2.3.

PUNCTELE TARI sI PUNCTELE SLABE ALE ORGANIGRAMEI UNEI FIRME DE 131e49b TURISM Punctele tari ale organigramei unei firme de turism
Organigramele sunt concepute pentru a ndeplini anumite obiective si trebuie sa identifice ce pozitii sunt responsabile ntr-o ntreprindere pentru fiecare activitate; de asemenea, trebuie sa clarifice relatiile dintre pozitii: cine are autoritate asupra cui, cine are puterea sa comande o activitate sau alta. Punctele tari ale unei organigrame sunt urmatoarele: 1. Explica modul cum activitatea corespunzatoare unui post, departament sau divizie se coordoneaza cu activitatea altor subunitati ale ntreprinderii si se integreaza n tabloul global al organizatiei. Organigrama are rolul de ai face pe noii angajati sau pe cei deja existenti sa fie constienti de necesitatea organizarii sau reorganizarii structurale, precum si de a prezenta celor din afara firmei modul de organizare al acesteia. 2. Explica unde anume ocupantul unei pozitii este n masura sa rezolve o problema. 3. Ea zugraveste numarul de niveluri manageriale, aria autoritatii unui manager si criteriile de baza ale mpartirii pe departamente. 4. Angajndu-se n procesul de constructie a tot ce nseamna politica firmei n general, organigrama poate fi chiar mai valoroasa dect ultimul produs realizat de firma. Procesul elaborarii organigramei poate face ca managerii sa distinga si sa rezolve cu atentie divergentele latente ale muncii si problemele de coordonare si, la fel de bine, sa identifice potentialele surse de conflict sau zonele unde exista o dublare a efortului fara a fi nevoie.

Punctele slabe ale organigramei unei firme de turism

Punctele slabe cele mai importante ale unei organigrame sunt: 1. Nu reflecta organizarea imformala a ntreprinderii. Organigrama formala prezinta sarcinile si relatiile de autoritate. Unii autori considera organigrama ca un mod optimist de a vedea cum ar trebui sa decurga relatiile dintre diferitele componente. Organizarea informala este un fenomen secundar, izvornd din organizarea formala. Aceasta apare spontan, atunci cnd oamenii se asociaza ntre ei. ntruct proiectantii de organigrame nu sunt nici clarvazatori si nici atotstiutori, ei nu pot construi, de la nceput, o structura de organizare care sa anticipeze toate conflictele viitoare, mai ales pentru o firma care se confrunta cu un mediu extern instabil si imprevizibil. Aparitia unei structuri informale, care consta n linii verticale, orizontale si diagonale si interactioneaza n afara liniilor formale ale autoritatii, este esentiala

pentru functionarea eficienta a firmei. Organigrama nu arata aranjamentele informale ale puterii, de exemplu dezvoltarea unei coalitii dominante a managerilor de vrf, care "sa puna la cale" activitatea organizatiei. Dar nici acesti manageri de vrf nu pot sa vada legaturile informale din alte zone ale ntreprinderii - spre exemplu, contactele informale din rndul managerilor de mijloc. 2. Organigramele nu reflecta legaturile orizontale, cum ar fi contactele directe dintre managerii departamentelor. 3. Pot induce cititorului concluzii gresite despre anvergura autoritatii formale sau despre marimea influentei pe care o are ocupantul unei anumite pozitii. Spre exemplu, uneori se poate trage o concluzie gresita despre autoritatea formala a unui vicepresedinte datorita distantei care l desparte de dreptunghiul presedintelui. n alt caz, dreptunghiurile ocupantilor a doua pozitii se pot afla la aceeasi distanta fata de presedinte, pot avea aceeasi autoritate formala, dar titularul uneia dintre pozitii poate avea o influenta considerabil mai mare dect celalalt. 4. Pot sugera managerilor o viziune ngusta asupra ndatoririlor care decurg din pozitiile lor. 5. Organigramele pot furniza concurentei informatii strategice despre activitatea unor departamente functionale si de coordonare. De exemplu, daca receptia este condusa de un director adjunct mai vechi care are legatura directa cu presedintele, este un indiciu ca acest serviciu este mai influent dect serviciul de cazare, daca acesta din urma este condus de un manager ce raporteaza unui vicepresedinte. 6. Multe organigrame devin depasite n timp. Acest fapt este, n mod special, caracteristic, organizatiilor ce trebuie sa se adapteze n mod permanent la mari schimbari tehnologice si de mediu.

Cabana Ursul Negru

Lacul Ursu