Actiunea in revendicare imobiliara

Actiunea in revendicare este o actiune reala, petitorie prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului sau cere restituirea de la posesorul neproprietar. aceasta tinde sa stabileasca direct existenta dreptului de proprietate al reclamantului. Prin aceiasi actiune se pot solicita si despagubiri pentru repararea prejudiciului cauzat. Temeiul juridic al revendicarii il constituie dreptul de proprietate asupra lucrului, si anume dispozitiile art. 480 din Codul Civil. Pentru a putea exercita actiunea in revendicare se cere conditia ca reclamantul sa fie proprietar exclusiv al bunului imobil revendicat. In cazul in care exista mai multi proprietari in indiviziune asupra imobilului revendicat, conditia de adminisibilitate a actiunii in revendicare o reprezinta respectarea principiului unanimitatii. Aceasta trebuie sa fie introdusa de toti coproprietarii , in caz contrar actiunea urmand a fi respinsa pentru motivul ca aceasta are ca scop recunoasterea dreptului de proprietate al reclamantului asupra bunului in litigiu si readucerea lui in patrimoniul acestuia. Altfel s-ar ajunge la prejudicierea celorlalti coproprietari, care s-ar alfa in situatia de a pierde respectivul bun, asupra caruia cel care a introdus actiunea si-a preconstituit deja un titlu de proprietate. Conditia esentiala a actiunii in revendicare, este ca proprietarul sa fi pierdut posesia asupra bunului respectiv, in caz contrar lipsind unul din elementele esentiale ale unei cereri de chemare in judecata, si anume interesul. Reclamantul trebuie sa-si dovedeasca dreptul de proprietate si o poate face apeland la toate mijloacele de proba. Se poate face dovada proprietatii cu un titlu de proprietate: acte translative de proprietate sau prin acte declarative de proprietate. Aceasta sunt prezumtii de proprietate care fac dovada pana la proba contrarie. Atunci cand cele doua parti au cate un titlu de la acelasi autor va avea preferinta cel care a inscris primul titlu in cartea funciara. Cand titlurile vin de la autori diferiti, alaturi de data inscrierii in cartea funciara se va avea in vedere autorul care are un drept preferential , deci cel care a fost adevaratul proprietar al imobilului. Paratul are un statut privilegiat ± pana la dovada contrara, el este considerat pasiv obligatiei de a dovedi dreptul sau. El se bucura de o prezumtie dedusa din simplul fapt al posesiei. Daca reclamantul nu a reusit sa faca aceasta proba, actiunea va fi respinsa, fara ca paratul sa mai fie tinut a-si proba dreptul sau de proprietate asupra imobilului. Actiunea in revendicare este in principiu imprescriptibila, sub aspect extinctiv. Acest lucru inseamna ca dreptul de proprietate are un caracter perpetuu, care nu se stinge prin neuz, indiferent de timpul cat titularul sau nu l-a exercitat. Competenta materiala poate apartine judecatoriei sau tribunalului in functie de criteriul valorii imobilului revendicat. Astfel, pentru imobilele a caror valoare este pana la 500.000 lei, competenta apartine judecatoriei, iar peste aceasta valoare, tribunalului. Competenta teritoriala este absoluta si apartine instantei in circumscriptia careia se afla imobilul.

