2010

Cuprins
1. DATE GENERALE ............................................................................................ 3 1.1 Aşezare geografică .......................................................................... 3 1.2 Istoric ............................................................................................... 7 1.3 Relief ................................................................................................ 9 1.4 Clima ................................................................................................ 9 1.5 Hidrografia ........................................................................................ 10 1.6 Vegetaţie şi faună ............................................................................. 13 1.7 Populaţie şi aşezări .......................................................................... 13 1.8 Economie ......................................................................................... 16 1.9 Infrastructura .................................................................................... 18 2. POTENŢIALUL TURISTIC ......................................................................... ......20 2.1 Potenţialul turistic natural ....................................................................20 2.2 Potenţialul turistic antropic ................................................................. 24 2.2.1 Amsterdam............................................................................. 24 2.2.2 Haga …................................................................................. .29 2.2.3 Rotterdam .............................................................................. 30 2.2.4 Utrecht …………….................................................................. 31 2.2.5 Delft ………….......................................................................... 32 2.2.6 Leiden ...................................................................................... 33 3. ANALIZA BAZEI TEHNICO – MATERIALE .............................................. 34 3.1. Unităţi de cazare ............................................................................ 34 3.2. Unităţi de alimentaţie publică ......................................................... 39 4. ORGANIZAREA TURISMULUI ................................................................... 46 5. ACTIVITATEA TURISTICĂ ......................................................................... 50 6. CONCLUZII ................................................................................................. 54 BIBLIOGRAFIE ................................................................................................ 56

2

1.DATE GENERALE
Tara a lalelelor si altor o mie de flori minunate, a morilor de vant si a portelanurilor de Delft, a lacurilor involburate si a canalelor romantice, patria unor picturi care au dat omenirii opere de prima marime, Olanda atrage ca un magnet turistii iubitori de natura si de arta. Fie ca i se spune, Nederland, Niederland, Holland, Pays-Bas sau Tarile de Jos, Olanda este cunoscuta ca una dintre cele mai „simpatice” si respectate state europene, simpatie si prestigiu datorate mai ales vrednicie locuitarilor sai. Tara Batavilor reprezinta un tip mai aparte de civilizatie in peisajul european.

1.1 Aşezare geografică
Olanda este o tara componenta a Regatului Tarilor de Jos. Tara este cunoscută şi după provinciile sale majore, Olanda de Nord şi Olandele de Sud, fiind localizata in Europa de Vest, dar avand teritorii si in insulele Caraibe: Antilele Olandeze. Olanda se invecineaza in nord-vest cu Marea Nordului, Belgia in sud, Germania in est si are granite maritime cu Belgia, Germania si Marea Britanie.

3

Coordonate geografice Latitudine: 52º30´ nord de Ecuator Longitudine: 5º45´ est de Greenwich Ora ţării: GMT+1 Suprafaţa: 41.526 km² din care: pământ: 33.881 km² apă: 7645 km² Prefixul telefonic international: +31 Capitala: Amsterdam (capitala constitutionala) Sediul guvernului si resedinta regala: Haga Olanda este membră a NATO şi UE. Olanda are două capitale: Amsterdam şi Haga. Amsterdam este capitala oficială (după constituţie). La Haga se află sediul guvernului, reşedinţa reginei şi cea mai mare parte din ambasade.

Haga ar putea fi numita capitala administrativă. Aici se află sediile multor institutii internaţionale legate de justiţie: Curţi Internaţonale, Tribunale, Europol, Eurojust.

Alte oraşe mari: Rotterdam, Utrecht, Einhoven, Groningen, Maastricht Graniţă: total: 1027 km ţări vecine: Belgia şi Germania. linie de coastă: 451 km Monedă: euro Forma de guvernământ: monarhie constituţională  Parlament bicameral (Statele Generale), compus din Camera Reprezentanţilor (Tweede

Kamer), al cărei preşedintele actual este Gerdi A. Verbeet şi Senat (Eerste Kamer), al cărei preşedinte actual este Yvonne Timmerman-Buck. 4

Cei 150 de membri ai Camerei Reprezentanţilor sunt aleşi prin vot direct o dată la 4 ani, iar cei 75 de membri ai Senatului sunt aleşi prin vot indirect de către membrii celor 12 Consilii Provinciale.

Guvernul actual - numit “Balkenende IV” - (investit la 22 februarie 2007). La data de 22 noiembrie 2006 au avut loc ultimele alegeri. Şeful statului: Regina Beatrix Prim-Ministru: Jan Peter BALKENENDE (din 2002) Ministrul afacerilor externe: Maxime VERHAGEN (din februarie 2007) Simboluri naţionale : Stema Olandei

  

Imnul de stat: WILLEMUS VAN NASSOUWE (William de Nassau). Textul a fost scris între 1568 şi 1572, în onoarea lui William cel tăcut (de Nassau), în timpul revoltei împotriva spaniolilor, în „Războiul de 8 ani”. Autorul este probabil Philips van Marnix. În anul 1932, a devenit imn naţional. Steag: oficializat în anul 1937 prin decret regal:, „roşu, alb şi albastru”.

5

deviza: neerlandeză: “Ik zal handhaven”; franceza: „Je Maintiendrai” , engleza "I will maintain"). Această deviză a fost folosită de toţi membrii conducători ai familiei Nassau, începând cu anul 1530. Ziua natională: 30 aprilie, aniversarea zilei de naştere a reginei, „Koninginnedag”

SǍRBǍTORI

Dată 1 ianuarie Martie / Aprilie 30 aprilie 4 mai 5 mai 40 zile după Paşti 7 săptămâni după Paşti 5 decembrie Anul Nou Paşti Ziua reginei

Nume român

Nume local Nieuwjaarsdag Pasen Koninginnedag Dodenherdenking Bevrijdingsdag Hemelvaartsdag Pinksteren Sinterklaas Kerstmis

Ziua morţilor din razboi mundial al doilea, şi toṭi care au murit pentru patria Ziua eliberării - odata pe cinci ani Înălţarea la Cer Rusalii Sfântul Nicolae

25 şi 26 decembrie Crăciun

Patrimoniu mondial: Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Olanda:       Schokland şi împrejurimile sale (1995) Linia de apărare fortificată din Amsterdam (1996) Reţeaua de mori din Kinderdijk-Elshout (1997) Staţia de pompare Wouda (1998) Beemster (1999) Casa „Rietveld-Schröder” din Utrecht (2000 6

Antilele Olandeze
Capitala: Willemstad Coordonate geografice: Latitudine: 12°7'0"N Longitudine: 68°56'0" V Suprafata: 800 km2 Populatie: 192.866 loc. Prefix international: +599 Moneda: Gulden Antilele Olandeze Limba oficiala: olanedza, engleza, Papiamento PIB: 2.45 miliarde dolari PIB/locuitor: 11.400 dolari

Printre principalele insule din Antilele Olandeze se numara Aruba, Bonaire şi Curaçao (aşanumitele Insule ABC, langa Venezuela) şi Sint Eustatius, Saba şi Sint Maarten.

1.2. Istoric
Deseori se fac confuzii legate de Olanda. Foarte mulţi numesc Olanda „Netherlands”, dar nu este acelaşi lucru. Olanda este doar o mică parte din Netherlands, cum ar fi Dakota, Carolina şi Virginia. Există două Olande: „Olanda de Nord” (capitala este Haarlem) şi „Olanda de Sud” (capitala este Haga). Olanda a fost aproape dintotdeauna un stat independent. Motivele principale ale războiului din cadrul Netherlands-ului au fost diferenţele de religie, disputele privind taxele şi faptul că unele oraşe au dorit să devină independente. În cele din urmă partea sudică a Netherlands-ului s-a predat, fiind astfel ocupată de forţe străine până în 1830. Această zonă este numită în prezent Belgia. Partea de nord a lupta şi a câştigat, formând în prezent Regatul ţărilor de Jos (Olanda, Drente, Groningen, Friesland, Gelderland, Zeenland şi Utrecht).

7

În concluzie, Olanda şi-a obţinut independenţa cu mult timp înainte, iar numirea Ţărilor de Jos „Olanda”, e cum ar fi să numim Marea Britanie „Scoţia” sau „Wales”. Regatul ţărilor de Jos a fost format în 1815. În 1830 Belgia s-a separat şi a format un regat. Deşi Regatul ţărilor de Jos a rămas neutru în Primul Război Mondial, a suferit o brutală invazie germană în cel de-al II lea Război Mondial. Netherlands este un mare exportator de produse agricole, precum şi unul din fondatorii NATO. Steagul Olandei a fost recunoscut la 19 Feb 1937. Albastrul şi albul, de-a lungul culorii portocaliu, au fost culorile uniformei purtate de Prinţul Olandez, William de Orange. Mai târziu, la jumătatea secolului al XVII lea, portocaliul a fost înlocuit cu roşu – culoare oficială – deoarece portocaliul folosit în vopsirea steagurilor era foarte instabil şi avea tendinţa să devină, în timp, roşu. Sub Carol Quintul, împărat al Sfântului Imperiu Roman şi rege al Spaniei, regiunea face parte din cele 17 provincii ale Ţărilor de Jos, care includeau şi Belgia actuală. După ce şi-a obţinut independenţa faţă de Spania în 1648, Olanda a devenit o mare putere maritimă şi economică în secolul XVII. Această perioadă, în timpul căreia Olanda şi-a creat colonii şi dependenţe în lume este cunoscută ca şi secolul de aur. După ce a fost integrată în Imperiul Francez de Napoleon, a fost creat un regat olandez împreună cu Belgia şi Luxemburg în 1815. Belgienii au devenit independenţi începând cu 1830 ca şi luxemburghezii. În primul razboi mondial, Olanda rămâne neutră, în cel de-al doilea este ocupată de trupe germane (1940 – 45). Din 1974, Olanda formează cu Belgia şi Luxemburg uniunea vamală şi economică Benelux, devine membru fondator al NATO (1949) şi al UE (1957). În 1949, Olanda recunoaşte independenţa principalei sale colonii, Indonezia, iar în 1975 a Suriname-ului. În perioada postbelică, la conducerea Olandei s-au aflat, în exclusivitate, guverne de coaliţie. În alegerile legislative (6.5.1998), P. Muncii al lui Wim Kok (prim - ministru din 1994) obţine 28% din sufragii, devenind astfel cea mai puternică formatiune politică din Parlament. În urma alegerilor din 15.5.2002, P. Creştin –Democrat devine prima formaţiune a noului Parlament. După Austria, Italia, Portugalia şi Danemarca, Olanda devine al cincilea stat al UE condus de un guvern de dreapta, care se coalizează cu un guvern populist sau extremist. La nici opt luni după alegeri, olandezii sunt din nou chemaţi la vot în ianuarie 2003 într-un scrutin anticipat în urma destrămării coaliţiei de la putere. Noul scrutin reconfirmă Partidul Creştin-Democrat ca principala forţă politică şi pe

8

premierul Jan Peter Balkenende în funcţie. Partidul Social Democrat în opoziţie , iar Partidul Liberal devine a treia Olanda este una dintre cele mai permisive ţări din lume, a legalizat prostituţia, căsătoriile între parteneri de acelaşi sex precum şi euthanasia (2002), din martie 2003 farmaciile din Olanda au dreptul să vândă oficial, pe reţetă marijuana. Olanda a trimis 1300 de militari în misiuni necombatante în Irak. În antichitate Olanda era locuită de bavari şi frizi, care au fost cuceriţi de romani. În epoca migraţiilor trece sub stăpânirea francilor. Din secolul IX, teritoriul face parte din Lotharingia. Sub ducii Burgundiei (sec. XV), teritoriul este unificat sub denumirea de Ţările de Jos, ce trece apoi sub dominaţie habsburgică (1477) şi a Spaniei (1555).

1.3.Relief
Pamantul Olandei este in mare majoritate de ses. Singurele inaltimi pot fi vazute intr-o portiune restransa din sud-est, unde gasim un colt al Muntilor Ardeni, de fapt un podis calcaros, Limburg, cu inaltimi de pana la 320 m. Câmp, dealuri mici în sudul ţării şi multe lacuri în nordul ţării. Insule în sudvestul şi nordul ţării. Extremele altitudinii: - cel mai scund punct: Nieuwekerk aan den IJssel, -6,71 m - cel mai înalt punct: Vaalseberg, 321 m. Olanda este cea mai joasă tara din lume (un sfert din teritoriul său se află sub nivelul mării).

