumente în pledoaria pentru conservarea integrala a genofondului spontan. Ecosistemele biosferei reprezinta structuri ce ofera populatiilor umane nu numai cadrul dezvoltarii lor materiale ci si spirituale. Ele, asigura, în ansamblu si prin constituientii lor, resursele informationale, inclusiv cele emotive, pentru creatia culturala regasindu-se cu vigoare în culturile populare, pe care le circumscriu împreuna cu alti

Fiecare dintre aceste sisteme supraindividuale realizeaza schimburi echilibrate cu mediul sau. Cateva dintre acestea sunt: 1. daca perturbatiile sunt prea puternice. Materia vie are mecanisme de autotreglare. Putem spune ca organismul este strabatut permanent de un flux material si energetic si cu toate acestea. mai ales pe consumatorii de . cedeaza materie si energie mediului. avand mai multe sisteme reglatoare. Prin supraexploatare intelegem extragerea unei cantitati de biomasa mai mare decat sporul ei natural. Cauzele dezechilibrelor ecologice Am vazut cum echilibrul ecologic (care se manifesta in sistemele biologice supraindividuale) este supus permanent actiunii unor factori pertubatori. civilizatia umana executa cele mai periculoase influente destabilizatoare la nivelul intregii biosfere.El este permanent modificat de factorii intamplatori care fac sa creasca sau sa scada efectivul unuia dintre poupulatii. biosfera. Echilibru dintre doua verigi invecinate ale lantului trofic nu este fix. Rezultatul este distrugerea specilor asupra carora se exercita. iar intre ceea ce primeste si ceea ce elimina trebuie sa existe un echilibru. culegator si vanator se integra organic in ecosistemele naturale pune in primejdie multe specii. consumatori si descompunatori. Lanturile trofice se intretaie deoarece fiecare populatie de regula face parte in acelasi timp din mai multe lanturi trofice. Totusi. rezultand de aici chiar echilibrul ecologic. Populatie: -producatori -consumatori primari -consumatori secundari -consumatori tertiari Intre cele 4 populati exista un echilibru cantitativ:exista atatia indivizi intr-o populatie cati poate hrani populatia anterioara.6 factori unor teritorii ecologice si geografice precis delimitate. Restrangerea ecosistemelor naturale. In biocenoza exista un echilibru intre cele trei categori trofice:producatori.rezultand reteaua trofica.Cu cat o biocenoza este mai bogata in specii. cu atat ea se ehilibreaza mai rapid. La fel se pune problema si in cazul nivelurilor spraindividuale de organizare a materiei vii: populatie. echilibrarea nu se mai produce. 1. Mai mult: el nici n-ar putea exista fara acest flux. Un oraganism preia din mediu materie si energie. stabilizatoare.La nivel plantelor exista un echilibru intre fotosinteza si respiratie prin care se mentine constanta compozitia atmosferei. Saracirea patrimoniului genetic mondial si uniformizarea ecosistemelor apar ca pericole nu numai pentru bunastarea materiala a omenirii ci si pentru evolutia sa spirituala în viitor.4 Echilibre si dezechilibre in biosfera In materia vie este o continua miscare. el continua sa existe. Din pacate. 2. construindu-se pe sine si in acelasi timp. biocenoza. Omul primitiv. Supraexploatarea resurselor biosferei.

Pentru speciie aflate in pragul disparitiei se impun masuri de asigurare a supravietuirii individuale si a reproducerii pentru mentinerea speciei in patrimoniul genetic planetar. . Poluarea. Restrangerea biodiversitatii. Pentru specile grav amenintate se cere interzicererea exploatarii si monitorizarea individuala pentru a le da posibilitatea de a ajunge la efective viabile.De aceea omenirea trebuie sa actioneze acum. Populantii chimice si radioctivi se concentreaza progresiv de-a lungul lanturilelor tropice. cu perspectiva repopularii zonelor de origine. 4. Introducerea unor specii noi in ecosisteme. atingand concentratii mortale in organismul consumatorilor de varf.7 varf. 5. Multe specii nu se mai pot repoduce deoarece chiar in spatiul in care le-a mai ramas nu au linistea necesara sau nu mai au baza trofica suficenta pentru reproducere. 3. Masuri de combatere a dezechilibrelor ecologice. Cea mai evidenta consecinta a supraexploatarii este disparitia unor specii. De aceea au fost reglementate vanatoarea si pescuitul. Diferite forme ale poluarii afecteaza toate speciile. deoarece mai tarziu va fi prea tarziu. Dezechilibrele ecologice au atins un punct critic. din aceasta cauza. care au nevoie de un spatiu mai mare de hranire. Pentru specile care nu sunt foarte grav amenintate trebuie reglementata exploatarea. O populatie introdusa intr-un ecosistem nou poate produce dezichilibre deoarece efectivul nu mai este controlat de dusmanii naturali din ecosistemul de origine. Ecosistemele naturale devin tot mai sarace in specii si. Ea nu are numai un inteles geometric. din ce in ce mai nestabile.

utilizarea la maxim a energiei solare pe care o are la dispozitie ecosistemul precum si intrarea in echilibru cu biotopul. Pentru a crea aceste agroecosisteme. cu putine exceptii. Agroecosistemele sunt constituite ca si ecosistemele naturale dintr-o componenta abiotica numita agrobiotopul si una biotica numita agrobiocenoza.PUIA si colab. Omul se comporta ca specie dominanta a agrobiocenozelor nu atat prin abundenta sau biomasa cat prin activitatea sa reglatoare. ecosistemele naturale nu evolueaza in directia maximizarii unui singur component ci spre dezvoltarea tuturor componentelor biocenotice.8 Capitolul II Ecosistemele agricole 2. In alta ordine de idei nivelurile trofice din agroecosistem sunt disjuncte astfel ca atat productia primara cat si cea secundara este destinata in principal necesitatilor umane acest lucru necesitand exportul acesteia deoarece consumul are loc in alt spatiu. Spre deosebire. Omul a creat agroecosistemele inlocuind astfel ecosistemele naturale temporar sau definitiv in scopul largirii bazei sale alimentare. Privind din nou la ecosistemele naturale. Omul cauta sa creasca si sa cultize intr-un biotop plantele care ii sunt necesare alegand sa indeparteze in acelasi timp din agrobiocenoza plantele spontane care ar putea impieta asupra bunei dezvoltari a plantei sau animalelor utile lui.1. iar in cazul serelor aceasta uniformizare merge pana l controlul strict al tuturor factorilor de biotop. Conceptul de ecosistem agricol si deosebirea fata de ecosistemele naturale Agroecosistemul sau ecosistemul agricol reprezinta o unitate functionala a biosferei creata si intretinuta de catre om pentru a obtine biomasa destinata consumului propriu. 2001 sugereaza ca agrosistemul este necesar a fi abordat diferentiat sub aspect scalar luindu-se in discutie unitatile de producere directa a biomasei si pe de alta parte studiul sa se extinda asupra unitatilor de producere a biomasei si consum al biomasei. biomasa se consume integral in acelasi biotop si orizont de timp. mature biomasa. pasuni.. fanete inlocuindu-le cu alte ecosisteme care nu se gasesc in natura ca de exemplu culturile si complexele de crestere a animalelor domestice. Este oarecum mai dificil in cazul pajistilor exploatate ca pasuni care trec treptat in pajisti . Agroecosistemele sunt entitati fragmentate in timp si spatiu . Structura si functia agroecosistemului sunt astfel infaptuite incat sa duca la obtinerea unei cantitati maxime de biomasa necesare societatii umane acest lucru realizandu-se prin inducerea unei stari permanente de instabilitate sau simplificand la maxim aceste structuri si functii. Mai mult decat atat consumul poate fi temporizat prin depozitatrea de lunga durata a productiei. Ele sunt asemeni unor insule de marimi variabile in cadrul ecosistemelor naturale asa cum pot fi vazute culturile agricole asezate in parcele formand in final un mozaic. Aceasta interventie se face in general in scopul uniformizarii biotopului exprimand astfel destul de clar gradul de intensivizare a activitatii agricole. Deliminarea topografica a agroecosistemelor se face in general usor fiind evidente in majoritatea cazurilor prin comparatie cu ecosistemele naturale din jur. Biocenoza agricola este impusa de om in functie de scopul urmarit.Asfel I. omul a modificat dupa propria dorinta ecosistemele naturale existente ca de exemplu paduri. Aceasta uniformizare inseamna in principal crearea de suprafete plane si asigurarea unui aport uniform de apa si elemente nutritive. Agrobiotopul sau biotopul agricol este amenajat de om pe fondul biotopului natural in asa fel incat cerintele biologice ale plantelor de cultura sau animalelor domestice sa fie indeplinite cu prioritate de cele mai multe ori in detrimentul populatiilor spontane.

In cazul in care se reunesc agroecosisteme asemanatoare prin strutura si functiile lor fara sa se tina cont de localizarea geografica si compozitia specifica completa acestea formeaza un agrobiom. Delimitarea agroecosistemelor intampina oarecare dificultate din punct de vedere conceptual atunci cand se pune problema incadrarii in agroecosistem si a populatiilor umane care utilizeaza in orase recolta agricola. Observarea de catre om a culturilor spontane producatoare de recolte au dus la convingerea ca acestea pot asigura o recolta sigura prin introducerea germenilor de reproducere (seminte sau rasaduri) in sol. Complexe zootehnice de crestere intensiva a animalelor. Ea a aparut ca urmare a trecerii omului din stadiul de procurare a hranei prin cules si vanatoare la cel de producator al acesteia pe seama unor plante cultivate si animale domestice. de aici au avoluat variantele de agricultura sedentara. Plantatii de pomi si arbusti fructiferi. in acelasi timp agricultura a asigurat . proces care a avut loc in decursul unei periode foarte lungi de timp si sa constituit in final in activitate specific umana. Acest lucru a presupus scormonirea pamantului initial cu unelte destinate culesului si mai apoi cu unelte specializate. Prin analogie cu ecosistemele naturale pot sa fie: agroecosisteme autotrofe sau majore si agroecosisteme heterotrofe (minore) in primul caz nivelul producatorilor este bine reprezentat prin culturi si pajisti iar in al doile caz nivelul producatorilor este absent ca in cazul complexelor de crestere a animalelor. revolutia din neolitic sau revolutia in producerea de alimente. Aparitia si dezvoltarea agriculturii a fost precedata de marirea complexitatii limbajului capabil sa sustina constructii logice prospective. Ghilde in 1936 un mod fericit de imbinare a culturii pamantului cu domesticirea bovinelor ca premisa a utilizarii lor in producerea utilizata de hrana. In acest sens este evident ca dimensiunile si repartitia agroecosiatemelor de culturi de plante furajere este si trebuie sa fie in concordanta cu dimensiunile si structura populatiilor de animale. Modelul de geneza a agriculturii este ssa cum afirma istoricul englez C. In acelasi context o alta problema este cea a interrelatiilor dintre populatiile de animale domestice din complexele de crestere intensiva si agroecosistemele care le asigur hrana. Indiferent forma de dezvoltare. Sisteme de agricultura Nasterea agriculturii este apreciata in zilele noastre ca fiind cea mai importanta revolutie din istoria evolutiei umane denumita si revolutia agricola.9 putin sau deloc modificate de om situatii intalnite in savane si in regiunile alpine temperate.2. In conceptia sistemica specifica abordarii ecologice.Coste in 1986 grupeaza ecosistemele naturale prin analogie cu biomurile in unitati erarhic superioare astfel: Culturi ierboase anuale si bienale. este necesar ca omul sa fie considerat componenta agroecosistemului din punctul de vedere al actiunilor sale specific umane care il deosebesc de actiunile celorlalte vietuitoare. 2. Culturi protejate. crearea agriculturii a presupus efectuarea de catre om a unor lucrari ale solului avand ca finalitate semanarea sau plantarea culturilor iar dupa aceea ingrijirea si recoltarea acestora. I. Pasuni si fanete permanente.

Datorita eroziunilor pluviale si chiar si eoliene ale solului. productivitatea scade rapid acest lucru ducand la abandonarea terenurilor cultivate. Pe aceste terenuri abandonate incepe evolutia naturala a ecosistemelor ce are ca rezultat final refacerea fertilitatii solului. Functia antierozionala manifestata de biogenozele naturale are valori extrem de mici datorita caracterului nesaturat al agrobiogenozei ceea ce face sa fie indepartate din agroecosistem sub actiunea apei atat elemente cat si cantitati apreciabile de sol. nu pot sa aiba un rol protector in eroziunea solului in principal datorita faptului ca sunt localizate astazi in regiuni cu averse violente si foarte dese. fapt ce explica si perpetuarea sa pana in zilele noastre. Agricultura sedentara traditionala . Campurile cultivate sunt obtinute prin defrisarea vegetatiei lemnoase de pe suprafete mici. cele mai multe agrosisteme itinerante. Agrobiocenoza pe care o impune omul are ca scop favorizarea speciilor utile in locul celor natural adaptate mentinand in permanenta caracterul nesaturat al agroecosistemului inlaturand permanent prin agrotehnica producatorii de biomasa inutili in dieta proprie sau a animalelor pe care le crestem. Acest tip de agricultura este o forma clasificata ca cea mai primitiva de exploatare a solului care se mai intalneste astazi la tropice. Acest lucru poate fi impiedicat insa daca perioada de timp necesara refacerii este prea scurta sub presiunea cresterii populatiei si a stabilizarii circulatiei acesteia. Desi sunt relativ complexe. este practicata in jurul unor asezari umane stabile constand de regula din membrii unuia sau mai multor clanuri tribale. Utilizarea biomasei ce constitue recolta are loc in afara ecosistemelor. In forma mai avansata. Agricultura itineranta. intinderea pe suprafata era restransa astfel ca nu prejudiciau structura initiala a ansamblului. Agricultura itineranta apare adaptata ecologic la tinuturile paduroase si de savana din zonele tropicale unde vegetatia si respectiv fertilitatea se reface relativ usor. Acest lucru corelat cu scaderea drastica a productivitatii poate duce la prabusirea definitiva a agroecosistemului. Acelsi lucru nu se intampla si in zonele continentale si temperate unde timpul de instalare a vegetatiei si refacere a fertilitatii initiale este mult mai lung iar necesarul de teren pentru rotatia culturii agricole mult prea mare.10 dobandirea unui nr impresionant de cunostinta care au stimulat dezvoltarea psiho-sociala umana. in regiunile de savana sau paduri tropicale. elementele extrase din plante nu se mai reintorc in acelasi biotop rezultatul fiind un biotop tot mai sarac in elemente nutritive pentru plantele cultivate. Aceste masuri corespund prima agriculturii itinerante si a doua agriculturii sedentare.acestea refacandu-se dupa incheerea exploatarii. suprafetele exploatate fiind de regula dispuse concentric. In acest sistem culturile inlocuesc pe o perioada de 2-5 ani ecosistemele naturale. Deseori aceste gradini sunt inconjurate de savana sau padure care le separa de campurile temporare. prelucrarea pamantului fiind limitata la scormonire. Pentru a preintampina astfel de evolutii omul actioneaza in doua directii: refcerea naturala a fertilitatii prin reinstalarea ecosistemelor naturale si deci si a circuitelor biogeochimice naturale sau prin compensarea artificiala a pierderilor cu adaos de biomasa in curs de mineralizare si initierea unor circuite agronomice controlate. agricultura itineranta. Pentru a crea aceste agroecosisteme a fost necesar sa se inlature de pe o anumita suprafata biocenozele naturale existente si care fusesera instituite dealungul unor perioade lungi de evolutie si inlocuirea lor cu biocenoze simple controlate de om. Consecinta directa a exportului consta in perturbarea circuitelor biogeochimice proprie ecosistemelor. Primele agroecosisteme pastrau totusi un nr apreciabil de populatii biologice din ecosistemele naturale.

s-a raspandit din ce in ce mai mult pe suprafete intinse iar in functie de locul folosirii si variantele utilizarii au fost diferite. Caracterul puternic nnesaturat al fitocenozelor din agroecosistemele intensive face ca acestea sa ocupe solul in proportie relativ redusa si obisnuit numai cu intermitente astfel ca rolul protector antierozional este foarte redus. a uniformizat pronuntat intreg sistemul agricol mondial prin imputinarea speciilor cultivate si a animalelor domestice pe de o parte si prin eliminarea soiurilor si raselor cu productivitate nesatisfacatoare pe de allta parte. energie si . In acest tip de agricultura ciclurile biogeochimice din agroecosisteme sunt dependente in totalitate de om. Asa cum observa I.11 Agricultura sedentara reprezinta forma evolutiva ascendenta directa a agriculturii primitive si este caracterizata prin substituirea definitiva a biocenozelor naturale prin agrobiocenoze create de om. Soran in 1977. singura legatura cu ecosistemul natural invecinat sau anterior fiind data de populatiile de fitofagi sau alti daunatori e nu pot fi distrusi sub o anumita limita.Puia si V. In tot acest timp cresterea productivitatii a agroecosistemelor traditionale sa realizat lent indeosebi pe seama unor soiuri din ce in ce mai productive adaptate conditiilor locale. bazata pe aplicarea ingrasamintelor organice si folosirea energiei animale. In acest fel gradul de stabilitate naturala al agroecosistemului intensiv este scazut necesitand astfel energii suplimentara pentru protectia solului. In acelasi timp introducerea in cultivarea pamantului a elementelor de mecanizare inlocuind astfel energia animala. Agricultura intensiv-industriala Evolutia in domeniul industrial al omenirii. In acest tip de agricultura importanta solului este maxima el fiind in acest caz rezervorul de substante nutritive chiar daca este saracit in mod constant prin recoltare si eroziune. omul a observat ca prin folosirea pentru pasunat a terenurilor de pe care s-a recoltat are ca rezultat fertilizarea solurilor. Sau descoperit substante cu caracter biocid asupra unor specii concurente (erbicide) sau consumatoare (pesticide) ale plantelor de cultura. agricultura traditionala si-a pierdut modul in care aceasta era efectuata devenind o agricultura intensiv industriala. Utilizarea animalelor in desfasurarea lucrarilor agricole reprezinta interventia pe cel putin doua planuri in fluxul energetic ce strabate agroecosistemul si prin consum de recolta. in energie proprie. toate aceste variante corespund sistemului de agricultura traditionala cladit pe cele doua caracteristici comune si perpetuat de peste 6000 ani. Acest lucru a ajutat omul sa intervina in desfasurarea ciclurilor biogeochimice asigurand revenirea rapida sau bpartiala a elementelor extrase din agroecosistem. Ca o conclizie se poate spune ca agricultura intensiv industriala este sursa unor productii foarte mari de alimente pretul fiind dat de investitiile masive de substanta. Astfel omul a simplificat la extrem reteaua trofica a agroecosistemelor in directia ealizarii necesitatilor proprii. Cu trecerea timpului omul a invatat sa foloseasca si energia animalelor pentru cultivarea pamantului. stocata sub forma de legaturi chimice. Anterior. a initiat transformari imense si in agricultura traditionala. Agricultura sedentara a aparut ca urmare a cresterii numarului populatiei de pe langa terenurile destelinite devenite insuficiente. sa foloseasca unelte metalice cu ajutorul carora a crescut calitatea lucrarii pamantului. Agricultura. marcata in special prin utilizarea masiva a energiei combustibililor fosili. Aplicarea ingrasamintelor organice pe ogoarele cultivate reprezinta cea mai importanta masura pe care omul a luato pentru permanentizarea agroecosistemelor. initiind cu ajutorul acesteia controlul sever asupra populatiilor acestor specii folosind pentru aceasta energie umana si animala redusa.

functionalitatea si naturalitatea ecosistemelor din Muntii Banatului este o rezultanta a evolutiei în timp a acestora si a succesiunii diferitelor “civilizatii montane” care au dereglat echilibrul componentelor mediilor initiale. reducerea mainii de lucru salariate. Semenic .Cheile Carasului). paduri. Asa cum a precizat J. fauna variata si rara intregesc un panou complet al ecosistemelor prezente.3. etc. Fragilizarea exploatatiilor din punct de vedere economic prin intrarea acestora in jocurile pietei. Atingerea unor praguri ale productivitatii biologice care se mentin cu investitii mari fara de care este greu de avansat. Evolutia recenta a peisajelor din Muntii Banatului sub presiune antropica (exploatarea padurii. dinamica spatiala si temporala ori ca stadiu de antropizare. transformarea profunda a unor ecosisteme de pajisti sau acvatice) va conduce la diminuarea evidenta a productivitatii. 2. Ca un top al efectelor pozitive al intensifizarii se pot enumera: Asigurarea autosuficientei alimentare si securitatii alimentare a unor regiuni si state.Reprezentativ in acest sens pentru varietatea de ecosisteme prezente. Ecosistemele din zona de resedinta si sistemul de agricultura practicata in prezent. Cresterea productiilor. pot spune ca Banatul abunda de parcuri si rezervatii naturale in care ecosistemele naturale de toate tipurile. care a urmat firesc cresterii intrarilor. s-au delimitat unele dintre cele mai mari arii protejate din România. Ca efecte negative mentionez: Afectarea in diferite stadii reversibil sau ireversibil a mediului.muntii Banatului vor fi prezentati in continuare. In acest spatiu montan. dar si la perturbarea functionalitatii si productivitatii lor. Muntii Banatului prin pozitia geografica si evolutia în timp istoric s-au constituit într-un spatiu cu diversitate a peisajelor ce concentreaza categorii de ecosisteme diferentiate ca tip. In Banat se gasesc o multitudine de ecosisteme terestre si acvatice. Ecosistemele antropice reprezinta componente importante ale peisajului Muntilor Banatului care contribuie la destabilizarea mediilor naturale si la crearea unor zone cu disfucntionalitati . Cresterea standardului de viata a acestora. Toate aceste schimbari tehnologice au avut ca rezultanta fireasca modificari in plan socioeconomic ca de exemplu cresterea productivitatii muncii.12 informatie in conditiile indepartarii semnificative a agroecosistemelor de statutul lor natural. Organizarea mai judicioasa a productiei agricole. Cresterea productivitatii muncii. pajisti. Barloy in 1997 in planul tehnologiilor agricole intensifizarea a insemnat: Cresterea imput-urilur de fatori de productie. heterogenitate. carora li se adauga alte 15 rezervatii naturale si monumente ale naturii. intensificarea extinderii terenurilor construite în detrimentul ecosistemelor naturale. Cresterea calificarii profesionale a agricultorilor. Diversitatea biologica. In acest sens. parcurile naturale (Parcul Natural Portile de Fier). a investitiilor. din categoria parcurilor nationale (Cheile Nerei – Beusnita.

13 de mediu. Tranzitia spre agricultura durabila presupune renuntarea la vechile metode care presupuneau doar functia de producere de hrana si bunuri. care imprima o evolutie specifica mediilor naturale care le sustin si pe care le transforma.al viabilitatii si al autonomiei Criteriul tehnologic – al asigurarii productivitatii.). sociala si etica. Conceptul de ecodezvoltare sau dezvoltare durabila este un derivat care provine din ingrijorarea specialistilor preocupati de problemele mediului si sanatatii a exercita presiune asupra factorilor politici indicand faptul ca actualul model al dezvoltarii societatii umane este depasit si incorect fata de mediu si este necesar a fi inlocuit cu o conceptie economica care sa respecte si sa conserve mediul. agricole (în special la contactul cu Dealurile de Vest). în arealul Muntilor Banatului au fost identificate ecosisteme rurale si ecosisteme urbane. Astfel. de recreere. Pentru a putea evalua pricipiul durabilitatii in agricultura este necesar a fi luate in considerare o suma de criterii astfel: Criteriul economic . Orsova. Avand ca model dezvoltarea durabila. Caransebes. si trecerea la exploatarea corecta a functiilor de protectie a mediului. rezidentiale (intravilanul construit din majoritatea asezarilor umane). miniere (Moldova Noua. Oravita). Moldova Noua. Ce e de facut pentru promovarea ei in zona de resedinta. instrumente ecologice. solului si alimentelor. De asemenea. functie de activitatea antropica dominanta au fost identificate ecosisteme antropice industriale (arealele Resita. biodiversitatea. si persoasiunea. Masuri de promovare . ecologica. bunastarea animalelor domestice si peisajul Criteriul social – al calitatii vietii si distributiei bunurilor Pentru a putea fi implementate principiile agricuturii durabile J. trebuiesc asociate si reglementari directe. Acestea au fost ierarhizate functie de gradul de interventie antropica si functie de masurile care sunt necesare pentru reconstructia ecologica a mediilor naturale. turistice (Baile Herculane. locale si regionale. Caracteristicile agriculturii durabile. 2. Asadar conceptul de ecodezvoltare vizeaza atat termeni si tehnici apropiate ecologistilor si ecologilor cat si economistilor si ecoeconomistilor vizand aceleasi obiective de natura economica. conceptul de agricultura durabila (sustenabila). Cozla. subscrie conceptul de agricultura ecologica avand ca obiective principale mentinerea diversitatii sistemelor agricole prin utilizarea traditiilor culturale indiferent de regiune concomitent cu satisfacerea necesitatilor alimentare.4. aceasta cuprinde atat forma mai raspandita de agricultura intensiva practicata de investitori privati pe spatii intinse cat si agricultura sedentar – traditionala practicata in spatii reduse de tarani fermieri produsele finale fiind folosite consumului propriu iar in mica masura valorificarii . de conservare a resurselor. In ceea ce priveste agricultura practicata in Banat. Ciudanovita etc. precum si functie de valorile indicelui de naturalitate . Semenic). Barloy in 1997 subliniaza ca pe langa interventiile de punere in practica elaborate de state. valorificarii optime ale resurselor naturale si al adaptabilitatii la conditiile pietii Criteriul ecologic – al calitatii apei. functie culturala si estetica. Toplet. Baia Noua.

Ea are la baza urmatoarele caracteristici si principii: Agricultura ecologica asigura diversificarea si imbinarea echilibrata a agroecosistemelor si ecosistemelor naturale in functie de vocatia ecologica a teritoriului. agricultura organica. Agricutura ecologica nu-si doreste sa fie o intoarcere si o revenire la metodele agriculturii traditionale de dinainte de mecanizare si chimizare.5. Pentru a ajunge la astfel de scopuri este necesar sa se gaseasca metode care sa pastreze intacte circulatia biogeochimica. Agricultura ecologica trebuie sa fie un sistem intensiv de inalta productivitate pentru a fi acceptata economic. agricultura ecologica. apa. agricultura biologica. speciile de plante si animale)este necesar ca productia agricola sa tina seama de cerintele speciilor de plante cultivate si ale animalelor domestice precum si de caracteristicile agrobiotopului ameliorat. De asemenea de cele enuntate anterior este necesar sa se tina seama si in proectarea in continuare a agroecosistemelor. ea inseamna o imbinare intre cele mai noi cunostinte si mijloace tehnologice si practicile agricole traditionale in vederea asigurarii unui randament de durata viitoarei agriculturi. Refacerea ciclurilor biogeochimice a elementelor nutritive principale trebuie sa se realizeze prin: Revenirea (in parte) a substantelur organice exportate cu recolta sub forma de fertilizanti organici Utilizarea de fertilizanti chimici greu solubili si in cantitati mici Dezvoltarea de ferme zootehnice care sa valorifice surplusul de productie vegetala Reducerea consumului de energie tehnologica prin folosirea de surse de energie din biomasa vegetala Stimularea productivitatii prin : . modul prietenos in care a fost prelucrat solul etc. sa asigure regenerarea resurselor principale in cadrul ecosistemelor iar agroecosistemul realizat sa fie similar in functionare cu un ecosistem natural. incurajarea micilor fermieri pentru a folosi modele ecologice de cultivare a plantelor sau cresterea animalelor prin popularizarea calitatilor produselor ecologice precum si a avanjele financiare rezultate din inbratisarea acestui tip de agricultura prezentarea catre fermieri a avantajelor legate de reducerea consumului de energie in cazul in care apeleaza la surse de energie bio incurajarea fermierilor care nu cunosc agricultura ecologica pentru a lucra sub directa indrumare a specialistilor in scopul trecerii treptate catre tipul de agricultura ecologica popularizarea succeselor obtinute de catre fermierii care au facut trecerea la acest tip de agricultura 2. sol. agricultura cu imput-uri reduse etc. Caracteristicile si componentele agriculturii ecologice/biologice Ca un raspuns la preocuparile legate de cautarile pentru gasirea unor sisteme de agricultura care sa indeplineasca noile cerinte de calitate a produselor si sa asigure o imbunatatire a relatiei om– natura au aparut o serie de metode si denumiri diferite pentru acelasi obiectiv: agricultura biodinamica. Pentru a putea utiliza eficient resursele naturale in agricultura(clima.14 sensibilizarea locuitorilor jud Timis cu privire la beneficiile agriculturii ecologice: calitatea produsului ecologic.

Zona favorabila unde conditiile pedoclimatice sunt favorabile obtinerii unor productii bune cantitativ si calitativ dar mai putin constante. Folosirea rationala a resurselor funciare si cresterea potentialului productiv prin lucrari de imbunatatiri funciare si de fertilizare a solului. apa sa fie folosite in stransa concordanta cu tipurile de plante cultivate si in functie de necesarul acesteia de astfel de factori.15 Promovarea soiurilor si raselor valoroase provenite din genofondul local si cu stabilitate ecologica mare Asigurarea dezvoltarii individuale si a rezistentei prin nutritie echilibrata Marirea productivitatii prin stimularea relatiilor alelopatice pozitive (culturi mixte. Zona mai putin favorabila in care specia are conditii mai putin favorabile realizarii unor recolte bune si de calitate. constante si de calitate. rotatia culturilor) Controlul consumatorilor spontani din agroecosistem In agricultura ecologica reducerea efectelor negative de lunga durata asupra mediului are loc folosind urmatoarele metode: Reducerea sau excluderea poluarii chimice Conservarea fertilitatii solului Protectia solului impotriva eroziunii Protejarea genofondului spontan Integrarea armonioasa in peisaj Agricultura ecologica foloseste eficient forta de munca umana Componentele agriculturii ecologice sunt: Obtinerea si folosirea de hibrizi de plante cu potential genetic ridicat. Utilizarea optima a factorilor de mediu si zonarea ecologica optima Este necesar ca factorii de mediu. lumina. Pentru fiecare planta sau specie trebuie stabilite urmatoarele zone ecologice dupa criteriul: Zona foarte favorabila in care conditiile pedoclimatice sunt cele mai favorabile cresterii si dezvoltarii plantelor si unde productiile sunt mari. Rotatia culturilor reprezinta o masura tehnologica care reprezinta relatia de dependenta dintre cultura si mediul sau si are in vedere urmatoarele: Perioda de vegetatie diferita a plantelor cultivate. Imbunatatire funciara inseamna asigurarea mai buna cu apa a plantelor cultivate. Evacuarea excesului de apa Protejarea impotriva inundatiilor Combaterea eroziunii solului Amplasarea optima a culturilor Executarea de drumuri si perdele de protectie Valorificarea rolului pozitiv al asolamentului si rotatiei culturilor. . temperatura.

Consumul specific diferit de elemente nutritive. . reparatii). Ea presupun: . Alte cai de economisire a energiei tehnologice: .economisirea apei si energiei de pompare. 7) Pastrarea echilibrelor biologice.amplasarea cât mai potrivita a cailor de transport. energia pasiva (uzura masinilor agricole. . lupta si combaterea biologica integrata.utilizarea asolamentelor cu plante amelioratoare (leguminoase perene si anuale. depozite.lupta biologica prin utilizarea comportamentului unor microorganisme de a anihila efectul daunator al altora. . administrarea de îngrasaminte chimice).înlocuirea araturii cu discuitul (renuntarea la aratura).combatere integrata metoda care cuprinde toate procedeele de lupta eficiente combinate in functie de nevoi. amortismente. Caile de reducerea consumului de energie pentru lucrarile solului (în deosebi pentru executarea araturii) sunt: . Cresterea fertilitatii presupune doua conditii : asigurarea unui circuit complet al materiei organice in agroecosisteme si adaosuri noi de ingrasaminte chimice.El poate fi pastrat in doua moduri prin : . . In agroecosisteme echilibrul biologic se gaseste sub influenta ecosistemelor naturale inconjuratoare .16 Utilizarea rationala a rezervelor de apa din sol. fabrici de prelucrare si organizarea teritoriului.folosirea faziala a îngrasamintelor (odata cu irigatul). .cultivarea de soiuri si hibrizi cu coacere timpurie. Esalonarea lucrarilor solului pentru combaterea buruienilor si distrugerea de boli si daunatori. Agricultura ecologica nu exclude folosirea fertilizantilor si a pesticidelor. energia activa indirecta (înglobata în materie ca samânta. recoltare. Folosirea aportului chimizarii agriculturii respectiv fertilizarea si combaterea chimica. dar considera ca utilizarea acestora reprezinta numai o componenta a actiunii de sporire a fertilitatii solului si protectiei plantelor.alegerea celei mai bune metode de irigare (irigarea prin picurare). uscare. Fenomenul de suportare si autosuportare. Legarea azotului in sol de catre plantele leguminoase. . pregatirea patului germinativ.economii la lucrarile de transport.executarea la o singura trecere a mai multor lucrari (mobilizat. . îngrasamânt. Pregatirea terenului plus erbicidat plus administrarea de îngrasaminte plus semanat. pesticide). graminee perene). Optimizarea lucrarilor solului si reducerea cheltuielilor de energie cu mecanizarea: energia activa directa (energia combustibilului si cea umana). .

.identificarea si recenzarea populatiilor daunatoare. Consecinte sociale care presupun diminuarea fortei de munca. semanatul).cultivarea de soiuri cu rezistenta ridicata la boli si daunatori. semnale acustice. specializare si industrializare a zootehniei prezinta urmatoarele dezavantaje: .dificultatea asigurarii în conditii optime a necesarului de substante nutritive pentru un numar mare de animale (import de furaje). Tendinta de concentrare. 8) Zootehnia în sistemul de agricultura ecologica. ecologice. In plus sistemul necesita interventii financiare mari pentru cumpararea de materiale performante.17 . infrasunete.determina schimbari în comportamentul fiziologic al animalelor. Epurarea apelor uzate si compostarea dejectiilor este greoaie si costisitoare. Cresterea productiei la hectar a condus in final la supraproductie permanenta cu efect asupra bugetului UE. respectiv a pradatorilor ca specii de antidaunatori. devenind un stres în viata acestora. Agricultura biologica Chiar daca numeroase experimentari au aratat ca sistemul intensiv de agricultura este rentabil acest sistem de productie are si efecte negative.înlocuirea tratamentelor calendaristice cu cele pe baza de prognoza. dar care nu s-a putut dezvolta in absenta cererii mari de produse ecolugice. Trichogramma). .folosirea entomofagilor crescuti special pentru combaterea biologica. .calitatea produselor animaliere obtinute în supercomplexe este în scadere datorita hranei artificializate si medicatiei abundente. Consecinte ecologice. fertilizarea rationala si echilibrata.perfectionarea sistemului de avertizare. Alte mijloace ale combaterii integrate: . . Fata de aceste inconveniente a aparut necesitatea dezvoltarii agriculturii biologice ca alternativa. . radiatiile x si gama. economice si sociale. Nu in ultimul rand efectele s-a manifestat asupra producatorilor individuali care nu pot tine pasul cu marii producatori.organizarea tratamentelor colective (privesc si culturile învecinate). termoterapiile. . (ex. Consecinte economice. . .utilizarea mijloacelor fizice nepoluante de combatere (ultrasunete. .aplicarea celor mai rationale masuri agrotehnice (lucrarile solului. .mijloace chimice de întretinere a culturilor (substante cu specificitate ridicata si remanenta scazuta).creeaza mari probleme de protectie a mediului (cantitati mari de dejectii si reziduuri). Agricultura ecologica preconizeaza ferme de animale de dimensiuni moderate (în zonele colinare ferme individuale) în care furajele se produc în pajistile si terenurile cultivate învecinate. -protejarea faunei folositoare. .

Daca trecerea catre acest tip de agricultura se va face lin eliberand treptat agroecosistemul de presiunea productiei cu orice pret. Lanturile trofice saprofage realizeaza mineralizarea biomasei vegetale si animale moarte (frunze. In acest agroecosistem interventia omului este directa fie prin recoltarea produselor vegetale aeriene in fanete fie prin introduerea animalelor domestice pe pasuni. Nevertebratele continua sa existe in camp datorita faptului ca sunt competitive sau s-au integrat mai bine in lantul trofic. Zoocenoza modificata cantitativ din cauza exloatarii ramane totusi complexa si apropiata de structura initiala mai putin erbivorele si carnivorele salbatice mari inlocuite cu erbivore domestice. Circulatia substantei in ecosistemul de pasuni este reprezentat in deosebi prin biomasa animalelor sau a produselor lor si este in rapor direct cu incarcatura de animale si productivitatea primara. omul nu indeparteaza direct din fitogeneza ecosistemelor de camp decat putine specii – cele vatamatoare sau toxice.cadavre de animale) cu viteza variabila in functie de biotop. Pasunatul deranjeaza de regula consumatorul secundar (insecte si acarieni pradatori) care controleaza nivelul fitofagilor din pajistile naturale favorizand astfel dezvoltarea acestora. 2. Pasunatul are ca efect o actiune complexa selectiva si consta in restrangerea compozitie floristice si schimbarea dominantelor. Aceste lanturi completeaza lantul trofic erbivor dominant asigurand utilizarea in continuarea energiei si elementelor cuprinse in substantele organice elemente ca deseuri nedigerate pana la mineralizarea lor completa. . Spre deosebire de alte agroecosisteme. Agroecosistemele de pasuni si fanete se pastreaza in general in starea anterioara exploatarii de catre om realizand astfel starea stationara de agroecoclimax pe fondul stabilitatii naturale printr-o interventie a omului. al metodelor chimizate de obtinere a recoltei in folosul metodelor ecologice de ”ingrasare a solului”. fotosintetic active aproape tot anul. Biotopul fiecaruia dintre agrobiosisteme manifesta o heterogenitate spatiala accentuata determinata orografic si edafic. Productivitatea primara a agroecosistemelor de pasuni si fanete poate fi crescuta pana la un anumit nivel printr-o exploatare rationala constand din optimizarea nr de cosiri sau pasunari si se realizeaza pe seama unui covor vegetal compus din hemicriptofite. daca se va intelege ca energia consumata acum in agricultura poate fi diminuata considerabil prin practici eco atunci agricultura biologica va avea succes.6.18 Caracteristicile agriculturii biologice Sansa ca agricultura biologica sa prevaleze in fata agriculturii intensiv chimizate este determinata in opinia mea de modul in care oamenii vor imbratisa ideea de produs ecologic si tot ceea ce presupune aceasta: preturi mai mari ale produselor si intoarcerea unui nr mai mare din populatie in agricultura sub forma de mana de lucru. Ecosistemul agricol de camp Acest agrobiom include ecosisteme de pajisti naturale exploatate de catre om in scopul obtinerii de resurse alimentare prin intermediul animalelor domestice. fructe. Lanturile trofice parazitare se articuleaza in reteaua trofica a pajistilor naturale influentand prin activitatea lor productia calitativa a gazdei pe care se grefeaza.

el nu poate revenii ca odata cu animalele domestice in adaposturi sa-si faca aparitia si alte specii de consumatori care patrund in ecosistem si creeaza concurenta pentru hrana ca de exemplu rozatoarele. Desi omul are interesul sa mentina in ecosistem o stare maxima de nasaturare a niselor ecologice. Astfel repartizarea animalelor in adaposturi si boxe se face pe categorii de varsata si sex constituinduse in final populatii omogene genetic si fenotipic avand ca rezultat final inbunatatirea starii biologice si de productivitate a acestora. Utilizarea ca sursa de energie cu producere de biogaz in statii de piroliza. In scopul reducereii caracterului poluant si al stabilizarii reziduurilor de la complexele zootehnice in scopul utilizarii lor in conditii de protectie a ecosistemelor inconjuratoare. de importul permanent de biomasa din exterior. . Baza trofica a animalelor din complexele zootehnice este asigurata de culturi furajere ca sursa primara de hrana a caror aprovizionare este realizata prin concentrarea acestor culturi pe suprafete intinse cu investitii majore si consum ridicat de energie si mijloace tehnice. Complexele zootehnice de tip intensiv Sistemele agrozootehnice sunt constituite in principal prin concentrarea intr-un spatiu restrans a unui nr foarte mare de consumatori primari reprezentati de animale domestice. Reciclarea acestor reziduuri ca surse de hrana pentru animale chiar in complexe zootehnice. se actioneaza in doua directii: Includerea lor in circuitele naturale astfel ca ele sa nu polueze mediul ambiant ci sa devina pe cat posibil utile in productia de hrana. Asa cum subliniau Poleakov si Dudnitki in 1976. Din punct de vedere al biocenozei complexele zootehnice concentreaza animale domestice care apartin unei specii si deseori unei singure rase cu performante ridicate. Prima directie de utilizare a deseurilor zootehnice poate manifesta variante numeroase: Utilizarea ca ingrasamant organic pe terenurile agricole. Pentru indepartarea acestor reziduuri sunt necesare cantitati mari de apa pentru spalare ceea ce face aceste complexe sa fie producatori majori de ape uzate si poluatori ai mediului inconjurator. Administrarea direct prin irigare cu apa uzate sau compostat prin fermentatie. gastroenterite sau pasteureloze.19 2. Pentru a putea exista acestui agroecosistem ii este necesar a-i fi asigurate conditii de biotop care sa vizeze in principal asigurarea in adaposturi a unui microclimat specific pentru fiecare specie care sa conduca in final la o productivitate maxima indiferent daca aceste conditii sunt sau nu optimul biologic al speciei.7. Ceea ce da caracterul poluant este nivelul mare de substante organice populatii de microorganisme sau agenti de spalare cu capacitati ridicate de perturbare a starii mediului. Complexele de crestere intensiva a animalelor sunt generatoare de mari probleme ecologice datorita producerii de reziduuri digestiv-metabolice in concentratie mare si intr-un spatiu restrans. nesaturarea niselor ecologice din ecosistem are ca finalitate o crestere exploziva a populatiilor de microorganisme ca de exemplu microorganismele conditionat patogene producatoare de pneumonii. Aceste agroecosisteme reprezinta un segment al unui agrosistem mai larg in care primul nivel este ocupat de consumatorii primari caracterizat in principal privit din alt unghi.

Tabel 1. de sol.6 33.6 49.8 Corectie in functie de soldul comertului exterior 0 -0. In agricultura din acelasi proces de productie rezulta mai multe produse. productivitatea muncii se poate determina o singura data pe an.8. de aceea pentru calculul productivitatii muncii.1 30. Productivitatea agricola In agricultura productivitatea muncii are anumite trasaturi specifice determinate de particularitatile productie agricole si ale muncii din aceasta ramura: Este influentata intr-o masura mai mare de conditiile naturale de productie.1 -18. A doua directie ar putea fi utilizarea unei parti din reziduurile de la complexele zootehnice pentru furajarea directa a animalelor domestice prin intermediul unor procese de coprofagie dirijata. pelanga metoda unitatilor naturale este necesara si metoda unitatilor natural-conventionale si metoda unitatilor valorice.de persoane/ persoana activa agricultura 4.de persoane hranite de o persoana activa din agricultura 4.7 19. in timpul anului folosindu-se indicatori partiali. drijdii.4 -6. 2.4 -25.9 Total mondial Uniunea europeana(15) Germania Austria Belgia Spania Romania 6056523 376700 82017 8080 10685 39908 22435 1318646 7603 1014 191 81 1291 537 1622 Marea Britanie 59630 .3 12.6 49. Productivitatea muncii agricole in functie de nr de persoane ce pot fi hranite de un agricultor(media perioadei 1999-2001) Specificare Populatia totala(mii persoane) Populatia agricola(mii persoane) Nr. Conditiile diferite de localizare geografica. in momentul recoltarii. mucegaiuri. ci si de calitatea biologica a plantelor si animalelor. Nivelul productivitatii muncii din agricultura nu depinde numai de gradul de inzestrare tehnica si de indemanarea si efortul lucratorilor.6 34. Deoarece rezultatele muncii din agricultura (productia)devin vizibile abia la sfarsitul ciclului de productie.20 Utilizarea reziduurilor ca sursa de hrana pentru microorganisme furajere cum sunt algele.4 Nr.3 60.3 139.5 80.1 8.6 57. necesare ratiilor furajere ale rumegatoarelor intrucat contin numerosi compusi mai bogati in azot decat semintele leguminoase. Tot odata conditiile de clima difera de la an la an determinand importante variatii in planul rezultatelor productiilor agricole si implicit al productivitatii. fac ca acelasi consum de munca sa aiba rezultate diferite.9 42. Se considera ca pasarile pot devenii donatori universali de dejectii dupa autoclavizare. de clima.7 -48.9 111 13.4 165. etc. Acest lucru are ca suport continutul ridicat de substante nutritive pe care il au dejectiilor animalelor domestice cum sunt iepurii sau observarea unor fenomene de auto sau heterocoprofagie observat la unele specii.

In judetul Timis principalii factori care pot influenta productia si productivitatea agricola sunt in opinia mea determinati de : Factori economici.28∙10⁶kcal/ha si productie foarte ridicata de proteina de calitate medie 450 – 1000 kg/ha incluse in biomasa utilizabila in hrana animalelor: leguminoase furajere.9∙10⁶kcal/ha si productie mare de proteina de calitate superioara 200 – 400 kg/ha: leguminoase pentru boabe. Restul biomasei reprezinta produse secundare care sunt tratate ca deseuri si sunt descompuse de consumatorii spontani din agroecosistem. plantele de cultura. Zamfirescu in 1977: Plante a caror produs agricol principal reprezentat prin seminte bogate in grasimi au valoare energetica de peste 5000 kcal/ kg. cresterea costurilor in cazul terenurilor irigate etc. Acestia pot influenta calitatea si cantitatea productiei prin variabilitatea preturilor de achizitie a semintelor pentru plantele de cultura. se impart de asemenea in trei grupe stabilite pe criteriu energetic: Plante cu produsul agricol reprezentat prin seminte ce concentreaza cantitati mari de proteina de calitate superioara. cresterea costurilor imput-urilor. Plante cu produsul agricol reprezentat prin organe vegetative sarace in proteina de cca 10 g/kg. Produsele agricole secundare contin cantitati de energie asemanatoare produselor principale datorita celulozei insa cantitatea de proteina este mult scazuta. Culturi cu productie mijlocie de energie 12 . cca 60 – 90 g/kg. cca 130 – 300 g/kg.1300 kcal/kg. mazare.14∙10⁶kcal/ha si productie relativ redusa de proteina 200 – 300 kg/ha dar care furnizeaza si acizi grasi: oleaginoase.21 Sursa: calculat pe baza datelor FAOSTAT si EUROSTAT In agroecosisteme omul este interesat de fractiunea de biomasa ce poate fi utilizata direct in hrana proprie si a animalelor domestice sau in scopuri economice bine precizate. trifoi. Din punctul de vedere al continutului proteic. Plante a caror produs agricol principal reprezentat prin seminte bogate in proteine sau amidon cu valoare energetica de 3700 – 4000 kcal/kg. Un produs agricol deosebit din punctul de vedere al cantitatii mari de proteina aprox. sfecla de zahar. Plante a caror produs agricol principal reprezentat prin vegetative cu continut energetic intre 900 . . mazariche si altele. Culturi cu productie ridicata de energie 15 . Culturi cu productie mica de energie 5 . 25 – 40 g/kg este reprezentat prin leguminoasele furajere: lucerna. Plante cu produsul agricol reprezentat prin seminte preponderent amidonoase cu cantitati mijlocii de proteina. Aceasta fractiune constituie bprodusul agricol principal sau recolta principala si se exprima in procente ca indice de recolta. Raportat la continutul energetic al produsului agricol principal plantele cultivate pot fi atribuite la trei grupe distinctive conform lui N. Din perspectiva analizei productiei totale (produs principal plus produs secundar) de energie si proteina realizate la principalele plante de cultura la noi avem de a face cu patru grupe: Culturi cu productie mare de energie 20 – 32 ∙10⁶kcal/ha si productie mare de proteina de calitate mijlocie 300 – 400 kg/ha: cereale.

orz. Pentru a contracara acest efect este necesara aprovizionarea cu elemente minerale in special cu azot care duce la cresterea suprafetei foliare maximul fiind observat la orez in perioada de inflorire. Deasemenea tinerea pasului cu avansul tehnologic poate influenta cresterea productivitatii de la an la an.9.22 Factori tehnologici. Deasemenea si buna hidratare are efecte asemanatoare. absorbtie si transmisie care au loc la nivelul covorului vegetal determinate fiind de urmatorii factori: Conditiile de incidenta ale radiatiilor: radiatia directa sau radiatia difuza Proprietatile optice ale substratului determinat in special de coeficientul de reflectie Proprietatile optice ale covorului vegetal determinat de structura organelor plantei si de modul de dispunere al covorului vegetal. Concretizare din zona dumneavoastra. Bilantul energetic (Be)este diferenta dintre suma iesirilor energetice si suma intrarilor energetice din agroecosistem Be=Σa-Σi Randamentul energetic este un raport dintre suma iesirilor energetice si suma intrarilor energetice Re =Σa/Σi In agroecosistemele autotrofe energia provine din doua surse: energia radiatie solare incidente la suprafata agroecosistemului si energia investita de om in activitatea de gospodarire a agroecosistemului. Indicele foliar (IF) la cateva culturi agricole (N Zamfirescu 1977) Cultura Grau. tulpinii si florilor sunt caracterizate prin coeficienti proprii de refelctie. transmisie si absorbtie. Pentru a intercepta prima sursa de energie enumerata este necesar sa se tina seama de un ansamblu de fenomene de reflectie. Pentru a aprecia activitatea energetica in agroecosisteme trebuie sa facem referire la doua valori: bilantul energetic si randamentul energetic. Acesti factori de risc sunt determinati de nivelul de echipare al fermelor cu materiale si mijloace de prelucrare a solului avansat. proprietatile optice ale frunzelor.Legat de aceasta a treia proprietate. Aceasta suprafata poarta denumirea de suprafata foliara iar raportul dintre suprafata foliara a covorului vegetal si suprafata biotopului ocupat este definit ca indice foliar care atinge un maxim de regula in perioada infloririi si este diferit de la specie la specie. Deoarece covorul vegetal nu este continuu si nici nu este alcatuit din organe numai cu clorofila rezultatul este ca doar o mica fractiune din radiatia solara incidenta poate fi receptionata de vegetatie. . Surse de energie pentru agroecosisteme si indicii de apreciere a eficientei energiei investite de om.5 5–7 4-6 6-8 Cultura Cartof Rapita Lucerna Livada de peri IF 20 – 40 30 – 40 60 – 80 23 – 25 Suprafata foliara scade o data cu cresterea densitatii de plante cultivate pe suprafata activa ceea ce duce la grabirea procesului de imbatranire si uscare a frunzelor inferioare. 2. secara Porumb Soia Sfecla IF 3 – 3.

Aceasta are valori care variaza in functie de specie si tipul de agricultura si difera de la valori minime in agroecosistemul primitiv (analizat in Mexic)si valori foarte mari in agroecosistemul de tip intensiv diu SUA. Ca un exemplu D. Distrubutia suprafetei foliare reprezinta fie suprafata frunzelor la un anumit nivel fie suprafata foliara totala in raport cu volumul frunzisului considerat de la suprafata substratului pana la nivelul respectiv. Eficienta cu care o planta utilizeaza energia in interior depinde de respiratie si de natura substantelor prin care ea este depozitata in biomasa si mai ales in produsul util. Pentru a asigura patrunderea radiatiei solare este necesar sa se tina cont si de repartizarea pe etaje a frunzelor si orientarea acestora una fata de alta si fata de fluxul luminos. Aceasta reprezinta 45 – 50% din totalul radiatie globale iar fixarea energiei absorbite de catre frunza si depozitarea ei ca energie a biomasei nete se situeaza undeva intre 4 si 7% la plantele de cultura. Acest lucru se realizeaza prin manipularea temperaturii in sensul cresterii acesteia pentru a creste si respiratia insa o crestere a respiratiei are ca rezultat un consum suplimentar de energie reducand astfel productia bruta astfel ca productia neta este reprezentata de formula PN = PB – R Randamentul de conversie a energiei solare in energia chimica a biomasei vegetale este calculat plecand de la premisa ca sunt necesare opt zece cuante de energie luminoase pentru a fixa o molecula de dioxid de carbon. Costul energetic al fiecarei calorii din produs sau randamentul de revenire a energiei consumate se afla facand raportul dintre energia regasita in produsul agricol principal (autput)si energia investita in ecosistem (input) si poarta denumirea de randament de conversie a energiei investite. Pretul pe caloria consumata creste in functie si de consumul energetic necesar pentru transportul si comercializarea alimentelor. Randamentul fotosintetic este o insusire genetica caracteristica fiecarei specii si nu reprezinta neaparat o constanta. Cresterea IF peste valoarea optima are ca efect intensificarea transpiratiei si ca urmare cresterea consumului specific de apa. Omul investeste in agroecosisteme trei forme de energie: animala. . Intensitatea respiratiei are caracter ereditar dar care poate fi modificata. In cazul culturilor intercalate practicate si in Romania plantele dicotiledonate folosesc lumina patrunsa prin straturile covorului vegetal si utilizeaza dioxidul de carbon acumulat in concentratii mari la suprafata solului marin rata totala de fixare a energiei solare de catre agroecosistem. Raportat la randamentul fotosintetic al altor agroecosisteme este comparabil cu ecosistemele naturale forestiere si este ceva mai ridicat fata de ecosistemele naturale de pajisti.23 Este necesara cresterea IF deoarece aceasta duce la cresterea capacitatii fotosintetice a agroecosistemului si a productiei agricole dar numai pana la o anumita valoare dupa care acesta scade. Modul in care covorul vegetal este asezat se exprima cu ajutorul unghiului foliar si al distributiei foliare: Unghiul foliar reprezinta pozitia limbului frunzei fata de orizontala masurat in grade. Pimentel si Marcia Pimentel au calculat ca pentru o calorie de aliment finit provenit din prelucrarea porumbului se cheltuie 11 cal energie conventionala. combustibili fosili si umana (comerciala sau culturala). Daca luam in discutie produsele agricole vegetale vom vedea ca cele mai multe sunt transformate in produse finite numai dupa o prelucrare ulterioara ceea ce duce la scaderea randamentului de utilizare a energiei consumate.

Filipine si altele. etc. eroziune si urbanizare omenirea pierde cantitati insemnate de teren agricol. Acest lucru se poate realiza prin reducerea numarului de procese tehnologice de prelucrare si consumarea produselor in starea cat mai apropiata de starea naturala. este necesar sa se creasca foarte rapid productia alimentara peste rata de crestere a populatiei. Acest lucru este posibil daca ne uitam la zonele deja amenajate funciar din China. Pentru a se putea eradica foametea si a se imbunatii situatia alimentara a omenirii. Cele expuse mai sus pot fi combatute prin cresterea productivitatii agroecosistemelor asta insemnand in fapt o generalizare a metodelor intensive si la nivelul tarilor in curs de dezvoltare. Acest lucru este necesar cu atat mai mult cu cat se vede cum tari ca Japonia cu soluri fara fertilitate deosebita obtine productii de orez mai mari decat India. Cei trei factori tehnologici care ar putea conduce la o crestere a productivitatii sunt: Cultivarea de soiuri cu productie ridicata si rezistenta la boli . Substituirea combustibililor fosili – folosirea lemnului ca sursa de biomasa are ca rezultat. industrializarea si urbanizarea a dus la restrangerea unor suprafete agricole sau restrangerea altora. . Si in Romania D. energie solara. Principalele cai de marire a randamentului de conversie a energiei investite de om in agroecosisteme sunt date de urmatoarele: Economisirea de energie – imbunatatirea randamentului de functionare si folosire a masinilor agricole. In tarile avansate.24 Stabilirea ponderii energiei cheltuite pentru producerea si prelucarea produsului agricol in aliment finit sugereaza solutii de imbunatatire a randamentelor energetice ale fiecarei verigi si ofera criterii pentru stabilirea preturilor si repartitie echitabila a beneficiilor partenerilor implicati in realizarea produsului finit. inlocuirea combustibililor fosili. Incalzirea serelor trebuie sa se faca prin renuntarea la combustibili conventionali si folosirea surselor de caldura din industrie sau ape termale. Olanda. Savana semiumeda din sudul Saharei ar putea fi transformate in terenuri agricole. Reducerea consumurilor energetice pentru pastrarea si prelucrarea produselor agricole.10. Se aproximeaza ca se cultiva in medie doar 44% din suprafata agricola mondiala totala desi exista zone din America latina. Deasemenea prin fenomenul de desertificare. pentru celelalte introducerea lor in acest circuit insemnand un consum urias de energie. economisirea energiei consumate prin irigari. Acest lucru este cunoscut acum sub denumirea de minimtillage sau nowtillage. Fertilizarea terenurilor agricole sa se faca cu ingrasaminte chimice obtinute cu cantitati energetice mici sau ingrasaminte organice. Dumitru in 1979 arata ca existan o tendinta generala de crestere a energiei cheltuite atat pe unitate de suprafata agricola cat si pe unitate de produse alimentare concomitent cu scaderea randamentelor de conversie a energiei comerciale in energie – aliment. Una din caile principale de crestere a productiei agricole si care a reprezentat ponderea principala in cresterea inregistrata in tarile lumii a treia este reprezentata de extinderea suprafetelor cultivate. Arabia Saudita. amenajari costisitoare care ar genera in final cresteri uriase ale preturilor alimentelor. Din acest punct de vedere viitorul pare a fi al tarilor in curs de dezvoltare datorita neutilizarii complete a fondului funciar dar si datorita nivelului inca scazut al randamentului de exploatare al terenurilor deja cultivate. prin folosirea perioadelor optime de lucru. 2. Caile de crestere a productiei de alimente si limitele ecologice ale acestora. Din nefericire zonele care trebuiau si puteau fi prelucrate sunt deja in circuitul agricol.

fertilizare. Cu toate acestea exista semne care arata ca acest lucru duce la restrangerea extrema asortimentului de soiuri si hibrizi cultivati si chiar instituirea unui monopol al producatorilor de material semincer.25 Generalizarea tehnologiilor moderne de organizare a teritoriului. care sa-si poata fixa singur azotul din aer. fertilizanti si tehnologie. Resursele alimentare provenite din resurse naturale vor putea sa contribuie la imbunatirea retetei alimentare a omenirii. reteta care in acest moment cuprinde doar 1% din total. Este necesar asadar reducerea pierderilor de alimente pe aceste cai chiar daca aceasta nu inseamna aplicarea masurilor de intensifizare a agriculturii identic in toate agroecosistemele ci diferentiat conditiilor locale. iar in al doilea caz metoda se profileaza ca o premisa de extindere a suprafetelor cultivate dar are dezavantajul unor costuri foarte ridicate (50000 la 200000 dolar/ha). De aceea zonele de recoltare naturala sunt foarte restranse pe glob. Mijloacele neconventionale de producere a hranei au la baza fie cresterea unor microorganisme in spatii amenajate prin utilizarea deseurilor industriale si agricole ca de exemplu culturile de alge microscopice si drojdii in ape provenite de la complexe zootehnice sau industrie alimentara in scopul obtinerii de derivati de petrol si gaz metan fie au la baza plante superioare si vizeaza optimizarea tehnologiilor de cultivare si crearea unor soiuri mai eficiente. O parghie importanta pentru rezolvarea regionala si globala a alimentatiei o reprezinta corelarea cresterii demografice cu posibilitatile productiei de resurse alimentare. Exista arii cu productivitate biologica scazuta echivalente deserturilor in care nu exista material organic necesar dezvoltarii vietii. recoltarea excesiva a unora va conduce in final la disparitie. Dar de asemenea. Utilizarea ingineriei genetice poate fi cheia obtinerii de produse agricole cu continut ridicat de proteine rezistente la boli. Se estimeaza ca cca 20% din productia agricola vegetala se pierde inainte de recolta datorita buruienilor. daca vorbim din punct de vedere al speciilor. . bolilor sau consumatorilor naturali. Nu in ultimul rand solidaritatea nationala su internationala ar trebui sa fie conceptul care sa concentreze toate actiunile menite sa asigure accesul la resurse alimentare a tuturor oamenilor si sa permita stabilizarea productiei de alimente sau a posibilitatilor de achizitionare a acestora. Stimularea unor politici de preturi pentru investitii in material semincer. In primul caz tehnologia este apanajul tarilor industrializate si are dezavantajul ca populatia biologica imbatraneste si productia se prabuseste. combaterea buruienilor si daunatorilor.

. „Natura înseamna totul. care vizeaza. mai larg. energie si informatie. de care nu poate fi disociat. menaje.”Primele studii de ecologie aplicata s-au concentrat mai multe asupra efectelor determinate de poluare si mai putin asupra modului în care se produc emisiile. pentru integralitatea sistemului. . Reciclarea este numai un aspect. în acest context. Dar. Ecosistemul industrial s-a conceptualizat plecând de la nevoia de a identifica o abordare practica a durabilitatii si de a aduce raspunsul la întrebarea „Cum poate fi operationalizat conceptul de dezvoltare durabila într-un mod fezabil din punct de vedere economic?” În ecosistemele industriale. centralele producatoare de electricitate reprezinta o „specie cheie”. el cuprinzând toate activitatile umane care au loc în societatea tehnologica moderna – turism. inclusiv omul cu «minunatele lui . Mai mult. Asocierea atributului industrial cu notiunea de ecosistem are. înlocul telefoniei fixe. cercetarile pleaca de la o abordare diametral opusa: sistemul industrial trebuie interpretat ca un ecosistem.aparent. industrie etc. suntem parte intengranta a naturii. . pe baza carora s-a formulat conceptul de parc (retea) industrial ecologic (PIE). si nu are o proiectie spatiala. dupa ce s-a încheiat durata de viata a acestora. o rafinarie. În prezent. servicii medicale. specifice. În ecologia industriala. Deosebirea fata de ecosistemele agricole si silvice. Analog cu modelul natural al structurii functionale. Europa de Vest si Asia. Adoptarea modelului „ecosistem” în proiectarea întreprinderilor industriale va însemna si abandonarea realizarii unor unitati singulare.. pentru a se minimiza fluxul de substanta si energie. asemenea ecosistemului. Astfel. Faptul se datoreaza obisnuintei de a considera ecologia si sistemele pe care le studiaza în termenii definitiei clasice – „economia naturii”.economia trebuie dematerializata. Continutul atributului „industrial” este. în general. Astfel. în special în America de Nord. fiind caracterizat de mijlocirea continua a unui flux de substanta. oamenii. Edificarea ecosistemelor industriale va avea la baza urmatoarele principii: -deseurile si produsele secundare trebuie valorificate sistematic..1. transporturi. ecosistemul industrial va mai cuprinde o fabrica de hârtie. caracterul unei contradictii. sunt în faza de proiectare peste 50 de PIE. întregul sistem industrial se bazeaza pe resurse si servicii furnizate de celalalte ecosisteme. economia bazata pe internet s.diminuarea pierderilor prin dispersarea care se produce o data cu trecerea produselor finite la consumatori. asemenea proceselor trofice din ecosistemele naturale. De exemplu. si în ecosistemele industriale se difernetiaza componente cu functii industriale in toate activitatile umane.a. mai mult sau mai putin importante.26 Capitolul III Ecosistemele industriale 3. se admite prezenta asa-ziselor lanturi trofice industriale. Definire. componente si tipuri.masini lucratoare». produsele finite. Parcul industrial ecologic este un ansamblu de întreprinderi care cooperaza pentru a valorifica cât mai bine resursele prin recuperarea reciproca a deseurilor pe care le genereaza (deseul produs la o întreprindere este folosit ca materie prima la o alta întreprindere). a unei situatii imposibile. Notiunea de parc are un continut functional. o centrala termica pentru a recupera toate produsele secundare. împreuna cu tehnologiile noastre. daca obiectivul principal este o fabrica de prelucrare a trestiei de zahar. promovarea telefoniei mobile. nu trebuie sa uitam faptul ca si noi. . unde toate reziduurile devin resurse.

. s-a facut exclusiv prin lucrari la zi. acesta s-a materializat în Simbioza industriala de la Kalundberg. ajungîndu-se ca astazi aproape 45% din întreaga cantitate a substantelor minerale utile sa se extraga prin lucrari la zi. în exploatarile la zi Teliuc.diminuarea contributiei energetice a combustibililor fosili. posibilitatea mecanizarii integrale a proceselor de productie si folosirea unor utilaje de mare . Jilt si Motru pentru carbune. ca cele din fosta U. În România. Chiscadaga pentru calcar.2 Exploatarile miniere de suprafata Unele zacaminte de substante minerale utile si roci apar la suprafata sau la o adîncime mica fata de suprafata. Lespezi. Extragerea materialelor de constructii. Exploatarea la zi a fost cunoscuta si aplicata din timpuri foarte vechi. ca si astazi. ca o consecinta a realizarilor în constructia utilajelor miniere si a constructiilor de masini în general.. Mari perspective pentru exploatarea în cariere prezinta zacamintele de lignit. Prin lucrarile la zi se extrag în prezent aproape 100% materiale de constructii. Venezuela. Sandulesli. Ecosistemele industriale nu sunt imitatii ale ecosistemelor naturale. 65. Cuciulat. la ora actuala.S. o companie suedeza de materiale de constructii (Gyproc). productivitatea muncii este de 3-5 ori mai mare. orasul Kalundberg care beneficiaza de energia termica. Desi relativ nou. peste 200 milioane tone de lignit se extrag prin lucrari la zi. imitatia a fost depasita prin adoptarea principiilor pe care se bazeaza fenomenele ecologice si prin interpretarea lor în termenii civilizatiei industriale. exploatarea lor se face prin „lucrari miniere la zi" sau prin „cariere". Sunt organizate la capacitati mari de productie si cu utilaje moderne unele cariere. Rosia Montana.R.70% din carbunele brun. Ghelari. În Pensilvania se exploateaza strate de carbune cu grosimi de 1-2 m si grosimea straturilor acoperitoare pîna la 30 m. Coasta Africii de Vest (Mauritania) si marile zacaminte de cupru din Chile si Statele Unite se exploateaza în cariere. Astfel. chiar si zacamintele de carbuni cu grosimi mici în raport cu straturile acoperitoare. cazurile de accidente de 5-6 ori mai reduse. 75-85% din mineralele nemetalifere si 45-50% din mineralele de metale colorate. o rafinarie de petrol norvegiana. o companie care se ocupa cu refacerea solului (Bioteknisk Jordrens) si alte companii mai mici la care ajung fluxurile de substanta si energie. conceptul de ecosistem industrial a fost deja pus în aplicare. Utilajele folosite permit. în special cele care apar în straturi orizontale si sunt de mare extindere. sa se exploateze la mari capacitati de productie. Rosia Poieni si Moldova Noua pentru minereuri cuprifere etc. În România. în Danemarca. Iacobeni si Delinesti s-au extras în trecut peste 90% din productia de minereuri fero-manganoase a tarii. Extinderea exploatarii prin lucrari la zi se datoreaza avantajelor mari pe care le prezinta în comparatie cu exploatarea subterana.27 .S. 3. În asemenea situatii. Marile zacaminte de fier. o companie multinationala de biotehnologii (Novo Nordisk).. cum sunt : carierele din bazinele Rovinari. Astfel. Ceea ce s-a preluat din notiunea de ecosistem este însasi esenta ei. În Germania. respectiv functionarea asigurata de fluxul continuu de substanta si energie. în urma progresului tehnic care a permis mecanizarea operatiilor miniere. Cu alte cuvinte. costul exploatarii de 2-3 ori mai scazut. Ocna de Fier. Organizarea pe scara larga a exploatarilor la zi si cresterea capacitatilor de productie începe abia în secolul trecut. Labrador. exploatarea la zi a fost generalizata datorita posibilitatilor pe care le prezinta în acest sens. în care sunt implicate:centrala termoelectrica Asnćs.

zapezi în regiunile cu clima umeda. iar alta parte este extrasa prin lucrari subterane. pînze acvifere etc.) . intrarea în productie a carierei se realizeaza întrun timp mai scurt. În privinta adîncimilor maxime proiectate sau realizate în exploatarile la zi de minereuri si carbuni. straturile acoperitoare sa fie alcatuite din roci moi sau dezagregate. asezarea si caracteristicile rocilor înconjuratoare. -depozit. un regim hidrogeologic favorabil lipsit la suprafata de rîuri. în afara de conditiile geologice de asezare mai este necesar ca : sa existe un relief favorabil care sa permita desfasurarea normala a exploatarii (extragere. stoc de dimensiuni mari localizat deasupra sau la adîncime mica fata de nivelul suprafetei terenului -straturi de grosime mica sau pachete de straturi orizontale cu înclinare constanta egala ori putin diferita de panta terenului acoperitor -straturi cu grosime medie si mare cu înclinare variabila dar apropiata de cea a straturilor acoperitoare Pentru ca exploatarea la zi sa fie avantajoasa din punct de vedere tehnic si economic. de minereuri metalifere si nemetalifere . transport. lacuri. necesita suprafete de terenuri mari pentru lucrarile de deschidere si de depozitare a sterilului.exploatabile integral prin lucrari la zi . Ca dezavantaje ale exploatarii la zi fata de exploatarea subterana se remarca : dereglarile procesului de productie în anotimpurile cu precipitatii abundente si temperaturi scazute. . Din punct de vedere tehnic si economic. Zacaminte exploatabile prin lucrari la zi În functie de forma. mlastini. adaptarea mai usoara a capacitatilor de productie la nevoile industriei consumatoare. suprimarea cheltuielilor de aeraj si reducerea la minimum a cheltuielilor de sustinere si iluminat. pierderi de exploatare de aproape trei ori mai mici. se pune problema stabilirii limitei rationale a exploatarii la zi. în conditiile mentionate se preteaza a fi exploatate prin lucrari la zi : zacamintele de combustibili minerali solizi . a piritei sau a piritei cuprifere. Zacamintele exploatabile în întregime prin exploatari la zi se pot prezenta sub urmatoarele forme : Zacaminte exploatabile integral prin lucrari la zi. reducerea autoaprinderii carbunilor. dupa forma. personal mai putin numeros etc.exploatabile partial prin lucrari la zi. sau atins adîncimi de 600-700 m si respectiv de 500 m. folosirea amestecurilor explozive simple si a explozivului cu o sensibilitate la detonatie mai redusa. haldare etc. Pentru zacamintele ce se exploateaza numai partial prin lucrari la zi. investitiile initiale mari pentru achizitionarea utilajelor care în general sunt grele si de mare capacitate. pozitia în scoarta si morfologia regiunii. posibilitatea efectuarii unei extrageri selective. cheltuielile mari cu evacuarea apelor provenite din ploi. restul rezervelor urmînd a fi extrase prin lucrari subterane. dimensiunile. ocupa si degradeaza suprafete importante de teren ce necesita reamenajari pentru redarea circuitului economic. zacamintele pot fi : .28 capacitate. usor de îndepartat si un climat lipsit de manifestari atmosferice excesive.

Asecarea se executa cu lucrari speciale de drenare. executarea cladirilor si instalatiilor necesare productiei. se inlocuieste cu una noua prin cresterea ei din nou cu emisii minimale sau lipsa de CO2. Lucrarile auxiliare constau din decapari preliminare a formelor pozitive de relief din perimetrul exploatarii la zi. Metanul . Studiu de caz in zona Timisoara Arderea carbunelui. Aceste lucrari se deosebesc însa de cele subterane. deforestarea si diverse practice agricole si industriale modifica compozitia atmosferei si contribuie la schimbarea climei. atunci cand vegetatia se descompune sau arde. O3) in partea mai joasa a atmosferei. la punerea în exploatare prin lucrari la zi se disting urmatoarele faze : pregatirea suprafetei. saparea lucrarilor miniere de deschidere.4 Probleme ecologice generate de marile unitati industriale. Asecarea zacamintelor se face în scopul înlaturarii apei din zacamint si din rocile înconjuratoare si pentru protejarea zacamîntului de apele subterane. agricultura) conduc la emisii de CO2. CH4. Aceste activitati umane au condus la concentratii sporite ale unui sir de gaze de sera in atmosfera CO2. cloroflorocarburi. pasunatul. Vegetatia contine carbon. Deschiderea zacamîntului se realizeaza prin saparea transeelor principale si a transeelor de acces. Schimbarea utilizarii Pamantului (taierea copacilor. nivelarea bermelor. cum sunt : paduri. care fac legatura zacamîntului cu suprafata si care constituie frontul initial la excavarea treptelor. alinierea taluzelor. Utilizarea combustibilului fosil în prezent e pricina adaosului a 80-85% de CO2 în atmosfera. Dupa succesiunea operatiilor care au loc. care se elibereaza in forma de CO2. mlastini. treptelor etc 3. atît prin forma si dimensiunile lor cît si prin modul de amplasare. care se pierde. pasunatul animalelor mari cornute si oilor si prin descompunerea materialelor inhumate. exploatarea propriu-zisa a zacamîntului si lucrarile auxiliare. petrolului si gazului natural. lucrarile de dezvelire sunt lucrari de pregatire. ultima faza în exploatarea la zi a zacamintelor. Pregatirea suprafetei consta din înlaturarea obstacolelor naturale sau artificiale care îngreuiaza sau împiedica exploatarea la zi. Lucrarile de exploatare sau lucrarile de abataj constau în extragerea substantei minerale utile din zacamint si formeaza. Metanul se produce prin cultivarea orezului. organizarea depozitelor de substanta minerala utila si a haldelor de steril. pîraie sau diferite constructii (sosele. Prin caracterul lor. oxid nitros. Schimbarile utilizarii Pamantului sunt responsabile pentru 15-20% din emisiilor de CO2. cai ferate etc). Dezvelirea (decopertarea) consta în înlaturarea rocilor sterile care acopera substanta minerala utila. Vegetatia. atunci cand vegetatia se descompune sau arde. asecarea zacamîntului si protejarea acestuia contra afluentilor de apa.29 - rocile de toate tipurile folosite ca material de constructii si decoratiuni.

sub forma unei radiatii infrarosii cu lungime de unda lunga. Conform datelor stiintifice de ultima ora. transmitand-o inapoi in spatiu. Cloroflorocarburile (CFC) s-au utilizat in frigorifere. Desi 2% nu par fi prea mult. Ce inseamna efectul gazelor de sera? Intr-un interval mai lung de timp. inclusiv oxizii de azot de la automobile si centrale electrice. energia nu poate sa se acumuleze si atunci clima va trebui cumva sa se adapteze pentru a se elibera de surplusul de energie. curenti de aer. pamantul trebuie sa emita energia in spatiu cu aceeasi viteza cu care o absoarbe de la soare. planeta Venus. O parte din aceasta radiatie este reflectata inapoi de catre suprafata pamantului precum chiar si de catre atmosfera. atunci pamantul ar fi un loc rece. prin reactii in atmosfera cu implicarea gazelor. Acest proces. majoritatea acestei radiatii trece direct prin atmosfera si incalzeste suprafata terestra. o planeta sumbra si pustie asa cum este. de asemenea. este absorbita de catre vaporii de apa. ea poate radia in spatiul cosmic. mai incet si indirect. Activitatile umane au sporit concentratia oxidului nitros in atmosfera cu aproximativ 15% în exces la volumul. care ar fi existat in mod normal. sporesc capacitatea atmosferei de a absorbi energia infrarosie si incalca astfel modul climei de a mentine balanta optima intre energia care vine si cea care se duce. e benefic pentru noi deoarece. Activitatile umane au sporit concentratia metanului in atmosfera cu aproximativ 145% in exces la volumul. Oxidul nitros se produce prin diferite practici agricole si industriale. Energia solara ne parvine in forma de radiatie cu lungime de unda scurta.30 se emite in timpul extragerii carbunelui din mine. Daca nimic nu se va schimba. lipsit de viata. Insa. pentru tot globul. ele reprezinta captarea unui continut de energie echivalent cu aproximativ 3 milioane de tone petrol pe minut. evaporare sau prin formarea norilor si caderea ploii . daca suprafata pamantului ar putea iradia energia in spatiul cosmic fara nici o piedica. in realitate.energia este transportata in partile superioare ale atmosferei.inclusiv prin radiatie. dublarea concentratiei gazelor de sera cu durata lunga de stabilitate va reduce cu aproximativ 2% rata cu care planeta isi poate distribui energia in spatiul cosmic. care provin din activitatile umane. Emisiile gazelor de sera pe care le producem in prezent. noi modificam ” motorul ” energetic care . emisa in atmosfera de suprafata pamantului. Prin mai multe procese de interactiune . a forarii petrolului si din conducte defectate de gaz. Acestea impiedica trecerea directa in spatiul cosmic a energiei de la suprafata pamantului. Ele epuizeaza stratul de ozon stratosferic. De acolo. Ozonul din troposfera provine din activitati industriale. Acest fenomen este pronosticat sa aiba loc chiar la inceputul secolului viitor. care ar fi existat în mod normal. Pur si simplu. Pamantul se elibereaza de aceasta energie. de exemplu. instalatii de conditionare a aerului si in solventi. Majoritatea radiatiei infrarosii. El se creeaza in mod natural si. de bioxidul de carbon si de alte “gaze de sera ” care se gasesc in natura.

5% nivelul de zgomot echivalent depaseste valoarea admisa prin STAS 10009-88 privind Acustica urbana. continental. o suma de activitati prioritare dezvoltarii spatiilor verzi. Poluarea cu pulberi sedimentabile S-au prelevat 10 probe de pulberi sedimentabile în Timisoara înregistrându-se depasiri ale concentratiei maxime admise si depasiri ale pragului de atentie pe str.076 mg/mc. Aceasta este situatia si în Aglomerarea Urbana Timisoara. S-au facut determinari ale nivelului de zgomot generat de traficul rutier pe timp de zi. care consuma bioxid de carbon si produce oxigen. Sursa principala de poluare cu plumb o constituie traficul rutier. la nivel mondial. str.31 asigura functionarea sistemului climei. 3. Echilibrul în atmosfera se mentine de catre vegetatia lemnoasa în primul rând.3 – 15. Valoarea medie lunara a fost de 0. în zona industriala Sud-Est (S. fier la probele de sol recoltate din principalele zone ale Timisoarei. au fost efectuate masuratori de acustica urbana în cadrul actiunii de actualizare a bazei de date necesare întocmirii hartii de zgomot a Timisoarei. a realizarii unei perdele forestiere de protectie de 20 hectare situate în Nord-Vestul orasului între Calea Jimboliei si Calea Torontalului. a promovarii dezbaterilor publice privind afectarea spatiilor verzi (Parcul Centrul Civic). plumb. Având în vedere aceste elemente municipalitatea si-a trecut pe agenda sa. în grupa terenurilor cu valori normale. regional se constata si la nivel local sub forme specifice de manifestare a poluarii existente. cadmiu. Acest echilibru este o conditie a confortului ambiental si a însasi existentei umane si este foarte labil în aglomerarile umane din zonele lipsite de paduri. situat într-o zona în care pe o raza de 20 – 30 km procentul de împadurire este de 2 – 3%. pentru anul 2006. 3.5 Ploi acide . ecologice.2005. 2. Dunarea etc. Pentru absorbirea socului ceva va trebui sa se schimbe. botanice a acestora. având valori cuprinse între 0. Poluarea cu pulberi în suspensie S-au efectuat 17 determinari de pulberi în suspensie. oras de câmpie. S-au înregistrat depasiri ale limitei maxime admise în toate punctele de masurare. De asemenea. Gradul de poluare al solului Valorile obtinute pentru principalele elemente: cupru.Cauze si efecte . mangan. Poluarea fonica Din studiul buletinelor de masurare a nivelului de zgomot produs de traficul urban în perioada 1996 . Valorile cele mai ridicate înregistrate de plumb au fost în zona Utvin în apropierea abatorului Comtim. flori ori frunze recoltate din vegetatia proximala. situeaza locurile investigate. Sulina. în zonele rezidentiale din vecinatatea arterelor si intersectiilor municipiului.3 db0. în ceea ce priveste concentratia acestor elemente. Vidrighin). national. 4. în comparatie cu valorile de referinta. sprijinirea cu material dendrologic a asociatiilor de proprietari. situatia putând deveni periculoasa în cazul în care aceste terenuri sunt utilizate pentru culturi de zarzavat sau prin consum al ceaiurilor din plante. depozitarea de deseuri. în cazul a 87. a calitatii peisagiste. Poluarea în Timisoara Degradarea progresiva a calitati mediului natural si antropic. s-au constatat dupa cum urmeaza: 1. Depasiri ale valorilor maxime admise în Timisoara.

benzina sau petrolul. Amenintarea reprezentata de ploaia acida nu e limitata de granitele geografice. Aciditatea apei omoara practic orice forma de viata. zapada. care este egal cu 5. determina toxicitatea apei potabile in urma dizolvarii in apa a Pb din conducte si scade transparenta apei duce la scaderea fertilitatii solului. ce scad pH-ul apei de ploaie. Ploile din estul SUA si din Europa au adesea un pH intre 4. are pH 7 sau neutru. transformandu-le in amestecuri acide. dispare planctonul. cercetarile confirmau faptul ca poluarea provenita de la centarlele electrice care functioneaza cu carbuni in centrul si vestul SUA erau cauza principala a marilor probleme legate de ploaia acida in estul Canadei si nord-estul SUA. Apoi. Suedia si Canada. Hg. Acesti oxizi se combina cu umezeala din aer si formeaza acid sulfuric. De exemplu. ce contin sulf si azot. La pH de 4. catedralele Europei sau Colisseum-ul din Roma. se emit oxizi de sulf. amfibiile. Ploaia acida se formeaza in rezultatul reactiilor din atmosfera cu substante. Formarea in cantitati mari a oxizilor se formeaza in urma arderii petrolului si carbunelui. pierderea lumii vii a bazinelor acvatice. Cand ploua sau ninge. Pe o scara de la 0 la 14. Aciditatea mare a apei duce la descompunerea Al. Pb. insectele. Cea mai mare cantitate de oxizi se intalneste in orase. Din substantele organice depuse la fundul bazinului acvatic are loc eliberarea metalelor toxice.5. caci vanturile transporta substantele poluante pe tot globul. catedralele Europei sau Colisseum-ul din Roma. acid carbonic si acid azotic. ceata.5 mor bacteriile bentonice. La inceputul anilor '90. ale caror pH e mai mic decat pH-ul apei naturale. Infestarea mediului inconjurator datorita CO2 furnizat de industrie si de parcul auto se afla la originea pierderilor ireparabile cauzate padurii de "ploile acide". eliminandu-se in urma activitatii umane SO2 si NOx se transforma in atmosfera in particule acide. rauri si pariuri si la nivelul vegetatiei. lapovita. prezinta semne de deteriorare datorata ploii acide. Cand se ard combustibili fosili. 0 reprezinta cel mai ridicat nivel de aciditate. sau altfel spus. Cele mai grave probleme au existat in Norvegia.5 milioane hectare de padure ale tarii au fost distruse). acesti acizi ajung pe pamant sub forma a ceea ce numim ploaie acida. Oamenii de stiinta folosesc ceea ce se cheama factorul pH pentru a masura aciditatea sau . Ploaia acida are o actiune negativa asupra bazinelor acvatice: duce la marirea aciditatii pana la asa nivel. inclusiv pentru oameni.2. O solutie de apa distilata care nu contine nici aizi nici baze. metal sau ciment au fost si ele afectate sau chiar distruse.32 Sub termenul de "ploi acide" sau "precipitatii acide" se includ toate tipurile de precipitatii ploaie.5 si 4.0 Unele dintre marile monumente ale lumii.F. Aceste efecte sunt insa mai vizibile in lacuri. Cd. iar 14 cel mai ridicat nivel de bazicitate sau alcalinitate. zeci de mii de lacuri erau deja distruse de ploaia acida. Daca nivelul pH-ului in apa de ploaie scade sub 5. Moartea lor duce la acumularea reziduurilor organice la fundul bazinelor acvatice. la pH de 5. Aceste particule intra in reactie cu vaporii de apa. ploaia este considerata acida.6.Germana catre sf. Efectele distructive ale ploii acide nu se limiteaza la mediul natural. Ploile acide duc la distrugerea suprafetelor date cu lac si vopsea. prezinta semne de deteriorare datorata ploii acide. Efectele ploii acide pot fi devastatoare pentru multe forme de viata. Structuri de piatra . anilor 70 (mai mult de o treime din cele 7. Oamenii de stiinta folosesc ceea ce se cheama factorul pH pentru a masura aciditatea sau alcalinitatea solutiilor lichide. "Ploile acide" au fost depistate pentru prima data in R. Unele dintre marile monumente ale lumii. incat este nimicita flora si fauna. la coroziunea podurilor si monumentelor arhitecturale. cum sunt carbunele. carbon si azot in atmosfera. Plantele acvatice cresc foarte bine in apa cu pH de 7-9. La pH de 6 mor crevetele.5 mor pestii.

în special cele industriale. precum si schimbari semnificative ale microclimatului. Întrucât omul este singura fiinta vie care poate depune o activitate constienta. între care exista relatii complexe de interconditionare. Ansamblul ecosistemelor planetei. are pH 7 sau neutru. Elemente antropice ale biotopului Elemente generate de structurile urbane. Acestia reprezinta elemente fixe care determina evolutia unei asezari umane. o padure. dar în elementele de biotop urban se pot include factorii indusi de catre societatea umana (factori ce se exprima prin elemente antropogenice ) Factorii stationari sunt cei geografici.5. ploaia este considerata acida. si în acest caz se poate vorbi de factorii stationari ai biotopului urban. aer. Pe o scara de la 0 la 14. componente si tipuri.33 alcalinitatea solutiilor lichide. Daca nivelul pH-ului in apa de ploaie scade sub 5. zone functionale urbane. formeaza în parte un ecosis-tem ). si în diverse masuri cele rezidentiale. fata de ecosistemele naturale . acesti factori (în special cei pedologici) sunt supusi actiunii antropice si modificati. în general reprezinta relatia dintre lumea organismelor vii si mediul lor de viata. Definire. Un ecosistem. Într-o di-ferita masura. Mediul natural în care omul îsi desfasoara activitatea este format din mai multe sisteme ecologice. Biotopul urban reprezinta rezultatul actiunii modelatoare a omului asupra mediului “fizic”.constituie ecosfera. iar 14 cel mai ridicat nivel de bazicitate sau alcalinitate. actiune desfasurata într-un lung proces istoric. geologici si pedologici. Biocenozele urbane. sau cum se mai spune. Capitolul IV Ecosistemele urbane 4. ecosistemul uman joaca rolul principal în cadrul ecosferei. a doua parte componenta a ecosistemului urban este caracterizat prin evolutia speciei dominante. Un grup de oameni pe un spatiu determinat si mediul ambiant respectiv alcatuiesc împreuna un ecosistem urban . În ceea ce priveste celelalte specii din teritoriul urban.1. prezinta modifi-cari spatiale specifice ale biotopului initial. unitatea dintre biocenoza si biotip(exemplu: un lac. sol). Asezarea umana reprezinta prin manifestarea sa spatial-functionala o entitate complet diferita din punct de vedere al biotopului. Ca si în cazul ecosistemelor naturale. orientat spre îndeplinirea scopurilor pentru care au fost realizate. comerciale. spre folosul sau. . etc. si de afaceri. învatamânt sau de agrement. Rezulta astfel modificari le tuturor factorilor de mediu (apa. 0 reprezinta cel mai ridicat nivel de aciditate. pu-ternic antropizate.în teritoriul urban pe care o repre-zinta omul si antropocenoza care constituie cenoza principala în orase. O solutie de apa distilata care nu contine nici aizi nici baze. Un exemplu de sistem antropizat o reprezinta mediul urban. se pot face urmatoarele consideratii:fondul de specii din care este alcatuita biocenoza corespunde conditiilor de existenta din biotop.

daca initial. În aceasta privinta este ilustrativ faptul ca în sec. Aceasta face ca.adica independent în ceea ce priveste resursele si functionarea sa (fiind dependent doar de energia solara care este introdusa în sistem de catre producatorii primari).ca o parte distincta si de cea mai mare importanta. care îi permite pe de o parte manipularea unor mari cantitati de materie si energie.în1900 s-au ajuns la 1. el dispune treptat de o capacitate tot mai mare de a adapta si transforma obiectele si fortele naturii.2.16-lea pe Pamânt traiau 450 milioane de oameni.sistemul socio-economic. iar pe de alta.el genereaza la rându-i modificari de o amploare.5 miliarde de persoane. ecosistemul urban sa includa structural si functional. În cadrul acestuia se întâlnesc specii de vietuitoare cu roluri ecologice distincte. omul a trait într-un mediu cu biodiversitate ridicata. de a produce în natura modificari mai mici sau mai profunde. în secolul al 19-lea se foloseau deja 62. iar pe de alta parte o puternica actiune modelatoa-re asupra mediului. ulterior. deci. Marea masa (ca numar) a componentelor o constituie plantele verzi.apa. Sistemul populatiei umane prezinta caracteristici distincte în raport cu celelalte cenoze. modificarea extrema a bioto-pului urban (culminând cu realizarea unor “deserturi naturale”). Puternica mobilitate în teritoriu. pe lânga elementele structurale caracteristice ecosistemelor naturale. care îi permite modificarea relativ rapida a mediului înconjurator pentru propriile nevoi. precum si viteza sporita de circulatie a informatiei constituie alte elemente definitorii ale antropocenozei. a condus la rândul ei la eliminarea dramatica a majoritatii covârsitoare a formelor de viata initiale di teritoriul respectiv. Este firesc. .adica tocmai acelea care transforma energia solara în energie biochimica. stabilindu-se probabil în jurul a 10 miliarde spre anul 2050) societatea umana a sporit mereu gama resurselor folosite. iar în 1950 la peste 2 miliarde.profunzime si rapiditate exceptio-nale. pentru ca astazi sa fie utilizate toate elementele cunoscute a exista pe Terra. Diferenta esentiala a ecosistemelor urbane fata de cele naturale o constituie prezenta omului ca specie dominanta.astazi populatia planetei creste într-un ritm fara precedent ajungând la 5.8 miliarde de indivizi si cifra va ajunge 7. ca si proportiile exploatarii resurselor oferite de natura. Concentrarile din ce în ce mai mari ale populatiei umane au la baza pe lânga motivatii economice si altele de natura sociala si psihologica.în primul rând. patru resurse – pamântul. În acest context general. Însa atât timp cât mijloacele de care a dispus omul au fost modeste. Unele caracteristici ale dinamicii ecosistemului urban. în primul rând generate de gradul înalt de structu-rare social-economica. industriale Omul ca diferenta specifica a ecosistemului urban. silvice.supus în primul rând legitatilor socio-economice si nu celor biologice. ceea ce a atras dupa sine si eliminare multor altor specii aflate în strânse legaturi ecologice cu primele. 4. Ecosistemul natural este de cele mai multe ori un sistem complet.6 miliarde într-un sfert de veac. conditionând însasi existenta umana. schimbarile declansate de el în mediu natural au fost lente si ele permiteau sa se readapteze. Crescând ca numar si dezvoltându-se istoric (astfel în sec. al 17-lea erau utilizate doar 29 elemente chimice. În conditiile contemporane când acestea îi confera omului o uriasa forta transformatoare.aerul si energia – ramân cu totul fundamentate si permanent necesare. o preocupare majora pentru umanitate.prin antropizarea factorilor specifici de mediu. ca tocmai starea acestor resurse si modul lor de utilizare sa constituie. o parte a speciilor considerate agresive sau nefolositoare pentru scopurile sale au fost înlaturate. Biodiversitatea.34 Antropocenoza. Datorita faptului ca omul ajunge sa-si creeze si sa utilizeze uneltele care îi sporesc continuu forta si raza lui de actiune.modificarile produse nu se caracterizau printr-o amploare si gravitate deosebita. biotopul si biocenoza. Deosebirea fata de ecosistemele agricole.

În plus. culturala si politica. Complexitatea problemelor legate de managementul ariilor urbane este amplifi. ci modul de gospodarire a acestora care.urbanistica. Efectelor toxice fiziologice manifestate la nivelul fiziologic li se alatura altele de natura mutagena ce vor putea afecta nu numai structura. Hrana introdusa de om în oras este produsa în ecoagrosisteme. pe lânga faptul ca încorpo-reaza resurse neregenerabile si epuizabile. Orasul trebuie înteles ca un teritoriu ce prezinta o eterogenitate ridicata. ecosistemul urban este un sistem incomplet.35 Eterogenitate si omogenitate în procesele de antropizare a teritoriului urban. în sensul ca simplificarea biodiversitatii naturale nu poate asigura specializarea componentelor sale. problemele legate de marile concentrari de energie si materiale din orase necesita restructurarea asezarilor umane la nivel micro si macro. economic cât si în ceea ce priveste mediul fizic. Varietatii factorilor de mediu. Urbanizarea reprezinta una din marile probleme ale omenirii. care au condus la o mare diversitate de configuratii spatiale si functionale. Poluantii din asezarile umane. Poluarea este rezultatul direct sau indirect al activitatilor umane ce se des-fasoara pe teritoriul orasului . Cantitatea de energie introdusa de catre om în ecosistemul urban prin diferite cai (îngrasaminte. omul ia opus o varietate de actiuni modelatoare.Fara îndoiala ca la originea poluarii sta productia de materiale nespecifice mediului. Acestora trebuie sa li se adauge varietatea modelelor socio-culturale. dupa utilizare sunt deversate în mediul natural. ecosistemele urbane pot fi caracterizate ca fiind tinere. pesticide. dar mai ales energia de intrare din ariile industriale si de locuit)depaseste cu mult energia solara introdusa în sistem de catre producatorii primari si are drept consecinta puternica antropizare a teritoriului urban. fara sa se cunoasca efectele de lunga durata asupra acestuia. dar si a unor asociatii de plante si animale din teritoriul orasului. Fenomenele negative din orase au un caracter global si sunt în directa conexiune cu celelalte probleme ale umanitatii. Functionarea ecosistemului urban devine dependenta de fluxurile de energie si materiale introduse de catre om. pentru a îndeplini functiuni precise. Concluzii . Dependenta ecosistemului urban fata de resurse externe materiale si energetice duce la un mare grad de vulnerabilitate în cazul unei perturbari majore. Consumatorii nu se pot organiza în cadrul unor lanturi trofice complete. într-un ritm care depaseste capacitatea de refacere a acestuia. Din toate aceste puncte de vedere. care sunt luate din “zestrea” capitalului natural. în special cu cresterea demogra-fiica. atât din punct de vedere socioprofesional. Poluarea mediului înconjurator produce amenintare de mare proportii asupra întregului genofond inclusiv uman. Circuitul materiei este afectat îi sensul ca dinamica circuitelor naturale materiale si energetice este perturbata. functionala.cata de necesitatea stringenta a tranzitiei socio-economice catre o dezvoltare durabila.tehnologica. Spre deosebire de acestea.3. Acesta are drept consecinta simplificarea sau ruperea circuitelor biogeochimice.aportul energetic al acestuia fiind determinat pentru mentinerea sistemului socio-uman. Nu spectrul de materiale create de om este cauza reala. printr-un atent manage-ment al ritmului înlocuirii structurilor spatiale si tehnice si prin promovarea diversitatii sub toate aspectele sale: sociala. Una din cele mai importante trasaturi definitorii ale ecosistemului urban o constituie circuitele energetice. identi-ficabile chiar pe teritoriu aceleiasi asezari umane. Cea mai mare parte a ecosistemelor din teritoriile oraselor sunt create de om. ajungându-se la o linearizare a acestora.rezultat al activitatilor de constructii. acestea sunt puternic perturbate de activitatile omului. 4. prin transformari si conversii ale zonelor functionale urbane. care au generat dezvoltari specifice. .

uneori ireversibile.Cresterea necesarului de apa în viitor. nivelul apei subterane a scazut cu 20 m. Fiind un proces între om si natura. ci si a posibilitatii ca prin tasarea pamântului sa se produca alunecari masive de teren si distrugerea unor suprafete întinse de con-structii . Nu spectrul de materiale create de om este cauza reala. ale calitatilor factorilor de mediu. la Bologna. .la degradarea mediului.Lipsa unei constiinte ecologice cu privire la posibilitatile mediului înconjurator constituie acel factor de comportament care concura în egala masura cu alti factori. Întreaga miscare a societatii este indisolubil legata de dezvoltarea istorica a productiei. iar pe de alta parte arunca în mediul natural reziduuri si deseurile activitatii productive si ale gospodariei fiecarei familii. Factorii de poluare urbana sunt cei care se încadreaza în factorii general valabil de poluare a mediului înconjurator si se refera la: . Drept urmare. . între mediul natural si cel creat de om se desfasoara o dubla contradictie: . . de munca. constituie principala presiune exercitata din partea centrelor urbane asupra mediului.Crearea de bunuri materiale care încorporeaza resurse neregenerabile (sau greu regenerabile) si epuizabile. Echilibrul dintre comunitatea biotica si mediul fizic este decisiv pentru comunitate. Poluarea este rezultatul direct sau indirect al activitatilor umane ce se des-fasoara pe teritoriul orasului. cu alte cuvinte. în cursul caruia omul efectueaza.conduce la schimbari specifice. Fara îndoiala ca la originea poluarii sta productia de materiale nespecifice mediului.Cresterea demografica exploziva care implica aglomerarea oraselor. Crearea marilor aglomerari urbane provoaca dezechilibre care pot sa se transforme în catastrofe (exemplu: la Milano în ultimii 20 de ani. Se pune problema nu numai a lipsei posibile de apa în urmatoarele decenii. fara sa se cunoasca efectele de lunga durata asupra acestuia. controleaza schimbul de materie dintre el si natura.36 genofondurile uneia sau alteia ci prin eliminari succesive va afecta însasi structura patrimoniului genetic mondial. reglementeaza si. munca presupune atât unitate cât si contradictia dintre om si natura. pânza freatica în 1945 se gasea la 12m. pe lânga faptul ca încorpo-reaza resurse neregenerabile si epuizabile.Lipsa unei organizari si dezvoltari economice pe criterii ecologice. În procesul muncii. Varietatea poluarii ca si a cazurilor care o produc. dupa utilizare sunt deversate în mediul natural. extinderea suprafetelor ocupate de orase si cresterea necesitatii de tot felul. astazi se afla la 35m adâncime. ci modul de gospodarire a acestora care. lipsa unei baze de dezvoltare durabila .Dezvoltarea tehnicii fara sa tina seama de principiile ecologice. prin actiunea sa. oamenii pe de o parte extrag din mediul natural resursele regenerabile. producând cele necesare existentei. .

iar comuna Dumbravita fiind doar partial alimentata cu apa potabila. Alimentarea cu apa si colectarea apelor uzate in Timisoara Apa înseamna viata nu numai pentru fiintele vii. 41 % sunt insuficient epurate si doar 25 % sunt epurate corespunzator. Pentru alimentarea cu apa a municipiului Timisoara. 1. asigurat de Uzinele 2 si 4. peste doua treimi. Alimentarea cu apa. avand capacitatea totala de tratare de 2280l/s. înmagazinarea. Reteaua de distributie a apei potabile a fost realizata in proportie de peste 30% din materiale necorespunzatoare.mc/an. In prezent se poate asigura atat necesarul presiunilor cat si cel al debitelor la majoritatea consumatorilor din zona Timisoara.1 km si este distribuita consumatorilor prin intermediul a trei statii de pompare.000 m3. a mareelor . a valurilor. cu un consum de aproximativ 25 mil. din toate timpurile. Din suprafata întregii planete de circa 510 milioane de kilometri patrati. Contradictia dintre mediul creat de om si mediul natural. etc In ceea ce priveste alimentarea cu apa si colectarea apelor uzate.37 Contradictia dintre dimensiunile necesitatilor mediului creat de om si volumul de resurse oferit de natura . 90 % din populatia urbana si doar 10 % din populatia rurala (!) este racordata la retelele publice de canalizare.raul Bega . volumul total al rezervoarelor de inmagazinare a apei insumand in prezent doar 60.sub aspectul dezechilibrelor pe care omul le poate provoca în natura si al efectului acestora asupra omului. Apa mai poate fi folosita si pentru producerea de energie electrica . care reprezinta 35 % din volumul total de apa distribuit in reteaua orasului asigurata de Uzina de Apa nr.reprezinta 65% din volumul total de apa distribuit in reteaua orasului.4. respectiv 360 milioane kilometri patrati reprezinta întinderea apelor. La nivelul tarii. care un debit total instalat de peste 5.442 de abonati(numar de bransamente). dar si pentru economia tuturor tinuturilor. fiind posibila livrarea apei potabile din reteaua municipiului Timisoara catre localitatiile periurbane.restul reprezentând tinuturi sarace si aride . 31 % din apele uzate (orasenesti si industriale) se evacueaza fara epurare. necesitand in viitor lucrari costisitoare de . In municipiul Timisoara este asigurata alimentarea cu apa a 21. in comuna Giroc este asigurata pentru 89 de abonati. dar densitatea consumatorilor in aceste zone este relativ mica. Cazul localitatii dumneazoastra. 4.000 l/s.Pentru a corecta factorii care conditioneaza prezenta apei este necesar sa se recurga la un ansamblu de masuri pentru folosirea rationala a surselor de apa .tratarea apei. Conform acelorasi date. iar capacitatea de sustinere a programelor de dezvoltare a lucrarilor hidroedilitare este redusa. industrie si transport. conform datelor guvernamentale.etc. colectarea apelor uzate si a deseurilor din asezarile umane. fiind un element de neînlocuit pentru agricultura.Numai o treime din suprafata continentelor este bogata în apa. se utilizeaza doua surse principale: sursa de adancime. în România 98 % din populatia urbana si doar 33 % din populatia rurala (!) este racordata la sistemele centrale publice de alimentare cu apa.prin amenajarea potentialului energetic al cursurilor de apa.cum ar fi: captarea. cu o capacitate de tratare de 600 l/s si Uzina 5 cu o capacitate de tratare de 20 l/s. Alimentarea cu apa potabila se face printr-o retea inelar-radiala in lungime totala de 601. sursa de suprafata .

respectiv pante mici de scurgere gravitationala. Totalitatea apelor uzate ajung gravitational . insuficient preepurate. Conditiile de calitate a apelor epurate evacuate sunt severe avand in vedere ca emisarul. Colectarea deseurilor in Timisoara Pana în prezent în practica mondiala ca si în tara noastra predomina înca evacuarea deseurilor menajere în asa zise „gropi de gunoi” care de fapt sunt niste gropi provenite fie din depresiuni geografice naturale. in conditii normale. 2. apele pluviale fiind colectate prin rigole si santuri stradale. Ciarda Rosie. Structura retelei de alimentare cu apa potabila este urmatoarea: 41% otel. in zonele unde nu exista retele subterane de canalizare. Apele pluviale colectate de santuri si rigole ajung in sistemul de desecare din exploatarea RAIF Timisoara. cu precadere la ploi torentiale.49% HDPE si 0. traverseaza granita tarii. Capacitatea actuala a Statiei de Epurare este de 2. avand o treapta mecanica si una biologica de epurare.84% fonta.38 inlocuire. Sistemul are problemele caracteristice unui oras de campie. Comunele periurbane nu au retea de canalizare subterana. de unde. De aceea. In cazul ploilor torentiale. raul Bega. Plopi. ce depaseste capacitatea actuala de epurare a statiei. sanitare si de productia apelor se mai folosesc si alte terenuri care nu sunt în totalitate gropi sau maidane.27% PVC. 62 strazi au doar partial retele de canalizare. Poluantii industriali fie ca nu pot fi epurati de statia de epurare municipala fie sunt inhibatori ai procesului de epurare biologica. a apelor uzate si meteorice provenite atat de la evacuatorii casnici. 4. acesta colecteaza si transporta gravitational apele uzate menajere. la care se adauga existenta unor evacuari de ape uzate industriale. respectiv comuna Giroc. Reteaua de canalizare pentru apele uzate menajere si meteorice este putin dezvoltata in zona periferica. Pe vatra orasului sunt 51 statii de preepurare a apelor uzate industriale apartinand diferitilor agenti economici.19 % poliester armat cu fibra .92 % beton comprimat. iar la cateva dintre pasajele rutiere din municipiu. cartier Ghiroda si in comunele periurbane.prin intermediul a patru colectoare principale cu o lungime de 25. Sistemul de canalizare al municipiului Timisoara este de tip unitar. iar distanta pâna la cele ce au mai ramas este din ce în ce mai mare si deci si cheltuielile cu transportul deseurilor colectate se maresc.49% fonta ductila. o parte sunt dirijate spre procesele de epurare. in zonele: Mehala.. iar 189 strazi nu au retele de canalizare. Sistemul unitar actual de canalizare detine retele suficiente pentru colectarea si transportul. 687 sunt complet canalizate. indeosebi a tronsoanelor realizate din otel.97 % azbociment. Freidorf. fie rezultate în urma unor decopertari de teren sau cariere de constructii (pentru nisip si caramizi). iar surplusul. Problema principala a retelei de distributie este stadiul actual de uzura prin corodare.la Statia de Epurare a municipiului. 1.6 km . insa. ci terenuri mai putin fertile pentru agricultura din care o parte sunt amenajate în asa fel încât depozitarea deseurilor menajere sa se faca pe verticala. In ultimul timp aceste gropi din jurul localitatilor urbane ramân tot mai putine. unele retele de canalizare intra sub presiune. industriale si apa meteorica spre statia de epurare si deserveste 94% din populatia municipiului Timisoara. în adâncime si în înaltime – .HOBAS. prin pompare. cu avizul organelor locale agricole. apele meteorice acumulate sunt evacuate cu o oarecare intarziere dpa scaderea presurizarii sistemului. aceasta fiind una dintre principalele prioritati. unde se afla in executie un sistem de canalizare. 29. 3. Din cele 938 strazi ale orasului. este descarcat direct in Bega. 15. exceptie facand partial comuna Dumbravita. cat si de la cei industriali. a curentilor vagabonzi cat si de activitatea bacteriana. Astfel de zone sunt in special la periferia Timisoarei.000 l/s. motivat de calitatea materialelor.

. dupa modul în care asigura protectia mediului înconjurator. 4. care sa asigure refolosirea meterialelor sau sortarea deseurilor pe locul de depozitare desi.Pentru a atinge nivelul tarilor europene avansate. sa se acorde o atentie deosebita educatiei oamenilor in sensul respectarii normelor minime de convietuire si a respectului pentru mediu. depozitarea acestora creaza probleme datorita inchiderii gropii de gunoi de la Parta datorita depasirii capacitatii de stocare si a neasigurarii termenilor tehnici de mediu necesari functionarii. Depozitarea deseurilor va trebui sa permita in final sa protejeze mediul prin modul in care acest lucru se face.5. Depozitarea deseurilor Depozitarea controlata a deseurilor menajere creeaza probleme din punct de vedere al protectiei mediului înconjurator a caror rezolvare implica cheltuieli suplimentare. Din aceasta cauza locurile de depozitare a deseurilor menajere mai poarta denumirea si de rampe sau halde iar depozitarea deseurilor. finalul fiind acela ca dupa ’’parasirea’’ deponeului mediul sa ramana curat si fara sa influenteze dezvoltarea ulterioara a ecosistemului. colectarea si sortarea deseurilor nu a atins inca nivelul necesar. pasi timizi s-au facut in acest sens prin amplasarea de tomberoane pentru colectare duala a plasticului si hartiei.39 raportat la nivelul suprafetei terenului respectiv. In Timisoara desi problema colectarii deseurilor menajere este rezolvata prin aportul unei firme private. poarta denumirea de depozitare simpla sau depozitare controlata. dar care însa pot fi partial recuperate daca aceste probleme sunt rezolvate si din punct de vedere economic. in Timisoara. Din punctul meu de vedere.In prezent deseurile din Timisoara se compacteaza si se ambaleaza fiind transportate in judetele vecine pana la finalizarea constructiei unuji nou deponeu agreat de mediu. este necesar ca pe langa acordarea fondurilor necesare implementarii noilor tehnologii de recuperarea materialelor refolosibile sau a folosirii cu precadere a materialelor ecologice.

pescuitul si silvicultura sunt în general considerate industrii ale resurselor naturale. . Acest termen a fost introdus unei audiente largi de catre E. ele se vor diminua si în cele din urma se vor epuiza. paduri. eoliana. flora. sol. Resursele regenerabile pot sa se refaca si pot fi folosite pe termen nelimitat daca sunt folosite rational. Clasificare Resursele naturale sunt de obicei clasificate în: . Resursele naturale sunt substante care apar în mod natural dar care sunt considerate valoroase în forma lor relativ nemodificata. fauna salbatica. în timp ce agricultura nu e. Mineritul. vantul. a padurilor si apelor de care dispune o anumita tara. Schumacher în cartea "Small Is Beautiful" din anul 1970. Resursele regenerabile sunt în general resursele vii (pesti. Resursele naturale regenerabile ce nu sunt vii includ solul. . Odata ce resursele regenerabile sunt consumate la o rata care depaseste rata lor naturala de refacere. de exemplu). extragerea petrolului. a terenurilor cultivabile.F.40 Capitolul V Resursele naturale ale biosferei Resursele naturale reprezinta totalitatea zacamintelor de minerale si de minereuri.resurse neregenerabile – minerale si combustibili fosili. Rata care poate fi sustinuta de o resursa regenerabila este determinata de rata de refacere si de marimea disponibilului acelei resurse. aer. apa. ele fiind opuse creatiei.resurse regenerabile – apa. care pot sa se refaca daca nu sunt supravalorificate. mareele si radiatia solara. .resurse permanente – energie solara. geotermala si a valurilor . O materie este considerata o resursa naturala atunci cand activitatile primare asociate cu ea sunt extragerea si purificarea.

apa. Imetal. Quid.Aceasta poate fi prelucrata mai departe pana la obtinerea produsului finit sau poate face obiectul comercializarii de piata. Paris Dependenta omului de natura si resursele sale ramane înca o realitate. Fédération française de l’acier.Pech.a. între resursele ce mai pot si acelea care nu mai pot fi reînoite (Veyeret. aer.t 157703 mld.36 mil.t Productia Durata epuizarii (ani) (2001) 354 41 66 73 185 78 62 51 Sursa: Prelucrare dupa Cedigaz. Editions Robert Lafonte.t (2001) 3.2 mld.5 mld.3 mil.1993). adica prima forma sub care o resursa naturala se prezinta ca rezultat al aplicarii unei avtivitatii productiv umane.t 8.t 141. derivate din pamant. B P Amoco.m² 74 mld. productia si durata exploatarii pentru principalele resurse naturale din scoarta terestra Nr. concomitent. resursele minerale si energetice sunt de asemenea resurse abiotice.175 mld. eoliana.4 mld.d.Resursele ce nu mai pot fi reînoite (nepermanente) sunt cele aflate în .t 3.m.4 mil.41 Resursele pot. a standardului de civilizatie si a modelului cultural ce caracterizeaza fiecare natiune a lumii.t 143 mil. 2001. Agence international de l’énergie.si mareomotrica. s. 2001.415 mld. de asemenea sa fie clasificate pe baza originii lor ca fiind: resurse biotice. Crt.t 4. World Metal Statistics.t 23 mld. derivate din animale si plante. 2001.ass Nu este lipsita de sens asocierea notiunii de bogatie naturala cu aceea de materie prima. Metaeurop. 2001.t 2.t 2402.m² 1.t 430 mil. 2001. 1 2 3 4 5 6 7 8 Denumirea resursei Carbuni Petrol Gaze naturale Fier Bauxita Cupru Plumb Zinc Rezerva Mondiala (2001) 1122.124 mld.. unele sunt derivate din natura. 2001. resurse abiotice. în general. 2001. Rezervele mondiale.De aceea. analiza relatiei om-natura nu poate fi tratata separat de evaluarea corecta a resurselor naturale si de distinctia care trebuie realizata .t 0.017 mld. Resursele ce mai pot fi reînoite sunt. caracterul si acuitatea sa variind în functie de nivelul dezvoltarii socialeconomice.Tot în aceasta categorie de resurse (permanente) specialistii includ energia solara. asa cum este cazul apei. cele reproductibile.t 340 mil. 2001.

Geoagiu-Bai (judetul Hunedoara) si Moneasa (judetul Arad). cu precadere în zonele de deal si de munte. Potential teren agricol Potentialul agricol al Regiunii Vest se bazeaza pe terenurile agricole fertile. minereurile de toate categoriile).42 stocuri. precum si apa plata de la Baile Herculane.2 Resursele naturale existente in regiunea de Vest Resurse subsolice importante Aer Apa Sol Plante Ca urmare a alcatuirii geologice complexe si a reliefului variat. Raspândirea mare a acestui tip de soluri în Regiunea Vest.n isipuri. cât si fertilitatea ridicata a acestuia a transformat Câmpia Banato-Crisana în cea de-a doua mare zona agricola a tarii. dar si în alte statiuni mai mici. Potentialul balnear al apelor termale este valorificat în urmatoarele statiuni de interes national si regional: Baile Herculane (judetul Caras-Severin). Regiunea Vest poseda bogate si diverse resurse subsolice dintre care se pot aminti: hidrocarburi lichide si gazoase (petrol si gaze naturale) în special în zona de câmpie. Resurse Energie Resurse nepemane nte ape fosila nepemane nte Mineral e(argile.maree. minerale si de apa plata din regiune. în special pe existenta molisolurilor care datorita continutului ridicat de humus sunt cele mai fertile soluri pentru cultura plantelor. 3.fos fati) curgatoare 5. de interes local. zacaminte de carbuni concentrate mai ales în judetele Hunedoara si Caras-Severin si materiale de constructii. minereuri de metale feroase si neferoase care predomina în zonele de deal si de munte. mai mult sau mai putin generoase în ceea ce priveste asigurarea consumului viitor (resursele energetice fosile. RESURSE Energi e solar a Vânt. Regiunea Vest detine importante resurse forestiere. Bogate resurse de ape termale si minerale Structura geologica si tectonica Regiunii Vest au favorizat exploatarea si valorificarea bogatelor ape termale. care au fost cunoscute si captate din cele mai vechi timpuri. care depasesc media nationala. Sunt valorificate intens apele minerale de la Lipova (judetul Arad) si Buzias (judetul Timis). 2. respectiv în judetele Hunedoara si Caras-Severin. Gradul ridicat de împadurire din arealele montane a favorizat dezvoltarea unui sector intens de si animale .

.”. 5. facând trimitere la “conservarea capacitatii de suport”. cu unitati de prelucrare a lemnului la marginea muntelui. ecologice.5 Principii ecologice de folosire a resurselor naturale si de conservare mediului .Masurile propuse de U.43 exploatare. toate acestea conduc la o crestere rapida a presiunii asupra ecosistemelor. tarii. In Romania. amprenta ecologica a Ungariei – ca si a altor tari care au avut o economie centralizata – s-a redus incepand cu anul 1991. conservarea peisajului caracteristic si a elementelor geologice. incat sa fie mentinuta capacitatea se suport de mediului . pentru atingerea acestui obiectiv sunt: -implementarea unei calitati integrate a produselor . cu exceptia a doi ani. care sa nu rezulte in cresterea datoriei ecologice. in timp ce nivelul de dezvoltare a crescut cu mai putin de 5%.. cum ar fi o impozitare ex\ficienta si evitarea subventiilor ineficiente. intre 1970 si 1994.4. afirma Dana Caratas. Presiunile la care acesta este supus sunt insa enorme. 5.Exploatare resurselor naturale trebuie sa tina in permanenta cont de mentinerea populatiilor si habitatelor de interes comunitar. se arata in raportul „Europa 2007 – Produsul Intern Brut si Amprenta Ecologica”. Diferenta dintre amprenta ecologica si biocapacitate a variat in timp: pana in 1970. Exista solutii pentru o dezvoltare economica sanatoasa. national si international. in 2003 insa. in termeni globali. Dezvoltarea economica haotica.E. biocapacitatea a fost mai mare decat amprenta ecologica. Conservarea capacitatii de suport” asigura finalitate politicii de mediu. 5. raportul s-a inversat. in anul 1995 se putea vorbi de o dezvoltare durabila. spre exemplu. Evaluarile realizate dupa 1994. care a stat la baza dezvoltarii economiei din acea zona.3 Capacitatea de suport a mediului Pentru a ajunge la o folosire sustenabila a resurselor trebuie definita strategia de a organiza in asa fel consumarea resurselor regenerabile si a celor neregnerabile. Coordonator Comunicare WWF Programul Dunare-Carpati Romania. De asemenea.realizarea de programe de aplicatii practice in intreaga productie industriala . Este interesant de urmarit daca aceste tendinte vor continua.3). cea mai scazuta din UE. pana in 2003. tinand cont de cresterea PIB care s-a realizat in aceasta perioada si de integrarea tarii in UE. se ofera suficient spatiu pentru “maturizarea” polemicilor privind obiectivele politicii de mediu. comparativ cu alte tari ale UE.4 Vocatia ecologica a teritoriului In Europa de Est. arata ca biocapacitatea a fost mai mare decat amprenta ecologica. in special datorita schimbarilor economice aparute odata cu incheierea perioadei sovietice. dar tara ramane un debitor ecologic (biocapacitatea fiind de 2.utilizarea consecventa a instrumentelor economice. conceptul de “conservare” neexcluzând ci presupunând cuplarea mediului la activitatea economicosociala. proiecte de infrastructura – unele finantate chiar cu fonduri UE – care nu tin cont de impactul devastator asupra mediului. amprenta ecologica per capita s-a dublat. polemici si dezbateri care se înscriu în dinamica conceptului de “politica de mediu”. In cazul Sloveniei. Romania dispune inca de un capital natural exceptional. dar în limitele de manifestare a legilor biologice. exploatarea irationala a resurselor naturale. geomorfologice si paleontologice specifice. amprenta ecologica este de 2.

care pot produce depasirea capacitatii mediului de a le face inofensive.Formarea prin educatie ecologica. În cazurile în care exista pericolul producerii unor pagube severe sau ireversibile. Acest principiu a fost adoptat prin Declaratia de la Stockholm si reiterat integral prin Declaratia de la Rio (Principiul 2): În conformitate cu Carta Natiunilor Unite si cu principiile de drept international. . accesul la justitie sau alte prevederi de fond similare sau regulamente procedurale. solicita statelor sa asigure ca activitatile desfasurate în cadrul propriei jurisdictii sau propriului control sa nu produca pagube mediului din alte state sau mediului comun. în atare cantitati sau concentratii. care prevad raspunderea juridica. . acceptat în dreptul international al mediului. pentru a amâna aplicarea unor masuri eficiente sub aspectul costurilor. care consta în obligatia de a nu lua masuri care sa deplaseze poluarea de pe teritoriul unui stat catre teritoriul altui stat. Principiul nediscriminarii asigura ca poluatorii care provoaca poluare transfrontaliera sa fie supusi unor prevederi legale obligatorii cel putin la fel de severe ca cele aplicabile oricarei poluari echivalente produse în propria tara. influentarea perceptiei si comportamentului oamenilor în spiritul imperativelor de conservare a patrimoniului locului si de dezvoltare durabila. care vizeaza evitarea pagubelor aduse mediului si realizarea dezvoltarii durabile: Declaratia de la Rio. responsabilitatea sa asigure ca activitatile din propria jurisdictie sau sub propriul control sa nu provoace pagube mediului din alte state sau unor zone aflate în afara limitelor jurisdictiei nationale a) Principiul nediscriminarii între state reprezinta o variatie mai îngusta a obligatiei cu caracter general de a împiedica prejudicierea mediului. nu se va utiliza ca argument lipsa certitudinii stiintifice integrale. Principiul responsabilitatii statului este confirmat prin Declaratia de la Stockholm: . pentru a asigura ca ecosistemele nu vor fi supuse unor pagube ireversibile severe. Principiul 6 Trebuie stopate evacuarile de substante toxice sau de alte substante si eliberarile de caldura..Asigurarea oportunitatilor pentru ca turismul si recreerea sa se desfasoare în conformitate cu imperativele de conservare a patrimoniului rezervatiei.. Aceasta înseamna ca regulamentele si regulile nationale din domeniul protectiei mediului.44 . Principiul general al evitarii prejudicierii mediului. în vederea prevenirii producerii degradarii mediului. cum ar fi cele care stabilesc niveluri admisibile de poluare. b) Principiul prevenirii poluarii deriva de asemenea din obligatia cu caracter general de evitare a producerii de pagube asupra mediului si a fost adoptat prin: DECLARATIA DE LA STOCKHOLM.. statele au. c) Principiul precautiei este unul dintre cele mai generale principii de protectie a mediului. informare.Mentinerea si promovarea în zona industriala respectiva a activitatilor durabile de exploatare a resurselor si eliminarea celor susceptibile de a avea un impact negativ asupra mediului. constientizare si consultare a unei atitudini favorabile comunitatilor locale si a factorilor de decizie fata de valorile ecologice. trebuie sa fie în mod egal aplicate.. Principiul 15 . indiferent daca poluarea afecteaza resursele nationale sau pe ale altui stat.

fundul marilor. f) crearea sistemului national de monitorizare integrata a mediului. cum sunt marile nordului. a1) principiul prevenirii. g) utilizarea durabila a resurselor naturale. Resurse împartite. functiile unui stat. c) principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural. Art. resursele naturale localizate în întregime în interiorul frontierelor nationale au fost considerate ca fiind de domeniul legilor si prioritatilor de dezvoltare nationale. în cadrul unui teritoriu delimitat si fara amestecul altor state. Legea protectiei mediului consacra urmatoarele principii si elemente strategice: LEGEA PROTECTIE MEDIULUI. spatiul extraterestru sau stratul de ozon. ameliorarea calitatii mediului si reconstructia zonelor deteriorate. b) principiul prevenirii riscurilor ecologice si a producerii daunelor. Mostenirea comuna a umanitatii. reducerii si controlului integrat al poluarii prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru activitatile care pot produce poluari semnificative. Conceptul de suveranitate perpetua nu este absolut.responsabilitatea de a asigura ca activitatile aflate în jurisdictia sau sub controlul lor nu provoaca pagube mediului din alte state sau unor zone aflate în afara limitelor jurisdictiei nationale. ci este supus unei îndatoriri generale de a nu prejudicia interesele altor state. Antarctica. e) înlaturarea cu prioritate a poluantilor care pericliteaza nemijlocit si grav sanatatea oamenilor. ci sunt repartizate de ambele parti ale frontierelor sau migreaza de la un teritoriu la altul. În cele ce urmeaza se prezinta aceste concepte si implicatiile lor pentru dreptul international al mediului si al dezvoltarii durabile. 3 Principiile si elementele strategice ce stau la baza prezentei legi.45 Declaratia de la Stockholm. În mod traditional.. Principiul protejarii resurselor naturale si al zonelor comune La fel de importante pentru realizarea dezvoltarii durabile sunt problemele privind utilizarea durabila a resurselor naturale. Principiul 21 Statele au. cum sunt exercitarea jurisdictiei si a impunerii legilor asupra persoanelor din interior. Zonele globale comune sau zonele universale desemneaza acele zone aflate în afara limitelor jurisdictiilor nationale. a) Suveranitatea perpetua asupra resurselor naturale. d) principul "poluatorul plateste”.. adica dreptul de a exercita. În relatiile dintre state. sunt: a) principiul precautiei în luarea deciziei. Acest concept se refera la resurse care nu se afla în întregime în jurisdictia teritoriala a unui singur stat. suveranitatea semnifica independenta. . în scopul asigurarii unei dezvoltari durabile. În România. h) mentinerea.

si satisface propriile nevoi. Pe scurt regula echivalenta ar fi: “Lasa locul în acelasi fel în care ti-ar place sa-l gasesti” si.1. Asadar conceptul de ecodezvoltare vizeaza atat termeni si tehnici apropiate ecologistilor si ecologilor cat si economistilor si ecoeconomistilor vizand aceleasi obiective de natura economica.46 i) crearea unui cadru de participare a organizatiilor neguvernamentale si a populatiei la elaborarea si aplicarea deciziilor. viabila si sustinuta din punct de vedere ecologic. Cu toate acestea. Conceptul de dezvoltare durabila/ecodezvoltare si obiectivele ecodezvoltarii. Conceptul de ecodezvoltare sau dezvoltare durabila este un derivat care provine din ingrijorarea specialistilor preocupati de problemele mediului si sanatatii a exercita presiune asupra factorilor politici indicand faptul ca actualul model al dezvoltarii societatii umane este depasit si incorect fata de mediu si este necesar a fi inlocuit cu o conceptie economica care sa respecte si sa conserve mediul. adaugam noi “putin mai bine chiar”. j) dezvoltarea. mai ales în ceea ce priveste obiectivele concertate la nivel international. Capitolul VI Dezvoltarea durabila 6. Ecodezvoltarea a fost decisa ca o optiune a dezvoltarii durabile a societatii umane in ultimiul deceniu datorita degradarii mediului. In linii mari. este considerata acea dezvoltare care satisface nevoile prezentului fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a. ecologica. Degradarea mediului are tendinte de globarizare fiind evidentiata si de membrii Clubului de la Roma in raportul limitelor cresterii. aplicarea practica este dificil de realizat. conceptul de dezvoltare durabila este actualmente acceptat si sprijinit pe plan mondial. sociala si etica. mesajul sau fiind preluat de Conferinta de la Rio din anul 1992. . în care scara valorilor si a nevoilor este diferita. Consideratii generale privind dezvoltarea durabile Dezvoltarea durabila.

transporturi. In acest sens a fost stabilita Comisia Mondiala asupra Mediului si Dezvoltarii de pe lânga ONU. de la Stockholm din 1972. contactul cu natura. Pentru ca modelul sa fie operational.Obiective sociale: acceptarea de catre societate a tipurilor de activitate si moduri de productie propuse. industrie si pâna la investitii. Toata lumea trebuie sa aiba acces la acele lucruri care îmbunatatesc calitatea vietii precum securitatea economica. Pâna în anul 1987 au fost identificate 60 de definitii ale conceptului ce trebuia sa redea continutul acelui proces de dezvoltare care sa nu stopeze cresterea economica asa cum se preconiza în primul raport al Clubului de la Roma si nici sa absolutizeze rolul mediului precum o fac "verzii". mâncare. uleiul si gazul. In Raportul Bruntland. care a finalizat studiile cu o serie de recomandari. . adapost. conservarea resurselor naturale. agricultura. reprezentare politica. sa fie gasite solutiile de particularizare ale acestuia pe domenii de activitate. în general. 1994.47 Obiectivul general al dezvoltarii durabile este de a gasi un echilibru al interacþiunii dintre patru sisteme: economic. între clase de populatii sunt incompatibile cu obiectivele si posibilitatile de realizare a dezvoltarii durabile. ci pentru întreaga planeta si pentru unviitor îndelungat. libertate si reprezentare politica. sanatate. intitulat "Viitorul nostru comun". . omenirea a început sa recunoasca faptul ca problemele mediului înconjurator sunt inseparabile de cele ale bunastarii si de procesele economice. regenerarea mijloacelor de productie si a mediului înconjurator ca matrice a existentei. fara a compromite posibilitatile generatiei viitoare. .Obiective etice: dezechilibrele dintre tarile dezvoltate si ele nedezvoltate. Comisia pleda pentru o reconciliere între economie si mediul înconjurator pe o noua cale de dezvoltare care sa susþina progresul uman nu numai în câteva locuri si pentru câtiva ani. Dezvoltarea durabila impune revizuirea nevoilor prezente: securitate economica. economice si impactul actiunilor noastre asupra mediului înconjurator. adapost. de la planul general si teoretic de dezvoltare. adica. P. educatie. Nivelul optim corespunde acelei dezvoltari de lunga durata care poate fi susþinuta de catre cele patru sisteme. spatii libere. dezechilibrele de dezvoltare între regiuni. In ultimul timp opinia publica si-a exprimat tot mai acut nevoile economice si sociale. Reducând folosirea resurselor neregenerabile ca: petrolul. Claudez. 1998): . reducând deseul si poluarea. De peste 20 de ani. Dezvoltarea durabila este o abordare care are ca scop echilibrarea problemelor sociale. într-un proces funcþional dinamic si flexibil. A. ambiental si tehnologic. urmând ca. concomitent cu masurile potrivite de realizare practica a principiilor conceptului. plecând de la energie. educatie. .Obiective geopolitice: conflictele comerciale si concurenta neloiala repun în discutie durabilitatea mondiala a acestui tip de dezvoltare. trebuie ca aceasta sustinere sau viabilitate sa fie aplicabila la toate subsistemele ce se circumscriu celor patru dimensiuni ale dezvoltarii durabile. . Obiectivele dezvoltarii durabile se refera la toate aspectele dezvoltarii societatii umane si a raporturilor sale cu mediul înconjurator (Christine Richard. protejam sistemele naturale.Obiective ecologice. începând cu Conferinta asupra Mediului. asezari umane si conservarea biodiversitatii.Obiective economice: viabilitatea economica a sistemelor socio-economice. Vadineanu. Dezvoltarea durabila a fost conceptul inovator de dezvoltare. privitoare la mediul înconjurator. uman. Dezvoltarea durabila este necesitatea integrarii obiectivelor economice cu cele ecologice si de protectie a mediului.

asigurându-se mentinerea unui inventar cât mai detaliat si la zi a resurselor de sol. teledetectia si sistemele informatice geografice. sanatoase. • Evitarea consecintelor daunatoare ale folosirii necorespunzatoare a solului cu ocazia implantarii diferitelor activitati umane.48 . Dezvoltarea durabila este un concept unanim acceptat dar punerea in aplicare este conditionata de interesele prezentate de grupuri mai mari sau mai mici de persoane sau tari. Dimensiunea umana include doua componente cheie: 1. Dezvoltarea agricola durabila . de calitate este recunoscuta. a peisajului.2. de prevenire si combatere a poluarii solului sub toate ipostazele. pentru promovarea agriculturii durabile si competitive în România necesita: • Caracterizarea exhaustiva a solurilor sub toate aspectele. • care vor practica agricultura durabila doar daca acest lucru se poate face fara pierderi materiale substantiale si daca au acces la informatii si tehnologii specifice acestui tip de agricultura. altele decât productia vegetala agricola si forestiera. eficienta economica acoperitoare si asigurarea echilibrului ecologic. calitatea relatiilor interumane. pentru a asigura maximum de performante în activitatea de monitoring al calitatii solului • Dezvoltarea cooperarii cercetarii stiintifice internationale în domeniul promovarii agriculturii durabile. Conceptul de agricultura durabila se bazeaza pe realizarea unor randamente optime. a serviciilor. De aici rezulta necesitatea integrarii politicii agricole în politica privind mediul înconjurator. în absenta unor valori de piata exacte care ar face vizibile costurile ecologice mascate. Fermierii: • care deja aplica tehnologii avansate ale agriculturii durabile.Obiective demografice: corelarea cresterii populatiei umane cu resursele disponibile. • Fundamentarea stiintifica a strategiei nationale în domeniul pedologiei si agrochimiei. • care trebuie informati despre costurile sociale totale ale produselor agricole obtinute cu ajutorul agriculturii intensive. 6. Consumatorii: • a caror cerere pentru produse agroalimentare ecologice. • Asistenta tehnico-stiintifica pentru transferul rapid al tehnologiilor necesare implementarii agriculturii durabile. • Elaborarea si validarea tehnicilor de protectie si ameliorare a solurilor. sub aspect legislativ. dimensiunea umana.Obiectivele privind calitatea vietii sunt integrate în obiectivele precedente si se refera la calitatea produselor. ca premiza esentiala pentru accelerarea dezvoltarii agriculturii durabile. operational. în special. 2. . • Generalizarea utilizarii tehnicilor de vârf. Trebuie subliniat ca orice definitie a agriculturii durabile trebuie sa includa pe lânga protectia mediului înconjurator. Directiile si prioritatile majore ale cercetarilor stiintifice în pedologie si agrochimie. institutional.

excluzând utilizarea îngrasamintelor chimice. Prioritatile cercetarilor stiintifice pentru promovarea unei agriculturi durabile sunt: • mentinerea unui inventar cât mai detaliat si la zi al resurselor de sol. de resurse si de traditiile locale. Agricultura ecologica este o metoda de productie care tine cont de cunostintele traditionale ale taranilor si care integreaza progresele stiintifice în toate disciplinele agronomice. pentru a se asigura: • viabilitatea economica • starea buna a mediului înconjurator • acceptarea sistemului de agricultura alternativa. sub toate ipostazele. • elaborarea tehnicilor de prevenire si poluare a solului. dar tehnicile utilizate sunt adaptate în functie de conditiile pedoclimatice. Managementul resurselor cu mentinerea si imbunatatirea calitatii mediului. Conceptual. si mentine taranii la munca câmpului. conceptul de agricultura durabila (sustenabila). Pentru a practica o agricultura în armonie cu natura trebuie sa se tina seama de tehnicile biologice utilizate si de conditiile locale. sisteme informatice geografice) pentru a asigura maximum de performante în activitatea de monitoring al calitatii solului. locale si regionale. Agricultura durabila – o actiune cu scop pe termen lung prin care se urmareste sa se depaseasca problemele si restrictiile cu care se confrunta agricultura conventionala. Agricultura ecologica este o metoda care necesita capacitate de observare si de reflexie. . prin utilizarea optima a resurselor din agroecosisteme.49 Avand ca model dezvoltarea durabila. pe de o parte si exod masiv din zonele rurale catre aglomerarile urbane. • generalizarea utilizarii tehnicilor de vârf (teledetectia. Principiile pe care este fondata agricultura ecologica sunt universale. Obiectivul principal al agriculturii ecologice este de a proteja biosfera si resursele naturale aie planetei. necesitând deci locuri noi de munca. pe o baza landzaftica. pe de alta parte. adaptându-se la realitatile socio-economice dar si la metodele traditionale. Conservarea si punerea in valoare a resurselor naturale de baza din exploatatii. fiind un factor esential pentru obtinerea unor rezultate optime si de lunga durata. metodeie de prevenire jucând un rol primordial în lupta împotriva daunatorilor. Foloseste un potential ridicat de mâna de lucru. Conservarea si punerea in valoare a altor ecosisteme influentate de activitatile agricole. boliior si a buruienilor. societatea în general. agricultura durabila implica patru aspecte: Un sistem de productie pe plan economic. fumizandu-se consumatorilor produse de calitate chiar si în tarile mai sarace. Agricultura durabila substituie sensul propus de Puia si Soran despre agricultura ecologica propunandu-si ca obiective mentinerea diversitatii sistemelor agricole prin utilizarea traditiilor culturale si satisfacerea egala a necesitatilor alimentare locale si regionale. aspect important într-o perioada de somaj. subscrie conceptul de agricultura ecologica avand ca obiective principale mentinerea diversitatii sistemelor agricole prin utilizarea traditiilor culturale indiferent de regiune concomitent cu satisfacerea necesitatilor alimentare. pesticidelor de sinteza si a erbicideior. raspunzând preocuparilor sociale fi ale mediului înconjurator.

restul mergand la export. reglementari economice. Aparent ceva nou si usor de pus in practica. propune actualizarea metodelor traditionale verificate timp de secole si îmbinarea lor cu metodele moderne. In urma unui studiu efectuat de Ministerul Agriculturii. cunoscut fiind faptul ca pretul de vanzare a unui produs ecologic va fi mai ridicat decat omologul sau obtinut in sistem conventional. O astfel de agricultura determina si diversifica activitati economice deoarece materiile prime apar si se prelucreaza prioritar în zonele rurale. precum si puterea redusa de cumparare a consumatorului. în scopul mentinerii si cresterii potentialului productiv natural al solului. echilibrata social si uman. cunoscandu-se faptul ca nu se admit imput-uri de ordin chimic. cel putin pentru inceput. Una din cele mai importante bariere este faptul ca politicile si programele existente contin uneori obiective contradictorii. biodiversitate. insa. în toate curentele sale. Ingrijorator. este lipsa cererii pe piata a produselor certificate ecologic. raspunsul consumatorilor si fermierilor. care respecta standardele. Agricultura durabila este si o problema de educatie. Modelul utilizat de Comisia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabila (UNCSD) si de OECD distinge trei clase de indicatori ce definesc: -Presiunile asupra mediului de catre activitatea oamenilor. legislatie. sol. este implementarea sistemului de agricultura ecologica. ghidurile si caietele de sarcini nationale si sunt atestate de un . agricultura ecologica. intreaga cantitate de produse agricole ecologice trebuie exportata. calitatea produselor). Agricultura durabila (sustenabila) este în primul rând viabila din punct de vedere economic.3 Criteriile de evaluare ale agriculturii ecologice: Aprecierea durabilitatii poate fi facuta mai bine la nivel local sau al unei exploatatii. ecologica. Deci. 6. in conformitate cu regulile de productie ecologica. printre altele. profitabila. apa. -Starea mediului (climat.50 • asistenta tehnico-stiintifica pentru transferul rapid al tehnologiilor necesare implementarii agriculturii durabile. lucru pe care noi l-am si respectat si il respectam in continuare pe multe din suprafetele agricole. Deci. -Raspunsul societatii la schimbarile survenite la nivelul presiunii si raspunsului (etica. poate fi considerata cea mai însemnata contributie a agriculturii în asigurarea viitorului omenirii. este o agricultura care garanteaza protectia si ameliorarea resurselor naturale pe termen lung si le transmite nealterate generatiilor viitoare. sintetic. Dezvoltarea durabila a ecosistemelor agricole si posibilitatea de a produce alimente de cea mai buna calitate. productia ecologica se defineste prin obtinerea de produse agroalimentare fara utilizarea produselor chimice de sinteza. raspunde exigentei cererii de alimente sanatoase si de calitate superioara. Alimentatiei si Padurilor s-a preconizat ca pana in anul 2006 consumul national de produse ecologice sa atinga cota de 10 % din productia totala. economica si de alta natura (practici de management si utilizare a resurselor). peisaj. informare. -Formarea unei agriculturi durabile este un proces de lunga durata si nu în ultimul rând foarte greu de realizat deoarece exista numeroase contradictii. dezvolta infrastructura si cresterea potentialului economic al satelor. în spiritul respectarii naturii si a cunoasterii traditiilor. în conditiile acestor mosteniri de cunostinte teoretice si practice. Exista multe bariere în adoptarea unor practici si tehnologii specifice agriculturii durabile. una dintre masurile impuse. -In Romania. sa conserve resursele. agricultura durabila trebuie sa fie: productiva. -In cadrul acordului de integrare a tarii noastre in UE.

600. in cadrul careia natura este perceputa mai mult decat elementele componente.51 organism de inspectie si certificare.Necesitatea de a supune agricultura unor reguli pentru a putea forma exploatatii agricole durabile.100. -Dar nu sunt de neglijat nici suprafetele arabile din Romania. Spania . desi este cel mai mare producator din zona. se poate considera o noua oportunitate pentru exportul agriculturii romanesti. din care 160 exploatatii zootehnice pentru cresterea vacilor de lapte. iar pentru productia animaliera in zona de nord. suprafetele cele mai mari fiind concentrate in zona de deal . Este o reglementare si aceasta presupune interventia „fortei publice“ care are legitimitatea pentru a impune o regula colectiva. Africa 0.000 ha. conceptul agriculturii ecologice se bazeaza pe o abordare holista. Romania. cu cea mai curata agricultura. Principiile agriculturii ecologice se regasesc in principiile ecologiei. dar nu poate exporta produsele agricole ecologice decat sub certificare straina. stiinta care studiaza interrelatiile dintre organisme si mediu. plante tehnice si leguminoase in partea de sud a tarii. Marea Britanie . Asia 0. Germania.M.peste 1. Caracterul politic al acestei interventii este cu atât mai vizibil cu cât se face în numele interesului general al umanitatii. -In toate tarile Uniunii Europene se manifesta o reala vointa de dezvoltare a agriculturii ecologice. cu potential daunator asupra mediului inconjurator si a sanatatii populatiei (Lampkin. Repartitia suprafetelor pe continente este astfel : Oceania 48. (februarie 2001) suprafata agricola mondiala destinata productiei ecologice se cifreaza la 15. Europa 23. 2001-2005 si 2005 2010 . iar in SUA si Japonia in jur de 20 % din sistemul de productie alimentara este ecologica. America latina 20%.8 milioane ha. .380. Necesitatea adoptarii unor asemenea reglementari este cu atât mai mare deoarece spatiul poluator nu este neaparat spatiul poluat si de aceea trebuie aplicat principiul „poluatorul plateste”. care va detine peste 10 % din suprafata cultivata. Argentina (3 milioane ha).400. -Potentialul productiv in sistem ecologic de agricultura al tarii noastre poate sa ajunga pana la 15-20% din suprafata totala agricola. aceasta inseamna ca agricultura organica se inspira si invata din existenta ecosistemelor naturale. in anul 2001.6%.000 ha. America de Nord 7. intreaga productie certificata a fost exportata pe pietele europene unde cererea pentru astfel de produse este destul de mare.O. 2002) -Productia certificata ecologic a fost de 24400 tone se refera la productia obtinuta din zonele de cultura pentru cereale. utilizarea sistemului mixt vegetal-zootehnic). -In acord cu statisticile I.ecologice (aplicarea gunoiului de grajd.munte unde tehnologiile de intretinere si exploatare a pasunilor s-au bazat pe metode traditionale . cele mai mari suprafete fiind detinute de Australia (7. in 610 exploatatii agricole.5%.250.6 milioane ha).F. Italia (1 million ha). MAAP. poate face fata acestei provocari. care reprezinta un sistem energo-intensiv. Suprafata agricola utila in "bio" in unele tari se prezinta astfel: Italia .5%. suprafata cultivata dupa modul de productie ecologica a fost de 28800 ha. Franta .000 ha. folosirea trifoiului ca planta furajera si amelioratoare a fertilitatii solului.33%. industriei alimentare si silviculturii pe termen lung si mediu. -Spre deosebire de agricultura conventionala.000 ha. costisitor pentru societate. costisitoare si anevoioasa. din cauza imposibilitatii financiare pentru chimizare masiva. (Sursa : Strategia de dezvoltare a agriculturii.000 ha. Criteriile de evaluare ale agriculturii ecologice pot fi legate de felul cum se: . In termeni practici.A. considerate individual. Austria . exploatare prin pasunat si/sau cosit. induce dimensiunea eminamente politica a problemei mediului natural si a asigurarii securitatii alimentare. 1990).14%. Deoarece Romania nu are o piata interna de produse ecologice. Cererea de produse agricole ecologice fiind in crestere.

de competenta cel putin discutabila: un depozit de 4000 doze material seminal facut în anul 1963 de la ultima ferma de elita de Sura de Stepa a fost lichidat în anii 1970. Biodiversitate în avicultura . In Romania. pentru a se realiza consecvent si eficient o protectie reala si o dezvoltare sustinuta a patrimoniului genetic national din zootehnie adaptate managementului de piata si corelate cu cerintele mpuse de legislatia internationala. pastrate mult timp la Statiunea Experimentala Agricola Turda se regasesc astazi în efective mici la diferiti detinatori. diversificat si diferentiat pe specii de animale.Conservarea resurselor genetice a fost stiintific acceptata si oarecum aplicata în România din anii 1960. evita toate formele de poluare care pot rezulta din practica agricola.R. Constantinescu“ colaboreaza cu Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si cu Asociatiile crescatorilor de animale.A.Z. dezvoltarea cantitativa si ameliorarea calitativa a patrimoniului genetic din zootehnie.N. K. genoteca avicola cu un numar de 94 de rase si varietati. aflate in pericol de disparitie.R. permite agricultorilor o remunerare justa ca satisfactie a muncii lor si un mediu de lucru sigur si sanatos. 6. A.52 realizeaza produse agricole de înalta calitate nutritiva si în conditii eficiente. argumentata de Conventia de la Rio de Janeiro (1992). atât la nivel national cât si în profil teritorial. organizata în 1969 la Mosneni-Constanta a fost lichidata în anul 1990.A. însa în acest moment ea a capatat suport legislativ.( Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie “Prof.Conservarea si utilizarea durabila a resurselor genetice animale a reprezentat obiectul Conventiei Organizatiei Natiunilor Unite de la Rio de Janeiro din anul 1992 si unul dintre principalele obiective ale Planului de actiune mondiala al FAO si ale Tratatului International privind resursele fitogenetice pentru alimentatie si agricultura . Nucleele de Mangalita si Bazna. fiind de-a lungul vremii afectata de decizii arbitrare.Z: . Constantinescu) are un rol important pentru protectia. G. . aflata aproape în tot arealul montan al Europei).Pentru acordarea sprijinului tehnic si economico-financiar. Dr. Pe lânga importanta lor pentru conservarea naturii. rasele au si o importanta cultural istorica.N. îi revine A. mentine si sa amelioreaza fertilitatea solului pe termen lung. dezvolta si sa întareasca sistemele vii pe parcursul ciclurilor de productie. Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie “Prof. sub aspectul calitatii zootehnice.4 Conservarea resurselor genetice Prioritatile nationale în politicile de conservare. Dr. semnata si de România. acestea atesta prezenta românilor pe vaste spatii din aceasta zona a Europei si concura la clarificarea unor probleme controversate (cazul rasei Valahe cu coarne în tirbuson si al rasei Turcane. dezvoltare si utilizare a diversitatii genetice a animalelor domestice sunt orientate spre producerea si utilizarea durabila a unor rase si hibrizi cu un înalt potential productiv si conservarea in situ sau ex situ a raselor importante genetic. K. G.

. Prin conservarea raselor din speciile restrânse numeric se constituie o sursa de gene ce ar putea ajuta la rezolvarea unor aspecte. bine adaptate la conditiile de mediu ti poate contribui la diversificarea populatiilor existente la un anumit moment. în numar de 34. . deoarece în România a existat si exista o anumita traditie. astazi aflându-se în programele de conservare si utilizare a acestora un numar de 56 de rase de gaini. inventariata în numar total de 7. ca hobby sau din ratiuni practice. .încadrarea raselor existente în standardul de rasa. luându-se în consideratie evitarea cresterii consangvinizarii. prin asigurarea unei marimi efective corespunzatoare. reprezinta o alternativa de resurse genetice valoroase. rezultat care poate aparea în starea de homozigotie a procesului dispersiv. de conservare a raselor de animale. România era reprezentata de un numar de 94 rase. . Cresterea numerica a numarului de pasari la crescatorii particulari. vizibila în special la gaini.asigurarea unei baze de progres continuu în cresterea productivitatii pasarilor. . Rezerva de gene existenta la crescatorii particulari sub forma unor populatii crescute în rasa curata. utilizarii si pastrarii biodiversitatii genofondului avicol national. . structurate pe linii pure si genoteca.posibilitatea utilizarii în viitor a unor gene care la acest moment nu prezinta interes. la 94 de rase în anul 1995. în World Watch List for Domestic Animal Diversity. 4 rase de rate si 4 rase de gâste. 7 rase de curci.evitarea deteriorarii efectivelor de pasari din cauza aparitiei de homozigoti purtatori ai unor gene recesive daunatoare.53 Diversitatea genetica avicola din România este asigurata în cea mai mare parte de cele 17 linii pure de gaini rase usoare. de populatiile aflate în colectiile de rase ale crescatorilor particulari si de genofondul speciilor de curci si palmipede din institute de cercetare sau statiuni experimentale . dar si la alte specii. varietati si linii de gaini.236 capete. ce pot contribui la diversificarea populatiilor existente în fermele. în pericol de disparitie si a celor vulnerabile . SPECIA GALINACEAE În scopul protejarii.în România a existat si exista o anumita traditie empirica.importanta valorii cultural-istorice. orientarea ameliorarii este corelata direct cu exploatarea si diversitatea productiilor realizate. De-a lungul timpului biodiversitatea pasarilor s-a diminuat datorita numarului redus de rase care au corespuns cerintelor zoo-economice. în ceea ce priveste conservarea raselor de animale. vizibila în special la gaini. Rezerva de gene existenta la crescatorii particulari sub forma unor populatii crescute în rasa pura reprezinta o alternativa de resurse genetice valoroase.436 capete. Mentinerea unor populatii ca rezerva de gene a impus adoptarea unor masuri de finantare de la bugetul statului cu privire la conservarea si utilizarea resurselor genetice animale în stare critica. ca hobby sau din ratiuni practice. ale celor 56 de rase de gaini. cum ar fi: .refacerea vitalitatii liniilor selectionate si refacerea rezistentei la boli. .organizarea schimburilor de reproducatori între crescatori si folosirea cocosilor în scopul evitarii consangvinizarii.cresterea numerica a efectivelor de pasari la crescatorii particulari .cresterea numerica a raselor existente de la 56 în prezent. Patrimoniul genetic avicol se poate dezvolta prin: . SPECIA PALMIPEDE .

precum si caracteristici productive-lapte gras si carne de calitate.000 de ani în urma bubalinele s-au impus prin principalele productii pe care au fost si sunt capabile sa le asigure.54 În ultimii ani s-a constatat ca biodiversitatea pasarilor s-a diminuat datorita numarului redus de rase. ficat gras. în principal forta de tractiune. Bronzata. masurile de conservare luate fiind adaptate pentru fiecare rasa de rate: Leseasca. aspecte la care se adauga faptul ca bivolul a patruns si se face simtit în toate domeniile de cultura si arta umana. curcile domestice prezinta un numar mai mic de rase si varietati caracterizate toate prin aceeasi conformatie corporala.Marturie a importantei social-economice atribuite si recunoscute de om stau numeroasele legende si mituri create si mostenite. Unicat ca importanta biologica si cultural-istorica. Alba de Brasov. Exemplarele din rasa Sura de stepa cu aptitudinile lor interesante constituie parte integranta dintr-un patrimoniu comun. Genofondul valoros al acestei specii cu o buna adaptabilitate la conditiile naturale locale. longevitate. în numar de 130 capete. ameliorarea ei ca populatie redusa. Posesoare a unor calitati remarcabile: rusticitate. însusirile de reproductie si de crestere. astfel încât sa poata raspunde de cerintele pietii avicole privind carnea de rata. productia de lapte si productia de carne. Programele de conservare ale acestor specii întrunesc conditiile de echilibru genetic. Pekin. se impune ca genofondul acesteia sa fie conservat prin cresterea. ce s-au întâlnit de-a lungul vremii la diferite popoare. reprezentat de cele 7 populatii de curci : Alba mica. scoasa de sub influenta si actiunea factorilor care pot modifica frecventa genelor astfel încât acestea sa ramâna neschimbate. izolate reproductiv. Chineza alba si Chineza castanie. incluse în Programul de conservare si utilizare a resurselor genetice ale acestei specii. izolata reproductiv. proprietatile carnii. dar diferite între ele prin culoarea penajului. Alba mare si Diana.170 capete. specialistii competenti în acest domeniu. puf si pene. SPECIA CURCI Spre deosebire de gaini. fiind necesar sa se acorde toata atentia asigurarii acelor tehnologii de crestere si de exploatare care sa protejeze aceasta rasa de la disparitie. credinte si ritualuri care în unele tari persista si astazi. Campbell. Anemona. rezistenta deosebita la intemperii si boli. SPECIA TAURINE Se pune problema prezervarii resurselor genetice. reprezentate de rasele de taurine indigene. pasarile fiind crescute în rasa curata. oua. rasa Sura de stepa face obiectul unui numar de 45 capete. Alba de Rusetu. în pericol de disparitie. SPECIA OVINE Cresterea oilor a format o îndeletnicire a poporului român înca de la primele începuturi ale istoriei sale. . înmultirea. adaptabilitate. tehnologiile specifice performante si bogata . care au corespuns cerintelor zoo-economice. Rezerva de gene la aceasta specie este concentrata în nucleul existent. SPECIA BUBALINE Domesticite cu peste 5. si Alergatoare Indiana în numar de 450 capete si rase de gâste: Toulouse. Emden. în numar de 3.

SPECIA ALBINE Familiile de albine care constituie genofondul acestei specii sunt supuse unui plan de selectie. fiind specia care s-a format si selectat în zona arcului subcarpatic si zonele de câmpie din sud-estul tarii. ameliorare si crestere a reproducatorilor . a potentialului productiv al animalelor si implicit al calitatii blanurilor. SPECIA SUINE Diversificarea genetica s-a redus foarte rapid în conditiile procesului de ameliorare. dihor 250 capete si lup 10 capete. sursa de inspiratie a mesterilor populari. evitându-se totodata disparitia unora dintre ele.936 capete a celor 12 rase de ovine si cresterea lor în raport cu conditiile naturale si economice existente si cu traditia acestei activitati. Conservarea într-un numar total de 15. întretinere si comercializare a produselor. Nucleele acestor rase cu efective reduse numeric si care reprezinta rezerva de gene se afla la dispozitia cercetarii stiintifice pentru eventuale noi creatii biologice. comparativ cu cerintele altor specii. vulpe argintie 110 capete. SPECIA ANIMALE DE BLANA Mentinerea în stoc genetic a speciilor si varietatilor coloristice existente de nurca în numar de 200 capete. iar pe de alta are ca scop îmbunatatirea din punct de vedere genetic. mentinerea diversitatii genetice. evitarea fenomenului de eroziune genetica. are în vedere pe de o parte asigurarea materialului biologic pentru reproductie si ameliorare. obiectivele principale sunt pastrarea în dinamica a populatiilor. Fondul genetic a fost transmis din generatie în generatie acumulând calitati legate de rezistenta la boli. cu rol determinant în evolutia genetica a efectivelor. SPECIA CAPRINE Caprinele pot contribui în masura apreciabila la acoperirea deficitului de proteine în hrana populatiei datorita numarului lor si capacitatii de înmultire rapida. vulpe polara 90 capete. care se difuzeaza numai în zona . la temperaturi extreme. fiind stilizat reprezentata în tapiserii rustice. fotele costumelor populare sau pe obiectele de ceramica. în care un numar redus de rase s-au evidentiat si corespund sub aspectul indicilor tehnico-economici si calitativi. Pentru mentinerea unor populatii de porcine autohtone ca stoc genetic s-au întocmit programe de conservare si de utilizare pentru rasele Mangalita si Bazna.matci selectionate. Datorita cresterii usoare. în directia îmbunatatirii calitatii productiilor de carne si lapte. deoarece este un animal putin pretentios s-a adaptat în toate zonele tarii fiind rezistenta la temperaturi extreme. Capra este un animal cultural reflectat în folclorul românesc si prezenta în obiceiurile prilejuite de sarbatorile de iarna si pascale. Cresterea caprinelor prezinta o mare importanta socioculturala. are ca motor principal activitatea de ameliorare. în totalitatea acestora sau într-o proportie cât mai mare.55 experienta profesionala ofera posibilitatea de redresare numerica rapida a ovinelor. potentialului productiv superior si cheltuielilor reduse de investitie. SPECIA PESTI În abordarea problemelor privind conservarea genofondului raselor de pesti.

având ca scop principal cresterea competitivitatii si vizibilitatii bancii la nivel european si international Conservarea în conditii de siguranta a celor trei tipuri de colectii ale bancii: seminte. dupa finalizarea proiectului de investitii – „Consolidare. în numar de 3250 familii si mentinerea parametrilor acestui genofond la un nivel care sa asigure o variabilitate genetica cât mai mare si un complex de însusiri valoroase utile pentru ameliorare. Aceste populatii sunt identificate si nominalizate în zone relativ izolate reproductiv. în acord cu standardele internationale aprobate Extinderea conservarii „ex situ” a rudelor salbatice ale plantelor de cultura Inventarierea si promovarea prezervarii „in situ – on farm” a populatiilor locale ale principalelor specii agricole. existente în cultura Dezvoltarea si adoptarea unor strategii eficiente în vederea constientizarii factorilor politici si decizionali. retehnologizare sediu si laboratoare Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava” Introducerea si aplicarea biotehnologiei în studiul germoplasmei vegetale prin transformarea laboratorului de conservare în laborator de conservare si biologie moleculara. apare necesitatea de a se conserva anumite populatii locale cu însusiri valoroase adaptate la zona respectiva. în acest scop fiind întreprinse unele actiuni pentru îmbogatirea permanenta a fondului genetic prin identificarea de noi surse de gene si conservarea genofondului sericicol existent din rasa Bombyx mori. reabilitare. a opiniei publice. Datorita faptului ca selectia practicata în fermele de elita poate duce la uniformizarea familiilor de albine în fiecare zona si la modificarea lor genetica. SPECIA VIERMI DE MATASE Elaborarea programelor de ameliorare a viermilor de matase pe baze genetice este conditionata de existenta unei largi diversitati a resurselor genetice. cu privire la importanta fondului de material genetic conservat în colectiile bancii .56 de influenta a ecotipului respectiv. care nu practica stuparit pastoral si nu introduc matci de crescatorie. In ceea ce priveste conservarea resurselor genetice vegetale aceasta are in Romania urmatoarele obiective : Reorganizarea activitatilor specifice din cadrul unitatii. plante vii în câmp si plantule „in vitro”.