Actiunile posesorii

Actiunile posesorii sunt reglementate de dispozitiile art. 674-676 Cod Civil si reprezinta mijloace procesuale care apara posesia impotriva oricaror tulburari sau pentru redobandirea posesiei in cazul in care aceasta a fost pierduta. Efectele posesiei sunt: - crearea unei prezumtii de proprietate, - posesorul poate dobandi proprietatea prin uzucapiune, - are loc o prescriptie instantanee in cazul bunurilor mobile, - obtinerea fructelor lucrului posedat de posesorul de buna-credinta,

si cea posesorie in complangere. Proprietarul fondului aservit isi poate exercita dreptul sau de proprietate cu exceptia restrictiilor impuse prin servitute si nu ii este permis sa faca ceva care sa micsoreze fondul servitutii.. precum si dupa cum sunt vizibile prin semne exterioare sau nu. Hotararea judecatoreasca data in cazul actiunilor posesorii nu are putere de lucru judecat fata de cele pronuntate in cazul actiunilor petitorii. rezolvirea sau anularea dreptului celui care a constituit servitutea. putand fi exercitate timp de un an de la tulburarea sau atingerea adusa posesiei.dupa cum sunt stabilite in folosul unei cladiri ori al unui teren se mai impart in: urbane. negative. Servitutile se sting prin imposibilitatea materiala de a mai exercita servitutea. . Dreptul de superficie este un drept real imobiliar ce are ca obiect numai constructii sau plantatii. Actiunea in servitute Servitutea este un drept real asupra lucrului altuia si reprezinta un dezmembramant al dreptului de proprietate . datorita faptului ca cele doua actiuni au o natura diferita si un temei juridic diferit. Servitutea presupune doua bunuri imobile care apartin la doi proprietari diferiti. prin neuz timp de 30 de ani. Actiunile posesorii sunt reale. numita actiune in reintegrare. plantatiilor sau altor lucrari care se afla pe un teren proprietatea unei alte persoane. teren asupra caruia superficiarul capata un drept de folosinta.dupa obiectul lor: pozitive. si anume actiunea confesorie de servitute. Actiunea in superficie Dreptul de superficie este un drept real care consta in dreptul de proprietate ce-l are o persoana. intrucat dreptul proprietarului terenului si dreptul superficiarului. Aceasta actiune poate fi introdusa si de detentorul precar. nu constituie caz de indiviziune. numita si actiune in complangere si una speciala.dupa modul constituirii lor ele se impart in: naturale. nepetitorii si imobiliare. prin expirarea termenului pentru care servitutea a fost stabilita. Servitutile se clasifica din mai multe puncte de vedere: . desi strans legate. Actiunile ce au ca obiect servituti. fiind perpetuu. avand totodata un caracter perpetuu si indivizibil. daca aceasta a fost stabilita prin fapta omului. Instanta competenta este judecatoria de la locul situarii imobilului. iar posesorul trebuie sa fi stapanit cel putin un an inainte de actul deposedarii sau tulburarii si posesia sa fie utila si neviciata. denumita superficiar asupra constructiilor. Tot acesta are si el la indemana doua actiuni. neputand exista identitate de cauza intre o actiune posesorie si una petitorie. fiind deci un drept imobiliar si un accesoriu al fondului. rurale. . Superficia nu poate inceta prin indiviziune. Dreptul civil roman recunoaste doua actiuni posesorii.dupa cum sunt exercitate in mod continuu sau nu. una generala. aparente. si poate fi introdusa in termen de un an de la tulburare sau deposedare. lucrari atasate de sol. prin renuntarea la ea de catre proprietarul fondului dominant sau prin revocarea. si implica dreptul de folosinta asupra terenului pe care se afla acestea. prin pieirea fondului aservit.apararea posesiei prin actiunile posesorii. Actiunea posesorie in complangere se foloseste pentru a face sa inceteze orice fel de tulburare a posesiei care provine de la un tert. sunt de competenta judecatoriei in a carei raza se afla situate imobilele. Actiunea posesorie in reintegrare se foloseste pentru apararea posesiei cand deposedarea sau tulburarea s-a produs prin violenta si se poate exercita numai daca nu a trecut mai mult de un an de la deposedarea sau tulburarea prin violenta a posesiei. respectiv actiunea negatorie prin care contesta existenta servitutii si o actiune posesorie pentru incetarea tulburarii care I se aduce. Proprietarul fondului dominant are la indemana doua actiuni. care nu se stinge prin neintrebuintare. Dreptul de superficie poate lua nastere prin conventia incheiata intre proprietarul terenului si cel care . servitutile se mai clasifica in: servituti continue. prin confuziune. legale si stabilite prin fapta omului. .

timbru judiciar de 0. faptele juridice. folosinta. Inscrierea provizorie este operatiunea prin care se transmite. Actiunea se promoveaza impotriva celui care este inscris in cartea funciara si in legatura cu care inscrierea din cartea funciara este susceptibila de a fi rectificata sau impotriva succesorilor acestuia. Titularul actiunii in rectificare poate fi orice persoana interesata. Cerintele procedurale pentru intabulare sunt: . Actiunea in rectificare este imprescriptibila. servitutile in sarcina fondului aservit. instituita prin evidenta de carte funciara. notari. .in partea a treia ± inscrierile referitoare la dezmembramintele dreptului de proprietate si sarcini.in partea a doua ± date referitoare la numele proprietarului. stramutarea proprietatii. modificarea sau stingerea dreptului real imobiliar) . Actiunile in materie de carte funciara Pentru realizarea evidentei tehnico-juridice a proprietatii. radieri. publicitatea reala. drepturile personale sau alte raporturi juridice. constituie. un raport juridic susceptibil de a fi inscris in cartea funciara este evidentiat prin inscrierea: . drepturile personale sau alte raporturi juridice. a titularilor dreptului de proprietate si a dezmembramintelor acesteia.construieste pe acest teren sau in temeiul legii. . uzufruct. suprafata. respectiv dreptul de superficie. indreptari sau insemnari ce s-ar face in titlu in partea intai sau a doua a cartii funciare cu privire la inscrierile facute. Instanta competenta este judecatoria in circumscriptia careia se afla imobilul . . faptele juridice. caracteristicile acestuia date de nr.taxa de timbru. Competenta pentru solutionarea cererilor in rectificare apartine judecatoriei in raza careia se afla imobilul inscris in cartea funciara a carei rectificare se cere. orice modificari. categorie de folosinta. pentru promovarea acesteia. trebuie sa reflecte situatia reala a unui imobil cu privire la atributele date de inscrierile facute in cartea funciara. Cerintele procedurale pentru inscrierea provizorie sunt aceleasi ca si pentru intabulare. uz. Uneori este posibil sa exista o neconcordanta intre cuprinsul cartii funciare si situatia juridica reala.3 lei. ipoteca si privilegiile imobiliare. legea instituie o serie de operatiuni de lucru in materie de carte funciara reprezentate de inscrieri. indreptari sau insemnari ce s-ar face cu privire la inscrierile facute in aceasta parte. Conform acestora avem actiune in prestatie tabulare obisnuita si speciala. Cadastral. 7/1996. insa trebuie avut in vedere ca. . constituie. precum si actiunile privitoare la drepturile reale inscrise in aceasta parte. aducand la cunostinta o serie de acte sau de fapte in legatura cu imobilul sau cu situatia juridica personala a titularului dreptului inscris. trebuie sa existe o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila cu privire la dreptul in fond al reclamantului. servitutile constituite in folosul proprietatii. modifica sau stinge un drept real imobiliar sub conditia si in masura justificarii ei. locatiunea si cesiunea de venituri pe timp mai mare de trei ani. pozitionare. Actiunea in rectificare a cartii funciare este cea prin care se poate cere instantei de judecata sa dispuna fie inscrierea. modifica sau stinge un drept real imobiliar cu caracter definitiv. abitatie. orice modificari. .in partea intai ± a imobilului. constituirea. actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate. precum si actiunile privitoare la proprietate. In general.cerere de intabulare. urmarirea imobilului sau a veniturilor sale. Ca regula. fie radierea unor inscrieri necesare pentru a restabili concordanta dintre inscrierile din cartea funciara si situatia juridica reale. Instanta competenta este judecatoria de la locul situarii imobilului.acte in original sau copii legalizate ( prinvind transmiterea. de la data inregistrarii cererii de intabulare. Actiunea in prestatie tabulara este reglementata de doua articole diferite din Legea nr. Notarea este operatiunea efectuata in scop de opozabilitate. Intabularea reprezinta inscrierea prin care se transmite. precum si mentionarea inscrisului pe care se intemeiaza acest drept. sechestrul.