1.4.Clima
Clima Olandei este temperat-oceanica datorita vanturilor ce bat dinspre sud, cauzand veri racoroase si ierni blande. Acesta este cazul pe care il intalnim pe coasta Olandei, unde cateodata temperaturile sunt cu 10 grade C mai mari iarna decat in sud-estul tarii. Primavara este cel mai uscat anotimp al anului.

9

Zile cu temperaturi sub 0 grade se intalnesc din decembrie pana in februarie, rareori in alte perioade. Zilele calduroase cu temperaturi medii de 20 de grade C se intalnesc din aprilie pana in septembrie, zilele caniculare fiind foarte rare. Precipitatiile se mentin relativ constante de-a lungul anului insa vara si toamna au tendinta de a fi un pic mai ridicate.

1.5.Hidrografia

Geografia Olandei este dominata de relatia ape- pamanturi. Rolul primordial revine Marii Nordului, vecina de la apus, dar si marilor cursuri de apa, Rin si Meusa, care, impreuna, prin multiplele lor guri de varsare, alcatuiesc o mare delta. In partea de sud a tarii, un alt important fluviu, Schelde, se varsa in Marea Nordului. Intregul teritoriu national este brazdat si de o multime de canale (insumand 4500 km, din totalul de 6000 km al apelor navigabile), folosite pentru comert, comunicatii, agricultura si agrement. Marea constituie o sursa de hrana si alte venituri, dar pericolul permanent de inundatii si lupta pentru dobandirea de noi teritorii a dus la constituirea pe tarmurile ei a unor imense diguri si poldere.

Olanda este divizata in 2 parti mari de cele mai mari 3 rauri care ii traverseaza teritoriul, Rihn-ul si afluentii sai, Waal si Meuse. Aceste rauri functioneaza ca o bariera naturala intre teritoriile 10

timpuri, creand o diviziune culturala, cum se poate observa in unele accente fonetice la nord si su de aceste mari rauri.

Datorita faptului ca majoritatea teritoriului Olandei este situat sub nivelul marii, aceasta a fost permanent amenintat de inundatii. In fata repetatelor dezastre, olandezii ai reactionat chiar din timpuri stravechi, ridicand diguri in fata furtunilor marii, sapand canale pentru evacuarea apelor in surplus sau chiar pentru a obtine noi terenuri de culturi. In secolul al XII-lea au fost realizate o serie de diguri intre coline pentru a opri valurile sa navaleasca pe tarmuri. Este pentru prima data cand la aceste lucrari au colaborat comunitati vecine, pentru ca pericolul inundatiilor ii ameninta pe toti. In secolul al XIII-lea morile de vant au fost „puse la treaba”; cu ajutorul lor au fost puse in miscare pompe originale care sa avacueze apa, creand pentru prima dara „polderele”. In secolul al XVI-lea si al XVII-lea, antrepenoriii din Amsterdam care inregistrau pierderi financiare uriase au pus la dispozitie fonduri pentru primele lucrari hidraulice de amploare proiectate de Adriaenszoon Jan Leeghwater (15751650), lucrari ce au vizat Olanda de Nord. Au urmat multe campanii de secare a lacurilor (intre 1848 si 1852 drenarea a 7000 ha a format polderul Haarlemmermeer). In 1932, prin construirea diguluibariera (Afsluitdijk) insotit de lucrari de drenaj, alte 225.000 ha au fost desecate, formanadu-se noi poldere (Flewoland-Sud, Est si Nord-Est) care in anul 1086 au construit cea de-a douasprezecea provincie a Tarilor de Jos, Flewoland. Dupa catastrofa din 1953, a luat fiinta o Comisie a Deltei care a supus guvernului olandez un proiect gigantic de lucrari de protectie pentru artea de sud-vest a tarii. Acest proiect, numit Planul Delta, a demarat in 1958 iar lucrarile de baza au fost finalizate in 4 octombrie 1086, dar desavarsirea sa continua si in zilele noastre. Proiectul cuprinde realizarea a 3000 km de diguri exterioare spre mare si 10.000 km in interior, in lungul tuturor raurilor si canalelor de aici, astefel ca in final sa va ajunge sa se realizeze o „delta inalta”. De asemenea, se vor inchide estuarele de Zeelanda. Inacest fel, se reduce riscul de inundare o data la 10.000 de ani (pentr restul tarii acesta este de o data la 4000 de ani). Primul pas a fost facut in 1958 prin digul de protectie cu ecluze de la est de Rotterdam, in Hollandse IJssel. A urmat inchiderea prin diguri cu ecluze batante de la Veerse Gat si Zandkreek in 1961. Aceasta a insemnat si lucrari necesare pentru descarcarea apei in marile cursuri baraje cu ecluze incepuata in 1971 a fost eliminat riscul de inundare in arealul Haringvliet iar in 1972 in arealul de protectie Brouwershavensche Gat. Intre 1974 si 1987, alte regiuni (Philips si Oester Dams) au fost scoase de sub amenintarea inundatiilor, dar ultimul estuar de trebuia inchis inchis 11

printr-un baraj, Scheldt de Est, a ramas nerealizat. Protestele miscarilor ecologiste au oprit aceste lucrari, invocand ca acest estuar reprezanta „pepiniera” in care sa se reproduca multe specii de pesti din Marea Nordului. A rezultat modificarea proietului initial si construirea uneia din cele mai mari bariere flotante din lume, care sa fie inchisa cand o furtuna este iminenta, dar care sa ramana deschisa in rest si astfel sa poata permite accesul pestilor in perioada lor de reproducere. La 4 octombrie 1986 regina Beatrix a deschis oficial aceasta bariera flotanat, moment ce a marcat inchierea etapei de baza a Planului Delta. Doua cai navigabile au insotit aceasta lucrare pentru a permite circulatia navelor sper Europoort Rotterdam si Antwerpen.

12

1.6. Vegetatie si fauna
Vegetatia naturala a facut loc in mare parte culturilor agricole si pasunilor.Doar in N si E exista inca suprafete insemnate de turbarii si landa (in regiuni de dune nisipoase), iar in regiunea mai inalta din SE se intalnesc paduri de foioase (fag si stejar). Fauna este alcătuită în mare parte din pescăruşi care se adună uneori în zona coastelor şi din specii de peşti ce abundă de-a lungul coastei Mării Nordului, în lacuri şi rîuri. Printre animalele salbatice care traiesc in Olanda se numara caprioara, porcul mistret, vulpea, castorul fiind reintrodus in 2004. Insa ele se intalnesc in rezervatiile naturale ale Olandei. Absenta mamiferelor mari din Olanda face ca observarea pasarilor, precum bufnita sa fie un lucru atractiv. Mediul ecologic de la sud de Rotterdam este un paradis pentru pasari: berze, gaste, rate si cormorani sunt doar cateva dintre pasarile care isi au caminul aici.

1.7. Populaţie şi aşezări
Regatul Tarilor de Jos este compus Provincie 1.Frizia 2.Groningen 3.Drenthe 4.Overijssel 5.Flevoland 6.Gelderland 7.Utrecht 8.Olanda de Nord 9.Olanda de Sud 10.Zeelanda 11.Brabantul de Nord 12.Limburg Capitala Leeuwarden Groningen Assen Zwolle Lelystad Arnhem Utrecht Haarlem Haga Middelburg Hertogenbosch Maastricht 13 din douăsprezece provincii:

Oraşe din Olanda
Amsterdam (capitala) Apeldoorn Arnhem Bilthoven Boekelo Cadzand Delft Eindhoven Groningen Haarlem Haga Leiden Maastricht Rotterdam Utrecht Wageningen

Populatie
Potrivit ultimului recensamant din iulie 2010: Populatie: 16.783.092 Acest numar de locuitori ii aduce locul 59 in clasamentul mondial.

Structura pe grupe de varsta:
0-14 ani: 17.4% (1.485.873 barbati/ 1.416.999 femei) 15-64 ani: 67.7% ( 5.720.387 barbati/ 5.604.014 femei) 65 de ani si peste: 14.9% ( 1.070.496 barbati/ 1.418.230 femei)

Sporul de natalitate
10.3 nasteri la 100 de locuitori

Sporul de mortalitate
8.78 decese la 100 de locuitori Conform recensamantului din iulie 2010

14

In anul 2008 se estima ca 82% din populatie traieste in mediul urban pe cand doar 0.9% in mediul rural.

Speranta de viata a populatiei: 79.55 ani
Barbati: 76.94 Femei: 82.3 Populaţia este reprezentată de: o olandezi - cca. 600.000 o imigranţi. o 150.000 persoane originare din Surinam, Antilele Olandeze şi Indonezia.

Religie: 30% romano-catolică 20% protestanţi, reformaţi 8% alte religii 42% fără apartenenţă religioasă Limba oficială: Neerlandeza(+frizana in Frizia) Alte limbi: idis, limburgheza, neersaxona, romani sunt oficial recunoscute si protejate conform Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare. Densitatea populaţiei: 462 loc/kmp (locul III in Europa, dupa Malta - 1266 si Slovenia - 494); densitate de 14,4 ori mai mare decat media europeană    Rotterdam (593 mii locuitori), Utrecht (233 mii locuitori), Eindhoven (200 mii locuitori), 15

    

Tilburg (191 mii locuitori), Groningen (171 mii locuitori), Breda (159 mii locuitori), Apeldoorn (153 mii locuitori), Nijmegen (152 mii locuitori)

În perioada 1990 - 2001, 40% din creşterea populaţiei este atribuită imigraţiei. Numărul populaţiei imigrante este estimat la 2,870 milioane.

1.8. Economie
Economia olandeză se bazează în mare măsura pe comerţul exterior şi se remarcă prin relaţiile industriale stabile, şomaj şi inflaţie moderate, balanţă comercială excedentara şi rolul de important hub european de transport. Poziţia geografică avantajoasă, dublată de un sistem fiscal stimulativ, plasează Olanda între primele 10 destinaţii preferate pentru investitori. În acelaşi timp, firmele olandeze sunt prezente în majoritatea ţărilor lumii, asigurând constant Olandei poziţii de top în clasamentul investitorilor străini atât în economiile dezvoltate, cât şi în cele emergente. În anul 2001, într-o conjunctură mondială nu foarte favorabilă, creşterea economică s-a diminuat în Olanda mai accentuat decât în alte ţări europene. Cu un nivel de expunere relativ ridicat în relaţia comercială cu Statele Unite, economia olandeză a resimţit cel mai acut în zona euro evoluţia ascendentă a monedei unice în faţa dolarului american. În 2003, evoluţiile interne nefavorabile, precum creşterea costurilor cu forţa de muncă cu efecte negative asupra nivelului de competitivitate şi implicit a exportului, precum şi scăderea consumului privat şi a investiţiilor în formarea de capital, s-au adăugat influenţelor externe şi au împins economia olandeză în prima recesiune din ultimii 20 de ani. După trei ani de evoluţii dezamăgitoare, în 2004, economia olandeză s-a redresat, marcând o creştere de 1,7%. O contribuţie determinantă la relansare a fost adusă de exporturi care au contribuit cu 1,2% şi în care re-exporturile, cu o creştere de 20%, au avut o pondere semnificativă, confirmând încă o data reputaţia de comercianţi a olandezilor. Prin măsuri energice de corectare a dezechilibrelor financiare, deficitul bugetar a fost şi el redus treptat, ajungând în 2005 la 1,6% din PIB. 16

Au fost, de asemenea, implementate reforme majore pe piaţa muncii şi în domeniul sistemelor de pensii, asigurări sociale şi sănătate care au avut ca scop final îmbunătăţirea gradului de utilizare a forţei de munca şi creşterea productivităţii. Din păcate, revenirea economică din 2004 nu a putut fi susţinută de cerere, nici pe plan intern şi nici extern şi, nu în ultimul rând, a fost negativ afectată de creşterile de preţ pe piaţa petrolului. Astfel, dinamica înregistrată în 2004 s-a atenuat, creşterea economică din anul 2005 fiind de numai 0,9%. Odată cu relansarea economiei europene, precum şi datorită deprecierii Euro şi creşterii mai moderate a salariilor, firmele olandeze au reuşit în 2006 să-şi recapete nivelul de competitivitate pe pieţele externe. De asemenea, după doi ani de austeritate, guvernul a decis relaxarea politicii în materie de cheltuieli bugetare. Produsul intern brut a înregistrat în 2006 o creştere de circa 2.9%, atingând valoarea de 490 miliarde EUR (respectiv 25.360 EUR / locuitor, locul 12 în Europa). PNB-1996- 402.565 mil. /dolari -locul 12 PIB/locuitor:30.026 de euro P.I.B 606.385 miliarde de euro(2009), iar in 2010 se estimeaza o scadere de 3.9% fata de anul precedent Aceste date conform F.M.I. Contributia sectoarelor economiei la crearea P.I.B.: - industrie: 17,5% - sectorul public: 14,5% - comert, reparatii: 13,6% - transporturi, telecomunicatii: 7,8% - agricultura: 2,9% - minerit: 2,0% - alte servicii : 42,2% Principale produse importate: masini, aparate, echipamente de transport; produse,chimice, petrol, produse alimentare, materii prime, imbracaminte; (60% din importuri sunt reexportate)

17

Se disting concentrări ind. Amsterdam – Haaelem – Velsen (nave, oţel, prelucrarea prod. Tropicale), Rotterdam – Haga – Dordrecht (petrochimie, electronică, avioane), Eindhoven – Nijmegen (textile, prod. Alimentare, construcţii de maşini) Stat cu o economie industria agrară puternic dezvoltată, Olanda este lipsită de resurse de subsol , cu excepţia hidrocarburilor (gaze naturale – locul 5 pe glob). Ind prelucrătoare diversificată şi cu un înalt nivel tehnologic, antrenează aproape ¼ din pop. activă, contribuie în aceeaşi proporţie la PIB şi este caracterizată prin rolul important al companiilor transnaţionale Philips, Shell şi Unilever.

1.9. Infrastructura

Reţeaua căilor de comunicaţie. Reţeaua căilor de comunicaţie este densă, bine întreţinută, poziţia la gurile de vărsare ale Rhinului în Marea Nordului transformând Olanda într-o adevărată poartă de acces a Europei Occidentale ; aici se află al-2-lea port al lumii - Rotterdam , 30% din mărfurile transportate pe mare încărcate şi descărcate în ţările UE trec prin porturile olandeze. Reţeaua feroviară este electrificată în proporţie de 70%, există 2235 km de autostrăzi şi 5046 km reţea de transport fluvial.

Transporturi. În Olanda transporturile joacă un rol important decât în alte ţări, datorită situaţiei sale geografice care-i rezerva pozitia unui punct de legătură al Europei cu restul lumii.În acest sens ele creează 52,4% din locurile de muncă .În ceea ce priveşte rolul internaţional al transporturilor olandeze ,este de menţionat că 50-60% din marfurile care sosesc în această ţară sunt numai tranzitate. Menţinerea pozitiei olandeze în domeniul transporturilor este legată de adaptarea constantă la necesităţile comerţului mondial şi implicit de păstrarea ritmului progresului tehnic .Este vorba despre introducera petrolierelor gigant ,transportul prin containere , introducerea turbo-reactoarelor în transportul aerian .Acest sector este reprezentat printr-o serie de întreprinderi specializate în comerţul de tranzit, în operaţiile triunghiulare, în întreprinderi de asigurări bancare şi de transport , care, în condiţiile unui comerţ internaţional deosebit de activ, joacă un rol de prim ordin. Coloana 18

vertebrală a acestei activităţi este în primul rând flota comercială, care numără 1314 unităţi (2,3 % din totalul mondial la 30 iunie 1970). Adaptarea porturilor la condiţiile economiei şi traficul modern este unul dintre factorii care a stimulat dezvoltarea acestui sector al economiei olandeze. Deschiderea în 1952 a canalului Amsterdam-Rin a îmbunătăţit în foate mare măsură accesul acestui port la importantul fluviu european, permiţând transportul rapid a marfurilor în ţările din bazinul său. Există în Olanda 2200 de autostrăzi, 70% din reţeaua feroviară este electrificată şi măsoară 3200 km , reţeaua de transport fluvial măsoară 5046 km , din care 3500km canale. În ciuda structurii solului, reţeaua rutieră este deasă şi bine întreţinută .Printre marile construcţii rutiere trebuie menţionată, în afara digului de 32 km care a închis Golful Zuiderzee, podul de peste Schelde( Escaut) din Zeelanda. In domeniul transporturilor aeriene , prezenţa pe plan internaţinal se afirmă prin personalitatea reputatului constructor de avioane Anthony Fokker şi prin cea mai veche linie aeriană civilă din lume, înfiintţată de Koninklijke Luchtvaart Maatschappij -KLM (Societatea regala de navigaţie aeriană). Mijloace de comunicatie: Telefoane: 7.324.000 (2008) Mobile: 19.927.000 (2008) Posturi de televiziune: 21 Posturi de radio(locale si nationale): peste 600 Codul tari pentru internet: .nl Utilizatori de internet: 14.273.000 (2008) Aeroporturi: 27 (estimare din 2010)

19

2. Potentialul turistic
2.1. Potentialul turistic natural Împinsi în Marea Nordului de Germania şi Belgia, olandezii au scos tot ce e mai bun din cea mai aglomerată bucată de pamânt din cadrul UE, construind pe aceasta cel mai mare port din lume şi extinzandu-se mai degraba către mare decât către uscat. Cadrul natural al Olandei este complex, cu o structură peisagistică deosebit de armonioasă. Complexitatea potenţialului turistic, ca şi gradul său de atractivitate, în general, sunt în strânsă corelaţie. Pozitia Olandei la tarmul uneia dintre cele mai frecventate mari ale lumii, ca punte întinsa intre tarile scandinave Anglia, RFG, Belgia si Franţa, va favoriza pe mai departe vechile directii caracteristice structurii economice a ţării, respectiv comertul, navigaţia si agricultura şi turismul. Acealeşi condiţii naturale care au facilitat dezvoltarea comerţului aveau să stimuleze - prin lucrarile de infrasctură efectuate în zonele portuare, de-a lungul adâncilor cursuri de apă - constituirea unor puternice centre industriale. Olanda detine potential pentru practicarea turismului litoral, mai ales pentru turistii care indragesc sporturile nautice. Briza racoroasa a Marii Nordului ii atrage pe iubitorii de windsurfing, insa nici cei care iubesc navigatul nu au cum sa se plictiseasca aici, existand foarte multe debarcadere, vantul fiind favorabil si avand in spate o traditie a navigatiei (Olanda s-a numarat printre statele care au strabatut in trecut marile lumii, le-au exploatat si au cucerit vaste teritorii). Cel mai popular loc pentru practicarea acestor sporturi este Ijsselmeer din Markermeer. Privelistile oferite de intinsele plje sunt captivante. Pe coasta Marii Nordului se gasesc plaje ca : Scheveningen, Zandoort, Noordwijk, iar in renumitele insule Frisice cele mai cunoscute plaje sunt: Ameland, Texel si Terschelling. Iubitorii de natura se pot simti aici in largul lor. Tara este cunoscute pentru ponderea mare a spatiului verde, datorata in principal climei , dar si politicilor care protejeaza mediul. Este o adevarata placere sa te plimbi prin Parcurile Naturale amenajate, printre care cele mai cunoscute sunt: Veluwezoom si Hoge Veluwe. De asemenea, campurile de lalele din Harleem se constituie intr-o veritabila atractie. Morile de vant au ridicat in secolele trecute tara de sub ape. In amintirea acelor vremuri, morile de la Kinderdijk au fost incluse in anul 1997 in patrimonial UNESCO si au devenit cea mai mare atractie a Olandei. Morile de vant, alaturi de lalele, sunt simboluri nationale pentru Olanda. 20

Florile – un mod de viata

Laleaua este probabil cel mai definitoriu simbol al Olandei, ca si branza, iar horticultorii olandezi se straduiesc reputatie. Intr-o tara in care pamantul este foarte pretios, majoritatea locuitorilor din orase sunt foarte mandri de gradinile lor interioare. Foarte rare sunt casele olandeze sau apartamentele care nu au flori pe masa, dispozitive pentru ghivece cu flori si jardiniere permanent in floare. Numai japonezii cumpara mai multe fori decat olandezii. In Olanda, oameni cheltuie in medie 60 de euro pe an pe florile taiate, in timp ce in Marea Britanie si Statele Unite media este cu aproximativ cu 50% mai scazuta. Bucetele sunt prezente aproape la orice ocazie, completate adesea de propria mitologie si semnificatie ascunsa, in fuctie de tipul de floare, culoare si aspect. Un buchet format din mai putin de 10 flori este considerat drept gafa sociala – primavara in sezonul lalelelor, acestea sunt vandute in buchete de 50 de fire. Lalele galbene, de exemplu, sunt forle specfice entru zilele de nastere care au loc in 21 mai. Potrivit legendei, in aceasta zi, florile galbene semnifica dragostea neimpartasita. Daca sunt oferite cu corolele in jos, totusi aceasta situatie nefericita ar putea fi remediata. din rasputeri sa pastreze aceasta

Industria florala

Astazi, florle, bulbii, fructele si legumele, special cultivate, care alcatuiesc horticultura olandeza, aduc mai mult de 10 miliarde de euro pe an din export. Horticultura inregistreaza mai bine de 25% din venitul exportuui din agricultura olandeza. Cu un asemenea profit, Olanda, este a treilea mare exportator agricol dupa Statele Unite si Franta, majoritatea productiei ajungand in tarile Uniunii Europene. Olanda, si mai ales, zona dintre Amsterdam si Rotterdam, exporta mai multe flori taiate decat tot restul lumii impreuna(75% din piata globala). In ceea ce priveste plantele de ghiveci, dominanta pietei este aceeasi, dar aici competitia este mai stransa alaturi de vecinii sai geografici. Olandezii vand, de asemenea, mai mult de 51% din florile de ghiveci din intreaga lume; urmatoarea este Danemarca, dar sunt mai slabi cu 18%.

21

Cultivarea terenurilor

Mai bine de 11.000 ha de teren sunt acoperite de sticla datorita productiei moderne de sera. Aproximativ jumatate din acest teritoriu este dedicat florilor si plantelor, iar restul, fructelor si legumelor. Olandezii s-au grabit sa profite de aceasta metoda moderna de cultivare a produselor tropicale sau de sezon, pe toata durata anului. Se poate realiza fara pamant, fixand plantele in pietris poros si irigandu-le permanent cu nutrienti anorganici imbogatiti. Produsele olandeze crescute in sera ajung in supermarket-urile dn intreaga lume. Mai bine de 60% din terenul disponibil din Olanda - 2 milioane ha - este utilizat in agricultura. Activitatile specifice sunt dictate de tipul solului. Abundenta solului nisipos inseamna ca 60 % din terenul agricol este folosit ca pasuni, pentru hanirea efectivelor de animale care sustin industria olandeza a laptelui. 35 % din teritorie este suficient de bogat pentru cultivarea plantelor. Poductia de flori in aer liber si plantele de apartament ocupa restul teritoriului: 2000 ha in total.

Gradinaritul in aer liber

In anii 1500, gradinarii olandezi si botanistii au stabilit standardele europene in horticultura si designul gradinilor. Odata ce corabiile olandeze comerciale au inceput sa navigheze in intreaga lume in cautare de marfuri, au adus in tara si noi specii si varietati de plante nemaivazute in nordul Europei. Lalelele au fost aduse in Europa in mijlocul secolului al XVI- lea, pe cai comeciale si diplomatice. Odata cu dezvoltarea dezvoltat in zona Amsterdamului. Bulbii s-au raspandit cu repeziciune, iar florile frumos colorate au devenit pentru comercianti si pentru bogatasi un mod natural de a-si etala bogatia. O gradina plina de lalele scumpe era un semn de prestigiu si bunastare sociala. companiei Indiilor de Est, comertul si prosperitatea s-au

Mania lalelelor

Datorita recoltelor imprevizibile si cresterilor cererilor in anii 1630 au crescut preturle la lalele. Nebnia a devenit cunoscuta ca „mania lalelelor” sau „comertul cu vant”, atat de florarii olandezi, cat si de istorici si autorii de satire – nimic de pe piata nu reflecta valoarea adevarata a bulbilor; de aici provine denumirea de comert cu vant. 22

Cum clasele mijlocii au inceput sa se imbogateasca si ele incetul cu incetul, frenezia comertului cu lalele a luat amploare. Averile familiale se faceau si, in cele din urma, se duceau pe apa sambetei in febra licitatiilor care in scurta vreme cuprinsese tot Amsterdamul si o buna parte din vestul Olandei. La un moment dat, un bulb Semper Augustus, cu modele ca niste flacari albe, s-a vandut pentru cel putin 10.000 de florini ( 5.600 $). Bisercile rasunau de predici despre pacatul de a licita bulbi, iar politicienii au facut tot posibilul pentru a inerzice aest obicei, ceea ce nu a facut altceva decat sa determine preturile sa creasca si mai mult. In cele din urma, preturile au revenit la niveluri mai rezonabile si alti bulbi si flori, precum narcise, nuferi, branduse, irisi si zambile, dalii si gladiole au devenit populare, desi nici unele nu au intrecut lalele.

Rezervatii naturale

Olandezii au manifestat o atentie deosebita pentru pastarea locurilor naturale din mica si dens populata lor tara. Cu 16 milioane de locuitori traind de 42.000 km², Olanda este una dintre tarile cu cea mai mare densitate a populatiei din lume. Chiar daca intreaga tara ar putea fi inclusa in Parcul National Yellowstone din SUA, exista si aici o serie de spatii ocrotite: parcuri nationale si rezervatii natural conduse de Staatsbosbeheer (Serviciul de Stat al Silviculturii) si de Vereniging tot Behoud van Natuurmonumenten (Federatia pentru Conservarea Naturii). Aceste organizatii protejeaza padurile, campurile, dunele, mlastinile, lacurile, raurile, o insula, si habitatele cu plante rare si animale pe cale de disparitie. In ciuda marimii lor modeste, parcurile si rezervatiile sunt eclectice si variate. Asemeni multor peisaje olandeze, Parcul National Biesbosch, de langa Rotterdam, poarta amprenta inundatiilor. Aceasta „padure de trestie” a fost candva izolata si aproape inacesibila, dar acum flotila sa de insule mlastinoase au fost partial stranse laolalta, iar zona inundabila redusa. La fel de memorabile sunt dunele de nisip de la Loonse en Drunense Duinen de langa ’sHertogenbosch (Den Bosch). Este ca si cum polderele pline de apa ar fi trecut printr-un proces de formare a desertului, dar numai ierbuile de nisip si arbusrtii ocrotiti de Federeatia pentru Conservarea Naturii au impiedicat acest peisaj sa fie imprastiat de vand. In Noord-Brabant si Limburg, maracinisul cu turba din Parcul National Groore Peel este un alt loc de acest gen, initial

23

salbatic si neospitalier, care acum trebuie protejat pentru ca acest caracter original al sau sa supravietuiasca.

2.2. Potentialul turistic antropic 2.2.1. Amsterdam

Amsterdam

este

capitala

Olandei este un oraş frumos din Tările de Jos, cunoscut ca “Veneţia Europei de Vest”, cu o arhitectură canale traversează impresionantă, adorabile oraşul, care oameni

prietenoşi şi unde poţi face tot felul de cumpărături. Oraşul satisface gusturile fiecărui călător - fie că acesta preferă cultura şi istoria, petrecerile, sau doar farmecul relaxant al unui vechi oraş European.Oras intemeiat pe pamant “furat” de ape, Amsterdamul a fost construit potrivit unui plan in evantai, acoperind canale concentrice sau sub forma de raze.Amsterdamul este cunoscut si ca “orasul tuturor exceselor” .În cartierul roşu prostituatele se găsesc în vitrina, adesea în ţinute sumare, asezate pe un scaun înalt incercând sa se vandă punandu-se în valoare pentru a atrage clientii. Turiştii sunt avertizaţi să nu facă poze, fiindcă gestul lor nu ar fi “prea apreciat”.Viata de noapte este concentrata in cartierele Leidsplein, Rembrandtsplein, si Spui.Vestite sunt si “cafenelele maro” din cartierul Jordan a caror denumire provine de la culoarea sumbră a peretilor pe care s-a depus nicotina de-a lungul anilor.

Obiective istorice ale Amsterdamului

Casa memoriala Rembrandt Rembrandt a locuit în casa sa timp de 20 de ani, pană a parasit-o, falit fiind, în 1658. Este intesant de ştiut că falimentul său a venit în urma faptului că cei ce au comandat pictarea “Rondului de

24

noapte” au fost total nemultumiţi de aceasta, care în cele din urmă i-a distrus cariera. Casa a fost restaurată si acum adăposteste peste 250 din gravurile sale si nişte picturi ale elevilor săi. Universitatea În partea stangă a Casei celor trei canale se află un arc ce reprezintă intrarea în casa veche a bărbaţilor, Oudemanhuispoort-ul, astazi locul în care se află Universitatea din Amsterdam. Universitatea a fost construită în 1632. Pe 8 ianuarie 1632, istoricul Gerardus Johannes Vossius a rostit discursul inaugural al universitatii ale carei teluri includea si deschiderea unei brese a calvinismului si a apararii libertatii. In scurt timp universitatea a atras cele mai luminate minti ale culturii olandeze, de la matematicianul Hortensius la juristul Cabelliau si de la doctorul Blasiuis la teologul Van Leuwen. În 1840 Universitatea a fost transferată într-o casă iar statuia lui Vossius, primul profesor al acesteia, a fost amplasată in curtea interioară. Magere Brug Acest pod faimos ce traversează râul Amstel vis-à-vis de teatrul Carre este un vechi pod olandez din lemn. Se spune că a fost numit după surorile Mager despre care se spune că ar fi trait de-o parte si de alta a râului .Ar fi construit acest pod din lemn pentru a face mai usoară vizita de la una la alta. O altă variantă a istoriei acestui pod ar fi aceea că poarta acest nume deoarece este foarte ingust (mager inseamna subtire, ingust in limba olandeza).Crescand traficul, un alt pod, mult mai mare, l-a inlocuit pe acesta in 1871.Astel ca nu mai este nici pe departe ingust dar este unul dintre cele mai frumoase poduri din Amsterdam. Noaptea podul este foarte luminat astfel încat devine un loc foarte romantic, plin de îndragostiti si fotografi.

Obiective culturale ale Amsterdamului

Muzeul Van Gogh Cea mai mare parte a muncii lui Vincent van Gogh nu a părăsit niciodata Olanda, iar 200 de tablouri şi 500 de desene sunt permanent expuse în muzeul care-i poartă numele, proiectat de Gerrit Reitveld. Tablourile sunt prezentate în ordine cronologică în funcţie de diferitele perioade de creatie si domiciliile lui Van Gogh de-alungul carierei. La cel de al doilea etaj se afla tablourile pictate în timpul şederii acestuia în sudul Frantei, dintre care cel mai cunoscut este “Floarea soarelui”. De asemenea mai sunt expuse lucrari ale lui Toulouse-Lautrec si Gauguin, contemporani lui Van Gogh. Expoziţiile sunt schimbate atfel încat sa scoată în evidentă momentele cele mai importante în dezvoltarea artistică a lui Van Gogh.

25

Muzeul de stat Muzeul de stat, pe departe cel mai mare muzeu din Olanda, gazduit într-o clădire monumentală neo-renascentistă proiectată de PJH Cuypers atrage peste un milion de vizitatori pe an, şi este considerat ca fiind unul dintre cele mai mari muzee de pictură şi artă decorativă din vestul Europei. In prezent este impartit in 6 departamente: Pictura, Camera de tiparire, Sculptura si Arta decorativa, Istoria Olandei, Arta asiatica si Textile si Costume. La primul etaj se afla cea mai mare colecţie din lume de picturi apartinand maestrilor olandezi, aici gasindu-se “Rondul de noapte” al lui Rembrandt. Alaturi de Rembrandt se mai gasesc picturi ale lui Frans Hals, Paulus Potter, Jacob van Ruysdael, Jan Steen şi Johannes Vermeer. Sunt preezentate peisaje, portrete individuale, scene domestice şi stilul de viaţă olandez care infaţisează foarte bine Epoca de Aur a Olandei. Muzeul Stedelijk Muzeul găzduieşte una dintre cele mai mare colecţii de artă modernă din Olanda. Expoziţia se concentrează asupra stilurilor abordate de Picasso, pictorii olandezi Karel Appel, Willem de Kooning, Piet Mondriaan şi de pictorii francezi Monet, Cezanne, Matisse, Chagal si Renoir.In muzeu de asemenea se poate vedea o colecţie a operelor lui Malewich. Muzeul berii Preluarea de către Heineken a fabricii de bere De Hooiberg a fost începutul unui succes internaţional. Cladirea din Stadhouderskade, in care a functionat firma Heineken din anul preluarii pana in 1988, este acum muzeu. Aici puteti vedea intregul proces al obţinerii berii, dar şi numeroase filme şi expozitii care prin tematica sunt legate de una dintre cele mai indrăgite băuturi din lume, berea. Dam Square Această piaţă este considerată centrul oraşului Amsterdam şi indiscutabil a dat numele oraşului (derivat de la Amsterdam). Se situeaza la 5 minute de mers de Damrak. Aici veţi gasi o multime de restaurante, hoteluri si magazine. Exista si cateva cafenele extrem de populare. Tot in aceasta piata sunt situate unele dintre cele mai populare atractii din Amsterdam: Palatul Regal, Nieuwe Kerk si Monumentul National precum si muzeul Madame Tussaud. De cate ori veti veni in Amsterdam veti observa ca in Dam Square se intampla ceva. Primavara, va puteti bucura de un carnaval cu curse si mecanisme Ferris. Vara , statuile vii isi arata indemanarea iar localnicii se odihnesc pe banci pentru o pauza de dupa amiaza.Iarna, puteţi hrăni porumbeii.

26

Piata Dam Piaţa Dam este cea mai cunoscută piaţă din Olanda. Satul de pescari care mai tarziu s-a transformat în orasul Amsterdam se construise exact în acest loc în jurul anului 1270. Este un centru de oras ideal, chiar daca din punct de vedere geografic si administrativ a incetat de multi ani sa constituie centru. Ea reprezentă locul de intalnire al întregii comunitati cu ocazia ceremoniilor oficiale şi a evenimentelor celor mai importante. In centrul acesteia se afla un monumentul inchinat eliberarii, un obelisc alb decorat cu imagini alegorice care a fost contruit in 1956 de catre J. Radeker in memoria victimelor celui de al doilea razboi mondial. Monumentul conţine 12 urne, fiecare dintre ele conţinând cate o mana de pământ din cele 11 regiuni olandeze, iar cea de a doisprezecea din Indonezia. Palatul Regal Palatul Regal, un exemplu de arhitectură clasică olandeză, a fost proiectat de Jacob van Campen şi construit între anii 1648 si 1655. Construit pe 13659 de pile, necesare pentru a creea o bază solidă pe pământul mlastinos, a fost initial construit pentru a inlocui fosta primarie, care fusese distrusa complet intr-un incendiu. Louis Bonaparte, fratele lui Napoleon, l-a transformat in palat regal in 1808, cand el a devenit rege al Olandei, chiar daca a abdicat dupa doar 2 ani. Aspectul simplu al fatadelor este ceea ce il impresioneaza pe vizitator in primul moment. Are 4 randuri de ferestre, deasupra carora se afla un fronton triunghiular ce contine sculpturi ale lui Artus Quellijn cel Tanar, un artist din Antwerp. Statuile reprezinta orasul Amsterdam inconjurat de Neptun şi alte creaturi marine mitice, incluzând nimfe şi tritoni care aduc un omagiu bogatiei şi puterii marii. Exteriorul armonios al palatului este completat de un turn octogonal si o cupola. Pe cat este de simplu la exterior pe atat este de bogat ornamentat în interior, înterior ce a fost lucrat, printre alţii de catre Ferdinand Bol, un elev al lui Rembrandt, Gover Flinck si Sijmen Bosboom, iar cea mai mare parte a sculpturii a fost realizata de catre Rombout Verhulst. Begijnhof Begijnof este un loc de o linişte şi o pace absoluta, o oază ideală şi un refugiu neaşteptat din vacarmul Kalverstraat-ului. Intrarea conduce la un fel de curte vastă în centrul căreia se afla o peluza inconjurata de numeroase case mici. Femei în varstă care merg la o plimbare şi beau ceai în gradinile lor, flori peste tot, un incredibil calm si 2 capele una in fata celeilalte formeaza Begijnhoful. Acesta a fost fondat in 1346 de un grup de femei, care aspirau sa traiasca intr-o comunitate religioasa fara constrangerea impusa de regulile rigide ale unei vieti manastiresti. Acestea nu au depus nici un jurământ şi se comportau ca surorile sale: toate isi pastrau casele mici, libertatea personala, dar si-au dedicat vietile celor saraci si bolnavi. La numarul 34 Begijnhof 27

se afla cea mai veche casa din Amsterdam, singura inca din lemn, dupa un ordin al guvernatorilor orasului de a se renunta la construirea caselor din materiale inflamabile. Casa datează din secolul al XV-lea. Cartierul felinarelor roşii Este cel mai mare şi mai cunoscut cartier din Amsterdam, o atracţie turistică majoră; contine cateva sute de apartamente de o camera inchiriate de prostituate care isi ofera “serviciile” din spatele unei vitrine iluminate cu lumina rosie. Zona mai cuprinde Muzeul Sexului, Muzeul Canabisului si numeroase cafenele ce ofera clientilor o gamă largă de produse pe bază de canabis.

Obiective religioase ale Amsterdamului

Oude Kerk Este cea mai veche biserică din Amsterdam, a fost original dedicată Sfantului Nicolae, patronul marinarilor şi al orasului Amsterdam. Săpăturile recente au aratat că acolo fusese o bisericută in secolul al XIII-lea. Actuala biserica gotica, acum protestanta, a fost consacrata in 1306. Aşa cum este inconjurată de case mici apartinând celor care erau responsabili cu administrarea bisericii, Oude Kerk se ridica deasupra cladirilor ingramadite in jurul sau, iar acest lucru scoate si mai mult in evidenta silueta impozanta a acesteia. Interiorul bisericii, ca si restul acesteia, deteriorat si reconstruit de-alungul secolelor, este format dintr-un naos si doua altare; deasupra naosului se afla o bolta ce se spirjina pe 42 de coloane cilindrice. Chiar daca cele 38 altare care odata dadeau si mai multa splendoare bisericii au disparut, interiorul bisericii inca mai arata urmele trecutului ei glorios. Din perioada renascentista inca mai pastreaza 3 vitralii in Capela Doamnei: au fost proiectate in 1555 de catre Pieter Aertszoon si prezinta moartea Fecioarei, Adoratia pastorilor si Buna vestire. Multe personalităţi olandeze au fost ingropate aici, incluzând sotia lui Rembrandt, Saskia van Uylen, pictorul Carel van Mander, organistul Jan Pieterszoon si exploratorul Kilaen van Rensselaer, care a fost unul, dintre fondatorii noului Amsterdam, oraşul ce mai tarziu a fost cunoscut ca New York. Muzeul Amstelkring Este unul dintre cele mai interesante muzee din Amsterdam cu o specială atmosferă care surprinde orice vizitator. Mansarda acestei case ascunde o secretă biserică catolică, cunoscuta sub numele de Ons’Lieve Heer op Solder (Scumpul nostru Dumnezeu din Pod), construita in 1663 cand catolicii si-au pierdut drepturile de a venera asa cum doreau ei. Printre alte artefacte muzeul-casa contine mobila olandeza, ceasuri si doua bucatarii cu tigle Delft. Etajele inferioare ale cladirii au

28

devenit muzeu in 1888 iar astazi contin camere redecorate precum şi o colectie de argint din biserică, artefacte religioase şi picturi.

2.2.2. Haga Haga este resedinţa Familiei Regale, este un oraş de o deosebită eleganţă ce oferă turistilor pieţe colorate, staţiuni atrăgătoare cu faleze pline de viată dar si numeroase clădiri istorice.

Obiective istorice din Haga

Haags Historisch Museum(Muzeul de istorie al orasului Haga) Acest muzeu de istorie locală se gaseşte în Sebastiaansdoelen,o cladire clasică olandeză din secolul XVII.Picturi vechi reprezentand locul si avand aproape tot timpul in prim plan turnul octogonal din sec XV.O alta atracţie a muzeului este casa papusilor frumos mobilata in stilul sec. XIX. Muzeul Bredius Acest muzeu se afla intr-o casă minunată din sec al XVIII lea pe partea nordică a Hofvijverului.Colecţia sa de tablouri a fost formata de Abraham Bredius si contine lucrari ale unor artisti renumiti cat si ale unor anonimi din epoca de aur olandeza. Paleis Noordeinde cunoscut si ca Binnenhof. Istoria palatului poate fi derulată înapoi în timp pana in anul 1559, cand imparatul Carol al V lea l-a desmnat pe printul Wilhelm de Nassau pe postul de guvernator.Acum palatul este resedinţa reginei Beatrix.

Obiective culturale din Haga

Rijksmuseum H. W. Mesdag Amplasat într-o casă construită in 1887 de artist.Acest muzeu odată neglijat este acum sub aceeaşi administraţie ca şi muzeul Van Gogh din Amsterdam.Contine tablouri impresionante realizate de 29

Mesdag si de alti membri ai Scolii de la Haga precum si o colectie impresionanta de opere intunecate si melancolice ale membrilor Scolii de la Barbizon. Palatul Pacii Construit pentru a găzdui Curtea Permanentă de Arbitraj, infiinţată după conferinta din 1889 de la Haga.Cladirea este acum sediul Curtii Internationale de Justiţie si cuprinde o colectie neobisnuita de obiecte donate de statele membre. Cartierul Den Haag de la Malul Marii a fost transformat în Statiunea Balneara Scheveningen.Aici se pot admira marea plaja desfasurata pe mai mulţi km, micul port de pescari, etc. Schilderijengalerie cunoscută şi ca galeria Prins Willem. Este cea mai veche galerie de tablouri din Olanda.Fondată in 1774 de primul Wilhelm al V lea,această galerie de mici dimensiuni a fost restaurată sa arate ca la inceput iar tablourile sunt inghesuite pe pereti pe mai multe randuri.Colectia de maestri olandezi a sec XVII si XVIII nu se compara cu Mauritshuis, dar aceasta galerie excentrica merita vazută. Haags Gemeentemuseum, gazduieşte o excelentă colecţie de picturi moderne şi artă decorative intr-o atractiva cladire de caramida cu vedere spre un lac ornamental.Muzeul are deasemenea o renumita colectie de faianta din Delft, o casa de papuşi olandeze deosebita, o colectie considerabila de instrumnte musicale si o sectiune dedicate modei.

2.2.3. Rotterdam

Rotterdam-ul nu mai este demult ocupantul locului II în ierarhia oraselor olandeze, transformandu-se in ultimul timp din ce in ce mai mult in Orasul Cultural European. Rotterdam-ul este cel mai mare port european si cel de-al doilea port al lumii, fiind bineinteles punctul cheie in economia regatului, dar treptat dezvoltandu-se si ca una din principalele atracţii turistice. Constructiile vechi medievale sau mai recente cartierele rezidentiale cu casute mici si curate, biserici, catedrale, muzee sunt intercalate cu edificii noi indrazneţe ca: tunelul pentru transportul auto pe sub raul Maas,marele Stadion,aeroportul Europort. Unul din cele mai bune locuri pentru a vedea orasul este Turnul Euromast & Space, de la o inaltime de 185 m, fiind în acelasi timp cel mai inalt punct al ţării.

30

Obiective istorice din Rotterdam

Qude Haven Fostul port al Rotterdam-ului are o arhitectură modernă, incantatoare.Mulţi ani dupa bombardarea orasului in 1940 zona distrusa din imprejurul portului a ramas un taram sterp. La sfarsitul anilor 1980 a fost rapid transformata prin construirea unei biblioteci publice imense din sticla si otel.Clădirea oferă o panaoramă fantastică asupra portului si oraşului modern.O colectie de bărci de pe Rin aflate în proprietatea muzeului sunt expuse aici in permanentă.

Obiective culturale din Rotterdam

Muzeul Dodrechts Acesta are o frumoasă colecţie de picturi ale unor artişti din Dordrecht printre care Albert Cuyp, Samuel Von Haagstraten, Ferdinand Bol. Muzeul are câteva tablouri din sec al XVII lea, cu natura moarta,reprezentand simboluri ale efemerităţii precum si mucuri de lumanare şi pipe. Historisch Museum Het Schielandshis Aflată candva în proprietatea consiliului de administratie a apelor din districtul Schieland.Aest muzeu are o colectie de camere de epoca si picturi care ofera o istorie vizuala a artei si culturii din Rotterdam.Faimoasa Atlas van Stolk, o colectie uriasa de harti si tiparituri istorice este gazduita aici formand frecvent baza unor expozitii temporare. Muzeul Boijmans von Beuningen Fondat în 1847, găzduieşte una dintre cele mai bune colectii de arta din Olanda.Muzeul deţine o serie de picturi flamande renumite printre care Fiul Risipitor, Turnul Babel.

2.2.4. Utrecht Fondată ca o garnizoană romană, asezarea a înflorit devenind o fortareată aparata de castele de

poveste,puterea ei fiind simbolizata de catedrala care inca mai domina centrul istoric.Probabil cel mai romantic mod de a vizita orasul Utrecht este cu o caleasca trasa de cai.Calestile traditionale trase de minunatii cai de

31

Gelderland va poarta in jurul canalelor, parcurilor si aleilor inguste din exterior, in jurul canalelor interioare si al cladirilor de o importanta deosebita.

Obiective istorice din Utrecht

Centraal Museum Are o excelentă colectie de istorie locală, mobilă, sculpturi şi picturi. Dintre cele mai frumoase se numară opere de arta ale lui Saenredam, Van Scorel(cel mai notabil dintre artistii din Utrecht) şi cea mai mare colectie Rietveld din lume.

Obiective culturale din Utrecht

Muzeul Het Catharijne Convent Acest muzeu este gazduit de o fosta mănăstire carmelita.Are, cea mai frumoasa colecţie de artă din epoca medievală din Olanda expunand manuscrise, statui, altare şi tablouri de Rembrand, Jan von Scorel.Obiecte liturgice si religioase demonstrează diferenţele culturale şi sociale dintre olandezii protestanti si catolici. National Museum von Speelklok tot Pierement, cu o colecţie de instrumente mecanice de la o cutiuta de sticla pasari care ciripesc la cateva orgi cu sunete ascutite.Cei care vor sa compuna propriile lor cantece se pot distra din plin in camera “pling plong-urilor”.

2.2.5. Delft Un oraş pitoresc situat pe raul Vleit la jumatatea drumului dintre Haga şi Rotterdam.

32

Obiective istorice din Delft

Stedelijk Museum het Prinsenhof Conţine o excelentă colecţie de peisaje din Delft,sculptura medievală, portrete ale unor figuri reprezentative ale luptei antispaniole, ceramică de Delft şi hărti care oferă o idée despre istoria Olandei şi procesele de dezvoltare a oraşelor acesteia.Muzeul se află gazduit intr-o manastire construita in stil gotic burgund din sec. XV. Gotica Oude Kerk, una dintre cele mai frumoase clădiri din Delft.Turnul care datează din sec. al XIV lea este foarte inclinat iar clopotele sale suna melancholic.Biserica a fost construita pe parcursul sec. XIV si XV, iar pe parcursul secolului al XVI lea i-a fost adaugata partea nordica a naosului gotic, de catre Anthonis Keldermans.

2.2.6. Leiden

Situat pe un brat al Rinului in zona de cultivare a lalelelor dintre Haga si Haarlem, este un oraş universitar plin de cafenele si librarii studentesti.Universitatea din Leiden este cea mai veche si cea mai renumita din Olanda. A fost fondata in 1575 de Wilhelm de Orania, in semn de recunostinta pentru rezistenta eroică a oraşului în faţa spaniolilor.

Obiective istorice din Leiden

Stedelijk Museum de Lakenhal Muzeul se află într-o cladire de pe malul canalului proiectată in stil clasic olandez, in 1640 de Arent van Gravesande. Rijksmuseum van Oudheden (Muzeul National de Antichitati) Acest muzeu are o colecţie impresionantă de descoperiri arheologice din Olanda,Grecia Antica, Roma şi Egipt. Molenmuseum de Valk,este pentru cei care o vizita in Olanda nu este completa daca nu vad si o moara de vant.Asemeni morii de vant pe care o detinea tata lui Rembrand, aceasta moara de vant

33

functionala din sec al XVIII lea a fost ridicata pe locul unui bastion si contine cateva camere neobişnuite locuite candva de morar şi familia sa.

3. Analiza bazei tehnico-materiala

3.1. Unitati de cazare Oriunde planuiti sa stati este bine sa faceti rezervari dinainte, in timpul verii, in perioada vacantelor si in sezonul lalelelor (aprilie - mai). Acest lucru e valabil mai ales pentru Amsterdam, unde hotelurile centrale sunt ocupate de obicei, in iunie, iulie si august. Dar puteti eventual sa dati un telefon la hoteluri daca doriti sa vizitati Amsterdam pentru o perioada scurta findca s-ar putea sa se anuleze unele rezervari. Rezervarile se pot face direct la hotel. Persoana care va va raspunde sigur va vorbi engleza. Mai puteti face rezervari si prin: Centrul de rezervari din Olanda, 1 Nieuwe gouw, 1442 LE Purmerend (tel: 0299-689144); serviciile acestuia sunt gratuite si acopera toata tara . Spuneti-le unde doriti sa stati, datele dvs., pretul pe care sunteti gata sa-l oferiti, numarul de camere, cu sau fara baie separata. Puteti face rezervari si personal, mergand la agentiile vvv din orasele mari (cele care ofera acest serviciu au afisat semnul i-Nederland). Va trebui sa platiti pe loc, plus o mica taxa de rezervare, pentru care veti primi o chitanta. Aceste agentii vor face rezervari pentru dvs. La orice hotel din Olanda.

Cum sa alegeti un hotel Toate hotelurile sunt cotate in functie de facilitati. Ministerul Turismului din Olanda publica in fiecare an o brosura cu 200 pana la 2000 de hoteluri din Olanda, specificand numarul de stele ale fiecaruia si facilitatile, inclusiv informatii pentru calatorii cu handicap. Aceasta poate fi gasita in multe dintre agentiile vvv sau direct la oficiul Ministerului Turismului din Leidschendam. ANWB ofera o lista completa cu hotelurile din Olanda, fiecare cu facilitatile si numarul lor de dtele, costa in jur de 15 € si e disponibila la agentiile ANWB. Ca o regula generala, conditiile de cazare din Olanda sunt bune – dar variaza in functie de pret. Preturile variaza in functie de sezon; in timpul iernii, 34

acestea sunt cu 30-35% mai scazute decat cele publicate. Dar trebuie sa cereti sa vi se face o reducere – nu vi se face automat.

Categorii de preturi Preturile aproximative pentu o camera dubla cu baie, incluzand de obicei micul dejun, sunt: €€€€ peste 150€ €€€ €€ € 100-150€ 50-100€ sub 50€

Lista hotelurilor

Mai jos este o lista selectiva hotelurilor din orasele mari cuprinse in acest ghid, enumerate in ordine alfabetica, pe regiuni. Hotelurile din Amsterdam sunt impartite pe trei categorii de preturi.

Amsterdam

Scumpe  Amercican: 97 Leidsekade, 1017 PN, Tel: 020-556 3000, Fax: 020-556 3001 Cladire in stil Art Nouveau situata le Leidseplein. Dormitoare confortabile, cafenea renumita pentru decorul in stil Tiffany si clientela variata, bar cu terasa acoperita. €€€€  Amstel iner-Continental: 1 Professor Tulpplien, 1018 GX, Tel: 020-622 060, Fax: 020622 5808, www.interconti.com Un hotel din secolul XIX bogat mobilat, situat pe malul raului Amstel (la 20 de minute pe jos de centru). Popular in randul celebritatilor. Bucatarie rafinata in restaurantul de doua stele Michelin La Rive. Bar cu terasa. €€€€  Bilderberg hotel Jan Luyken: 58 Jan Luykenstraat, 1071 CS, Tel: 020-573 0730, Fax: 020-676 3841, www.janluyken.nl

35

Cladire din a doua jumatate a sec. XIX, in apropriere de muzee si de Concertgebouw. Camere linistite si bar cu o curte adiacenta. €€€€  Blakes: 384 Keizersgracht, 1016 GB, Tel: 020-530 2010, Fax: 020-530 2030, www.blakesamsterdam.com Deschis din 1999, acest hotel dintr-o cladire monumentala de pe malul canalului are 26 de caemere cu mobila luxoasa si este condus de Blakes, un hotel din Londra. Restaurantul si barul atrag o varietate interesanta de clienti localnici si straini. €€€€  Grand Sofitel Demeure: 197 Oudezijds Voorburgwal, 1012 EX, Tel: 020-555 3111, Fax: 020-626 6286, www.thegrand.nl Acest hotel elegant din inima orasului a fost candva primarie si o resedinta regala. Café Roux este un loc popular printre localnici, precum si printre vizitatori. €€€€  Hotel de l’Europe: 2-8 Nieuwe Doelenstraat, 101 CP, Tel: 020-531 1777, Fax: 020-531 1778, www.leurope.nl Hotel din sec. XIX, dominand raul Amstel. Facilitatile cuprind piscina, terasa in aer liber, Sali de conferinta. Centru de fitness si doua restaurante. €€€€

Moderate 

Ambassade: 341 Herengracht, 1016 AZ, Tel: 020-626 2333, Fax: 020-624 5321 Foarte popular,foarte prietenos, transformat dintr-o serie de case de pe malul canalului, din secolele XVII si XVIII. O multime de antichitati, picturi, scari abrupte si in spirala. €€€

Canal House: 148 Keizersgracht, 1015 CX, Tel: 020-622 5182, Fax: 020- 624 1317, www.canalhouse.nl Un hotel detinut de un american, transformat din casa de negustori de pe un canal linistit. O multime de antichitati si o sala excelenta de luat micul dejun. €€€

Die Port van Cleve: 176 Nieuwe Zijdsvoorburgwal, 1012 SJ, Tel: 020-622 6429, Fax: 020-622 0240, www.dieportvancleve.com Bine situat in spatele Royal Palace si al Pietei Dam, acest hotel vechi confortabil are un bar popular si un restaurant cu bucatarie olandeza. €€€

 

Estherea: 305 Singel, 101 WJ, Tel: 020-624 5146, Fax: 020-623 9001, www.estherea.nl Casa din secolul XVII, la cateva minute de Piata Dam. Scari abrupte, dar are lift. €€€ 36

Preturi mici 

Acro: 40 Jan Luykenstraat, 1071 CR, Tel:020-662 0526, Fax: 020-675 0811 Unul dintre hotelurile cele mai accesibile ca pret, aproape de muzeele de arta si de Vondelpark. Mobilier modern, conditii bune. €€

 

Concert Inn Hotel: 11 De Lairessestraat, 1071 NR, Tel: 020-305 7272, Fax: 020-305 7271 Administrat de o familie, langa Concertgebouw. €-€€ Hotel Fita: 37 Jan Luykenstraat, 1071 CL, Tel: 020-679 0976, Fax: 020-664 3969, www.fita.nl In cartierul muzeului, intre magazinele PC Hoofstraat si muzeele Van Gogh si Stedelijk. Mic, placut si excentric. €€

Keizershof: 618 Keizersgracht, 1071 ER, Tel: 020-622 2855, Fax: 020-624 8412, www.vdwp.nl/keizershof Condus de o familie, avand camere cu vedere spre mal sau spre gradina. €-€€

Wynnobel: Vosslusstraat 9, 1071 AB, Tel: 020-662 2298 Ieftin, curat si vesel, cu vedere spre Vondelpark, la doar cinci minute de Leidseplein si cartierul muzeelor. Nu are bai separate. €

Haga 

Carlton Ambassador: 2 Sophialaan, 2514 JP Den Haag, Tel: 070-363 0363, Fax: 070-360 0535, www. Carlton.nl/ambassador Situat in linistitul cartier istoric Mesdag, langa ambasade, muzee. Palatul Pacii si in apropriere de principalele strazi comerciale. Servire ireprosabila si fiecare din cele 80 de camere este decorata in stil vechi olandez sau englezesc. €€€

Esquire: 65 van Aerssenstraat, 2582 JG Den Haag, Tel: 070-352 2341, Fax: 070-3366, www.esquire-hotel.com Acest hotel pretenos, confortabil se afla in fermecatorul Statenkwatier, avand multe magazine si restaurante in apropriere. La hotel se poate ajunge cu tramvaiele 7 si 10, din Centraal Station din Haga. Este, de asemenea, aproape de Scheveningen. €€€

37

Rotterdam  

Best Western Pax Hotel: 685 Schiekade, 3032 AK Rotterdam, Tel: 010-466 3344 Acest mic hotel este renumit pentru atmosfera sa prietenoasa si pentru servirea atenta. Golden Tulip Rotterdam: Coosingel/4 Aert von Nesstraat, 3012 CA Rotterdam, Tel: 010-411 0420, Fax: 010-413 5320, www.goldentuliphotels.nl/gtrotterdam Amplasat intr-o cladire istorica din inima orasului, acest hotel de roportii este destinat celor care calatoresc in interes de afaceri. Camerele sunt dotate, iar la micul dejun va puteti bucura de o priveliste minunata pe terasa de pe acoperis. €€€€

Hilton Rotterdam: 10 Weena, 3012 CM, Tel: 010-414 4044, Fax: 010-411 8884, www.rotterdamhilton.com Centrul lumii afacerilor ziua si al vietii sociale noaptea. Situat in apropriere de gara, in „inima” centrului de concerte si congrese din „centrul” Rotterdam-ului. Exista 254 de camere dotate cu aer conditionat si opt apartamente. In acelasi complex se afla si un Holland Casino. €€€€

Utrecht 

Grand Hotel Karel V: 1 Goertebolwerk, 3511 XA Utrecht, Tel: 030-233 755, Fax: 030- 233 7500, www.karelv.nl Hotel de lux in centrul istoric al orasului. E locul uni fost spital militar, cu o istorie ilusra datand din secolul XIV, acesta este primul hotel de 5 stele din Ultrecht. Merita sa-l vizitati, chiar si numai pentru un pranz sau pentru ceaiul de dupa-amiaza. €€€€

Holiday Inn: 24 Jaarbeursplein, 3521 AR Utrecht, Tel: 030-297 7977, Fax: 030-297 7999, www.hiutrecht.nl Ideal pentru vizitatorii in interes de afaceri, cu un restaurant cu vedere panoramica si un bar la etajul al 20-lea. €€€€

Tulip Inn: 10 Janskerkhof, 3512 BL Utrecht, Tel: 030-231 3169, Fax: 030-231 0148, www.goldentulip.nl Hotel si restaurant fermecatoare in vechiul cartier, vizavi de St Janskerk si magazinele locale. €€-€€€ 38

Delft 

Best Western Museum Hotel: 189 Oude Delft, 2611 HD Delft, Tel: 015-2140 930, Fax: 0152140 935 Situat in pitorecul cartier vechi, de-a lungul canalului. €€€

Juliana: 33 Maerten Trompstraat, 2628 RC Delft, Tel: 015-256 5707, Fax: 015-256 5707 Hotel administrat de o familie, cu o gradina, situat chiar in afara centrului orasului. €€€

Leiden 

Golden Tulip Leiden: 3 Schipholweg, 2316 XB Leiden, Tel: 071-522 1121, Fax: 071-522 6675 Vizavi de gara, este un hotel de nadejde. €€

Nieuw Minerva: 23 Boommarkt, 2311 EA Leiden, Tel: 071-5126 358, Fax: 071-514 2674 Un hotel obisnuit, mobilat cu antichitati, situat in randul unor cladiri istorice, pe un afluent linistit al raului Rin. €€

3.2. Unitati de alimentatie publica

Cand vine vorba de a lua masa in Olanda, puteti alege de la cele mai simple mancaruri, pana la cele mai elegante. Intre acestea, puteti alege unul dintre numeroasele restaurante etnice, care predomina in special in orasele mari precum Amsterdam, Utrecht, Rotterdam, Maastricht si Haga. Eetcafé-urile sunt un fel de localuri neceremonioase, oferind un meniu zilnic diferit al carui fel principal consta din peste, carne, precum si unul vegetarin. Sunt foarte populare datorita preturilor rezonabile; dar nu mergeti seara prea tarziu, pentru ca s-ar putea sa nu gasiti nimic sa comandati. Broodjes, sandvisuri cu branza, carne sau peste sunt felurile principale la pranz, si, in general, trebuie sa consumati mai multe ca sa va saturati. Supele si salatele sunt, de asemenea, predominante in meniurile cafenelelor. Intrucat traditia meselor in oras continua sa evolueze, in meniuri se simt tot mai mult influente din alte orase europene, precum si din America. 39

Mancarea de casa

Cand vine vorba de bucataria olandeza, veti gasi restaurante care servesc traditionalul hutspot, preparat din varza dulce, varza acra si andive. Vegetarienii trebuie sa stie ca aceste mancaruri sunt preparate de obicei cu bucati de carnacioi si sunca. Acest lucru este valabil si pentru supele de iarna, precum erwten (supa de mazare verde) sau bruinenbonen (fasole maro). Daca doriti sa luati o gustare seara tarziu, majoritatea barurilor, cafenelelor servesc tostos, un sandvis cu branza la grill, peste care se pune, de obicei, sunca. Clatitele sunt traditionale in Olanda, fiind de diferite marimi, in functie de farfurii, si se servesc cu sosuri dulci de fructe sau lichioruri, sau sandvisuri prajite gustoase cu sunca, ciuperci, branza sau rosii. Poffertjes sunt mini clatite pudrate cu zahar. Pentru o gustare in graba, opriti-va la una din gheretele cu mancare oceanica situate in localitatile din jurul oraselor. Daca nu doriti sa mancati hering jupuit de piele, puteti alege un broodje umplut cu somon afumat, crevete locale, tipri sau macrou. Gheretele cu mancare sunt frecvente si pe plaje, pimavara si vara.

Mancare ieftina si Haute Cuisine

Pizzeriile abunda in Olanda si ofera o mare varietate de pizza, salate si paste. Restarantele chinezesti sunt, de asemena, omniprezente si multe sunt combinate cu bucatarie indoneziana. Restaurantele de elita ofera in principal bucatarie franceza, dar in ultimi ani, s-a observat o noua influenta a asa-numitei „fuziuni” a bucatariei estice cu cea vestica, cu bucatari cae creeaza mancaruri unice cu arome proprii.

Bacsisul

Cand luati masa in oras, nu uitati ca serviciile (cca 15% din pret) si TVA-ul sunt incluse in notele de plata, atat in restaurante cat si in baruri, iar bacsisul nu este obligatoriu, desi se accpeta un plus de 10% in restaurantele rafinate. In cafenelele si barurile mai simple, este de ajuns sa lasati restul de la nota de plata.

40

Note despre bauturi

Cele mai poulare bauturi sunt cafeaua proapata si berea. Olanda este producatorul numarul 1 de bere si cea locala este servita in toate cafenelele si restaurantele din tara, de obicei la 25 cl. Heineken este cea mai populara. Marcile straine sunt disponibile la preturi mult mai mari. Ginul autohton este jenever-ul consumat sec sau urmat de o bere. Diferite varietati includ oude (vechi), care este mai dulce si jonge (tanar), cel mai tare. Locul potrivit pentru a incerca tariile locale si lichiorurile este un proeflokaal sau casa de degustari.

Cafenelele

Olanda are multe cafenele si jumatate din distractia vizitatorilor consta in colindarea si descoperirea personalitatii unice a cafenelelor. Olanda are o veache traditie in ceea ce priveste cafenelele. Unii pretind ca primul bar, numit eufemistic cafenea, si-a deschis portile in amsterdam in sec XII, cand doi oameni si un caine au fost adusi e valuri pe malurile mlastinoase ale raului Amstel. In sec. XVII existau deja nenumarate taverne i n Amsterdam, precum si in alte orase. Cafenelele olandeze au la fel de multa valoare cultuala ca si muzeele, si o vizita la una din acestea e esentiala. Cafenele maro traditionale (numite astfel datorita faptulu ca au devenit maro din cauza fumului si a anilor) se identifica prin interioare de lemn intunecate si primitoare. Singurul sunet perceptibil este bazaitul conversatie aprinse si clinchetul paharelor. Cafeaua este in general fiarta, nu facuta la filtru si daca doriti o gustare la berea sau bautura dvs., de obicei se serveste o farfurie cu branza si masline. Aceste cafenele pot fi descrise prin cuvantul olandez gezelligiheid, care inseamna o stare de veselie si voie buna. Acesta este locul unde localnicii vin sa bea o bere dupa munca, sa se antreneze in dezbateri politice, sa joace carti si sa spuna povesti. Cele mai elegante si mai stilate cafenele servesc pranzul si desertul tind sa aiba tavane inalte, mai multa lumina, mese de citit si muzica variata. Exista, de asemenea, si cafenele unde puteti juca sah sau biliard. Exista cafenele pentru barbati, pentru femei si chiar si de noapte, care se inchid in jurul 41

orei 5. nu uitati ca olandezii sunt foarte mandri cand vorbesc engleza, astfel nu ezitati sa incropiti o conversatie cu unul din patroni. In Olanda, exista si cafenele renumite pentru traficul de droguri „usoare”. Desi politia a strans surubul in ultimii ani, datorita cresterii vanzarii de droguri, nu va trebui sa cautati prea mult pentru a face rost de ele. Cafenelelel alternative isi atrag clientii atarnand in vitrine pancarde verzi si albe, pentru a se deosebi de celel obisnuite. Alte cafenele care s-au deschis in ultimii sunt cunoscute ca si cafenele „energio” sau „droguri inteligente”, in care se vand ciuperci si afrodisiace facute din ingrediente naturale. Iar pentru cei pasionati de internet, exista o multime de cyber-cafenele pe cuprinsul Olandei, unde puteti sorbi o cafea in timp ce navigati pe internet.

Categorii de preturi €€€ peste 125 € €€ € 75-125€ sub 75€

Lista restaurantelor

In continuare, urmeaza o lista selectiva a restaurantelor din orasele mari cuprinse in acest ghid, in ordine alfabetica, pe regiuni. Restaurantele din Amsterdam sunt impartite pe trei categorii de preturi.

Amsterdam

Scumpe 

Amstel Hotel: 1 Professor Tulpplein, Tel: 020-622 6060 Bucatarie frantuzeasca elaborata intr-un restaurant intim si elegant. Servire ceremonioasa, impecabila. €€€

Yamazato: Okura Hotel, 333 Ferdinand Bolstraat, Tel: 020-678 8351 Reputatia sa ca avand cea mai buna mancare japoneza din Olanda este bine meritata, nu numai pentru ofertele obisnuite de sushi si tempura, ci si pentru meniurile sale cu tema

42

schimbatoare, care ofera homar si vanat, in sezon. Dua ce ati luat masa, mergeti la etajul 23 pentru a bea un pahar si pentru a va bucura de o superba vedere panoramica a orasului. €€€  Yam Yam: 90 Frederik Hendrikstraat, Tel: 020-682 5097 In vestul Amsterdamului, unde se poate ajunge cu tramvaiul nr. 3. acest modern trattoria pune la dispozitie o plita cu lemne pentru a prepara pizza gourmet, precum si preparate dinb peste si carne. €€-€€€

Moderate 

Chez George: 3 Herenstraat, Tel: 020-626 3332 Restaurant cu specific belgian cu un meniu de sezon. Mese intime in inima cartierului sic Grachten-gordel. €€

D’Theeboom: 210 Singel, Tel: 020-623 8420 Un bistro francez fermecator, intr-un vechi depozit de-a lungul canalului. Bucatarie delicioasa inspirata si servire prietenoasa. €€

Dorrius: 5 Nieuwezijds Voorburgwal, Tel: 020-420 2224 Un local cu bucatarie olandeza autentica. Supele si hutspot abunda si, in functie de sezon, le puteti servi cu carnati de rata, caprioara sau chiar miel. In octombrie, varza acra o puteti servi sub diferite forme, de la supe la tarte.

Lucius Seafood Restaurant: 247 Spuisstraat, Tel: 020-624 1831 Platouri cu scoici proaspete si o mare varietate de produse care se gasesc in fiecare zi in piata. Atmosfera de bistro si o lista buna de vinuri. Situau central in sirul de restaurante care duce spre Piata Spui. €€

Morita-Ya: 18 Zeedijk, Tel: 020-638 0756 Restaurant japonez cu returi rezonabile, oferind mancaruri simple si bune, situat la marginea „Cartierului placerilor”. Sushi excelent. Daca nu sunt prea aglomerati va vor arata cum sa vil preparati si dvs. Incercati sa obtineti o masa cu vedere spre canal. Inchis miercuri. €€

Mancare ieftina 

Bojo: 51 Lange Leidsedwarsstratt, Tel: 020-622 7434 43

Mancare indoneziana la preturi bune, chiar langa Leidseplein. Deschis toata noaptea, astfel ca atrage grupurile de pretecareti. €  Centra: 29 Lange Niezel, Tal: 020-622 3050 Faceti o plimbare pentru a lua cina la acest minunat „dive” spaniol, care mai serveste si paella sau zarzuela. Asezati-va la o masa cu localnici, bucurati-ve de Rioja, muzica flamenco si preturi rezonabile. €  De Blauwe Hollander: 26 Leidsekruisstraat, Tel: 020-623 3014 Mancare olandeza intr-o amosfera placuta. Preferate sunt costitele, precum si varietatea de Hutspots. €  Golden Chopsticks: 1 Oude Doelenstraat, Tel: 020-620 7040 Situat in „Cartierul placerilor”, ofera mancare chinezeasca delicioasa, precum stridii inabusite in sos de fasole neagra, rata de Peking sau peste intreg cu legume si todu.  Golden Temple: 126 Utrechtsestraat, Tel: 020-626 8560 Unii vin la acest restaurant vegetarian doar pentru bufetul de salate, dar felurile principale consta din bucatarieindiana si mexicana. €

Haga  

Corona Hotel: 39-42 Buitenhof, Tel: 070-363 7930 Bucatarie frantuzeasca sofisticata, intr-o ambianta eleganta. €€€ Djawa: 12a Mallemollen, Tel: 070-363 5763 Haga se mandreste cu unele din cele mai bune restaurante indoneziene din Europa, iar Djawa este considerat unul dintre cele mai bune restaurante din Haga. Incercati cateva dintre mancarurile speciale din Java, Bali si Sumatra. Nu toate mancarurile sunt picante, dar indrazniti sa incercati Rendang Padang. Un fel de mancare picanta din carne de vita, cu cocos si ondimente, sau Pete Ketiap,npui cu fasole indonezian. Va ecomandam, de asemenea, si satay asortat – cinci feluri de carne la grill. Ikan Bali sau Ikan Mangoot sunt doua mancruri de peste foarte picante. €

It Rains Fishes: 123 Noordeinde, Tel: 070-365 2598 Primul local din Haga care ofera bucatarie combinata, cu accent pe thailandeza si frantuzeasca. Incepeti cu aperitivul casei, sampanie cu lichior de ghimbir, iar apoi supa picanta de cocos care se serveste cu homar si pui. Daca doriti sa fie foarte picanta, alegeti din 44

meniurile marcate cu una, doua sau trei boabe de piper. Exista si varietati mai putin picante. Incercati pestele intreg sau scoicile, servite cu trei tipuri de sos curry, iar pentru digestie, un bol de supa calda de pui. €€

Rotterdam 

Blauwe Vis: 33 Weena-Zuid, Tel: 010-213 4243 Un loc unde puteti lua cina tarziu si unde puteti dansa, intr-un fost pasaj pentru pietoni – unul dintre localurile de noapte unice din Rotterdam. €€

 

Brasserie Boompjes: 701 Boompjes, Tel: 010-413 6070 Construit pe malul raului Maas, cu vederi minunate si o ambianta vivace de bistro. €€ Café Restaurant Lood: 1 Westplein, Tel: 010-411 7723 In cartierul maritim, acest restaurant atrage o clientela artistica. Cinati intr-un mod simplu sau extravagant, intr-o ambianta post modernista. €€

  

Chalet Suissse: 31 Kievitslaan, Tel: 010-436 5062 Situata in parcul din cartierul maritim, langa Euromast. Bucatarie elvetiana/olandeza. €€ Dewi Sri: 20 Werterkade, Tel: 010-436 0263 Atmosfera coloniala si preturi excelente. €€ Estaminet Het Gelagh: 40B Witte de Withstraat, Tel: 010-240 0333 Eetcafé incantatoare, cu influenta belgiana. Incercati cateva molustecu Witlof (andive) si o bere la tap. Daca nu sunt mese libere, traversati strada, la restaurantul filiala Van Pooering, la numarul 51. €€

Utrecht  Polman’s Café-Restaurant: Jansdam colt cu Kestraat, Tel: 030-231 3368 Fie ca veniti pentru a lua pranzul sau cina, fie pentru o ceasca de cafea, acest monument elegant din secolul XIX ofera o atmosfera unica a vremurilor de mult apuse. €€  Pomo:22 Wittevrouwenstraat, Tel: 030-231 9272 Aveti ocazia sa incercati gustul exotic al bucatarei din Surinam. Buatare similara cu cea indiana. Supa de alune picanta, pom, un fel de cartofi dulci piure cu pui picant sau miel. Preturi reznabile, servire amabila si ambianta placuta. €€ 45

Delft 

Le Vieux Jean: 3 Heilige Geestkerkhof, Tel: 015- 213 0433 Acest restaurant incantator si-a sarbatorit a 35-a aniversare in 2009. meniul este clasic frantuzesc, cu o tenta moderna si cu schimbari in functie de sezon. Specialitatea casei, pancreas de miel cu sos de homar, poate fi gasita tot anul. €€€

4.ORGANIZAREA TURISMULUI

In prezent in Olanda nu exista ca in alte tari un minister al turismului, organismul oficial ce se ocupa promovarea tarii la nivel mondial este „Netherlands Board of Tourism and Conventions(NBTC)” sau Autoritatea Nationala a Turismului si Conventiilor. Netherlands Board of Tourism and Conventions este responsabila pentru promovarea turismului la nivel national si international, prin branduri precum :”Lekker weg in eigen land”(tradus : „Pleaca in propria tara”) sau „ Holland”. In prezent NBTC se concentreaza pe atragerea turistilor cu ocazia sarbatorilor, a intalnirilor de afaceri sau a conventiilor. Pentru aceasta NBTC primeste fonduri de la Ministeru Afacerilor Economice. Pe langa fondurile primite de la guvern, NBTC este finantata prin veniturile aduse din parteneriate cu diverse firme participante la campaniile lor de marketing.

Prin promovarea tarii in ochii celor ce vor dori cel mai probabil sa o viziteze si anume: Europa, America de Nord si Asia. NBTC lucreaza la promovarea internationala a Olandei, in acest scop a creat o retea de birouri in tari pe care le considera importante pentru industria lor turistica, insumand un total de 11: Olanda, Germania, Marea Britanie, Belgia, America de Nord, Franta, Spania, Italia, Suedia, China si Japonia. Reprezentanti ai aceste organizatii intalnim si in Rusia, Elvetia sau India. 46

PLANUL STRATEGIC DE MANAGEMENT DESTINATIA OLANDA 2008-2010

Netherlands Bureau of Tourism and Conventions (NBTC) este responsabila pentru promovarea Olandei ca destiatie turistica la nivel national si international. Isi propune sa creeze echilibrul perfect intre numarul de visitatori si suma cheltuita de fiecare pe durata sederii sale. Pentru perioada 2008-2010 previzioneaza o crestere de 2 procente a turismului fezabil si cu 19 procente a turismului de afaceri si conventii. Strategia de marketing Pentru a eficientiza procesul de marketing NBTC a ales sa se concentreze pe grupuri tinta, au subliniat faptul ca sunt o destinatie propice pentru relaxare, distractie, vizitat, dar si ofera modernismul necesar mediului de afaceri. NBTC a dezvoltat un concept numit „ Product-Market-Partner Combinations” (Combinatii Produs-Piata-Partener), prin el au descoperit ca trebuie sa faca apel la emotiile umane, in sensul ca trebuie sa faca apel la motivelele care determinat o persoana sa isi aleaga o anumita destinatie. Acestea sunt marile categorii pe care se bazeaza : TIMP LIBER: Holland Classics – icoane reprezentative olandeze: lalelele, sabotii de lemn, morile de vant si branza. In plus, mostenirea culturala a Olandei, cum ar fi: Rembrandt, Compania Indiiilor de Est. Turistii care sunt interesati de aceste destinatii in general le viziteaza in cadrul unui tur european si in general pretera sa stea in hoteluri de 3 stele. Holland City Life – turisti ce vor sa simta vibratia marilor orase olandeze si vor sa faca cumparaturi, sa cineze, sa se bucure de cultura olandeza. Ei viziteaza in principal: Amsterdam, Rotterdam, Utrecht, Haga, Maastricht. Sejururile lor sunt scurte,dar se cazeaza in hoteluri. Holland Beach Life – concept adresat in principal familiilor, le ofera petrecerea timpului liber la plaja, in centre wellness sau in populare atractii familiale: Madurodam, DUirell si Neeltje Jans. Populare primavara si toamna, cazarea este in B&Bs, in hoteluri, in camping-uri. Holland Country Fun – vacante in sudul si estul granitelor Olandei, unde peidajul este putin mai variat, permitand mersul cu bicicleta sau excursii montane, gradini zoologice, parcuri tematice. Vizitatorii prefera cazarea in parcurile de vacanta din inima rurala. Holland the Good Life – un mod de vacanta adresat in special celor activi, care sunt interesati de ciclism, excursii montane, centre de infrumusetare. Cazarea preferata in hoteluri de 4-5 stele, in parcuri de vacanta de lux sau in B&Bs adresat claselor superioare. 47

AFACERI Holland Let’s Meet – intalnirile de afaceri internationale (intalniri coorporatiste, lansari de produse, sesiuni de trening) initiate intotdeauna de companiile in cauza Holland Be Inspired – Olanda vazuta ca un loc propice de desfasurare a conventiilor si congreselor internationale.

Dupa selectonarea gruporilor tinta carora sa lise adresaze NBTC, au decis modul in care sa le atraga atentia. Intre anii 2008-2010 Olanda va primi anual o alta tema. 2008: Tema anului: Hidden Holland 2009: International events year Holland Art Cities 2010: International events year Holland Art Cities 2011: nu a fost determinata inca 2012: International events year Floriade Pe baza acestor strategii NBTC a dezvoltata diverse companii de atragere a turistilor. Iata cateva exemple de campanii deja executate in anii 2008-2010: -Campania City Break in Belgia, Germania, Marea Britanie, Franta -Campani de atragerea a familiilor pe piata din Germania

ANVR (Algemeen Nederlands Verbond van Reisondernemingen) sau Asociatia Agentilor de Turism si a Tur operatorilor din Olanda reprezinta liderii de piata in industry turismului dar, si micile companii ce activeaza in domeniu. Cu mai mult de 80 de membrii, reprezentati de agentii IATA(International Air Transport Association), care la randul lor au o retea puternica de birouri prin care distribuie produsele turistice. Impreuna ele genereaza mai mult de 90% din BSP ( Billing and Settlement Plan asta insemnand 2.5 miliarde de euro si peste 5 miliarde de bilete).

48

ALTE ORGAIZATII CE ACTIONEAZA IN TURISMUL OLANDEZ

-RECRON Vereniging van Recreatieondernemers Nederland (Asociatia Antreprenorilor de recreere din Tarile de Jos)

- Kenniscentrum Recreatie (Cunostinte de recreere)

- Koninklijke Horeca Nederland

-ANVR: The Association of Travel Agents and Tour Operators in The Netherlands

49

5.ACTIVITATEA TURISTICA

Turisti ce si-au petrecut vacanta in Olanda:

Potrivit statisticilor in anul 2009, 9.9 milioane de turisti si-au petrecut cel putin o noapte in Olanda, aceasta reprezentand o crestere de 2% fata de 2008.

50

Relevanta economica a turismului si recreatiei Cheltuieli si ocuparea fortei de munca in turism si recreatie in Olanda 2009 Inbound turism Timp liber(x mild. euro) Turismul de afaceri(x mild.euro) Cheltuieli spre exportul de turism care raman in Olanda(x mild. euro) TOTAL (x mild. euro) Achizitii de materiale recreationale durabile(x mild. euro) Valoarea economica totala a turismului si recreatiei (x mild.euro) Numarul total al locurilor de munca in turism Totalul fortei de munca Sursa: CBS 399.000 249.000 35.2 7.0 19.9 3.6 30.5 2.8 5.7 1.3 Turism intern 17.0 2.8 3.6 Outbound turism TOTAL

51

Parcuri de distractie, gradini zoologice si muzee Top 20 in Olanda (x 1000 de vizitatori)

Sursa: CBS

Numarul de hoteluri, restaurante si cafenele 2005 Baruri/cafenele 18.389 Restaurante Hoteluri si alte tipuri de cazare TOTAL 41.599 41.382 41.722 41.587 41.480 20.392 2.818 2006 18.065 20.559 2.758 2007 18.182 20.722 2.818 2008 17.891 20.827 2.869 2009 17.638 20.946 2.896

Sursa: Horeca in Figures

52

Distributia camerelor de hotel in functie de stele 2009 (clasificare NHC)      1 stea – 3% 2 stele – 8% 3 stele – 35% 4 stele – 49% 5 stele – 5 %

Sursa: Horeca in figures

Numarul de agentii de turism si tur operatori in Olanda in 2009

Numarul de agentii de voiaj ANVR Numarul de agentii de turism de afaceri ANVR Numarul de tur operatori ANVR Sursa: ANVR

1.495 127 203

Numarul de conventii internationale in Olanda perioada 2006-2009 2006 187 2007 195 2008 227 2009 236

53

6.Concluzii

Turismul nu este principala sursa de venit in Olanda, insa olandezii nu-i dau mai putina importanta datorita acestui fapt. O tara cu o industrie infloritoare si cu locuitori ce au o inclinatie nativa de antreprenori, surprinde prin organizarea ei. Olanda si-a creat de-a lungul timpului o reputatie pentru permisibilitate, majoritatea turistilor cu varste cuprinse intre 18 si 30 de ani, vin aici pentru aerul boem pe care-l emana. Olanda este o tara verde, atat prin relief cat si prin mentalitatea ecologica si sustenabila a locuitorilor sai. Exemplu cel mai bun in acest sens este numarul de biciclete, care egaleaza numarul locuitorilor ei. In anul 2008, potrivit National Bureau of Tourism and Conventions, Olanda era o destinatie atractiva pentru 73% dintre americani, 65% dintre germani, 62% dintre francezi, 59% dintre englezi si 50% dintre belgieni. Din aceste date putem determina principalele tari ce trimit turisti in Olanda. Olandezii sunt cunoscuti pentru organizarea si curatenia lor prin care reusesc sa-si atraga turistii, prin varietatea culturala, din importantele orase: Amsterdam, Haga, Rotterdam, Utrecht, Delft, Leiden. Avand o retea de transport extinsa si o retea de telecomunicatii foarte bine pusa la punct, Olanda este paradisul oricarui turist dependent de GPS si de gadget-urile lumii moderne. Simbolurile nationale precum sabotii de lemn, lalelele sau morile de vant sunt primele lucruri care ne vin in minte cand auzim cuvantul Olanda. Desi nu investeste o suma considerabila in turism, ea obtine venituri substantiale de 30.5 miliarde de euro in anul 2009. 54

In momentul de fata pe langa a fi o destinatie pentru cei ce doresc relaxare, Olanda se promoveaza si pe planul turismului de afaceri, lucru datorat infloritoarei industri si mediului de afaceri propice. Strategia de marketing curenta a Olandei vrea sa atraga organizarea pe teritoriul tarii sale a congreselor si conventiilor.

55

Bibliografie

            

Revista Terra Magazin, nr.12, 2005 Ghid complet Olanda, Ed. Aquila, 2004 Ghidul xenofobului – olandezii, R. Bolt, Ed. Nemira, 2009 Olanda – Ghid turistic, M. Cruceanu, C. Savulescu, Ed. Vremea XXI, Bucuresti, 2004 http://www.nbtc.nl/corporate/en/system/Images/strategic_marketing_plan_en_tcm52297603.pdf http://www.nbtc.nl/corporate/en/system/Images/Key-figures-Tourism-and-recreationHolland-edition-2010_tcm522-145576.pdf http://ro.wikipedia.Olanda_info.php?country=Olanda http://www.nationsonline.org/oneworld/netherlands.htm https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/nl.html http://en.wikipedia.org/wiki/Netherlands http://www.indexmundi.com/netherlands/gdp_per_capita_(ppp).html http://ro.wikipedia.org/wiki/Antilele_Olandeze http://www.nbtc.nl/corporate/en/

56

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful