Studiu comparativ Curtea Constitutionala in trei state: Romania, Italia, Ungaria Acest studiu comparativ urmareste sa ofere o viziune

de ansamblu asupra controlului de constitutionalitate exercitat de catre o jurisdictie constitutionala specializata, anume Curtea Constitutionala in fiecare din cele trei state, respectiv Romania, Ungaria, Italia. Am structurat acest studiu in patru parti, respectiv: introducere, scurt istoric, analiza Curtii Constitutionale in fiecare din cele trei state, incheiere. Toate cele trei state fac parte din modelul european de control al constitutionalitatii legilor; de asemenea, toate fac parte din Uniunea Europeana. Istoric Modelul european de control al constitutionalitatii legilor s-a dezvolt in Europa treptat, fiind format din 3 asa-zise valuri ale dezvoltarii modelului european de justitie constitutionala. O prima faza a avut loc dupa Primul Razboi Mondial. Datorita aparitiei primelor Curti Constitutionale in Austria si Cehoslovacia (1920), aceasta si-a capatat denumirea de perioada austriaca. Al doilea val al dezvoltarii modelului european de justitie constitutionla a inceput odata cu sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Caderea regimurilor fascist si nazist si reconstructia democratiilor occidentale au determinat reconsiderarea 'dogmelor suprematiei legii si suveranitatii parlamentare. In acest amplu proces, controlul constitutionalitatii legilor s-a impus cu mare forta ca fiind unul din cele mai importante instrumente capabile a garanta drepturile minoritatilor politice dar si drepturile fundamentale ale cetatenilor. Din aceasta perioada face parte si Italia, alaturi de Austria, Germania, care prin noile constitutii au creat Tribunale si Curti Constitutionale. O noua etapa in ceea ce priveste receptare modelului european de control al constitutionalitatii legilor, a avut loc in Europa Centrala si de Est, incepand cu anul 1989. Dupa caderea regimurilor coministe, statele din acest bloc au consacrat, prin noile lor constitutii, controlul de constitutionalitate dupa modelul kelsenian. Din aceasta perioada fac parte Romania si Ungaria alaturi de Bulgaria, Polonia, Slovacia, Cehia, care au instituit Curti Constitutionale si mecanisme de control jurisdictional al constitutionalitatii legilor, ca o emblema a statului de drept si a regimurilor democratice in devenire. Acest model european sta sub semnul gandirii lui Hans Kelsen care, in viziunea lui, ordinea juridica nu reprezinta un sistem de norme juridice de acelasi rang , ci un edificiu cu mai multe etaje suprapuse, in varful careia se afla constitutia, controlul constitutionalitatii creindu-se printr-un organ unic , specializat si special, care sa nu poata interveni in opera legislativa decat prin sanctionarea eventualelor situatii de

neconstitutionalitate un legislator negativ - . Curtea Constitutionala in Romania In Romania, odata cu crearea Curtii Constitutionale prin Constitutia din 1991 si Legea organica nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale (republicata in 2004),am asistat la o revigorare din punctul de vedere al justitie constitutionale. Controlul constitutionalitatii legilor este reglementat de Titlul V din Constitutia Romaniei, precum si in L. 47/1992. Curtea Constitutionala si-a adoptat propriul Regulament de organizare si functionare. Curtea Constitutionala este o autoritate publica insumand doua caractere: politic si jurisdictional. Caracterul politic este dat de exercitarea controlului prealabil al constitutionalitatii iar componenta jurisdictionala rezulta din trasaturile acttivitatii pe care o desfasoara in cadrul procesului de control al constitutionalitatii legilor. a)Trasaturile Curtii Constitutionale sunt urmatoarele: Curtea constitutionala este o autoritate publica politico-jurisdictionala care, in exercitarea unora dintre atributiile sale, are si un rol politic; Curtea Constitutionala nu face parte din puterile statului, este o autoritate publica independenta; Curtea Constitutionala este unica autoritate de jurisdictie constitutionala din Romania; Curtea Constitutionala are ca functie principala garantarea suprematiei Constitutiei; Curtea Constitutionala sprijina buna functionare a puterilor clasice, in cadrul raporturilor lor constitutionale bazate pe separatia si echilibrul puterilor in stat; Curtea Constitutionala este garantul drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor. b) Organizarea Curti Constitutionale Curtea Constitutionala este formata din 9 judecatori numiti pentru un mandat de 9 ani, fara posibilitatea de prelungire sau reinoire a mandatului. Numirea se face de catre Camera Deputatilor, Senat, Presedintele Romaniei, fiecare numind cate trei judecatori in parte. Presedintele Curtii Constitutionale este ales dintre judecatorii Curtii, pentru un mandat de trei ani. Curtea Constitutionala se reinoieste la fiecare trei ani cu cate o treime. In activitatea lor, judecatorii nu pot fi trasi la raspundere pentru voturile si opiniile exprimate in adoptarea solutiilor, ei fiind independenti si inamovibili pe toata durata mandatului. Nu pot fi dedusi judecatii penale sau contraventionale decat cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputatilor, al Senatului sau al Presedintelui Romaniei, si la cererea Procurorului General. c) Atributiile Curtii Constitutionale exercita un control al constitutionalitatii legilor anterior promulgarii acestora, in temeiul art.146 lit. a) din Constitutie; se pronunta din oficiu asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei. Ea are

competenta de a verifica respectarea limitelor constitutionale ale revizuirii, atat in cadrul proiectului sau propunerii de revizuire, precum si in varianta legii de revizuire adoptate de puterea constituanta derivata. exercita controlul de constitutionalitate a tratatelor sau a altor acorduri internationale, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori. un control al constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, acest control exercitandu-se a posteriori, deci dupa intrarea in vigoare a regulamnetelor parlamentare, fiind tot un control la sesizare; controleaza constitutionalitatea legilor si ordonantelor posterior intrarii lor in vigoare, un control exercitat la sesizare; solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala; constata existenta imprejurarilor care justifica interimatul in functia de Presedinte al Romaniei si comunica cele constatate Parlamentului si Guvernului; vegheaza la respectarea procedurii de organizare si desfasurare a referendumului si confirma rezultatele acestuia; de asemenea ea publica rezultatul referendumului in M.O. al Romaniei, si in presa; vegheaza la respectarea procedurii privind alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele alegerilor; emite avizul consultativ privind suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei in cazul in care acesta savarseste fapte grave prin care incalca prevederile constitutionale. Verifica indeplinirea conditiilor de exercitare a initiativei legislative cetatenesti; hotaraste asupra contestatiilor ce au ca obiect constitutionalitatea partidelor politice indeplineste orice alte atributii prevazute de legea organica Curtii potrivit art 146 lit.l) din Constitutie. Actele Curtii Constitutionale sunt deciziile, hotararile si avizele consultative. Deciziile Curtii Constitutionale sunt obligatorii si au putere numai pentru viitor, de la data publicarii, potrivit art. 147 alin (4) din Constitutie. Curtea Constitutionala in Italia Urmrile experientelor totalitare care au marcat istoria Europei n prima jumtate a secolului 20 au creat premisele unei constientizri tot mai acute a necesitatiiii unui mijloc adecvat de control asupra actelor si actiunilor organelor reprezentative inclusiv a adunarilor parlamentare si activitatii lor legislative care sa asigure respectarea drepturilor consfintite prin declaratii constitutionale. n Italia, Adunarea Constituant a ales sa ncredinteze aceasta misiune, precum si sarcina de a veghea la deplina respectare a Constitutiei, unui organ cu totul nou, creat anume n acest scop si separat de puterea judecatoreasca: Curtea Constitutionala a Republicii Italiene. In fiintarea Curtii Constitutionale a fost decisa prin Constitutia din 27 decembrie 1947, dar procesul de organizare efectiva a acesteia a intampinat multe opozitii si

controverse parlamentare indelungate. In prezent, instanta constitutionala italiana constituie un veritabil model de jurisdictie specializatasi care, de-a lungul anilor, si-a dovedit eficienta in apararea ordinii constitutionale si a drepturilor si libertatilor cetatenesti. Curtea Constitutionala este un organ constitutional. O asemenea calitate deriv nu doar din faptul c este mentionat de Constitutie, ci fiindca face obiectul reglementarii constitutionale n aspectele sale esentiale. Este o trasatura comuna tuturor organelor aflate la cele mai nalt nivel al sistemului juridic si care le deosebeste de celelalte organe ale statului, al caror izvor de reglementare il constituie exclusiv, sau aproape exclusiv, un act de ordin legislativ. n mod concret, Curtea beneficiaza de sediu propriu si de un buget autonom, finantat de la bugetul de stat (n 2009, bugetul Curtii a fost de 52,7 milioane euro). n cadrul bugetului alocat, cheltuielile se stabilesc n deplina autonomie de ctre Curte si organele sale interne, fara niciun fel de ingerinte externe, nici chiar n scop de audit sau control. a) Organizarea Curtii Constitutionale Organizarea Curtii Constitutionale italiene a fost stabilita chiar din prevederile legii fundamentale din anul 1947. Potrivit art.135 alin.(1) din Constitutie, Curtea Constitutionala este compusa din 15 judecatori numiti dupa cum urmeaza: 1/3 de catre Presedintele Republicii, o treime de catre Parlamentul reunit in sedinta comuna si o treime de catre instanta suprema, instantele ordinare si administrative. Judecatorii Curtii Constitutionale sunt alesi dintre magistrati, chiar pensionati pentru limita de varsta, de la instantele judecatoresti superioare, ordinare, administrative, dintre profesorii universitari de drept titulari si dintre avocati cu peste 20 de ani vechime in profesie. In acest fel, legiuitorul constitutional a optat pentru formarea unei instante constitutionale incadrata cu specialisti de inalta competenta profesionala si cu o experienta corespunzatoare in domeniu. Calitatea de judecator al Curtii este incompatibila cu aceea de membru al Parlamentului, al unui consiliu regional, cu exercitarea profesiei de avocat si cu orice alte insarcinari sau functii prevazute de lege. Judectorii Curtii Constitutionale sunt alesi pentru un mandat de noua ani, la ncheierea caruia le este decernat titlul de judecator emerit si care le acord anumite beneficii pe toat durata vietii. Mandatul nu poate fi rennoit sau prelungit n niciun fel. Singura Curtea i poate revoca sau suspenda din functie pe membrii si; autoritatile care fac numirea, inclusiv Parlamentul, nu detin o astfel de prerogativa, nici chiar n privinta celor pe care i-au desemnat. Articolul 3 din Legea constitutionala nr. 1 din 1948 stabileste ca Judecatorii Curtii Constitutionale nu pot fi revocati sau suspendati din functie dect prin decizia Curtii nasi, aceasta pe motive de incapacitate fizica sau civila ori pentru grave deficiente n ndeplinirea atributiilor. Astfel, judectorii Curtii Constitutionale pot fi revocati sau suspendati doar n baza unei decizii a Curtii, adoptat cu o majoritate de dou treimi din numrul judectorilor care participa la sedinta convocat n acest sens (Articolul 7, Legea

Constitutionala nr. 1 din 1953). Pn n prezent nu au existat cazuri care s necesite revocarea sau suspendarea judecatorilor Curtii Constitutionale. b) Atributiile Curtii Constitutionale Legea fundamentala stabileste in art. 134 si atributiile instantei costitutionale. Potrivit textului de lege antementionat, Curtea Constitutionala este competenta sa judece: litigiile privind constitutionalitatea legilor si a actelor cu putere de lege adoptate de stat si regiuni; conflictele de atributii dintre puterile statului, dintre stat si regiuni si dintre regiuni; acuzatiile formulate impotriva Presedintelui Republicii potrivit Constitutiei; admisibilitatea oricarei initiative de referendum pentru abrogarea legilor. Deciziile Curtii Constitutionale sunt obligatorii. In aceasta privinta exista si o norma constotutionala expresa, care se refera insa numai la deciziile pronuntate asupra constitutionalitatii legilor. Intr-adevar, potrivit art. 136 alin. (1) din Constitutie, in momentul in care Curtea declara neconstitutionala o dispozitie a unei legi sau a unui at cu putere de lege,norma respectiva isi inceteaza valabilitatea a doua zi dupa publicarea deciziei. Deciziile Curtii Constitutionale se publica si se comunica si consiliilor regionale interesate, pentru ca acestea, daca este cazul, sa ia masuri pentru a se incadra in prevederile legii fundamentale. Sistemul italian constituional nu prevede mecanisme instituionale de cooperare ntre Curtea Constituional i alte organe. Curtea Constituional acioneaz efectiv ca un organ de sine stttor; ea nu se ncadreaz n categoria organelor politice, dar nici n cadrul sistemului judiciar. Curtea Constitutionala in Ungaria Un alt stat care a consacrat controlul constitutionalitatii legilor dupa modelul kelsenian este si Ungaria. Ea face parte din acelasi val al receptarii modelului european de justitie constitutionala alaturi de Romania, proces datorat conditiilor evenimentelor din 1989 care au cuprins intreg teritoriul Europei Centrale si de Est. Constitutiei revizuita a Ungariei, a consacrat Curtea Constitutionala in chiar art. 1 in 1989, Curtea incepand sa functioneze de la 1 ianuarie 1990. a) Organizarea Curtii Constitutionale Curtea Constituional este compus din unsprezece membri, alei de Parlament. Dup examinarea avizului dat de Comisia juridic, pentru administraie i justiie, Parlamentul i desemneaz cu votul majoritii a dou treimi. Numirea judectorilor se face de ctre Comisia pentru Numiri, care este format din membri ai grupurilor parlamentare aparinnd fiecrui partid politic reprezentat n Parlament. Comisia are un numr de 9 pn la 15 membri, n funcie de mrimea grupurilor parlamentare [32/A subseciunea (4) din Constituie, introdus prin amendamentul din 5 iulie 2010, respectiv 6 din Legea privind Curtea

Constituional.] nainte de modificare regula nu fcea trimitere la principiul proporionalitii, Comisia pentru Numiri fiind format din cte un membru al fiecrei faciuni parlamentare. Membrii Curii Constituionale sunt alei pentru un mandat de nou ani i pot fi realei, o singur dat. Pentru a evita influena direct a partidelor politice n procedura de numire a membrilor Curii Constituionale, Legea privind Curtea Constituional (denumit n continuare: Legea CC) le interzice s desfoare activiti politice sau s fac declaraii politice, eligibile fiind doar persoanele care nu au ocupat funcii de conducere politic sau pe linie guvernamental timp de patru ani nainte de data alegerii. Curtea Constituional si stabileste propriul buget, care se nainteaz spre aprobare Parlamentului, ca parte integrant a bugetului de stat. b)Atributiile Curtii Constitutionale controlul ex ante asupra: - legilor adoptate inainte de promulgarea acestora, - regulamentelor parlamentare - tratatelor internationale,inainte de a fi adoptate controlul ex post facto asupra: - actelor legislative - actelor legislative de rang inferior legii, precum si decretele ministeriale, decretele autoritatilor locale. Curtea Constitutional coopereaz cu sistemul judiciar (n special cu colegiile judiciare administrative) si cu Avocatul Poporului; membrii Curtii Constitutionale si consilierii si juridici participa n mod regulat la ateliere de lucru si conferinte. Recent, Comisia de elaborare a proiectului de modificare a Constitutiei a cerut opinia Curtii Constitutionale asupra principiilor de reglementare a sa prin Constitutie. Curtea Constitutional a rspuns invitatiei, atragnd totusi atentia asupra unei decizii din 1991, din care a citat urmatorul fragment: Curtea Constitutional nu este un consilier al Parlamentului, ci judectorul rezultatelor activittii legislative a Parlamentului. Curtea Constituional poate soluiona conflicte de competen aprute ntre organele statului i autoritile guvernrii locale. Rareori ns Curtea Constituional a fcut uz de aceast competen, aceasta nefiind un atribut tipic constituional. Deciziile Curtii Constittionale sunt general obligatorii - fr vreo conditionare sau termen-limit. n cazul controlului de constitutionalitate concret, dispozitiile anulate devin inaplicabile atunci cnd Curtea Constitutional a decis astfel cu privire la cauz. Curtea Constituional nu dispune de mijloace (cu excepia publicitii) pentru a putea influena punerea n aplicare a deciziilor sale. Astfel, prin metoda comparativa, se pot reliefa mai profund unele asemanari si deosebiri intre institutii de acelasi gen apartinand unor structuri organizate (in speta statele) diferite. S-a putut observa ca aceeasi autoritate (Curtea Constitutionala), poate avea in esenta aceleasi atributii raportate la sisteme politice diferite (semi- prezidential,

parlamentar). Un rol determinant l-au avut schimbarile structurilor economico-politice din cele trei tari, acestea reflectandu-se in ceea ce priveste crearea unor organe de jurisdictie speciale, cum este cazul Curtii Constitutionale.

Bibliografie
1. Bianca Selejan-Gutan, Drept constitutional si instutii politice,ed. Hamangiu, Bucuresti, 2008 2. Ioan Les, Sisteme juridice comparate, ed. All Beck, Bucuresti, 2002 3. Ioan Muraru, Elena Simina Tanasescu, Drept constitutional si institutii politice, vol. 1, ed.All Beck, Bucuresti 2003 4. Ioan Scurtu, A.C.Soare, M.Retegan, D. Fotescu, G.M.Scurtu, F.Muller, I.Bucur, M.Verza, C.Banu, Structuri politice in Europa Centrala si de Sud-Est (1918-2001) Editura Fundatiei Culturale Romane, Bucuresti, 2003 5. Victor Duculescu, Constanta Calinoiu, Georgeta Duculescu, Drept constitutional comparat, ed. Lumina Lex, Bucuresti 1996 www.ccr.ro/congres/Italia www.ccr.ro/congres/hungry www.wikipedia.ro

Universitatea Lucian Blaga, Facultatea de Drept Simion Barnutiu Sibiu Nume: Roxana-Maria Abrudean An: al II-lea, Drept Titlu: Studiu comparativ- Curtea Constitutionala in trei state: Romania, Italia, Ungaria