de la exercitarea prerogativelor propriet ii. Caracterul exclusiv cuprinde dou idei: monopolul titularului dreptului de proprietate asupra bunului s u i excluderea ter ilor. în cazul bunurilor corporale. de pild . constau în limitele fizice ale bunului. care este obiect al dreptului de proprietate public ). proprietarul î i poate exercita atributele dreptului s u pe toat suprafa a terenului. inclusiv a autorit ilor publice. fie de c tre proprietar. Limitele juridice se stabilesc fie prin lege. obliga ia de a respecta o . cur ilor i gr dinilor. sub condi ia îns a desp gubirii proprietarului. a transforma. exclusiv i perpetuu. În cazul în care îns statul de ine bunuri cu titluri de proprietate privat . Exemple de astfel de limit ri juridice (care sunt de regul prezentate sub forma dreptului de servitute sunt: obliga ia de îngr dire a caselor. În fine.No iune Dreptul de proprietate privat este definit ca dreptul real principal care confer titularului s u atributele de posesie. exclusiv i perpetuu. are dou elemente: dispozi ia material asupra bunului (în cazul bunurilor corporale (care exprim posibilitatea de a modifica forma lucrului. Folosin a (jus utendi i jus fruendi) cuprinde atât utilizarea bunului. fie de c tre o instan judec toreasc . iar nu unul de fapt (care rezult din st pânirea concret a bunului). bog iile subsolului fac obiectul exclusiv al propriet ii publice i c subsolul poate fi utilizat pentru efectuarea de lucr ri de interes general. cât i culegerea fructelor acestuia. În acest sens este un element de drept. i în subsol. potrivit Constitu iei. [modificare] Caracterele juridice ale dreptului de proprietate privat Dreptul de proprietate privat este un drept absolut. dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz i nu poate fi pierdut prin interven ia prescrip iei extinctive. atribute care pot fi exercitate în mod absolut. cu respectarea limitelor materiale i a limitelor juridice [1]. În cazul terenurilor. folosin i dispozi ie (jus possidendi. acestea sunt supuse aceluia i regim juridic ca bunurile aflate în proprietatea oric rei alte persoane. în plus. dreptul de proprietate este perpetuu. Dreptul de proprietate este un drept absolut pentru c titularul s u are libertatea oric rei ac iuni sau inac iuni în leg tur cu bunul s u. Ele sunt o modalitate de limitare a exerci iului absolut al dreptului de proprietate într-un mod care s concilieze interesul particular al proprietarului cu cel general sau cu interesele altor particulari. în sensul c el dureaz atâta vreme cât exist i bunul care face obiectul dreptului. printr-un act juridic încheiat de acesta. jus utendi. jus fruendi. Posesia (jus possidendi) este dreptul de a st pâni bunul. Dispozi ia (jus abutendi). [modificare] Limitele exercit rii dreptului de proprietate privat Limitele exercit rii dreptului de proprietate pot fi materiale sau juridice. Poate fi titular al dreptului de proprietate privat atât o persoan fizic . cu men iunile c . cât i o persoan juridic . Limitele materiale. jus abutendi) asupra bunului apropriat în form privat . distruge sau consuma substan a acestuia) i dispozi ia juridic (ce exprim posibilitatea înstr in rii în tot sau în parte a dreptului de proprietate). inclusiv deasupra acestuia (pân la limita inferioar a spa iului aerian. inclusiv statul.

) sau sunt destinate s realizeze în mod direct un interes na ional sau local (bog iile subsolului. care confer atributele de posesie. Ele confer titularului lor numai o parte din atributele dreptului de proprietate.distan minim fa de proprietatea vecin în cazul realiz rii de planta ii sau construc ii. indiferent de momentul sau durata acestei utiliz ri. [modificare] Dezmembr mintele dreptului de proprietate privat Dezmembr mintele dreptului de proprietate sunt acele drepturi reale de inute asupra unui bun al altei persoane. opere de art etc. este de uz sau de utilitate public . [modificare] Caracterele juridice ale dreptului de proprietate public Dreptul de proprietate public are urm toarele caractere: y este un drept inalienabil.). regimul terenurilor forestiere i agricole. drept de concesiune. sunt afectate func ion rii serviciilor publice (cl diri ale ministerelor i altor institu ii publice. Acestea sunt dreptul de uzufruct. drept de folosin gratuit asupra bunurilor proprietate public . Bunurile de uz public sunt bunurile la a c ror utilizare au acces to i membrii comunit ii. cu respectarea limitelor materiale i a limitelor juridice [2]. folosin i dispozi ie asupra unui bun. atribute care pot fi exercitate în mod absolut. echipamente i instala ii destinate ap r rii na ionale etc. Alte limit ri juridice aduse exerci iului dreptului de proprietate sunt reglement rile care in de disciplina în construc ii. Bunurile care fac parte din domeniul public pot fie exploatate în urm toarele modalit y y y i: drept de administrare. exclusiv i perpetuu. dreptul de abita ie. care. expropriere sau confiscare a bunurilor etc. posibilitatea aplic rii. [modificare] Dreptul de proprietate public [modificare] No iune Dreptul de proprietate public este dreptul real principal. imprescriptibil. dreptul de servitute i dreptul de superficie. Titularul dreptului de proprietatea public poate fi statul sau o unitate administrativ-teritorial . insesizabil. de regul cel al folosin ei bunului. inalienabil. în sensul c nu poate fi înstr inat. Exemple de astfel de bunuri sunt: drumurile na ionale sau locale (în cadrul unor suprafe e mai mari de teren care sunt obiect al propriet ii private pot exista îns i drumuri private). în anumite condi ii a unor m suri de rechizi ie. dreptul de uz. prin natura sa sau prin declara ie a legii. de i nu sunt accesibile uzului public. dreptul de trecere pe proprietate vecin în cazul lipsei unui drum de acces la drumul public etc. Bunurile de interes public sunt bunurile care. . bibliotecile publice na ionale sau locale etc.

Codul civil defineste însa proprietatea în art. însa în limitele determinate de lege.art.(3) Daca ar fi sa transpunem afirmatia (1) îân planul stiintei dreptului ar rezulta ca "proprietatea".Scurte precizari teoretice 1. Definitia Imobilului Una sau mai multe parcele alaturate. drept care permite titularului sa posede. adica dreptul de proprietate. apartinand aceluiasi proprietar. Dreptul de proprietate este acel drept subiectiv.economica sau juridica din care este abordata : -"proprietatea". neputând fi obiect al procedurilor de executare silit .1). respectiv un raport juridic.Definitia doctrinara. prin interventia Statului de a organiza prin intermediul normei juridice : realitatea socio-economica(a proprietatii) încadrata de norma juridica devine realitatea juridica(a proprietatii). cu sau fara constructii." 2.Reglementarea dreptului de proprietate. DREPTUL DE PROPRIETATE I. cât si obiectul acestui drept. în putere proprie si in interes propriu. în functie de perspectiva .y y este un drept insesizabil.Notiune.din punct de vedere tehnico-juridic desemneaza obiectul dreptului subiectiv real de proprietate. .Între termenii de "proprietate" si "drept de proprietate" nu exista întotdeauna o sinonimie perfecta.135 alin. indiferent de categoria de folosinta.capitolul "Drepturile si libertatile fundamentale :. situate pe teritoriul unei unit?ti administrativ-teritoriale.1. în cadrul si cu respectarea legislatiei existente.desemneaza atât dreptul de proprietate . 3. intitulat"Dreptul de proprietate privata .(2) -"proprietatea" intereseaza dreptul civil din momentul în care a devenit o realitate juridica. care da expresia aproprierii unui bun.(1) -"proprietatea".135 intitulat"Proprietatea "din titlul "Economia si finantele publice " -si un sediu special pentru dreptul de proprietate privata.Constitutia Romaniei consacra dreptului de proprietate un sediu general -art. corespondente: "Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si a dispune de un lucru în mod exclusiv si absolut. este un drept imprescriptibil. în sensul c bunurile care fac obiect al propriet ii publice nu pot fi dobândite de ter e p r i prin uzucapiune (prescrip ie achizitiv ). sa foloseasca si sa dispuna de acel lucru. daca nu sinonime. de unde rezulta ca cele doua notiuni sunt . în limbajul obisnuit . 3. deoarece notiunea de proprietate este susceptibila de mai multe întelesuri. identificat printr-un numar cadastral unic.44. adica o realitate socio-economica. din perspectiva socio-economica este o relatie economica de însusire a unor bunuri.480 prin raportare la dreptul subiectiv ." Principiile constitutionale în aceasta materie sunt urmatoarele: -proprietatea este publica si privata (art. Definitia legala.

2001).17 prevede ca "orice persoana .3. are dreptul la proprietate.Nimeni nu poate fi privat în mod arbitrar de proprietatea sa". nr.Structura dreptului de proprietate.8/1996 privind drepturile de autor ( M. nefiind deci. Legea nr. nr. 3.3 si alin.75/14.1.-proprietatea privata este inviolabila în conditiile legii organice.213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia ( M.Of.Of.1 alin. -exproprierea pentru o cauza de utilitate publica este conditionata de o dreapta si prealabila despagubire iar nationalizarile sau orice alte masuri de trecere în proprietatea publica a unor bunuri pe baze discriminatorii sunt interzise( alin.112/1995 privind reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte trecute in proprietatea statului( M.373.nr.114/1996 a locuintei(M.Ca orice raport juridic civil. art.Of. art.nr. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publica si în conditiile prevîzute de lege si de principiile generale de drept international. Conventia europeana a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale ( intrata în vigoare în 1953 în Comunitatea europeana si în tara noastra în 1994).Legea nr.1/ 05. conform legii organice . 3.50/1991 privind autorizarea executatii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor( M.1998).Closca.G.448/24.60/26.(I.Of.544/1. 4. Declaratia este considerata "modelul si sursa da inspiratie pentru sutele de instrumente ce alcatuiesc în prezent edificiul juridic al protectiei fiintei umane.Of.Of).11.135).Of. O serie de legi speciale contin prevederi referitoare la materia proprietatii private si publice : Legea fondului funciar nr.proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege iar bunurile proprietate publica sunt inalienabile ( alin. Legea nr. reciprocitatea.1 ca orice persoana fizica sau juridica are dreptul de a-i fi protejate bunurile sale. . 2 teza a II-a).7). art.1998).nr ).44 alin.2.03.1996. nr.Suceava)" Se constata însa tendinta de evolutie în sensul recunoasterii valorii juridice a Declaratiei. continut. -dreptul de proprietate privata asupra terenurilor poate fi dobândit de cetatenii straini si apatrizi numai în urmatoarele conditii : aderarea la Uniunea Europeana.Of.135 alin.7/1996 a cadastrului si a publicitatii imobiliare( M. nr.85/2001privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari.1998).Of. -caracterul licit al dobandirii averii este prezumat ( art.21. Legea nr.nr.Legea nr. un izvor de drept de sine statator.44).Of.18/1991( M.o1.a. privita ca subiect unic sau asociat în colectivitati.4 .44 alin. Legea nr.2001 s.2 si alin.modificata si completata prin O. prevede în Protocolul aditional nr. în M. Legea nr.indiferent de titular (art.44 alin. Declaratia universala a drepturilor omului este o rezolutie adoptata de Adunarea generala a Organizatiei Natiunilor Unite .1996). tratatele internationale la care Romania este parte. nr.10.nr.2) . Spre deosebire de Conventia europeana a drepturilor omului care este o conventie între statele semnatare si are forta juridica obligatorie pentru acestea. garantata si ocrotita în mod egal de lege .în structura dreptului de proprietate vom retine urmatoarele elemente: subiecte. .33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica(M.I.254.61/26.03.Dreptul de proprietate este reglementat în tratate internationale la care Romania a aderat : "Declaratia universala a drepturilor omului" în art. Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv (M.5 si art.4.01. mostenirea legala (art.09. obiect.

caracteristica dreptului de a fi "absolut" este interpretata dintr-un întreit punct de vedere : .Derivatele bunului sunt fructele si productele.1. Subiectul pasiv nedeterminat are obligatia negativa generala de a nu face.b) de a culege derivatele bunului -jus fruendi.împartit în domenium eminens si domenium utile. 5.3. fiind format din totalitatea persoanelor carora le revine obligaaia generala negativa de a nu aduce atingere dreptului titularului asupra bunului.-dreptul de proprietate este perpetuu: el nu are o durata limitata în timp.a ) de a folosi bunul . fara interventia altei persoane.este însa.-Subiectul activ este titularul dreptului.1.2. care implica si posesia. civile( veniturile bunului: chiriile) si industriale( ex.ca în cazul oricarui drept real. despartit de domeniul eminent. fara consumarea sau alterarea substantei lui.presupune încheierea de acte juridice de dispozitie cu privire la bun. cu urmatoarele consecinte : .politic : Codul civil . uzucaparea dreptului de catre o terta persoana paralizând actiunea în revendicare .care exercita prerogativele asupra bunului fara a avea nevoie de concursul altei persoane. -Subiectul pasiv este nederminat . 5. însa nu absolut în sine. a consacrat principiul potrivit caruia proprietarul nu poate fi restrictionat în ceea ce priveste exercitiul dreptului sau.conform ideologiei liberale individualiste . .. prescriptibil achizitiv.istoric : Revolutia franceza a abolit regimul feudal al proprietatii. .Fructele sunt derivatele bunului care se obtin în mod periodic. actiunea in revendicare poate fi introdusa oricând. 5.Caracterele juridice ale dreptului de proprietate sunt urmatoarele : 5. .Obiectul derivat al dreptului de proprietate îl constutie orice bun mobil sau imobil care poate fi apropriat printr-unul din mijloacele legale. codul civil proclama ca fiind absolut dreptul de proprietate asupra domeniului util . întrucât confera titularului plenitudinea prerogativelor asupra bunului sau. de drept public sau privat.c)de a dispune de bun. 4.4.dreptul de proprietate este exclusiv: proprietarul este îndreptatit sa exercite singur.este imprescriptibil extinctiv.persoana fizica sau juridica.3.Dreptul de proprietate confera titularului .jus utendi-.:recoltele ).dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz. depinzând de existenta materiala a bunului care formeaza obiectul sau.Continutul.presupune savârsirea de acte materiale asupra bunului si --dispozitia juridica.Codul civil distinge în art. 4.-dreptul de proprietate este un drept absolut.subiectului activ-urmatoarele atribute : .tehnic : dreptul de proprietate este cel mai complet dintre drepturile reale.. . prerogativele dreptului sau .2.Presupune un contact direct cu bunul. distingem între : -dispozitia materiala. .: pasunile. . prasila animalelor).483 între fructele naturale(ex.

dreptul de proprietate poate apartine unor subiecte individuale sau unor subiecte colective de drept. amenaj rile de alibii. consolidare. h) lucr ri de construc ii cu caracter provizoriu.3 din Legea nr. spa ii de expunere situate pe c ile i spa iile publice. amenaj ri de spa ii verzi. extindere. restaurare.din punctul de vedere al modalitatilor : dreptul de proprietate poate fi pur si simplu sau afectat de modalitati. modificare. precum i de reabilitare i retehnologizare a celor existente. protejare. consolidare. b) lucr ri de construire. drumurile forestiere. transport. distingem intre dreptul de proprietate privata si dreptul de proprietate publica. re elele i dot rile tehnico ± edilitare. lucr rile de instala ii de infrastructur . extindere. schimbare de destina ie sau de reparare a construc iilor de orice fel. lucr rile hidrotehnice. necesare în vederea organiz rii execut rii lucr rilor. indiferent de valoarea lor.din punctul de vedere al regimului bunurilor obiect al dreptului. precum i a altor exploat ri de suprafa sau subterane. reconstruire. distribu ie a energiei electrice i/sau termice. modificare. care urmeaz s fie efectuate la construc ii reprezentând monumente istorice. precum i orice alte lucr ri. cabine. firme i reclame. 50/1991. lucr rile pentru noi capacit i de producere. c su e sau rulote. chio curi. reparare. 50/1991 1 a) lucr ri de construire. reconstruire. parcuri. .Exista mai multe criterii de clasificare: -din punctul de vedere al subiectelor1[1] . f) lucr ri. corpuri i panouri de afi aj. (1 ) din Legea nr. pie e i alte lucr ri de amenajare a spa iilor publice. a 1 .Clasificari ale dreptului de proprietate. 7 alin. conservare. reconstruire. 11 din Legea nr. i) cimitire ± noi i extinderi. reparare. cu excep ia celor prev zute la art. proiectarea i deschiderea exploat rilor de cariere i balastiere. d) împrejmuiri i mobilier urban. j) lucr ri de desfiin are a construc iilor de la lit. precum i anexele gospod re ti ale exploata iilor agricole situate în extravilan. 50/1991. Capitolul 1 ± Tipuri de lucr ri În conformitate cu prevederile art. modernizare i reabilitare privind c ile de comunica ie de orice fel. tonete. lucr rile de art . . amenaj ri i construc ii cu caracter provizoriu. precum i a instala iilor aferente acestora. reabilitare. stabilite potrivit legii. lucr rile de imbun t iri funciare. c) lucr ri de construire. în condi iile prev zute la art. g) organizarea de tabere de corturi. extindere.6. a sondelor de gaze i petrol. e) lucr ri de foraje i excav ri necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice i a prospec iunilor geologice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful