Geometrie si grafic˘ pe calculator ¸ a

Geometrie analitic˘ , transform˘ ri si proiectii a a ¸ ¸

  £ ¦  
Paul A. Blaga

¨   

2

Cuprins

I
1

Elemente de geometrie analitic˘ ˆn plan si ˆn spatiu aı ¸ ı ¸
Vectori si coordonate ¸ 1.1 Notiunea de vector . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¸ 1.1.1 Segmente orientate (vectori legati) . . . . . . . . . . ¸ 1.1.2 Vectori liberi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.2 Adunarea vectorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.3 ˆ Inmultirea unui vector cu un num˘ r real (cu un scalar) . . . . ¸ a 1.4 Proiectiile vectorilor pe axe sau plane . . . . . . . . . . . . ¸ 1.4.1 Axe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.4.2 Proiectia pe o ax˘ ˆn spatiu . . . . . . . . . . . . . . ¸ aı ¸ 1.4.3 Proiectia pe o ax˘ ˆntr-un plan . . . . . . . . . . . . ¸ aı 1.4.4 Proiectia pe un plan . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¸ 1.4.5 Proiectia sumei vectorilor . . . . . . . . . . . . . . ¸ 1.4.6 Proiectia produsului unui vector cu un scalar . . . . ¸ 1.4.7 Proiectia unei combinatii liniare de vectori . . . . . ¸ ¸ 1.5 Dependenta liniar˘ a vectorilor . . . . . . . . . . . . . . . . ¸ a 1.6 Orientarea sistemelor de doi si trei vectori liniar independenti ¸ ¸ 1.7 Coordonate pe dreapt˘ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a 1.8 Coordonate ˆn plan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ı . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

9
11 11 11 12 14 17 19 19 20 21 21 21 22 22 23 29 29 31

1.9

1.10

1.11

1.12

1.13

1.14 2

1.8.1 Coordonate afine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.8.2 Coordonate rectangulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.8.3 Coordonate polare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Coordonate ˆn spatiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ı ¸ 1.9.1 Coordonate afine si rectangulare . . . . . . . . . . . . . . . ¸ 1.9.2 Coordonate cilindrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.9.3 Coordonate sferice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Transform˘ ri de coordonate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a 1.10.1 Coordonate afine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.10.2 Coordonate rectangulare ˆn plan . . . . . . . . . . . . . . . ı Produsul scalar al vectorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.11.1 Definitie si propriet˘¸i fundamentale . . . . . . . . . . . . . ¸ ¸ at 1.11.2 Exprimarea produsului scalar ˆn coordonate . . . . . . . . . ı Produsul vectorial al vectorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.12.1 Definitie si propriet˘¸i fundamentale . . . . . . . . . . . . . ¸ ¸ at 1.12.2 Expresia produsului vectorial ˆn functie de componentele facı ¸ torilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.12.3 Dublul produs vectorial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Produsul mixt al vectorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.13.1 Definitie si propriet˘¸i fundamentale . . . . . . . . . . . . . ¸ ¸ at 1.13.2 Expresia produsului mixt ˆn coordonate . . . . . . . . . . . ı Probleme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

31 34 34 35 35 36 37 38 38 40 41 41 44 45 45 48 50 52 52 54 55 61 61 63 66 67 68 71 74 75 75

Dreapta ˆn plan ı 2.1 Ecuatia dreptei scris˘ cu ajutorul coeficientului unghiular (al pantei) ¸ a 2.2 Ecuatia general˘ a dreptei. Ecuatia dreptei prin t˘ ieturi . . . . . . . ¸ a ¸ a 2.3 Ecuatia vectorial˘ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¸ a 2.4 Pozitia reciproc˘ a dou˘ drepte ˆn plan . . . . . . . . . . . . . . . . ¸ a a ı 2.5 Fascicole de drepte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.6 Distanta de la un punct la o dreapt˘ . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¸ a 2.7 Unghiul dintre dou˘ drepte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a 2.8 Probleme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.9 Dreapta ˆn plan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ı

3

Dreapta si planul ˆn spatiu ¸ ı ¸ 3.1 Ecuatia vectorial˘ a planului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¸ a 3.2 Ecuatia general˘ a planului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¸ a 3.3 Pozitia reciproc˘ a dou˘ plane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¸ a a 3.4 Fascicole de plane. Snopuri de plane . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.5 Distanta de la un punct la un plan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¸ 3.6 Diferite forme ale ecuatiilor dreptei ˆn spatiu . . . . . . . . . . . . . ¸ ı ¸ 3.6.1 Dreapta ca intersectie de dou˘ plane . . . . . . . . . . . . . ¸ a 3.6.2 Ecuatia vectorial˘ si ecuatiile parametrice ale dreptei . . . . ¸ a¸ ¸ 3.6.3 Ecuatiile canonice ale unei drepte ˆn spatiu . . . . . . . . . ¸ ı ¸ 3.7 Probleme diverse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.7.1 Ecuatiile dreptei care trece prin dou˘ puncte . . . . . . . . . ¸ a 3.7.2 Ecuatia planului care trece printr-un punct dat si este paralel ¸ ¸ cu doi vectori dati . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¸ 3.8 Probleme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

79 79 80 81 82 85 88 88 88 89 90 90 91 96

Partea I Elemente de geometrie analitic˘ ˆn aı plan si ˆn spatiu ¸ ı ¸ .

.

1 Notiunea de vector ¸ Segmente orientate (vectori legati) ¸ Un segment de dreapt˘ pentru care s-a precizat care dintre capetele sale este originea a si care extremitatea. Dac˘ cumva cele dou˘ puncte coincid. un segment orientat este unic determinat dac˘ se indic˘ originea si extremitatea a a ¸ sa. ¸ Dac˘ s-a ales o unitate de lungime. cu a a a ¸ originea ˆn originea segmentului si cu vˆ rful ˆn extremitatea sa.1 1. Cu alte cuı ¸ vinte.1. Din punct de ¸ ı a a vedere grafic. atunci putem defini lungimea segmentului a orientat AB ca fiind lungimea segmentului neorientat AB si scriem: ¸ AB = |AB|. un segment de dreapt˘ orientat se reprezint˘ sub forma unei s˘ geti. se numeste segment orientat. Un segment orientat ı ¸ a ı este definit. Un segment orientat cu originea ˆn ¸ ¸ ı punctul A si extremitatea ˆn punctul B se noteaz˘ . ˆn mod unic. Lungimea unui segment orientat se mai numeste si modulul s˘ u sau norma sa.CAPITOLUL 1 Vectori si coordonate ¸ 1. atunci se spune c˘ avem de-a face cu un a a a segment orientat nul si se scrie AA = 0. cu AB. de regul˘ . de capetele sale si de ordinea acestor capete. ¸ ¸ a .

a ¸ ¸ ¸ Despre un segment orientat AB se mai spune si c˘ este un vector legat cu originea ¸ a ˆn punctul A si extremitatea ˆn punctul B. ˆn ı ¸ ı a at a ı ı a ı particular. vectori cu originile ˆn puncte diferite ı a ı si avem nevoie de niste reguli cu care s˘ putem opera cu acesti vectori. despre dou˘ segmente orientate care ¸ ¸ a . ¸ Se consider˘ . ˆ caz contrar. c˘ vectorul nul are acelasi sens cu orice alt vector. a Dac˘ segmentele orientate AB si CD au aceeasi dreapt˘ suport: AB = CD (ca a ¸ ¸ a drepte). ˆn asa fel ˆncˆ t extremit˘¸ile s˘ nu se afle ˆn acest plan (asta ˆnseamn˘ . ˆ acest ¸ ¸ a ¸ In scop.12 C APITOLUL 1 Spunem c˘ dou˘ segmente orientate AB si CD sunt egale dac˘ A = C si B = D. vom spune c˘ segmentele ¸ ¸ In a AB si CD au sensuri opuse. ˆnainte de toate. a a ¸ a ¸ cu alte cuvinte. atunci vom spune c˘ ele au acelasi sens dac˘ exist˘ un al treilea segment a ¸ a a orientat. EF . ˆ caz contrar. dac˘ ¸ a a ¸ ¸ ¸ a avem ˆn vedere aplicatii reale ˆn geometrie. ¸ a a a a ¸ subˆntelegem. cum se mai numeste) s˘ nu mai joace nici un rol. notiunea de vector legat este de un interes ı ¸ ı ¸ limitat. a ¸ a ¸ Observatie. ¸ a 1. Relatia “acelasi sens” nu este definit˘ pentru perechi de segmente orientate ¸ ¸ ¸ a care nu au aceeasi directie. vom modifica putin notiunea de vector ˆn asa fel ˆncˆ t originea (sau punctul de ¸ ¸ ı ¸ ı a aplicare. ¸ ¸ ¸ a ¸ Presupunem acum c˘ cele dou˘ segmente orientate au aceeasi directie. Ducem un plan oarecare Π prin originile A si C ale seg¸ mentelor. deoarece ˆn geometrie avem. a a a a ¸ ˆ Incepem cu niste definitii.1. Vom spune a ¸ acum c˘ segmentele orientate AB si CD au acelasi sens dac˘ punctele B si D se a ¸ ¸ a ¸ afl˘ ˆn acelasi semispatiu determinat de planul Π.2 Vectori liberi Dup˘ cum spuneam mai devreme. de regul˘ . c˘ planul Π nu este planul determinat de dreptele AB si CD). prin conventie. c˘ dou˘ segmente orien¸ ¸ ı a a tate AB si CD au aceeasi directie dac˘ dreptele AB si CD sunt paralele. dar drepa a ¸ ¸ tele lor suport nu coincid. Vom spune. vrem s˘ dezvolt˘ m o teorie a vectorilor care s˘ ne a a a a permit˘ s˘ compar˘ m vectori care nu au neap˘ rat aceeasi origine. a ¸ ¸ ¸ ¸ a ¸ si care are acelasi sens cu ambele segmente. vom spune c˘ cele aı ¸ ¸ In a dou˘ segmente orientate au sensuri opuse. De fiecare dat˘ cˆ nd spunem c˘ dou˘ segmente orientate au acelasi sens. chiar dac˘ nu o spunem ˆn mod explicit. avˆ nd aceeasi directie (dar nu si aceeasi dreapt˘ suport) cu AB si CD. putem defini operatia ı ¸ ı a ¸ de adunare si cea de ˆnmultire cu scalari pentru toti vectorii legati cu originea ˆn A ¸ ı ¸ ¸ ¸ ı si se poate demonstra c˘ aceast˘ multime este un spatiu vectorial real. Totusi. Fixˆ nd punctul A. Mai spunem. dac˘ ele au aceeasi origine si aceeasi extremitate. uneori. c˘ segmentele au aceeasi ı ¸ a ı a ¸ directie.

CD ∼ AB ı Asadar.ˆ. . Vom spune c˘ . prin construirea punctului B pentru care e verificat˘ relatia de mai a a ¸ sus.2. a ı a ˆ mod evident. dac˘ nu vrem s˘ scoatem ˆn evidenta un reprezentant al unui vector liber. semnificatia riguroas˘ a acestei afirmatii este ¸ ¸ ¸ ¸ a ¸ aceea c˘ a − − → dac˘ AB este un vector liber. pentru orice punct C din spatiu exist˘ un a ¸ a vector legat CD cu originea ˆn C astfel ˆncˆ t AB ∼ CD.V ECTORI S I COORDONATE 13 ¸ au aceeasi directie si acelasi sens.1. a − − → AB = CD | CD − segment orientat a. un vector liber este. In a a a ¸ a un singur punct B din spatiu astfel ˆncˆ t s˘ avem ¸ ı a a − − → AB = a. ¸ . atunci. ¸ ¸ ¸ ¸ a ¸ ¸ ¸ Definitia 1. de fapt. El poate fi mutat ˆn orice punct al spatiului. Exist˘ o interpretare cinematic˘ a vectorului liber. c˘ au aceeasi orientare. Vectorul nul se noteaz˘ cu 0. cu conditia s˘ nu-i schimb˘ m a ı ¸ ¸ a a modulul. Spunem c˘ dou˘ segmente orientate AB si CD sunt echipolente si ¸ a a scriem AB ∼ CD. Astfel. De regul˘ . simetric˘ si tranzitiv˘ ). a a a ı ¸˘ vom utiliza pentru notarea acestor obiecte litere mici. Se numeste vector liber o clas˘ de echivalenta de segmente orientate. toti echipolenti ¸ ¸ ¸ ¸ ˆntre ei. a. ¸ ¸ a ¸˘ ˆn raport cu relatia de echipolenta. am atasat vectorul liber a punctului A. a ¸ ¸ ¸ ¸ ¸ Este usor de constatat c˘ relatia de echipolenta este o relatie de echivalenta (adic˘ ¸ a ¸ ¸˘ ¸ ¸˘ a este reflexiv˘ . ı a a a denumirea: un vector liber poate fi privit ca un segment orientat a c˘ rui origine nu a a fost fixat˘ . a a¸ a Definitia 1. . de regul˘ din prima parte a a alfabetului. care sugereaz˘ . b. Pentru reprezentarea unui vector a liber se utilizeaz˘ unul dintre segmentele orientate care ˆl formeaz˘ . a ¸ a ¸˘ adic˘ sunt alc˘ tuiti din aceleasi segmente orientate. . . de fapt. Vectorul liber determinat de segmentul orientat ı ¸ ¸˘ − − → AB se noteaz˘ cu AB. Fireste. a a ¸ ¸ − − → −→ − AB = CD ⇐⇒ AB ∼ CD. Altfel spus. dac˘ ele au aceeasi directie. directia si sensul. acelasi sens si acelasi modul. o familie de vectori legati. ı ı a Doi vectori liberi se numesc egali dac˘ ei sunt egali ca si clas˘ de echivalenta. exist˘ S˘ presupunem c˘ se d˘ un vector liber a si un punct A.

ı a a S˘ presupunem c˘ se dau doi vectori a si b. a ı a Dac˘ vectorii a si b nu sunt coliniari. ı a ¸ ı a −→ − Definitia 1. Alegem un punct O oarecare din spatiu si construim a ¸ ¸ ¸ − → − − → un punct A astfel ˆncˆ t OA = a si un punct B astfel ˆncˆ t AB = b. atunci avem si o alt˘ metod˘ de a determina a ¸ ¸ a a suma a doi vectori. ˆ ¸ ¸ ¸ In mod evident. prin definitie. pentru c˘ suma celor doi vectori este ¸ ı a determinat˘ de segmentul orientat care ˆnchide triunghiul care are ca celelalte dou˘ a ı a laturi segmentele orientate care determin˘ cei doi vectori liberi care se ˆnsumeaz˘ ). Fie. o bijectie ˆntre ¸ ¸ a ¸ ı multimea tuturor vectorilor liberi si multimea tuturor translatiilor. Segmentul nul se a a consider˘ . Datorit˘ acestei ¸ ¸ ¸ ¸ a identific˘ ri. ¸ a ¸ − − → Mai d˘ m. d˘ acelasi rezultat ca si regula triunghiului. uneori si translatiile se numesc vectori. Modulul lui a se noteaz˘ cu a . ı ¸ a 1. din ratiuni geometrice elementare. . a2 . ˆnc˘ o interpretare vectorilor liberi. . Vectorul OB se numeste suma vectorilor a si b si se noteaz˘ cu a + b. ak sunt coliniari (coplanari) dac˘ segmentele care ˆi alc˘ tuiesc a ı a sunt paralele cu o aceeasi dreapt˘ (respectiv cu acelasi plan). fireste. ˆ atasam unui punct O (construim a a ¸ Ii ¸ ˘ − → −→ − punctele A si B astfel ˆncˆ t s˘ avem OA = a si OB = b). c˘ suma a+b nu depinde de alegerea ¸ a punctului O. a ¸ ¸ Dac˘ ˆn spatiu se fixeaz˘ un plan Π si se consider˘ numai acele puncte care apartin aı ¸ a ¸ a ¸ acestui plan. . . atunci prin vector (liber) vom ˆntelege o clas˘ de echivalenta de segı ¸ a ¸˘ mente orientate situate ˆn acel plan. a ¸ Consider˘ m transformarea spatiului care duce un punct C oarecare ˆntr-un punct D a ¸ ı astfel ˆncˆ t s˘ avem CD ∼ AB. unghiul dintre segmentele orientate OA si OB. prin ¸ a ¸ ¸ . ¸ ¸ ¸ ¸ a Este clar. O astfel de transformare se numeste transport ı a a ¸ − − → paralel sau translatie de vector AB. Modalitatea de constructie a sumei a doi vectori descris˘ mai sus se ¸ a numeste regula triunghiului (sau a ˆnchiderii. acest unghi nu depinde de alegerea punctului O. pe aceast˘ cale.3. care. prin conventie.2 Adunarea vectorilor Consider˘ m doi vectori a si b. Spunem c˘ vectoa ¸ a a a rii liberi a1 . Spunem c˘ un segment orientat AB este paralel cu o dreapt˘ ∆ (cu un plan Π) a a dac˘ dreapta sa suport este paralel˘ cu dreapta ∆ (cu planul Π). Se stabileste.14 C APITOLUL 1 Se numeste modul al vectorului liber a modulul oric˘ ruia dintre segmentele orien¸ a tate care ˆl alc˘ tuiesc. c˘ este paralel cu orice dreapt˘ sau plan. ˆn sfˆ rsit. Fie vectorul liber AB a ı a¸ ı a (adic˘ multimea tuturor segmentelor orientate echipolente cu segmentul orientat AB). Atunci unghiul dintre ¸ ı a a ¸ vectorii a si b este. Analog se definesc si vectorii de pe dreapt˘ .

Cum vectorii a si b nu sunt coliniari. Construim. (1. (1. astfel. Alegem un punct O si atasam cei doi vectori ¸ ¸ ¸˘ − → de punctul O. In ¸ a −→ − − → paralelogramul OACB.3) . noua regul˘ de calcul a sumei a doi vectori (regula paralea a logramului): pentru a g˘ si suma a doi vectori necoliniari. deci ele determin˘ un plan. pe baza regulii triunghiului. A si B nu sunt coliniare. atˆ t pentru vectorii orientati ˆn acelasi sens. ¸ a ı Rezult˘ . pentru cazul vectorilor necoliniari. Pentru aceasta construim punctul C astfel ˆncˆ t BC = c. ı a atunci − − → OC = (a + b) + c. se ataseaz˘ acesti doi vectori unui a ¸ a ¸ punct O si se construieste pe segmentele orientate obtinute. a si b doi vectori necoliniari. de aici rezult˘ c˘ nici punctele ¸ ¸ a a ˆ acest plan. Diagonala paralelogramului care pleac˘ din punctul O va fi atunci a segmentul orientat care determin˘ suma celor doi vectori. si de fiecare dat˘ vectorul care ˆnchide triunghiul este OC. punctul B astfel ı a − − → −→ − ˆncˆ t AB = b. Cum se constat˘ cu usurinta c˘ BC = a si AC = b. Asadar. construa ¸˘ − → ind. prin urmare.V ECTORI S I COORDONATE 15 ¸ urmare.2. AC = b + c. b. Adun˘ m acum la acest ı a ¸ a −→ − vector vectorul c. a ¸ ¸˘ a ¸ rezult˘ .2. Atasam vectorul a unui punct O. OB = a + b. mentionat˘ mai sus.2) − → Pe de alt˘ parte. ¸ a Consider˘ m acum trei vectori a.2. mai departe. a Regula paralelogramului permite (vezi formula (1. Conform definitiei sumei.1) Avem dou˘ egalit˘¸i. construim O.1)) demonstrarea foarte simpl˘ a a comutativit˘ ¸ii adun˘ rii vectorilor liberi. Penat a tru cazul vectorilor coliniari. (1. ¸ operatia de adunare a vectorilor liberi este comutativ˘ . comutativitatea se poate verifica foarte usor cu ajutorul ¸ regulii ˆnchiderii.2. c˘ au loc egalit˘¸ile: a ¸ a a at − − → OC = a + b = b + a. cu alte cuvinte. prin urmare a − − → OC = a + (b + c). punctul A astfel ˆncˆ t OA = a. ca laturi. un para¸ ¸ ¸ lelogram. Avem. pentru c˘ avem dou˘ situatii ˆn care putem aplica regula triuna at a a ¸ ı − − → ghiului. c. determin˘ m punctele A si B astfel ˆncˆ t OA = a a ¸ ı a −→ − si OB = b. cˆ t si pentru cei avˆ nd ı a ¸ ı ¸ a ¸ a sensuri opuse.

prin exa a tremit˘¸ile lor. 0. dup˘ cum se constat˘ cu usurinta.2) cu (1. Remarc˘ m.3) obtinem a ¸ (a + b) + c = a + (b + c). a a pentru a determina suma a doi vectori. se consider˘ . atunci a vom nota cu −a vectorul liber reprezentat de segmentul orientat BA si se constat˘ ¸ a imediat c˘ avem: a a + (−a) = 0. ˆn sfˆ rsit. putem afirma c˘ multimea tuturor vectorilor liberi din spatiu a ¸ ¸ formeaz˘ un grup abelian ˆn raport cu operatia de adunare a vectorilor.2. fireste. c˘ fiecare vector admite un opus relativ la operatia de adua ı a¸ a ¸ nare. cˆ te un reprezentant a ı a a al fiec˘ rui vector. dup˘ cum am v˘ zut mai sus. Astfel. ¸ ¸ ¸ vectorul nul. Se completeaz˘ paralelogramul. Acestea fiind spuse. nu doar pentru determinarea sumei. a ı ¸ Asa cum se ˆntˆ mpl˘ ˆn orice grup abelian (aditiv).2. adic˘ a adunarea vectorilor este asociativ˘ . odat˘ cu adunarea vectorilor ¸ ı a aı a putem defini si sc˘ derea lor. Astfel. a Operatia de adunare a vectorilor liberi admite si element neutru. a a ı ¸ a ducˆ ndu-se paralelele la dreptele suport ale celor dou˘ segmente orientate. care este. − → Dac˘ atasam vectorul a unui punct O si alegem A si B astfel ˆncˆ t OA = a si a ¸ ¸ ¸ ı a ¸ −→ − − − → OB = b. avˆ nd originile ˆn acelasi punct. prin definitie: ¸ a a ¸ a − b := a + (−b). deoarece este evident c˘ pentru orice vector a avem: a a + 0 = 0 + a. a − b = BA sau a a ¸ ¸˘ − → −→ − − − → OA − OB = BA. Atunci at . Regula paralelogramului se poate aplica f˘ r˘ dificultate si pentru determinarea diferentei aa ¸ ¸ a doi vectori. atunci.16 C APITOLUL 1 Combinˆ nd (1. dac˘ vectorul liber a este reprezentat de segmentul orientat AB. mai ˆntˆ i. punˆ nd.

Definitia 1. notat λa caracterizat ˆn modul urm˘ tor: ¸ ı a (i) modulul lui λa este dat de λa := |λ| · a . c˘ aceast˘ multime. ¸ ¸ (iii) sensul lui λa coincide cu sensul lui a dac˘ λ > 0 sau cu sensul opus a sensului lui a dac˘ λ < 0. ˆn schimb. ele rezultˆ nd ˆn mod direct din definitia at a ı ¸ ˆnmultirii cu scalari. pˆ n˘ acum. aı ¸ ı a a aı a a iar extremitatea ˆn extremitatea desc˘ zutului. Am v˘ zut.3 ˆ Inmultirea unui vector cu un num˘ r real (cu un scalar) ¸ a Scopul nostru este s˘ ˆnzestr˘ m multimea vectorilor liberi din spatiu cu o structur˘ aı a ¸ ¸ a de spatiu vectorial. ı a 1. orientaı a a rea fiind aleas˘ ˆn asa fel ˆncˆ t originea s˘ fie situat˘ ˆn extremitatea sc˘ z˘ torului. 3) λ(µa) = (λµ)a. a Vom enumera acum o serie de propriet˘¸i fundamentale pe care le are operatia de at ¸ ˆnmultire a vectorilor cu scalari. ˆmpreun˘ cu aduna¸ a a a a a ¸ ı a rea vectorilor. Fie a un vector si λ ∈ R un num˘ r real. prin definitie. (ii) directia lui λa coincide cu directia lui a.4. Ne-a mai r˘ mas de definit ˆnmultirea exterioar˘ a ı ¸ a (ˆnmultirea cu scalari) si verificarea compatibilit˘¸ii acestei operatii cu adunarea vecı ¸ ¸ at ¸ torilor. Diferenta ceı ¸ lor doi vectori. Produsul vectorului a cu ¸ ¸ a scalarul λ este. ı ¸ 1) 1a = a. ¸ Aceste trei propriet˘¸i sunt evidente. este determinat˘ de cea de-a doua diagonal˘ . pentru orice scalari λ.V ECTORI S I COORDONATE 17 ¸ suma celor doi vectori este vectorul reprezentat de segmentul orientat asociat diagonalei ce are originea ˆn punctul de aplicare al celor doi vectori. ı ¸ . este un grup abelian. 2) (−1)a = −a. µ ∈ R si orice vector a. unde produsul din membrul drept este produsul de numere reale. un vector.

ˆn plus. ı a ¸ Alegem un punct S.2). dac˘ suma a + b se anuleaz˘ sau dac˘ cel putin unul dintre vectori este egal cu a a a a ¸ zero. De aici rezult˘ c˘ a ¸ a a − − − → −→ |A B | = |λ| · |AB| = λ · |AB|. ∆ABS ∆A B S .1) Triunghiurile OAB si OA B sunt asemenea. (1. a a 5) (λ + µ)a = λa + µa. iar ¸ laturile corespunz˘ toare unghiului comun sunt proportionale. pe aceast˘ ¸ ¸ a cale.1) si (1. ˆn plus. ∆OBS ∆O B S . OB = a + b. respectiv B a a ¸ a intersectiile acestei drepte cu semidreptele SA. Cazul λ < 0 se trateaz˘ similar. trei perechi de triunghiuri asemenea: ∆OAS ∆O A S . deoarece ele au un unghi comun.3. de data ı a ¸ aceasta. b. prin urmare. rezult˘ c˘ ¸ ¸ ¸ ¸ a a −→ − A B = λb. −− −→ O B = λ(a + b). a ¸ ¸ Presupunem acum. respectiv SB.3. iar vectorii a si b nu sunt aa ¸ ¸ a ¸ coliniari. dar vectorii a si b sunt. din care rezult˘ imediat proprietatea 4). SA si SB.3. ¸ Proprietatea 4) este evident˘ ˆn anumite cazuri speciale: dac˘ scalarul λ se anuaı a leaz˘ . . (1. Obtinem. paralel˘ cu dreapta OAB si not˘ m cu A . care nu apartine dreptei OAB si construim semidreptele ¸ ¸ SO. pentru orice λ ∈ R si pentru orice doi vectori liberi a.3. ¸ ¸ Ca si ˆn cazul propriet˘¸ii 4). ˆn continuare. Cum. ı ¸ ı aceeasi directie si acelasi sens. dac˘ λ + µ = 0 sau dac˘ cel putin unul dintre scalari este a a a ¸ egal cu zero. Alegem pe semidreapta SO punctul O astfel ˆncˆ t |SO | = λ · |SO|. L˘ s˘ m deoparte aceste situatii si presupunem c˘ λ > 0. Alegem un punct O oarecare si construim punctele A si B astfel ˆncˆ t s˘ ¸ ¸ ı a a − → − − → −→ − avem OA = a si AB = b si.2) Proprietatea 4) rezult˘ acum din relatiile (1. Alegem un punct O arbitrar si construim punctele A si B astfel ¸ ¸ − → − − → ˆncˆ t OA = a si AB = b. si aici egalitatea este evident˘ pentru anumite situatii ¸ ı at ¸ a ¸ particulare: dac˘ a = 0. Mai construim punctele A ¸ ¸ si B astfel ˆncˆ t ¸ ı a −→ − −→ − OA = λa. pentru orice scalari λ si µ si pentru orice vector a. ¸ ı a Prin O ducem o dreapt˘ δ. coliniari.18 C APITOLUL 1 4) λ(a + b) = λa + λb. OB = λ(a + b). c˘ λ > 0. vectorii AB si A B au. −→ − A B = λb. De aici rezult˘ imediat c˘ a a −→ − O A = λa.

¸ ¸ ¸ ¸ a ¸ prin urmare. mai admitem a a ¸ ¸ c˘ |λ| > µ.1 Proiectiile vectorilor pe axe sau plane ¸ Axe Alegem o dreapt˘ oarecare ˆn spatiu. ¸inˆ nd cont de ipotezele a a a ¸ ¸ t a f˘ cute: a λa + µa = λa + µa = |λ| · a + |µ| · a = (|λ| + |µ|) · a = = |λ + µ| · a = (λ + µ)a . Pentru a demonstra c˘ relatia are loc. . a2 . λ2 . pe baza celor a ¸ ¸ ¸ demonstrate mai sus. deoparte aceste situatii. λ. ¸ a Propriet˘¸ile 1)–5). c˘ λ si µ au a ¸ ı a a ¸ acelasi semn. λ1 . c˘ vectorii din ambii membrii ai relatiei 5) ¸ ı a ¸ au aceeasi directie si acelasi sens. O dreapt˘ pe care s-a ales un sens pozitiv se numeste ax˘ sau dreapt˘ a ¸ a a orientat˘ . Avem. 1. din nou. ¸ ¸ Observatie. la orice num˘ r finit de ¸ at ¸ ¸ a sumanzi. cu alte cuvinte. cel putin egal cu 2. S˘ presupunem acum c˘ λ si µ au semne opuse si. se poate demonstra cu usurinta c˘ : ¸ ¸˘ a λ(a1 + a2 + · · · + ak ) = λa1 + λa2 + · · · + λak . orice numere reale. . λk si ¸ ¸ orice vectori a. . Propriet˘¸ile 4) si 5) pot fi extinse. pentru orice k natural. relatie echivalent˘ cu proprietatea 5). (λ1 + λ2 + · · · + λk )a = λ1 a + λ2 a + · · · + λk a.pentru fiaxrea ideilor.4. . Sensul opus va fi a a ¸ ı a a numit negativ.4 1. a . ak . avem (λ + µ)a + (−µ)a = (λ + µ − µ)a = λa. . s˘ demonstr˘ m c˘ ei au si acelasi modul. de la bun ˆnceput. ˆmpreun˘ cu faptul c˘ multimea V este un grup abelian (ceea at ı a a ¸ ce am demonstrat ˆn sectiunea precedent˘ ). ˆnseamn˘ c˘ aceast˘ multime este un ı ¸ a ı a a a ¸ spatiu vectorial peste multimea numerelor reale. Este clar. mai ˆntˆ i. este suficient. .V ECTORI S I COORDONATE 19 ¸ L˘ sam. . a1 . . Presupunem. Vom numi unul dintre cele dou˘ sensuri de a ı ¸ a pe aceast˘ dreapt˘ pozitiv si ˆl vom nota pe desen cu o s˘ geat˘ . Atunci numerele λ + µ si −µ vor avea acelasi semn si. prin inductie.

4.2) Verificare direct˘ . iar magnitudinile acestor proiectii vor fi egale. paralel˘ cu ı ¸ ¸ a planul Π.4. (1. paralel cu planul Π.1 (Chasles). Acest plan intersecteaz˘ axa ∆ ¸ a ˆntr-un punct A . Punctul A se numeste proiectia punctului A pe axa ∆.20 C APITOLUL 1 Alegem acum o ax˘ ∆ si pe ea alegem un segment nenul ca unitate de lungime. Printr-un punct oarecare aı ¸ ¸ A din spatiu ducem un plan Π1 . B. Dac˘ proiect˘ m punctele A si a a ¸ B pe axa ∆. dup˘ diferitele pozitii reciproce ale punctelor A. atunci proiectia se numeste a ¸ ¸ ortogonal˘ . ˆn mod evident. C. Avem. Presupunem ¸ a acum c˘ pe axa ∆ s-a ales si o unitate de lungime (o scal˘ ). a ¸ Vom numi magnitudine a unui segment orientat AB de pe ax˘ si-l vom nota cu sima¸ bolul (AB) num˘ rul dat de a (AB) = AB − AB dac˘ AB are acelasi sens cu ∆ a ¸ dac˘ AB si ∆ au sensuri opuse a ¸ (1. obtinem un segment orientat A B .4. are loc urm˘ toarea relatie: a ¸ (AB) + (BC) = (AC). Este clar c˘ dou˘ segmente orientate echivalente vor avea ca proiectii pe orice a a ¸ ax˘ segmente orientate echivalente. paralel cu planul Π. Dac˘ planul Π este perpendicular pe axa ∆. Pentru orice trei puncte A. a a ¸ Proiectia pe o ax˘ ˆn spatiu ¸ aı ¸   £ Fie ∆ o ax˘ ˆn spatiu si Π un plan care nu este paralel cu ∆. care se numeste ¸ ¸ proiectia segmentului orientat AB pe axa ∆. B.2 Teorema 1. Alegem acum un segment orientat oarecare AB. a ¸ . A este piciorul perpendicularei coborˆ te din punctul A pe a In a axa ∆.1) Num˘ rul (AB) se mai numeste si lungimea cu semn sau lungimea orientat˘ a sega ¸ ¸ a ı mentului orientat AB. (AB) = −(BA). magnitudine pe care o vom nota ¸ a cu pr∆ AB ( Π). paralel˘ cu planul Π.   ¦ 1. ˆ acest caz. C situate pe o ax˘ pe care s-a a ales o unitate de lungime. Atunci putem vorbi si a ¸ a ¸ despre magnitudinea proiectiei unui segment pe ax˘ .

Vom reformula definitia proiectiei ˆn modul urm˘ tor. OB = a + b. care se numeste proiectia punctului A pe planul Π. Proiectiile acestor segmente pe axa ∆. atunci vectorii O A . A B a ¸ −− −→ si O B sunt. B pe axa ∆. proiectiile vectorilor a. cˆ t si axa se afl˘ ˆntr-un a a a a ¸ aı acelasi plan. Dreapt˘ ∆1 intersecteaz˘ planul ¸ a a a a ˆntr-un punct A .5 Proiectia sumei vectorilor ¸ Presupunem c˘ pe axa ∆ se proiecteaz˘ doi vectori a si b. ¸ − → − − → Alegem un punct O si construim punctele A si B astfel ˆncˆ t OA = a si AB = b ¸ ¸ ı a ¸ −→ − si. respectiv. b si a+b. o familie de segmente orientate echipolente ˆntre a ¸ ı ele.V ECTORI S I COORDONATE 21 ¸ Consider˘ m acum un vector liber a. A. f˘ r˘ dificultate. a 1.4. care intersecteaz˘ axa ˆntr-un punct A . paralel cu planul Π. o dreapt˘ paralel˘ cu dreapta ∆1 . Proiectia se face paralel a a ¸ ¸ cu un plan Π sau paralel cu o dreapt˘ ∆1 . A . De aici rezult˘ c˘ proiectia ¸ ¸ ¸ a a ¸ sumei vectorilor este egal˘ cu suma proiectiilor termenilor. Mai aa ¸ . at 1. proiectia se numeste a a ¸ ¸ ortogonal˘ .3 Proiectia pe o ax˘ ˆntr-un plan ¸ aı Presupunem acum c˘ atˆ t axa ∆. formeaz˘ . paralel cu planul Π si se noteaz˘ cu pr∆ a ( Π). si la sume de mai mult de doi vectori. care nu este paralel˘ cu axa ∆.4. paralel˘ cu dreapta ∆. Ducem printr-un punct ¸ a a A al spatiului o dreapt˘ ∆1 . ¸ a dup˘ cum am mentionat mai sus. Acest vector se numeste proiectia a a a ¸ ¸ vectorului a pe axa ∆. prin urmare. ¸ −→ −→ − − Dac˘ O . Este clar c˘ aceast˘ proa ¸ a a prietate se poate extinde. a a a ı care se numeste proiectia punctului A pe axa ∆. adic˘ o clas˘ de echivalenta de segmente a a a ¸˘ orientate. Ducem. dac˘ atˆ t vectorii. Dac˘ dreapta ∆ este perpendicular˘ pe planul Π. ¸ a 1. cˆ t si figura care se proiecteaz˘ sunt situate ˆntra a a ¸ a ı un acelasi plan Π. Celelalte ¸ ¸ a notiuni din paragraful precedent se definesc ˆn mod analog si se bucur˘ de aceleasi ¸ ı ¸ a ¸ propriet˘¸i. B sunt proiectiile punctelor O.4. paralel˘ cu dreapta ∆1 . paralel˘ cu ı ¸ ¸ a dreapta ∆.4 Proiectia pe un plan ¸ Fie Π un plan si ∆ o dreapt˘ care nu este paralel˘ cu planul. adic˘ formeaz˘ un vector liber pe dreapt˘ . printr-un punct A al a a planului. Fie ∆1 o ¸ ¸ ¸ ı a dreapt˘ din planul Π.

2). ¸ ¸ ı a a ¸ dup˘ cum se stie. si λ1 . .4. . a ¸ a pr∆ (a + b) = pr∆ a + pr∆ b. .22 C APITOLUL 1 mult.4. Atunci vectorul λ1 a1 + λ2 a2 + · · · + λk ak se numeste combinatie liniar˘ a vectorilor considerati. adic˘ magnitudinea proiectiei unei combinatii liniare de vectori pe o ax˘ este egal˘ a ¸ ¸ a a cu combinatia liniar˘ a proiectiilor vectorilor (cu aceeasi coeficienti). utilizˆ nd notatia introdus˘ mai devreme. ¸ a ¸ ¸ ¸ . .4. Cei doi vectori. . a a ¸ ı at avem si ¸ (O B ) = (O A ) + (A B ) sau.4) rezult˘ urm˘ toarea egalitate: at ¸ a a pr∆ (λ1 a1 + λ2 a2 + · · · + λk ak ) = λ1 pr∆ a1 + λ2 pr∆ a2 + · · · + λk pr∆ ak . atunci. fix˘ m un punct O pe ea si determin˘ m a ¸ a a ¸ a − → −→ − punctele A si B din spatiu astfel ˆncˆ t s˘ avem OA = a si OB = λa. (1. (1. λ2 . Proiectˆ nd punctele A si B pe axa ∆ ˆn punctele A si B . obtinem dou˘ tria ¸ ı ¸ ¸ a unghiuri asemenea.7 Proiectia unei combinatii liniare de vectori ¸ ¸ Fie a1 .4) 1. ¸ ¸ a ¸ Din egalit˘¸ile (1. prin a a urmare. OAA si OBB .4. Dac˘ a = 0 sau λ = 0. Din propriet˘¸ile asem˘ n˘ rii afirmatia noastr˘ ¸ at a a ¸ a rezult˘ imediat. . c˘ a = 0 si λ = 0. ak un sistem oarecare de vectori (nu neap˘ rat distincti). . proiectia acestui a ı ¸ ¸ vector pe orice ax˘ ∆. ˆn virtutea egalit˘¸ii (1.3) si (1. . ca si magnitudinea acestei proiectii se ˆnmultesc cu acelasi a ¸ ¸ ı ¸ ¸ scalar. ¸ 1. iar sensurile coincid pentru λ > 0 si sunt opuse a ¸ ¸ ¸ ¸ pentru λ < 0.4. dac˘ pe ax˘ s-a ales si o unitate de lungime.3) adic˘ magnitudinea proiectiei sumei vectorilor pe o ax˘ este egal˘ cu suma magnitua ¸ a a dinilor proiectiilor termenilor. Presupunem. prin urmare avem: a pr∆ (λa) = λ pr∆ a. Alegem o ax˘ ∆.4. este clar c˘ nu avem ce demonstra. λk a ¸ ¸ un sistem oarecare de k numere reale. a2 .6 Proiectia produsului unui vector cu un scalar ¸ Vom demonstra c˘ prin ˆnmultirea unui vector a cu un scalar λ.4. au aceeasi directie.

5. .5. . .5. a2 . .5. din a a egalitatea (1. .5.3) se obtine ¸ ak = − λ1 λ2 λk−1 a1 − a2 · · · − ak−1 . a a respectiv un sistem liniar independent. este necea ¸ sar si suficient ca cel putin unul dintre acesti vectori s˘ poat˘ fi scris ca o combinatie ¸ ¸ ¸ a a ¸ liniar˘ a celorlalti.2)   ¦ S˘ presupunem c˘ vectorii (1. λk . ˆ caz contrar. Pentru ca vectorii (1. .1) formeaz˘ un sistem liniar dependent.5. astfel ˆncˆ t ı a λ1 a1 + λ2 a2 + · · · + λk ak = 0.1) Definitia 1.2. nu toate nule. a ¸ (1. vectorii se numesc liniar independenti.1) sub forma a ı ¸ a = µ1 a1 + µ2 a2 + · · · + µk ak . .5. In ¸ Este clar c˘ vectorii sunt liniar independenti dac˘ si numai dac˘ din egalitaa ¸ a ¸ a tea (1.5. .1) verific˘ o relatie de forma (1.5. a ¸ a Teorema 1. ak (1.5 Dependenta liniar˘ a vectorilor ¸ a a1 . Se mai spune.5.5. c˘ vectorii (1.V ECTORI S I COORDONATE 23 ¸ 1. atunci vom spune c˘ a este o combinatie liniar˘ a acestor vectori . Vectorii ¸ se numesc liniar dependenti dac˘ exist˘ numerele reale ¸ a a λ1 .1) (cu k > 1) s˘ fie liniar dependenti.3) (1. λk λk λk . de asemenea. Atunci. Este clar c˘ nu reducem ge¸ ¸ a neralitatea dac˘ presupunem c˘ ultimul coeficient este nenul: λk = 0. Dac˘ un vector a se poate scrie ˆn functie de vectorii (1.3).3) rezult˘ c˘ a a λ1 = λ2 = · · · = λk = 0. ˆn care a a a ¸ ı cel putin unul dintre coeficienti este diferit de zero.

5. Este evident c˘ un sistem format dintr-un singur vector este liniar dependent dac˘ a a si numai dac˘ vectorul este nul. ¸ ¸ ˆ exist˘ un scalar nenul λ astfel ˆncˆ t a2 = λa1 . ˆntr-adev˘ r. avem urm˘ torul rezultat: a Teorema 1. adic˘ vectorii sunt coliniari. din nou. Dac˘ cel putin a a ¸ a ¸ unul dintre vectori este nul. cu sisteme formate din cel In a mult trei vectori. s˘ presupunem acum c˘ vectorii a1 si a2 sunt coliniari. este o combinatie liniar˘ a celorlalti k − 1 vectori: ¸ a ¸ ak = β1 a1 + β2 a2 + · · · + βk−1 ak−1 . 2 sau trei ¸ vectori. Doi vectori sunt liniar dependenti dac˘ si numai dac˘ sunt coliniari. In ¸ a ¸ vectori nu poate fi egal cu zero.3) si exist˘ cel putin un coeficient nenul (ˆntrucˆ t coe¸ a ¸ ı a ficientul lui ak este 1). atunci putem scrie 0a1 + 1a2 = 0. s˘ presupunem c˘ unul dintre vectorii (1. a ¸ a ¸ Invers. atunci nici unul nu ¸ a ¸ ˆ particular. ¸ a¸ a   £   ¦ Fie a1 si a2 doi vectori liniar dependenti. ceea ce ˆnseamn˘ a vectorii sunt.1. ˆ cadrul acestui curs. egalitate care este de forma (1. a ı a a Invers.24 C APITOLUL 1 adic˘ ak este o combinatie liniar˘ a celorlalti k − 1 vectori.vom avea de-a face. Dac˘ trecem toti termenii ˆn membrul stˆ ng. obtinem a ¸ ı a ¸ −β1 a1 − β2 a2 − · · · − βk−1 + 1 · ak = 0.3. de regul˘ . De aceea este interesant s˘ evidentiem sensul geometric al depena ¸ dentei liniare sau al independentei liniare pentru sisteme formate din 1.1).5. ultia a mul. de exemplu. In virtutea teoremei precedente. liniar dependenti. .5. ¸ a Pentru cazul a doi vectori.1) sunt liniar independenti. ı a˘ ı a ¸ Consecinta 1. de exemplu a2 = 0. Dac˘ vectorii (1. nici unul dintre poate fi scris ca o combinatie liniar˘ a celorlalti.

Consecinta 1. fireste. obtinem un punct a ¸ M1 . Atunci orice alt vector a din plan se poate descompune ˆn functie de vectorii e1 ¸ ı ¸ si e2 . segmentele orientate a aı ¸˘ care se obtin sunt continute ˆn plan. E2 si M din plan ˆn asa fel ˆncˆ t a ¸ ¸ ı ¸ ı a −→ − −→ − −→ − OE1 = e1 . rezult˘ c˘ exist˘ un num˘ r real x astfel ˆncˆ t OM1 = xOE1 .2.4. atunci a2 = λa1 . ∆. punctele O. ei ne furnizeaz˘ ¸ ¸ In a descompuneri ale altor vectori. altfel spus.5. prin urmare. O un punct oarecare al planului.4)   ¦ a = xe1 + ye2 . vectorii a1 si a2 sunt egali. ˆ mod a a a a ı a In . Proiectˆ nd punctul M pe dreapta OE1 . atunci. atunci fie λ = a2 / a1 . paralel cu dreapta OE2 . iar a ¸ −→ − −− −→ −→ − OE1 = 0. A1 si A2 sunt pe o aceeasi a at ¸ ¸ ¸ dreapt˘ . Vectorii liniar independenti vor juca un rol esential. Datorit˘ coliniarit˘¸ii vectorilor a1 si a2 . Un prototip de astfel de descompunere este dat de urm˘ toarea teorem˘ : a a Teorema 1. cu alte cuvinte exist˘ dou˘ numere reale (unic determinate) x si y astfel ˆncˆ t ¸ a a ¸ ı a   £ (1. ˆ particular. Presupunem acum c˘ ambii vectori sunt nenuli. ˆ Intrucˆ t vectorii OE1 si OM1 sunt coliniari. ¸ ¸ ı Aunci exist˘ (si sunt unice!) trei puncte E1 . c˘ dac˘ ˆi atasam unui punct din plan. deoarece unul dintrei ei este o combinatie liniar˘ a celuilalt. Dac˘ segmentele orientate OA1 si OA2 au a ¸ acelasi sens. atunci a2 = ¸ ı a −λa1 . Faptul c˘ vectorii apartin planului Π ˆnseamn˘ c˘ directiile lor sunt paralele a ¸ ı a a ¸ cu planul sau. Fie. OM = a. pe de alt˘ parte. S˘ presupunem c˘ ˆntr-un plan Π sunt dati doi vectori necoliniari e1 a aı ¸ si e2 . ˆn timp ce dac˘ ele au sensuri opuse. a ¸ a −→ − −→ − Alegem un punct O si construim punctele A1 si A2 astfel ˆncˆ t OA1 + a1 si OA2 = ¸ ¸ ı a ¸ a2 . M2 punctul ce se obtine proiectˆ nd punctul M pe dreapta a ¸ a − → −− − −→ OE2 . Dac˘ A1 = A2 . paralel cu dreapta OE1 .V ECTORI S I COORDONATE 25 ¸ adic˘ vectorii sunt liniar dependenti. OE2 = e2 . Fie. deci sunt a a ¸ ¸ liniar dependenti. Dac˘ ¸ ¸ a a A1 = A2 . Doi vectori sunt liniar independenti dac˘ si numai dac˘ ei nu sunt ¸ ¸ a¸ a coliniari.

a a ¸ ¸ .5) Cum vectorii e1 si e2 sunt liniar independenti.5) din egalitatea (1. Cum OM = OM1 + OM2 .5. x si y astfel ˆncˆ t s˘ avem a ¸ ı a a a = x e1 + y e2 . c˘ acesta este a ¸ aa a cel de-al treilea vector. f˘ r˘ a reduce generalitatea. Prin urmare. a Mai r˘ mˆ ne s˘ demonstr˘ m unicitatea numerelor reale x si y.6)   ¦ Presupunem c˘ vectorii a a1 . Putem presupune. deci ele determin˘ un plan Π. a ı a egalitatea (1.8) Dac˘ atasam vectorii unui punct O. Dac˘ sc˘ dem egalitatea (1. M1 .5.8). Atunci cel putin unul dintre ei se poate scrie ca o combinatie ¸ ¸ ¸ liniar˘ a celorlalti doi.5. exist˘ dou˘ numere reale λ1 si λ2 astfel ˆncˆ t s˘ a a ¸ ı a a avem a3 = λ1 a1 + λ2 a2 . a3 (1. Datorit˘ relatiei (1. M2 sunt necolia ¸ −− −→ niare.5. (1. S˘ presupunem c˘ a a a a ¸ a a ar exista alte dou˘ numere reale. (1. M2 .5.5. OM2 = a2 . exist˘ un y real astfel ˆncˆ t OM2 = y OE2 . obtinem a a ¸ (x − x )e1 + (y − y )e2 = 0. Pentru ca trei vectori s˘ fie liniar dependenti este necesar si suficient a ¸ ¸ ca ei s˘ fie coplanari. −→ −− −→ −− Dac˘ vectorii OM1 si OM2 sunt necoliniari. a2 . vectorul OM3 apartine. a ¸ S˘ vedem acum ce se ˆntˆ mpl˘ ˆn cazul ˆn care avem trei vectori.4) este verificat˘ .5.5. ¸ ¸ ¸ a ¸ adic˘ x = x si y = y . OM3 = a3 .7) sunt liniar dependenti.4).26 C APITOLUL 1 −− −→ −→ − −→ − −− −→ −− −→ analog.5. Avem urm˘ torul a ı a aı ı a rezultat: Teorema 1. obtinem trei puncte M1 . M3 astfel ˆncˆ t a ¸˘ ¸ ı a −− −→ −− −→ −− −→ OM1 = a1 . obtinem c˘ x − x = 0 si y − y = 0. atunci punctele O. a  £ (1.

de exemplu. z astfel ˆncˆ t ı a a = xe1 + ye2 + ze3 . atunci exist˘ trei numere reale. e2 . S˘ admitem. a1 = λa2 .5. exist˘ dou˘ constante λ1 si λ2 astfel ˆncˆ t s˘ avem ı a a ¸ ı a a a3 = λ1 a1 + λ2 a2 si. OE2 = e2 . s˘ presupunem c˘ vectorii (1. OM = a. prin urmare. cei trei ¸ a vectori sunt coplanari. E2 . (1.5. de exemplu vectorii a1 si a2 nu sunt coliniari. ı a ¸ ˆn virtutea teoremei 1. Dac˘ vectorii a −− −→ −− −→ −− −→ OM1 si OM2 sunt coliniari. e3 (1.5. putem conchide c˘ ˆn spatiu exist˘ triplete de ¸˘ aı ¸ a vectori liniar independenti. adic˘ . coliniar cu ceilalti doi vectori. a a Drept consecinta a acestei teoreme.5. ¸ ¸ a a de asemenea. ¸ ¸ a x.7) sunt liniar dependenti. E3 ¸ ¸ a si M astfel ˆncˆ t s˘ avem ¸ ı a a −→ − −→ − −→ − −→ − OE1 = e1 . Invers. pentru a a a ˆnceput. planului Π. atunci avem. y.4.7) sunt coplanari. din nou.8) rezult˘ c˘ vectorul OM3 este.6.5. vectorii (1.4.9) sunt liniar independenti si a este un vector oarecare. a a   £   ¦ Alegem un punct oarecare O din spatiu si determin˘ m punctele E1 .V ECTORI S I COORDONATE 27 ¸ de asemenea. relatie a ¸ ¸ care se poate rescrie sub forma a1 = λa2 + 0a3 . prin urmare cei trei vectori sunt coplanari. prin urmare.10) Aceast˘ descompunere a lui a este unic˘ . atunci din relatia (1. conchidem c˘ cei trei vectori sunt coplanari. c˘ doi dintre vectori. adic˘ : ¸ ı ¸ a Teorema 1. Atunci. cu atˆ t mai mult. OE3 = e3 . ¸ Si ˆn spatiu avem un rezultat similar teoremei 1. Dac˘ vectorii a e1 . . ¸ ¸ Dac˘ toti trei vectorii sunt coliniari.

λ2 . M3 proiectiile punctului M pe dreptele OE1 . a (1.5. OE1 E3 . de exemplu ¸ a1 .5.6. rezult˘ c˘ exist˘ un num˘ real ¸ ¸ a a a a −− −→ −→ ˆ − x astfel ˆncˆ t OM1 = xOE1 . (1.12) sunt liniar dependenti. a3 . exist˘ trei numere reale λ1 . adic˘ cei patru vectori sunt. a ¸ ı ˆ Intrebarea natural˘ care se pune este: ce se ˆntˆ mpl˘ dac˘ avem mai mult de trei a ı a a a vectori? R˘ spunsul este dat de teorema care urmeaz˘ .13) Atunci. aceast˘ relatie se poate rescrie sub forma ¸ ¸ a a ¸ µ1 a1 + µ2 a2 + µ3 a3 + 0a = 0. a a   ¦   £ Teorema 1. a2 .14) unde nu toti coeficientii se anuleaz˘ . M2 . ¸ Unicitatea numerelor x. ˆntr-adev˘ r. OE3 . (1.5.12) trei sunt liniar independenti.7.5. Se constat˘ cu usurinta c˘ a ¸ ¸˘ a −→ −− − −→ −− −→ −− −→ OM = OM1 + OM2 + OM3 . respectiv OE1 E2 . In mod analog. ¸ Presupunem c˘ dintre cei patru vectori a a1 .5. y. a ¸   £ . adic˘ ˆntre ei exist˘ o relatie de a ¸ aı a ¸ forma µ1 a1 + µ2 a2 + µ3 a3 = 0.4. a2 . a3 .13) sunt liniar dependenti.28 C APITOLUL 1 Not˘ m cu M1 . (1. Orice patru vectori sunt liniar dependenti.11) −→ − −→ − Cum vectorii OE1 si OM1 sunt coliniari si OE1 = 0. ˆn virtutea teoremei 1. a ı a ¸ Dac˘ vectorii (1. λ3 astfel ˆncˆ t ı a ı a a = λ1 a1 + λ2 a2 + λ3 a3 . z se demonstreaz˘ ca si ˆn cazul teoremei 1. liniar dependenti. adic˘ vectorii (1.5. paralel a ¸ cu planele OE2 E3 . OE2 . exist˘ numerele reale y si z astfel ˆncˆ t ı a a ¸ ı a −− −→ − → −− − −→ − → − OM2 = y OE2 si OM3 = OE3 .

7. a2 } este drept. Fie {a1 . a3 } un sistem ordonat de trei vectori liniar independenti ¸ ¸ din spatiu. a2 . a2 . Un sistem (ordonat) de vectori liniar independenti {a1 . a1 . a1 }. ˆn timp ce sistemele {a3 . Num˘ rul x se numeste a a ı a a ¸ componenta vectorului a. a2 } si {a2 . Este clar c˘ dac˘ sistemul {a1 . a ¸ Definitia 1.V ECTORI S I COORDONATE 29 ¸ 1. a1 } ¸ a a este stˆ ng si viceversa. conform sectiunii a a ¸ precedente. 3. ¸ a 1.6. atunci. atunci ¸ a a tot drepte sunt si sistemele {a2 . un punct O si alegem trei puncte A1 . Se poate constata imediat c˘ dac˘ sistemul {a1 . sistemul se numeste stˆ ng. adic˘ ı In a dac˘ rotatia se face ˆn sensul acelor de ceasornic. Observatie. a1 .6 Orientarea sistemelor de doi si trei vectori liniar inde¸ pendenti ¸ Definitia 1. un punct O. vectorul OM se va numi raz˘ vectoare sau vector a . atunci sistemul {a2 . A2 . a3 . ı a Alegem pe dreapta ∆. pe care ˆl vom numi ı a ı originea coordonatelor. Dac˘ M a a −→ − este un punct oarecare al dreptei. a2 } ˆntr-un ¸ ¸ ı plan se numeste un sistem drept dac˘ atunci cˆ nd atasam cei doi vectori punctului O ¸ a a ¸˘ −→ − din plan. ¸ ¸ ı {a1 . i = 1. A3 astfel ¸ a ¸ ¸ −→ − ˆncˆ t s˘ avem ai = OAi . se face ˆn sens trigonometric. a3 . rotatia se face ˆn sens trigonometric ¸ ¸ ¸ ı (invers sensului acelor de ceasornic). pe care ˆl vom a ı numi vector unitar sau versor. adic˘ alegem dou˘ puncte A1 si A2 din plan astfel ˆncˆ t a1 = OA1 si a2 = a a ¸ ı a ¸ −→ − ı OA2 . Dac˘ acum a este un vector oarecare de pe dreapt˘ . rotatia ˆn jurul punctului O care aplic˘ A1 ı a ¸ ı a peste A2 pe cel mai scurt drum. ˆ caz contrar. e.7 Coordonate pe dreapt˘ a Fie ∆ o dreapt˘ oarecare. exist˘ un singur num˘ r real x astfel ˆncˆ t a = xe. ca si mai sus. v˘ zut din punctul A3 . Fix˘ m. a1 } si {a3 . Acelasi sistem se numeste stˆ ng dac˘ rotatia mentionat˘ mai sus se face ˆn sensul ¸ ¸ a a ¸ ¸ a ı acelor de ceasornic. a2 . ˆnzestrat˘ cu versorul e. ˆnzestrat˘ cu versorul e. pe drumul cel mai scurt. relativ la dreapta ∆. a ¸ ı ¸ a Observatie. a3 } se numeste drept dac˘ ı a a ¸ a ˆn planul OA1 A2 . a3 } este drept. 2. a2 }. a2 . cˆ nd rotim vectorul a1 ˆn jurul punctului O pentru a-l aplica peste vectorul a2 a (ca directie si sens). a3 } sunt stˆ ngi. Sistemul {a1 . Alegem pe ea un vector nenul oarecare. Dreapta ∆ se va numi de-acum ax˘ de coordonate.

Sega ı a a mentul OE va fi ales ca scar˘ a lungimilor pe dreapta ∆. mai departe.7.8. de regul˘ . coordonata a unui punct M de pe dreapt˘ nu este altceva decˆ t magnitudinea (OM ) a segmentului a a orientat AB. Prin urmare. M2 ) = |x2 − x1 |. Utilizˆ nd definitia coordonatelor. Coordonata unui punct este unic determinat˘ doar ˆn momentul ˆn care a a ı ı s-au ales: • versorul dreptei. Invers. punctul E pe dreapt˘ astfel ˆncˆ t s˘ avem OE = e. Mai a ¸˘ precis.1). M2 ) distanta dintre punctele M1 si M2 . Formula (1.1) (1.7. M (x). Aceast˘ distanta se poate exprima cu ajutorul coordonatelor. adic˘ lungimea sega ¸ ¸ a mentului M1 M2 . Pentru orice puncte M1 (x1 ) si M2 (x2 ) de pe axa de coordonate au ¸ loc egalit˘ ¸ile: at   ¦ (M1 M2 ) = x2 − x1 . Astfel. a Trebuie remarcat c˘ exist˘ o infinitate de moduri de a asocia coordonate punctelor a a de pe dreapt˘ . a a a a pozitia fiec˘ rui punct de pe axa de coordonate este unic determinat˘ prin prescrierea ¸ a a coordonatei acelui punct.7. (1. pentru fiecare ı ¸˘ a num˘ r real x exist˘ un singur punct M de pe axa ∆ a c˘ rui coordonat˘ este x.2) Din teorema lui Chasles rezult˘ c˘ a a (OM1 ) + (M1 M2 ) = (OM2 ) =⇒ (M1 M2 ) = (OM2 ) − (OM1 ). Not˘ m cu ρ(M1 .7. ρ(M1 . Pentru a scoate ˆn evidenta c˘ num˘ rul real x este coordonata punctului ı ¸˘ a a M . avem urm˘ toarea teorem˘ : a a Teorema 1.2) rezult˘ a ¸ ¸ a imediat din formula (1. Datorit˘ introducerii coordonatelor. iar componenta acestui vector se numeste coordonata ¸ ¸ punctului M . vom scrie. −→ − Alegem. • originea dreptei.1). fiec˘ rui punct M de pe axa de coordonate ∆ i se a a pune ˆn corespondenta un singur num˘ r real – coordonata sa x. obtinem egalitatea (1.7.   £ .30 C APITOLUL 1 de pozitie al punctului M .

Avem. x si y sunt. Segmentele orientate OE1 si OE2 definesc dou˘ axe de ¸ ¸ a coordonate. de exemplu: ¸ ı . Componentele x si y ale vectorului OM se numesc coordonate afine ¸ ¸ ale punctului M relativ la reperul (O.8. de fapt. e1 . ˆn care s-a fixat un sistem de ı −→ − coordonate afine (O. Coeficientii x si y din descompunerea (1. vom utiliza ˆn mod frecvent ı ¸ ¸ a ¸ ı notatia M (x.4 rezult˘ c˘ a se poate a a reprezenta ˆn mod unic sub forma ı a = xe1 + ye2 . Din teorema 1. construind punctele E1 si E1 astfel ˆncˆ t ¸˘ ¸ ¸ ı a −→ − −→ − OE1 = e1 si OE2 = e2 . y) ı ¸˘ a ¸ sau. ¸ −→ − Definitia 1. dac˘ vectorii bazei sunt a¸ a subˆntelesi.10. iar vectorii e1 ¸ ¸ si e2 – vectorii bazei. respectiv Ox. (1. e2 – doi vectori liniar independenti (necoliniari) ¸ ¸ ¸ din planul Π. e2 ). paralel cu axele OY . ˆn a ¸ a ı timp ce y se numeste ordonat˘ . ¸ Introducerea componentelor vectorilor permite ˆnlocuirea diferitelor relatii dintre ı ¸ vectori cu relatii ˆntre componentele lor.9. e2 ). acum. Fie O un punct si e1 . Vectorul OM se numeste raza vectoare sau vectorul de ¸ pozitie al punctului M .1) Definitia 1. Dac˘ x si y sunt coordonatele unui punct M . M un punct oarecare al planului Π. ı Definitia 1. Tripletul (O.1 Coordonate ˆn plan ı Coordonate afine Peste tot ˆn aceast˘ sectiune vom considera c˘ toate punctele si toti vectorii se afl˘ ı a ¸ a ¸ ¸ a ˆntr-un plan Π. Punctul O se numeste originea coordonatelor. ¸ Fie acum a un vector oarecare din planul Π.8.4. e2 ) se numeste reper afin sau sistem de coordonate ¸ afin ˆn planul Π. Dup˘ cum s-a v˘ zut ˆn sectiunea 1. e1 .V ECTORI S I COORDONATE 31 ¸ 1. e1 . y).8.1) se numesc componentele ¸ ¸ ¸ vectorului a relativ la sistemul de coordonate (O. ı Atasam vectorii e1 si e2 punctului O. y). a(x. Pentru a scoate ¸ ˆn evidenta faptul c˘ x si y sunt componentele vectorului a vom scrie a = a(x. e1 .8 1.8. magnitudinile proiectiilor a a ı ¸ ¸ ¸ vectorului a pe axele Ox si Oy. ¸ a Un sistem de coordonate afine se mai noteaz˘ si cu Oxy. x se numeste abscis˘ . e2 ). De regul˘ . Ox si Oy. ¸ Fie. pur si simplu.

dac˘ ¸ a a k a(X. Mai precis.  £ adic˘ pentru a obtine componentele vectorului definit de segmentul orientat AB.32 C APITOLUL 1 Teorema 1. Dac˘ X(x1 . y2 − y1 ). Consecinta 1. atunci   ¦ k k X= i=1 λi Xi . Y ) = i=1 λi ai (Xi . atunci ¸ a ¸ a − − → − − → AB = AB(x2 − x1 . y2 ) sunt dou˘ puncte din plan.4. este ¸ ¸ a necesar si suficient ca ei s˘ aib˘ componentele corespunz˘ toare proportionale. Componentele unei combinatii liniare de vectori sunt egale cu aceeasi ¸ ¸ combinatie liniar˘ a componentelor vectorilor. a at ¸ Consecinta 1. a ¸ trebuie s˘ sc˘ dem din coordonatele extremit˘¸ii sale coordonatele originii. Y = j=1 λj Yj . a a at   ¦ Rezult˘ imediat din teorema precedent˘ si din relatia a a¸ ¸ − − → −→ − − → AB = OB − OA. ¸ a a a ¸  £ . teorema rezult˘ direct din propriet˘¸ile proiectiilor. y2 ) s˘ fie coliniari.3. Pentru ca doi vectori a(x1 .9. Yi ). y1 ) si B(x2 . Cum componentele vectorilor nu sunt altceva decˆ t magnitudinile proiectiilor a ¸ acestor vectori pe axele de coordonate. y1 ) si b(x2 .

y2 = λy1 . Din teorema 1. pe de alt˘ parte.  ¦ V ECTORI S I COORDONATE 33 ¸ Dup˘ cum am v˘ zut ˆn sectiunea 1.8. y2 ) sunt   £   ¦ x= x1 + x2 . (1.8. putem scrie ¸ aa ı ı a a egalitatea precedent˘ si cˆ nd unul dintre numitori se anuleaz˘ .2) cu λ real. ceea ce ˆnseamn˘ c˘ . vectorii a si b sunt coliniari dac˘ si a a ı ¸ ¸ a¸ numai dac˘ ˆntre ei exist˘ o relatie de forma aı a ¸ b = λa.3) implic˘ si egalitatea ı ¸ a a at a¸ x2 y2 = .2) este echivalent˘ cu dou˘ a a a a egalit˘¸i numerice: at x2 = λx1 . (1. formal.8. Mention˘ m. c˘ ¸ a ¸ ¸ a a a se poate utiliza conventia c˘ de fiecare dat˘ cˆ nd un numitor este zero.5. 2 y= y1 + y2 .5.8. a¸ a a Consecinta 1. Coordonatele mijlocului A al unui segment de dreapt˘ cu capetele ¸ a ı ¸ ˆn punctele A1 (x1 . Remarc˘ m c˘ egalit˘¸ile (1.9 rezult˘ c˘ egalitatea (1. 2 Rezult˘ imediat din egalitatea a − → 1 −→ −→ − − OA1 + OA2 OA = 2 si din teorem˘ . ¸ a   £ .3) ceea ce ˆncheie demonstratia. se admite c˘ ¸ a a a a si num˘ r˘ torul care ˆi corespunde este zero. y1 ) si A2 (x2 . x1 y1 cu conditia ca ambii numitori s˘ fie diferiti de zero.

o raz˘ polar˘ ρ ≥ 0. vom a a a ¸ a In a ¸ considera ca sens pozitiv de rotatie ˆn jurul polului acel sens ˆn care trebuie s˘ rotim ¸ ı ı a directia pozitiv˘ a axei Ox. pe drumul cel mai scurt. j) se numeste sistem de coordonate rectangular sau ¸ cartezian. ρ se numeste raz˘ polar˘ . pentru puncte diferite de pol. perpendiculari unul pe cel˘ lalt. Unghiurile se m˘ soar˘ ˆn radiani. i si j. este suficient s˘ consider˘ m c˘ −π < ϕ ≤ π. ˆn mod unic. iar ρ. ¸ a Fie M un punct oarecare din plan (diferit de origine). dar. sensul pozitiv este sensul invers ¸ ı a mersului acelor de ceasornic. Alegem aı a a a un punct O si doi vectori de lungime 1. (1. diferit de pol. Pentru ca fiec˘ rui punct din plan. expresiile care intervin sunt mult mai ¸ ı a simple atunci cˆ nd sunt scrise ˆn coordonate carteziene. pe care o ı ı ¸ a vom numi ax˘ polar˘ . adic˘ de lungime 1). de regul˘ .8. M˘ rimile ρ si ϕ ¸ a ¸ a ¸ se numesc coordonate polare ale punctului M . x. un sistem de coordonate carteziene Oxy si un a ı ¸ sistem de coordonate polare astfel ˆncˆ t polul s˘ coincid˘ cu originea coordonatelor ı a a a carteziene. y = ρ sin ϕ. Mai precis. a ¸ ¸ a Toate propriet˘¸ile valabile ˆntr-un sistem de coordonate afin oarecare r˘ mˆ n adev˘ rate at ı a a a si ˆntr-un sistem rectangular. a aı Fie acum M un punct oarecare al planului.34 C APITOLUL 1 1. ˆn fine. peste ¸ a directia pozitiv˘ a axei Oy. pentru a o suprapune. Consider˘ m ˆn plan. j} vom spune c˘ este ortonormat˘ (ceea ce ˆnseamn˘ c˘ a a ı a a vectorii sunt ortogonali. Vom spune acum c˘ am introdus ˆn plan a ı un sistem de coordonate polare.3 Coordonate polare Alegem ˆn planul Π un punct O. a a a a Aceste valori ale lui ϕ se numesc principale. unde k este un num˘ r ˆntreg. Vom nota cu ρ distanta de la M la ¸ polul O si cu ϕ m˘ rimea unghiului dintre semidreptele OM si OA. ı ¸ Fiec˘ rui punct din plan is se poate atasa. ˆ sfˆ rsit. Mai alegem o unitate de m˘ sur˘ pentru lungime si. De regul˘ . sunt definite pˆ n˘ la un termen ı a a 2kπ. Despre baza {i.2 Coordonate rectangulare Presupunem c˘ ˆn planul Π a fost aleas˘ o unitate de m˘ sur˘ pentru lungime. adic˘ perpendiculari si “normati”. ϕ – coordonatele sale polare.4) . iar axa polar˘ s˘ coincid˘ cu directia pozitiv˘ a axei Ox. simultan. Sis¸ a ¸ temul afin de coordonate (O. Avem. ˆn mod evident: ı x = ρ cos ϕ. y – coordonatele sale carteziene. a ¸ ı a a Valorile lui ϕ.8. pe care ˆl numim pol si o semidreapt˘ OA. ˆn schimb. ¸ a a ˆn timp ce ϕ se numeste unghi polar. un a a a a ¸ ı sens pozitiv de rotatie ˆn jurul polului O.8. a ı 1. i. a ı a s˘ i se asocieze un singur unghi polar.

care se numesc octanti de ı ¸ ı ¸ coordonate.9 1.8. sin ϕ = y x2 + y2 . Pentru exprimarea coordonatelor polare ˆn functie de ı ¸ cele carteziene. Coordonata x se numeste abscis˘ . .1) Segmentele orientate OE1 . e2 .V ECTORI S I COORDONATE 35 ¸ Formulele (1. e2 .1 Coordonate ˆn spatiu ı ¸ Coordonate afine si rectangulare ¸ Fie O un punct oarecare al spatiului si e1 . componen¸ ¸ −→ − tele x.9. z ale vectorului s˘ u de pozitie. e3 se numesc vectorii bazei. Oy ¸ a si Oz. prin definitie. OE3 = e3 . dac˘ vectorii bazei sunt a a subˆntelesi. cos ϕ = x x2 + y2 . z ai descompunerii: ¸ a = xe1 + ye2 + ze3 . e2 . Coordonatele unui punct M . E3 astfel ˆncˆ t ı ¸ ¸ ı a −→ − −→ − −→ − OE1 = e1 . a Definitia 1. (1. e1 . ˆn ipoteza c˘ punctul M nu coincide cu polul. Cele trei plane determinate de cˆ te dou˘ axe de coordonate se numesc plane ¸ a a de coordonate. e3 – trei vectori liniar independenti ¸ ¸ ¸ (adic˘ necoplanari). relativ la acelasi reper sunt. e1 . Cuadrupletul (O. Se numesc componente ale unui vector a relativ la reperul (O. Definitia 1.9. a a Un sistem de coordonate afin se mai noteaz˘ cu Oxyz. e3 ) se numeste reper afin sau sistem de co¸ ¸ ordonate afine ˆn spatiu. y.4) exprim˘ coordonatele carteziene ale punctului M ˆn functie a ı ¸ de coordonatele sale polare. iar coordonata z – cot˘ . OM . care rezult˘ imediat din (1. y. Aceste plane ˆmpart spatiul ˆn opt zone. Punctul O se numeste originea coordonatelor. E2 . a ¸ ¸ a coordonata y – ordonat˘ .12. Ox. se pot folosi ı a formulele urm˘ toare. iar vectorii ı ¸ ¸ e1 . e3 ) ¸ coeficientii x. 1. OE2 = e2 .11.4): a a ρ= x2 + y 2 . OE2 si OE3 determin˘ cele trei axe de coordonate. din nou. e2 .8. Construim punctele E1 .

¸ ı ¸ a a Alegem un sens de rotatie pozitiv ˆn planul Π. perpendicular˘ pe planul Π si orientat˘ astfel ˆncˆ t In a ¸ a a ¸ a ı a rotatia pozitiv˘ din planul Π. z. j. ˆ sfˆ rsit. unde ρ. vom spune c˘ tripletul de vectori (e1 . M1 – proiectia sa ortogonal˘ pe ¸ ¸ a planul Π si Mz – proiectia ortogonal˘ a punctului M pe axa Oz. e2 . Atasam acesti vectori a ¸ ¸ unui punct O. altfel vom spune c˘ este a a stˆ ng. adic˘ determin˘ m punctele E1 . E2 . e2 . ˆn cele ce urmeaz˘ . sistemele de a ı a coordonate vor fi totdeauna drepte. ı Teorema 1. din punctul E3 ) se produce ˆn sensul invers mersului acelor de ceasorı nic. e1 . k. E3 .9 si consecintele sale se pot adapta f˘ r˘ probleme la cazul spatiului. acum.36 C APITOLUL 1 Ca si ˆn cazul reperelor plane. Fie. Π a a ı ¸ si ˆn acest plan alegem un punct O si o semidreapt˘ Ox. Fiec˘ rui punct din a ¸ a . ϕ sunt coordonatele polare ale punctului M1 ˆn planul Π. ¸ ¸ a Coordonatele cilindrice ale punctului M sunt trei numere ρ. ˆn planul OE1 E2 . cu segmentul orientat a a a ¸ ¸ OE2 . a ¸ a Cel mai simplu dintre sistemele de coordonate afine ˆn spatiu este sistemul de ı ¸ coordonate rectangular sau cartezian.9. Denumirea de ı “coordonate cilindrice” este legat˘ de faptul c˘ suprafata ce contine toate punctele a a ¸ ¸ corespunzˆ nd aceleiasi valori a coordonatei ρ este un cilindru. e3 ). Peste tot.2 Coordonate cilindrice Alegem o unitate de m˘ sur˘ pentru lungime ˆn spatiu. ˆn jurul punctului O. ca directie si sens. i. ¸ ¸ aa ¸ singura diferenta fiind faptul c˘ se mai adaug˘ ˆnc˘ o coordonat˘ . a Un sistem de coordonate (O. e3 ) este drept sau stˆ ng. Atunci un sistem de coordonate rectangular sau cartezian ˆn a a ı spatiu este determinat de alegerea unui punct O si a trei vectori de lungine 1. Alegem un plan oarecare. privit˘ din directia pozitiv˘ a axei Oz s˘ se produc˘ ˆn ¸ a a ¸ a a aı sens invers mersului acelor de ceasornic. ¸˘ a aı a a 1. e3 ) este drept. e3 ) se numeste drept sau stˆ ng. alegem o ax˘ OZ. distingem sisteme de coordonate drepte si stˆ ngi.1).9. e2 . Dac˘ aceast˘ rotatie. ¸ ı ¸ a Consider˘ m un triplet de vectori necoplanari (e1 . ˆn jurul lui O. Presupunem c˘ ˆn spatiu s-a ales o unitate de aı ¸ m˘ sur˘ pentru lungime. e2 . dac˘ nu se mentioneaz˘ altfel. iar z = (OM ). Atunci ˆn planul ¸ ı ı ı Π este definit un sistem de coordonate polar. pe ¸ ı ı cel mai scurt drum. privit˘ din extremitatea segmentului orientat OE3 (cu a a ¸ a alte cuvinte. astfel ˆncˆ t s˘ fie verificate a a ı a a relatiile (1. ¸ ¸ perpendiculari ˆntre ei. Rotim segmentul orientat OE1 . iar axa polar˘ este ı a Ox. M un punct oarecare din spatiu. ˆn care polul este O. ϕ. care pleac˘ din acest punct. dup˘ cum ¸ a a tripletul (e1 . pˆ n˘ cˆ nd el coincide.

ca si axele Ox si Oz. mai departe. ı a a ı Valoarea lui ϕ nu este definit˘ pentru punctele de pe axza Oz. Fie. θ – unghiul dintre ¸ axa Oz si segmentul orientat OM si. ¸ a ¸ Fie M un punct oarecare din spatiu. iar unghiul ¸ ϕ – latitudine. y = ρ sin θ sin ϕ.9. ca si ˆn cazul coordonatelor ¸ ı cilindrice. ca si ˆn cazul coordonatelor polare. z = ρ cos θ. un plan Π. aceast˘ valoare este definit˘ doar pˆ n˘ a ¸ ı a a a a la un multiplu ˆntreg de π. ϕ – unghiul cu care trebuie rotit˘ axa ¸ ¸ ı a Ox ˆn asa fek ˆncˆ t s˘ coincid˘ cu semidreapta OM1 . diferit de O. cu un punct O ¸˘ a a si o ax˘ Ox.3 Coordonate sferice Pentru introducerea coordonatelor sferice este necesar. precum si a unei axe Oz. 1. iar unghiul θ se consider˘ a varia ˆn intervalul [0. Fiec˘ rui punct al ¸ a a spatiului. cu originea ˆn O si astfel ˆncˆ t axele Ox si ¸ ı ¸ ı a ¸ Oz s˘ coiuncid˘ cu axele cu acelasi nume ale sistemului cilindric. sa alegem o unitate de m˘ sur˘ pentru lungime.V ECTORI S I COORDONATE 37 ¸ spatiu i se pot asocia coordonate ρ si z unice. Valoa¸ ¸ ı a rea lui ϕ este definit˘ doar pentru puncte ce nu se afl˘ pe axa Oz si. ρ – distanta de la punctul M la punctul O. ˆn fine. Acolo unde este a definit˘ . θ. iar M1 – proiectia sa ortogonal˘ pe planul ¸ ¸ a Π. este definit˘ pˆ n˘ la un multiplu ˆntreg de π. . dac˘ alegem si ı ¸ ı a ¸ un sistem de coordonate cartezian ˆn asa fel ˆncˆ t originile celor dou˘ sisteme s˘ ı ¸ ı a a a coincid˘ . Ca si ˆn cazul coordonatelor cilindrice. atunci coordonatele a a ¸ carteziene se pot exprima ˆn functie de cele cilindrice prin relatiile: ı ¸ ¸ x = ρ cos ϕ. Denumirea de “coordonate sferice” provine din faptul c˘ suprafata ce contine a ¸ ¸ toate punctele cu o aceeasi valoare a coordonatei ρ este o sfer˘ . ρ ¸ ı ¸ este ˆntotdeauna strict pozitiv˘ . π]. ˆi corespund valori bine definite ale coordonatelor ρ si θ. y = ρ sin ϕ. ϕ se numesc ı ¸ ı a a a coordonate sferice ale punctului M . Numerele ρ. ca si ˆn cazul a a ¸ ¸ ı coordonatelor polare. Unghiul ϕ se numeste longitudine. atunci coordonatele carteziene se exprim˘ ˆn functie a ¸ ¸ aı ¸ de cele sferice prin relatiile: ¸ x = ρ sin θ cos ϕ. Dac˘ ˆn spatiu este a a a ı aı ¸ dat si un sistem de coordonate cartezian. iar ρ este ˆntotdeauna pozitiv˘ . z = z.

e1 .1 Transform˘ ri de coordonate a Coordonate afine Consider˘ m.10. e2 = α12 e1 + α22 e2 . a ı a ¸ Primul sistem ˆl vom numi sistemul vechi. ˆ virtutea teoremei 1.1). ı e1 = α11 e1 + α21 e2 −→ − OO = α1 e1 + α2 e2 . (1.10. Presupunem acum c˘ un punct oarecare M din plan are coordonatele vechi x si y si a ¸ ¸ coordonatele noi x si y .1) Din aceast˘ egalitate.10. e2 (α12 . −− −→ −→ − OM = xe1 + ye2 . (1. α21 ). aı ¸ a ı ¸ obtinem formulele de transformare ¸ x = β11 x + β12 y + β1 y = β21 x + β22 y + β2 unde O(β1 . (1.4. β21 ).2) Dac˘ ˆn rationamentele precedente schimb˘ m ˆntre ele coordonatele vechi si cele noi.10. Mai departe.10 1. e2 (β12 . β22 ). (O. e1 . e1 (β11 . e2 ) si (O .38 C APITOLUL 1 1. e1 (α11 . precum si componentele vectorilor a ¸ e1 si e2 relativ la sistemul vechi: ¸ O (α1 . iar cel de-al doilea – sistemul nou.3) . obtinem atunci formulele de transformare In ¸ x = α11 x + α12 y + α1 y = α21 x + α22 y + α2 . dou˘ sisteme de coordonate afine. β2 ). Avem. e2 ). obtinem a a ¸ xe1 + ye2 = α1 e1 + αe2 + x (α11 e1 + α21 e2 ) + y (α12 e1 + α22 e2 ) = (α11 x + α12 y + α1 )e1 + (α21 x + α22 y + α2 )e2 .10. α2 ). utilizˆ nd formulele (1. Vrem s˘ g˘ sim o relatie ˆntre cele dou˘ perechi de coordo¸ a a ¸ ı a nate ale acestui punct. . ˆnainte de toate. Presuı punem c˘ se cunosc coordonatele punctului O . α22 ). ˆn plan. O M = x e1 + y e2 − −→ − → −→ −− − OM = OO + O M .

e2 .4) y1 = α21 x1 + α22 y1 + α2 −→ − Dup˘ cum se stie. α2 . α23 . Atunci.4). e1 . e1 . e3 (α13 . e3 ) a ı ¸ ı si (O . de asemenea. e3 ) dou˘ sisteme de coordonate afine ˆn spatiu (cel vechi si cel nou). 2 si c˘ matricea ¸ ¸˘ a ¸ a A= este inversa matricii B= β11 β12 . i = 1. Y = y1 − y X = x1 − x .   z = α31 x + α32 y + α33 z + α3 . al˘ turi de punctul M . ˆnc˘ un punct. N . ¸ ¸ obtinem ¸ x1 = α11 x1 + α12 y1 + α1 . ¸ a ı ¸ ¸ Presupunem.10. Atunci vechile coordonate se exprim˘ ˆn functiile de cele noi prin formulele: aı ¸  x = α11 x + α12 y + α13 z + α1  y = α21 x + α22 y + α23 z + α2 . α21 . α23 ). α22 . α31 ). ale c˘ rui coordonate a a ı a a vechi si noi le vom nota. e2 .10. y1 si x1 . cu x1 . y1 . (1. α33 ).10. Fie (O.V ECTORI S I COORDONATE 39 ¸ Se poate constata cu usurinta c˘ αi = −βi . c˘ se cunosc coordonatele noii origini ¸ ı a si componentele vectorilor noii baze relativ la vechea baz˘ : ¸ a O (α1 . componentele (vechi si noi) ale vectorului M N vor fi date de a ¸ ¸ X = x1 − x. ca si mai ˆnainte. obtinem formulele de transformare pentru a ¸ ¸ componentele unui vector: X = α11 X + α12 Y .2) si (1.10. Y = α21 X + α22 Y . din formulele (1. respectiv.2). α3 ). e2 (α12 . Utilizˆ nd formulele (1. e1 (α11 . Y = y1 − y . β21 β22 α11 α12 α21 α22 Consider˘ m acum. Transform˘ rile de coordonate ˆn spatiu se scriu ˆn mod absolut analog.

iar cel nou – cu (O . ı ¸ ˆ ambele cazuri vom nota cu ϕ unghiul dintre vectorii i si i . formulele (1. i. avem urm˘ toarele expresii pentru componentele vectorilor i si j : In a ¸ α11 = cos ϕ.10. sunt ortogonale. i . 1. b) ˆn directii opuse.2) cap˘ t˘ forma In aa x = x cos ϕ − y sin ϕ + α1 . j ). dup˘ cum rotatiile pe drumul cel mai scurt de la i la j a a ¸ si de la i la j se fac: ¸ a) ˆn aceeasi directie (fie ambele ˆn sensul acelor de ceasornic. atunci ˆn ¸ a a ¸ ı primul caz avem π ψ = ϕ + + 2kπ.40 C APITOLUL 1 Cu ajutorul unor formule analoage se exprim˘ si coordonatele noi ˆn functie de coora¸ ı ¸ donatele vechi. (1. Y = α21 X + α22 Y α23 Z .10. ˆn sensul celei mai In ¸ ı scurte rotatii de la i la j. ˆ ceea ce priveste regulile de transformare a componentelor vectoriIn ¸ lor. se obtine: ¸ X = α11 X + α12 Y + α13 Z . Vom a a ¸ nota sistemul de coordonate vechi cu (O. ˆ primul caz.2 Coordonate rectangulare ˆn plan ı Consider˘ m acum cazul particular al transform˘ rilor de coordonate ˆn plan. fie ambele ˆn sens ı ¸ ¸ ı ı opus mersului acelor de ceasornic).5) . Vom distinge dou˘ cazuri. Z = α31 X + α32 Y α33 Z . cˆ nd a a ı a ambele sisteme de coordonate. α12 = cos ψ. α21 = sin ϕ. α22 = sin ψ. 2 ˆ ambele cazuri. Dac˘ not˘ m cu ψ unghiul dintre vectorii i si j . y = x sin ϕ + y cos ϕ + α2 .10. atˆ t cel vechi cˆ t si cel nou. 2 ˆn timp ce ˆn cel de-al doilea caz avem ı ı ψ =ϕ− π + 2kπ. j).

egal cu produsul dintre normele celor doi vectori si al a ¸ cosinusului unghiului dintre ei. ¸ 2. unde ϕ este unghiul dintre cei doi vectori. Se numeste produs scalar al celor doi vectori ¸ ¸ ¸ num˘ rul real.11.10. Dac˘ O = O.1 Produsul scalar al vectorilor Definitie si propriet˘ ti fundamentale ¸ ¸ a¸ Definitia 1. atunci formulele (1.V ECTORI S I COORDONATE 41 ¸ ˆn timp ce ˆn al doilea caz. adic˘ : a a · b = a · b cos ϕ. avem: ı ı x = x cos ϕ + y sin ϕ + α1 . α2 ).10.11 1.11.13. y = y + α2 si se numesc formulele de transformare a coordonatelor prin transportul paralel ¸ (translatia) axelor de coordonate cu vectorul a(α1 .5) cap˘ t˘ forma: a ¸ aa x = x + α1 . notat a · b. si se numesc formulele de transformare a coordonatelor prin rotatia sistemului ˆn ¸ ¸ ı jurul originii cu unghiul ϕ. Atunci formulele (1.5) cap˘ t˘ forma: a aa x = x cos ϕ − y sin ϕ. y = x sin ϕ + y cos ϕ.10. Sunt interesante urm˘ toarele dou˘ cazuri particulare importante ale formulelor (1. Presupunem c˘ i = i si j = j . Alegem un punct oarecare O ˆn spatiu si construim un segment orientat OA astfel ı ¸ ¸ ˆncˆ t ı a − → a OA = .1) . 1.5): a a 1. y = x sin ϕ − y cos ϕ + α2 . a (1. Fie a si b doi vectori.

Prin urmare. 3) distributivitatea fata de adunarea vectorilor: ¸˘ a · (b + c) = a · b + a · c. dac˘ una dintre cele dou˘ a a at a a relatii are loc.7) Din nou.2) a produsului scalar. a · (λb) = λ(a · b). ¸ ı a Vom enumera.11.5).11. si de data aceasta. reprezentarea (1.6) (1. Atunci a a b cos ϕ = pr∆ b.1) se poate rescrie sub ¸ a forma a · b = a pr∆ b. (1.11. a a ¸ 2) compatibilitatea cu ˆnmultirea vectorilor cu scalari: ı ¸ (λa) · b = λ(a · b). (1.11. ˆn cele ce urmeaz˘ . principalele propriet˘¸i ale produsului scalar ı a at si le vom demonstra pe cele care nu sunt chiar evidente.2) Denumirea de “produs scalar” este legat˘ atˆ t de faptul c˘ rezultatul produsului scalar a a a este un num˘ r.11.3) Aceast˘ proprietate rezult˘ direct din definitia produsului scalar. at ¸ ¸ a · (b + c) = a pr∆ (b + c) = a pr∆ b + a pr∆ c = a · b + a · c. exist˘ diferente ¸ a a ¸ esentiale ˆntre cele dou˘ tipuri de produse. desi. ¸ 1) comutativitatea: a · b = b · a.11. (1. asadar. Utilizˆ nd formula (1.11. Avem.11. asa c˘ este suficient s˘ demonstr˘ m una ¸ ¸ a ¸ a a a dintre ele. (1.11.precum si pro¸ ¸ priet˘¸ile proiectiei. datorit˘ comutativit˘¸ii. . dup˘ cum vom vedea mai jos. datorit˘ comutativit˘¸ii produsului scalar. (b + c) · a = b · a + c · a. este suficient s˘ demonstr˘ m prima afirmatie. cˆ t si de faptul c˘ acest tip de produs are anumite propriet˘¸i comune a a ¸ a at cu produsul numerelor reale.5) Este clar c˘ .42 C APITOLUL 1 Not˘ m cu ∆ axa definit˘ de segmentul orientat OA. Vom a at a a ¸ utiliza.4) (1. formula (1. de exemplu (1.2) si propriet˘¸ile proiectiei. atunci are loc si cealalt˘ . unde proiectia este ortogonal˘ . a ¸ at ¸ obtinem succesiv: ¸ a · (λb) = a pr∆ (λb) = λ a pr∆ b = λ(a · b).11.

produsul a dou˘ numere reale ¸ a poate fi egal cu zero dac˘ si numai dac˘ cel putin unul dintre numere este egal cu a¸ a ¸ zero. Produsul scalar a doi vectori este un scalar. ¸ a ¸ ı fireste. Acesta este motivul pentru care nu are sens s˘ ne punem m˘ car a a problema asociativit˘¸ii produsului scalar al vectorilor liberi. petru evitarea confuziilor. Dac˘ unul dintre a a a ¸ a vectori este egal zero. Dac˘ ambii vectori sunt nenuli. s˘ presupunem acum c˘ vectorii verific˘ relatia (1.11. (1. deci cos ϕ = 0.11. Astfel. Trebuie s˘ remarc˘ m. atunci ϕ = π/2. ˆncepem prin a scrie relatia (1.11. at . ϕ = 0). adic˘ dac˘ cei doi ¸ ı a a a a vectori sunt perpendiculari. ¸ Observatie.10) Afirmatia rezult˘ imediat din definitia produsului scalar a doi vectori (ˆn acest caz. a Invers. a at 4) Doi vectori a si b sunt perpendiculari dac˘ si numai dac˘ produsul lor scalar ¸ a¸ a este egal cu zero: a · b = 0. la rˆ ndul s˘ u. ca ˆn exemplul urm˘ tor: ı a (2a + 3b)(4c − 5d) = 8a · c − 10a · d + 12b · c − 15b · d. atunci el poate fi considerat pe orice alt vector. prin urmare acest produs nu mai poate fi ˆnmultit scalar.9) poate fi ˆndeplinit˘ doar dac˘ cos ϕ = 0.V ECTORI S I COORDONATE 43 ¸ Pe baza acestor trei propriet˘¸i. Remarc˘ m c˘ proprietatea 4) marcheaz˘ o diferenta esential˘ dintre produsul scaa a a ¸˘ ¸ a lar al vectorilor si produsul numerelor reale. ¸ 5) Produsul scalar a unui vector cu el ˆnsusi este egal cu p˘ tratul normei acestui ı ¸ a vector: a · a = a 2.8) sub forma a ı ¸ a b cos ϕ = 0. putem trage concluzia c˘ ˆnmultirea combinatiilor at aı ¸ ¸ liniare de vectori se poate face termen cu termen. deci conditia ¸ este ˆndeplinit˘ . ı a a ¸ deci relatia (1. atunci si normele lor sunt nenule. ˆn schimb. c˘ nu are sens s˘ vorbim ¸ a a a a de produse scalare de mai mult de doi factori. (1.11.9) Dac˘ vectorii sunt perpendiculari. (1.11.8) ˆ Intr-adev˘ r. Ultimele dou˘ propriet˘¸i au un caracter oarecum mai “geometric”. Produsul scalar a doi vectori. de unde a·b = 0. poate fi egal cu zero si dac˘ ambii ı ¸ a vectori sunt diferiti de zero.9).11. cu un ı ¸ a a al treilea vector.

10) si (1.11. ¸ at se constat˘ imediat c˘ produsele scalare dintre vectorii bazei sunt date de urm˘ toarea a a a tabl˘ de multiplicare: a · i j k i 1 0 0 (1. iar vectorii aı a a ¸ sunt perpendiculari unii pe altii. Faptul c˘ a a a baza este ortonormat˘ ˆnseamn˘ . combinˆ nd formulele (1.11. k} baza ortonormat˘ care genereaz˘ acest sistem de coordonate.12) Cu aceast˘ expresie. se exprim˘ prin formula a a · b = XX + Y Y + ZZ . j. Din propriet˘¸ile produsului scalar.12).13) De asemenea.11. (1. conditia de ortogonalitate a vectorilor a si b se va scrie.11. obtinem pentru lungimea a ¸ ¸ vectorului a formula a = X 2 + Y 2 + Z 2. c˘ toti vectorii au lungime 1. produsul scalar a doi vectori. care au urm˘ toarele expresii ˆn raport a ¸ a ı cu baza de coordonate: a = Xi + Y j + Zk. ˆn spatiu. produsul scalar dintre a ı ¸ a a si b va fi ¸ a · b = (Xi + Y j + Zk) · (X i + Y j + Z k) = XX i2 + XY i · j+ + XZ i · k + Y X j · i + Y Y j2 + Y Z j · k + ZX k · i + ZZ k2 = = XX + Y Y + ZZ .11) a vectorilor bazei. un sistem de coordonate rectangular. Utilizˆ nd tabla de ˆnmultire scalar˘ (1.11.44 C APITOLUL 1 1. XX + Y Y + ZZ = 0.11.11. (1.2 Exprimarea produsului scalar ˆn coordonate ı Alegem. cu originea ˆntr-un punct O. dati prin componentele lor relativ la un sistem ¸ ¸ de coordonate rectangular Oxyz. Asadar. prin a ¸ ¸ urmare. reamintim. b = X i + Y j + Z k.11) j 0 1 0 k 0 0 1 Presupunem acum c˘ se dau doi vectori a si b. descrise mai sus. ı ¸ ı Fie {i.11.14) . (1.

M ) ¸ a ¸ ¸ −− −→ dintre cele dou˘ puncte este egal˘ cu lungimea vectorului M M (x −x. 1) Prima proprietate exprim˘ un fapt de natur˘ geometric˘ : dac˘ vectorii a si b a a a a ¸ nu sunt coliniari.1). Vom enumera.1 Produsul vectorial al vectorilor Definitie si propriet˘ ti fundamentale ¸ ¸ a¸ Definitia 1. Y. Produsul vectorial dintre vectorul a si vectorul b este. notat prin a × b. ˆ sfˆ rsit. prin definitie. utilizˆ nd formulele (1. a a ı atunci produsul lor vectorial se defineste prin urm˘ toarele trei conditii: ¸ a ¸ (i) lungimea vectorului a × b este egal˘ cu a a (iii) tripletul de vectori (a.12) si (1.12 1. Z) si b(X . M (x. Dup˘ cum se stie.11.11. distanta d(M. 2) dac˘ cei doi vectori nu sunt paraleli.11. y −y. Y . z) si M (x . cu 0 < ϕ < π. 1.V ECTORI S I COORDONATE 45 ¸ S˘ presupunem acum c˘ se dau dou˘ puncte din spatiu prin coordonatele lor cartea a a ¸ ziene ortogonale. atunci. propriet˘¸ile fundamentale ale produsului vectorial a doi ı a at vectori. y. (1. atunci norma vectorului a × b este egal˘ cu aria paralelogramului a construit pe segmentele OA si OB.14). iar ¸ ¸ b sin ϕ. z −z). M ) = (x − x)2 + (y − y)2 + (z − z)2 . prin definitie. determinat prin urm˘ toarele conditii: a ¸ 1) dac˘ vectorii a si b sunt coliniari. z ). unde O este un punct arbitrar din spatiu. mai ˆntˆ i. adic˘ fac ˆntre ei un unghi ϕ. a a adic˘ este dat˘ de formula a a d(M. Z ). ¸ dati prin componentele lor relativ la o baz˘ ortonormat˘ : ¸ a a cos ϕ = √ XX + Y Y + ZZ X2 + Y 2 + Z2 X 2+Y 2 +Z 2 . ¸ . produsul lor vectorial a ¸ ¸ a × b este egal cu zero.12. (ii) vectorul a × b este perpendicular pe ambii vectori a si b.14. b. putem stabili o formul˘ In a ¸ a ¸ a pentru calculul cosinusului unghiului format de vectorii a(X. a × b) este direct. y . ¸ ¸ ¸ vectorul.

cˆ t si pentru valori negative ale scalarului λ. ¸ a ¸ 3) Produsul vectorial este compatibil cu ˆnmultirea cu scalari a vectorilor: ı ¸ (λa) × b = λ(a × b). Vom demonstra. ˆntrucˆ t ambii sunt perpendiculari vectorii a si b. a ¸ ¸ ˆn timp ce pentru λ < 0 ei au. a a ¸ 2) Produsul vectorial este anticomutativ: a × b = −b × a. vectorii din cei doi membrii ai relatiei (1. ambii. sau dac˘ cei doi vectori sunt coliniari.prin urmare unghiul dintre veca ¸ torii λa si b este egal cu π − ϕ. Mai trebuie ı a ¸ s˘ demonstr˘ m. c × (a + b) = c × a + c × b. Lungimea vectorului λ(a × b) este egal˘ ı a ¸ a cu |λ| a b sin ϕ. ˆns˘ .4) (1. (1.12. Asadar. prin urmare. a a a ¸ ¸ ¸ a ı a imediat. D˘ presupunem acum c˘ nu suntem a a ˆn nici una dintre aceste dou˘ situatii. c˘ acesti vectori au si acelasi sens. (1.12. din nou. Dac˘ a at ¸ a λ = 0. De asemenea. acelasi sens cu vectorul a × b. ˆn acest caz.12.atunci vectorii λa si a au sensuri opuse. atunci vectorii a si λa au a ¸ acelasi sens. direct din definitie. S˘ evalu˘ m acum a a lungimea vectorului din membrul drept. Dac˘ λ > 0.12. prin urmare. c˘ pentru λ > 0 acesti doi vectori au. Astfel. Este clar c˘ acesti doi a ¸ a ¸ vectori sunt coliniari. (1.2) au acceasi norm˘ . avem: ¸ ı (λa) × b = λa b sin(π − ϕ) = |λ| a b sin ϕ. Se observ˘ .12. Dac˘ λ < 0.3) Datorit˘ anticomutativit˘¸ii produsului vectorial. relatia (1.12. ¸ ¸ ¸ (λa) × b = λa b sin ϕ = |λ| a b sin ϕ.46 C APITOLUL 1 − → −→ − OA = a si OB = b. a ¸ Aceast˘ proprietate rezult˘ imediat din chiar definitia produsului vectorial.1) Demonstratia rezult˘ .5) . este clar c˘ aria triunghiului OAB este egal˘ cu ¸ a a − → −→ − jum˘ tate din norma produsului vectorial a vectorilor OA si OB. ı 4) Produsul vectorial este distributiv fata de adunarea vectorilor: ¸˘ (a + b) × c = a × c + b × c. sens opus vectorului a × b.12.prin urmare proprietatea are loc. unde ϕ este unghiul dintre cei doi vectori.2).2) (1. atunci ambii membrii ai relatiei sunt a ¸ egali cu zero. prin urmare unghiul dintre λa si b este tot ϕ. ambii. a × (λb) = λ(a × b). atˆ t pentru ¸ ¸ a a valori pozitive. este suficient s˘ demonstr˘ m una a at a a dintre cele dou˘ propriet˘¸i. Prin urmare.

din (1. Construim. dac˘ privim din punctul C. A B = b × c0 .12. dac˘ privim din punctul C. Rotim triunghiul OA B ˆn planul Π. atunci putem scrie: a a ¸ π − ϕ = a c0 sin ϕ. a a a ı ¸ Vom demonstra mai ˆntˆ i egalitatea ı a (a + b) × c0 = a × c0 + b × c0 . ˆ ¸ ¸ Intr-adev˘ r. (1. mai departe. a Egalitatea are loc. (1.ˆn jurullui O. Pentru aceasta. a dac˘ not˘ m cu ϕ unghiul dintre vectorii a si c0 . aı ¸ ¸ . ˆn sensul mersului acelor de ceasornic. triunghiul OA B . OA = a. este ¸ a ¸ suficient s˘ ˆnmultim relatia (1.7) rezult˘ egalitatea (1. Not˘ m cu A si B proiectiile ortogonale ale punctelor A a ¸ ¸ si B pe planul Π.7) Asadar. Segmentul orientat OA .12.12. Avem: ¸ ¸ OA = OA = OA cos −→ − OB = (a + b) × c0 . Vom ar˘ ta. ˆn jurul punctului O.6).ˆn planul Π. 2 −→ − ˆ plus.6) unde c0 = c/ c este un vector unitar. cu un ¸ ı ı unghi de π/2. din anticomutativitate. OB = a + ¸ ı a b.12. fix˘ m un punct O ¸ a − − → − → − − → −→ − si construim punctele A. cu un unghi de π/2. AB = b. deci construim punctele A si C astfel ˆncˆ t OA = a si OC = c0 . perpendicular pe dreapta OC si proiect˘ m ortogonal ¸ a pe el segmentul orientat OA.6).12.12. Segmentul orientat OA . Atasam vectorii a si c0 unui punct O ¸˘ ¸ − → − − → oarecare. −→ −→ −− − − −→ OB = OA + A B . ˆn mod evident.6) cu scalarul c .4). −→ − −− −→ OA = a × c0 . cea de-a doua rezultˆ nd. Se ı a obtine. proiectia ortogonal˘ pe Π a lui ¸ a OA. se constat˘ cu usurinta c˘ vectorii OA si a × c0 au aceeasi directie si acelasi In a ¸ ¸˘ a ¸ ¸ ¸ ¸ ¸ sens. va fi un reprezentant al produsului vectorial al vectorilor a si c0 .12. care trece prin punctul O si este perpendicular ¸ pe segmentul orientat OC. ca rezultat al rotatiei. Pentru a obtine acum (1. C astfel ˆncˆ t OC = c0 . obtinut ˆn urma a ¸ ı rotatiei. mai ˆntˆ i. cum anume se poate construi produsul vectorial al unui a ı a vector oarecare a cu un vector unitar c0 . Ducem ¸ ı a ¸ acum prin punctul O un plan Π. Trecem acum la demonstrarea relatiei (1.planul Π. B. este suficient s˘ demonstr˘ m prima egalitate. dac˘ unul dintre cei trei vectori este nul sau ı a dac˘ suma a+b este nul˘ . ˆl rotim. Presupunem c˘ nu suntem ˆn nici una dintre aceste situatii.V ECTORI S I COORDONATE 47 ¸ Din nou. pe a a a urm˘ . ˆn sensul mersului acelor ı ı ı ı de ceasornic.

De exemplu.8) . a si b doi vectori dati prin componentele lor: ¸ ¸ a = Xi + Y j + Zk. Sunt. obtinem a ı ¸ a × b = (Xi + Y j + Zk)(X i + Y j + Z k) = (Y Z − ZY )i+ + (ZX − XZ )j + (XY − Y X )k. Observatie. acum. Utilizˆ nd distributivitatea produsului vectorial ˆn raport cu adunarea vectorilor. j. nu un scalar. Ca urmare. a 1. k} baza ortonormat˘ a ¸ a de coordonate.12.2 Expresia produsului vectorial ˆn functie de componentele factoı ¸ rilor Consider˘ m un sistem de coordonate ortogonal Oxyz si fie {i.48 C APITOLUL 1 Propriet˘¸ile produsului vectorial descrise mai sus permit formularea unei reguli at pentru calculul produsului vectorial a dou˘ combinatii liniare de vectori liberi: pur si a ¸ ¸ simplu se calculeaz˘ produsul fiec˘ rui termen din prima combinatie cu fiecare termen a a ¸ din a doua combinatie si apoi se ˆnsumeaz˘ rezultatele. o serie de diferente care trebuie ¸inute minte: ¸ ¸ t 1) Produsul vectorial nu este comutativ – ordinea factorilor conteaz˘ . a 2) Produsul vectorial a doi vectori este un vector. (1. Produsul vectorial are o serie de similarit˘¸i cu produsul scalar al vecto¸ at rilor. deci a × b = (Y Z − ZY )i + (ZX − XZ )j + (XY − Y X )k. Totusi. Este usor de verificat c˘ vectorii bazei se ˆnmultesc vectorial dup˘ ¸ a ı ¸ a regulile descrise ˆn urm˘ toarea tabel˘ : ı a a × i j k i 0 k −j j −k 0 i k j −i 0 Fie.12. b = X i + Y j + Z k. produsul vectorial nu este asociativ. asa cum vom a a ¸ ¸ ¸ vedea ceva mai tˆ rziu. ¸ ¸ ı a (a + 2b) × (2c − 3d) = 2a × c − 3a × d + 4b × c − 6b × d. de data aceasta are sens s˘ consider˘ m produse de mai multi factori. totusi.

12. 0). 0). (1.9) X Y Z Observatie. 0) si b = b(xC − xA . Ei determin˘ doi vectori: a = AB si a ¸ − → b = AC. yA .9) rezult˘ imediat formule analitice pentru ¸ a a aria paralelogramului si aria triunghiului determinate de cei doi vectori.12. yB − yA .11) Sˆ consider˘ m acum cazul ˆn care avem tri puncte oarecare din planul xOy: a a ı − − → A(xA . B(xB . formula precedent˘ se mai poate scrie sub urm˘ toarea form˘ . Din expresia analitic˘ (1.12. ¸ . yB − yA . Este clar c˘ a = a(xB − xA . Astfel. 0). xC − xA yC − yA xC − xA yC − yA 0 x C yC 1 de unde rezult˘ c˘ a a x A yA 1 a × b = ± xB yB 1 . yC . i j k x A yA 1 x − xA yB − yA a × b = xB − xA yB − yA 0 = k B = k xB yB 1 . 0). (1.V ECTORI S I COORDONATE 49 ¸ Tinˆ nd cont de regula de dezvoltare a unui determinant de ordinul al treilea dup˘ ¸ a a prima linie. din ¸ formula mentionat˘ rezult˘ imediat c˘ ¸ a a a a×b=i adic˘ a Ariapar ≡ a × b = Y Y Z Z 2 Y Y X Z −j X Z X Z +k X Z Y . Y + X X Z Z 2 + X X Y Y 2 . yB . C(xC . a ¸ Prin urmare.10) Prin urmare.12. (1. x C yC 1 Avem. asadar. mult mai a a a usor de retinut: ¸ ¸ i j k a×b= X Y Z . aria triunghiului determinat de cei doi vectori este Ariatriun = 1 2 Y Y Z Z 2 + X X Z Z 2 + X X Y Y 2 .

B. de aceea nu se poate renunta la paranteze asa a ¸ ¸ cum se face.3 Dublul produs vectorial Dup˘ cum am putut constata pˆ n˘ acum. ¸ ı ı a de remarcat.12. de exemplu. prin definitie. Fie. produsul vectorial a doi vectori este. 2 x C yC 1 AriaABC (1. ˆn timp ce ı i × (j × j) = 0. Acelasi lucru se ˆntˆ mpl˘ . Cum ele sunt coliniare exact atunci cˆ nd aria triunghiului determinat de ele a este zero. Dup˘ cum am spus mai devreme. ambii membrii ai egalit˘¸ii de mai a at sus sunt egali cu zero. desigur.12. a. ˆn cele ce urmeaz˘ .12.12) a ¸ se anuleaz˘ . un vector. din a a a nou. ¸ ¸ a dublul produs vectorial al celor trei vectori este. ˆn cazul produsului numerelor reale sau complexe sau ˆn ı ı cazul produsului matricilor. C. ˆnseamn˘ c˘ cele trei puncte a a ı a a sunt coliniare exact atunci cˆ nd determinantul din membrul drept al ecuatiei (1.50 C APITOLUL 1 Aria triunghiului ABC din planul xOy este dat˘ de formula a x y 1 1 A A = ± xB yB 1 .13) Dac˘ unul dintre vectori este nul.12. prin urmare nu avem ce demonstra. c˘ are loc urm˘ toarea relatie: ı a a a ¸ (a × b) × c = (a · c)b − (b · c)a. Mention˘ m ¸ ¸ ¸ a c˘ produsul vectorial nu este asociativ. vectorul (a × b) × c. De acest fapt ne putem convinge cu usurinta. de exemplu: ¸ (i × j) × j = k × j = −i. Reaı ¸ zultatul acestei operatii este ceea ce se numeste dublu produs vectorial. Avem. a 1. ¸ ı a a . studiind ¸ ¸˘ produsele elementelor bazei canonice a spatiului tridimensional. adic˘ atunci cˆ nd triunghiul este degenerat. c˘ formula de mai sus ne d˘ un criteriu de coliniaritate pentru punctele a a A. semnul se alege astfel ˆncˆt membrul drept s˘ fie pozitiv. ¸ Vom demonstra. atunci. (1. de aceea are sens s˘ ˆnmultim acest vector cu un al treilea vector. Este. b si c trei vectori din spatiu.12) Fireste. de asemenea. prin urmare.

asadar exist˘ trei numere a ¸ a reale u. Avem. ¸ −→ − − → −→ − − → − − −→ → → − − −→ − → − → OX = OA × OB × OA = (OA · OA)OB − (OA · OB)OA. Consider˘ m vectorul x = (a × b) × a. In plus. OX} −→ −→ − − este drept. unde θ este unghiul ∠AOB. A. B. dac˘ vectorii a si b sunt coliniari. OB. − −→ − → − → −→ − Reperul {OA. OX = x. a Alegem o origine O arbitrar˘ a spatiului si fie X. prin urmare. Vom presua a ¸ pune. Pe de alt˘ at ı a parte. OA × OB} este o baz˘ a lui R3 . . ne putem convinge cu usurinta c˘ propriet˘¸ile sunt verificate de vectorul ¸ ¸˘ a at − − −→ → → − − −→ − → − → (OA · OA)OB − (OA · OB)OA. ı a a − → −→ − − → −→ − OX = OA × OB × OA. avem ¸ ¸ −→ − − → OX = OA 2 −→ − OB sin θ. c˘ toti cei trei vectori sunt nenuli. OC = c. Asadar.V ECTORI S I COORDONATE 51 ¸ dup˘ cum ne putem convinge imediat. −→ − Aceste propriet˘¸i ale vectorului OX definesc acest unghi ˆn mod unic. v. iar vectorii a si b sunt necolinia ¸ ¸ ari. Analog se demonstreaz˘ c˘ a a − → −→ − −→ − − −→ −→ → − − −→ −→ − − − → OA × OB × OB = (OA · OB)OB − (OB · OB)OA. OB = b. Pe de alt˘ parte. w astel ˆncˆ t ı a − − → − → −→ − − → −→ − OC = uOA + v OB + w(OA × OB). OA. prin urmare. C patru puncte din spatiu a ¸ ¸ ¸ − → −→ − − − → −→ − astfel ˆncˆ t s˘ avem OA = a. −→ − − → Din definitia produsului vectorial. deducem imediat c˘ OX este perpendicular pe OA ¸ a si se afl˘ ˆn planul OAB. deoarece tripletul de vectori ¸ aı a − → −→ − −→ − → − {(OA × OB). rezult˘ c˘ vectorii OB si OX se afl˘ de aceeasi parte a planului care a a ¸ a ¸ − → − → −→ ˆ − contine vectorii OA si OA × OB.

utilizˆ nd relatia (1. ˆns˘ .13. ˆntrucˆ t.13 1. utilizˆ nd relatia (1. (1. obtinem. obtinem ¸ ¸ − → −→ − − − → − − −→ → → − − −→ − → − → − −→ −→ → − − (OA × OB) × OC = u(OA · OA)OB − u(OA · OB)OA + v(OA · OB)OB− −→ −→ − − − → − v(OB · OB)OA = → − → −→ − − → −→ − −→ − − = −uOA − v OB − w(OA × OB) · OB OA+ − → −→ − − → −→ − − −→ → − + uOA + v OB + w(OA × OB) · OA OB = − − −→ → − − → −→ − − − − → → = (OA · OC)OB − (OB · OC)OA = = (a · c)b − (b · c)a. Din anticomutativi¸ ¸ a a ¸ tatea produsului vectorial.13.1) .12. Astfel. stabilit˘ mai devreme: ¸ a ¸ a a × (b × c) = −(b × c) × a = (b · a)c − (c · a)b. Se numeste produs mixt al celor trei vectori num˘ rul ¸ ¸ a (a. (1.1 Produsul mixt al vectorilor Definitie si propriet˘ ti fundamentale ¸ ¸ a¸ Fie a. c) := (a × b) · c.12. Fireste.13) c˘ pentru orice trei ¸ ¸˘ a ¸ a vectori a. Comparˆ nd vectorii (a × b) × c si a × (b × c) ajungem la concluzia c˘ ei pot fie a ¸ a egali doar dac˘ a −(b · c)a + 2(a · c)b − (a · b)c = 0. Se poate demonstra cu usurinta.14) 1. b si c trei vectori.dup˘ cum se vede din egalitatea de mai sus.13). b si c are loc urm˘ toarea identitate (identitatea lui Jacobi): ¸ a (a × b) × c + (b × c) × a + (c × a) × b = 0.52 C APITOLUL 1 − → −→ − − − → − → −→ − Dezvoltˆ nd (OA×OB)×OC si ¸inˆ nd cont de faptul c˘ OA×OB este perpendicular a ¸ t a a − → −→ − pe OA si pe OB. coeficientii celor trei a ı a a ¸ vectori nu sunt arbitrari. Observatie. b. si a a ¸ ı a ¸ suficient˘ . o conditie necesar˘ pentru ca cele dou˘ produse vectoriale duble s˘ fie egale ¸ a a a este necesar ca cei trei vectori s˘ fie coplanari. are sens s˘ calcul˘ m si produsul a×(b×c). Aceast˘ conditie nu este.12.

exprimat˘ de a a a urm˘ toarea teorem˘ . C punctele pentru care − → −→ − − − → OA = a. luat cu semnul plus dac˘ tripletul {a. Atunci V = Sh. b. c). b. a a Fie V volumul paralelipipedului construit pe segmentele OA. c} ¸ ¸ este drept dac˘ (a. ı (a × b) · c = S(e · c) = S pre c = ±Sh = ±V. a ¸ a a  £ . b. OB = b. ˆn mod evident. b. Consecinta 1. a ¸ a a Consecinta 1. b si c trei vectori necoplanari. OB si e = OE s˘ fie ¸ ¸ ı a ¸ a direct. −→ − Atasam acum punctului O un vector unitar OE.6. b. b = OB.   ¦ unde se ia semnul plus dac˘ tripletul (a. a × b = Se. c) este direct si semnul minus dac˘ triplea ¸ a tul este stˆ ng. c) este egal cu volumul paralelipipedului construit pe segmentele OA. c} este direct si a ¸ cu semnul minus dac˘ tripletul este stˆ ng. b. OC. perpendicular pe segmentele OA ¸˘ − −→ → − −→ − si OB si orientat astfel ˆncˆ t tripletul format din vectorii OA. c) < 0. b. c} este drept ¸ ¸ dac˘ (a. c) > 0 si stˆ ng dac˘ (a.8. OC = c.10. b. c) = 1 si stˆ ng dac˘ (a. b. Un sistem ortonormat de trei vectori liniar independenti {a. Fie a. Volumul tetraedrului OABC este dat de formula ¸ 1 V olOABC = ± (a. Ii atasam unui punct O si fie ¸ ¸ ¸ A. OB. c) = −1.V ECTORI S I COORDONATE 53 ¸ Produsul mixt al vectorilor are o interpretare geometric˘ remarcabil˘ . S ¸ ˆ altimea paraleli– aria paralelogramului construit pe segmentele OA si OB si h – In˘ ¸ ¸ ¸ pipedului. a Consecinta 1.7. a a ˆ Teorema 1. Atunci produsul mixt (a. 6 − → −→ − − − → unde a = OA. b. c = OC. B. OB si OC. Un sistem de trei vectori liniar independenti {a. Atunci. Prin urmare.

Este usor de constatat c˘ aceast˘ relatie se poate rescrie cu usurinta cu ajutorul unui ¸ a a ¸ ¸ ¸˘ determinant de ordinul al treilea: X1 Y1 Z1 (a. ˆ a ¸ In ambele cazuri egalitatea (1. ceea ce contrazice egalitatea (1. Pentru ca trei vectori a. b.4) .54 C APITOLUL 1 Produsul mixt al vectorilor ne permite.13. atunci vectorul a × b fie este egal cu a zero (dac˘ vectorii a si b sunt coliniari). Z3 ). fie este perpendicular pe vectorul c. b. Y3 . b. b. (1. Invers. b si c s˘ fie coplanari este necesar si suficient ¸ a ¸ ca produsul lor mixt s˘ fie egal cu zero: a   ¦ 1. Y1 .2 (a. vectorii a. c sunt dati prin compoa a a ¸ nentele lor: a(X1 . (1.13.11. c(X3 .2) are loc. c). ı a Teorema 1. atunci ei ar determina. b. cuprins ˆn teorema care urmeaz˘ . (1. de asemenea. Z2 ). c) = X2 Y2 Z2 X3 Y3 Z3 .13.2) are loc. c) = 0.13. c) = (a × b) × c = (Y1 Z2 − Y2 Z1 )X3 + (X2 Z1 − X1 Z2 )Y3 + + (X1 Y2 − X2 Y1 )Z3 = X1 Y2 Z3 + X2 Y3 Z1 + X3 Y1 Z3 − X1 Y3 Z2 − − X3 Y2 Z1 − X2 Y1 Z3 . obtinem: a ı ¸ ¸ (a.13. s˘ presupunem c˘ egalitatea (1.3) Utilizˆ nd expresiile ˆn coordonate pentru produsul vectorial si produsul mixt. relativ la o baz˘ ortonormat˘ . Y2 .13. b. b(X2 .13. ca ˆn teorema precedent˘ .2) Dac˘ vectorii a. s˘ stabilim un criteriu de a coplanaritate a trei vectori. c sunt coplanari.2). Dac˘ vectorii nu ar fi coplaa a a nari. un paralelipiped de volum ı a 0 = V = ±(a. Z1 ). Expresia produsului mixt ˆn coordonate ı   £ Presupunem c˘ .

b.1. c. B B .13. c) = (c. 1.2) a a ¸ a¸ a pentru ca vectorii (1. fie din definitie.14 Probleme Problema 1. 3) sunt mijloacele laturilor unui triunghi. a • dac˘ se schimb˘ ordinea a doi factori (nu neap˘ rat vecini). Pe laturile triunghiului ABC se construiesc paralelogramele arbitrare ABB A . C (0.V ECTORI S I COORDONATE 55 ¸ Din propriet˘¸ile determinantilor se obtin imediat urm˘ toarele relatii ˆntre produsele at ¸ ¸ a ¸ ı mixte a trei vectori.13. b. ı ¸ a Problema 1. S˘ se determine coordonatele vˆ rfurilor triunghiului. 0). c. S˘ se determine modulul vectorului. a. Ce relatii trebuie s˘ ˆndeplineasc˘ vectorii a. c˘ a ¸ at ¸ a ˆ dac˘ doi factori dintr-un produs mixt sunt liniar dependenti. semnul produsului a a a se schimb˘ (dar valoarea absolut˘ nu!). X3 Y3 Z3 (1.13. Un vector v face un unghi de 45◦ cu axa Ox. a a Problema 1. b) = (b. unghiul pe care ˆl face cu axa Oz si celelalte dou˘ componente.4. iar componenta sa pe Ox este vx = 3 2. fie din propriet˘¸ile determinantilor.2. c astfel ˆncˆ t ei s˘ ¸ aı a ı a a formeze un triunghi? Problema 1. In a ¸ a particular. a a Se constat˘ . BCC B . 1). b). a) = −(b. 2.13. luati ˆn diferite ordini: ¸ ı (a. produsul se anuleaz˘ . S˘ se determine un vector care face unghiuri egale cu cele trei axe ale a unui reper ortonormat direct.5. ¸ a Problema 1. a) = −(a. valoarea a a ı produsului nu se schimb˘ . ¸ . b. din (1. Punctele A (1. Prin urmare: • dac˘ facem o permutare circular˘ a factorilor ˆntr-un produs mixt. un unghi de 60◦ cu axa √ a Oy. CAA C .4) rezult˘ c˘ putem rescrie conditia necesar˘ si suficient˘ (1. 0. a. stiind c˘ modulul vectorului este egal cu unitatea.3. S˘ se arate c˘ se poate construi un triunghi avˆ nd a a a −− − − − − −→ − → − → laturile egale si paralele cu A A . de asemenea. C C .3) s˘ fie coplanari sub forma a X1 Y1 Z1 X2 Y2 Z2 = 0.5) 1. c) = −(c. B (2.

ı a a Problema 1. In trapezul ABCD lungimile bazelor AD si BC sunt ˆn raportul 3 : ¸ ı − → −→ − 2.13. ¸ Problema 1. In trapezul ABCD. Luˆ nd ca baz˘ vectorii AD si AB.11. z1 ) si B(x2 . Se dau dou˘ puncte distincte A(x1 . 1. Determinati componentele vectorilor l(4.9. −5). ¸˘ a 1) l = 2a − b − c. 4. n(0. determinati. 2. DA. y3 ). C(x3 . Verificati c˘ vectorii a(4.ˆn aceast˘ baz˘ .12. al paralelogramului. sunt vˆ rfuri a consecutive ale unui paralelogram. Determinati a ¸ ¸ coordonatele: . y2 . Trei puncte. −10). ˆ Problema 1.56 C APITOLUL 1 Problema 1. y2 ). AS. CD. −1). Considerˆ nd baza format˘ din ¸ a a − − → −→ − −→ − − → − → − vectorii AB si AD. componentele vectorilor AM . z2 ). lungimile bazelor AD si BC sunt ˆn raportul ¸ ı 3 : 1. Stabiliti dac˘ vectorii l. −4) aı ¸ ¸ ˆn aceast˘ baz˘ . O este punctul de intersectie a diagonalelor trapezului. ˆn aceast˘ baz˘ . Luˆ nd ca baz˘ vectorii AC si BD. m = a − b − c. ¸ a a ¸ − − − → → → determinati componentele vectorilor AC. 1) formeaz˘ o ¸ a a baz˘ ˆn spatiu. iar punctul O este punctul de intersectie a diagonalelor. n = 2c − a − b. ˆ Problema 1. componentele a a ¸ a ı a a − −→ −→ −→ − − − − → vectorilor AB. In ı ¸ ¸ dependenta liniar˘ dintre ei. Problema 1. B(x2 . AO. ¸ ¸ ı a a ˆ Problema 1. 3. indicati o relatie de coplanari ˆn fiecare dintre cazurile de mai jos.6. m = b + c. m(2. b. 4. D. b(1. Se dau vectorii necoplanari a. n = a − b + c. 3) l = c.10. y1 ). ˆn timp ce S este punctul ¸ ı −→ − − − → de intersectie al prelungirilor laturilor neparalele. −5). m = 2b − c − a. y1 . 2) l = a + b + c. In paralelogramul ABCD punctul K este mijlocul segmentului CD. Problema 1. Determinati coordonatele celui de-al patrulea ¸ punct. c(−1. s˘ se determine. M O. necoliniare. Se d˘ o piramid˘ cu vˆ rful ˆn S si baza un paralelogram ABCD ale a a a ı ¸ cˆ rui diagonale se intersecteaz˘ ˆn punctul O. n sunt ¸ a ˆ caz afirmativ. 1.7. S˘ se demonstreze egalitatea vectoa aı a rial˘ : a − → − → − → − → − → SA + SB + SC + SD = 4SO. A(x1 .8. AO. n = −a + c. m. c. BC.

p. p sunt necoliniari. centrele a de greutate ale fetelor ACD. OE. CR. AOB. Punctul M se afl˘ pe dreapta ¸ a AB.17. 2) a(1. unde Q. ¸ Problema 1. 1). ¸ a ¸ a Problema 1. Demonstrati c˘ sistemul de vectori ¸ ¸ a m = 3a − b. S sunt. respectiv. ABD si ABC. Se dau vectorii necoliniar a si b. Se dau punctele A(3. dati prin intermediul ¸ ¸ ¸ componentelor lor. M C. . unde O este un punct oarecare ı ¸ din spatiu. n = 2a + b.16. −2). CA. R. −1. ¸˘ 1) a(1. situat pe segmentul AB. OC.V ECTORI S I COORDONATE 57 ¸ 1) punctului M . ¸ Problema 1. DS. iar AM = 3AB. COA. Exprimati: ¸ −→ − −→ − − → 1) vectorul M A ˆn functie de vectorii BC. b(−2. OF ale fetelor BOC. Determinati coordonatele vˆ rfurilor unui tetraedru OABC ˆn siste¸ a ı mul de coordonate cu originea ˆn vˆ rful O. 1). ¸ ¸ Problema 1. ı ¸ − − → −→ −→ − − 2) vectorul AB ˆn functie de vectorii M B. Problema 1. −2) si B(1. −1. astfel ˆncˆ t AM : BM = m : n. astfel ˆncˆ t AM : BM = m : ı ı a n. a Determinati unghiurile dintre vectorii a si b. a ¸ ¸ 2) punctele M si B se afl˘ de-o parte si de cealalt˘ a punctului A. p = a + 3b este liniar dependent. ı a 2) punctului M . Exprimati vectorul m ˆn functie de vectorii n.15. Determinati coordonatele punctului M dac˘ : ¸ a 1) M se afl˘ de aceeasi parte a punctelor A si B. ¸ ı ¸ Problema 1. 4). ˆn care baza de coordonate este format˘ ı a ı a −→ −→ − − − − → din medianele OD. 1. 1). Punctul M este centrul de greutate al triunghiului ABC. situat ˆn exteriorul segmentului AB. 2. OM .14. ı ¸ − → −→ − − → − − − → 3) vectorul OA ˆn functie de vectorii OB.18.19. S˘ se determine coordonatele vˆ rfurilor tetraedrului ABCD ˆntr-un a a ı sistem de coordonate ˆn care originea este centrul de greutate P al fetei BCD. iar vectorii n. fata de un reper ortonormat. b(5. iar ı ¸ −→ − − − → → baza este format˘ din vectorii BQ.

26. b(3. Determinati aria acestui triunghi. 3) (a · c) · (a · b) − a 2 (b · c). 1). B(4. 1). c(4. 1). −1. −1). Se dau trei vectori: a(−1. Pe vectorii a(2. 3. 3).20. Calculati: ¸ 1) b(a · c) − c(a · b). 1. d este ˆndeplinit˘ egaa a ı a litatea (a · b) · (c · d) = (a · c) · (b · d)? Problema 1. Unui punct i se ataseaz˘ patru vectori a(−1.21.58 C APITOLUL 1 3) a(1. −2). b(5. Vectorul d are lungimea 1 si formeaz˘ cu vectorii a. −1. −2). 2) a 3) b 2 2 − b · c. −4. 2) (atasati unui punct) se construieste ¸ ¸ ¸ ¸ un triunghi. c = a × b. 2). 1. ¸ ¸ . 1. Problema 1. Calculati: ¸ 1) b(a · c) − c(a · b). b. pentru orice vectori a. 1) si b(−1. −7). 3) A(3. precum si lungimile celor trei ˆn˘ ltimi ¸ ¸ ı a¸ ale sale.24. 2) A(−3. S˘ se determine distanta dintre punctele A si B. 1. Demonstrati c˘ vectorii a si b(a · c) − c(a · b) sunt perpendiculari. ¸ a ¸ Problema 1. −1. c si unghiurile dintre ei. −2). 2) a 2 + c 2 − (a · b) · (b · c). −2. −1). Este adev˘ rat c˘ . c(0. Problema 1. b(5. −1). ¸˘ a a 1) A(4. −3. 1. ¸ Problema 1. Determinati lungimile ¸ a ¸ vectorilor a. b = c × a. c unghiuri ¸ ¸ a ascutite egale.27. date prin intermea ¸ ¸ diul coordonatelor lor fata de o baz˘ ortonormat˘ . + b · (a + 3c). Problema 1.22. b(−1. Se dau trei vectori: a(1. 1). Se stie c˘ a = b × c. B(−1.23. −1) si d. Determinati componentele vectorului d. ¸ a c(5. B(1. −5). Problema 1. b. 1. 3. 5. b. Problema 1. c. 2). 1.25. 1).

ˆn ¸ a ı −→ − timp ce AD = (2. 1) si v = (−3. 3). Calculati aria paralelogramului ABCD. c(3. v = 7. 1. 1. Determinati aria triunghiului BN C. Dac˘ ABCD este un tetraedru regulat de latur˘ 1.38.33. c} a lui R3 astfel ˆncˆ t: a a ı a .V ECTORI S I COORDONATE 59 ¸ Problema 1. 0. −1).30. 3. astfel ˆncˆ t AM : BN = 3 : 2. ¸ Problema 1. Se dau vectorii necoliniari a. 2). a. c sunt necoplanari. b) = p. 1.34. 1) si v(0. iar raportul bazelor este a AD : BC = 3 : 1. Problema 1. 1). 3. −1). 10). Problema 1. 1. G˘ siti un vector x.37. Diagonalele unui trapez isoscel sunt perpendiculare. M˘ sura. 1. − − → − → Problema 1. ¸ aı a¸ a Problema 1. c(3.31. 7a + 8b + λ2 c? Problema 1. Calculati aria triunghiului ABC dac˘ AB = (−1. iar AC = ¸ a (0. b(5. calculati AB × AC .36. Vectorii a. Pentru ce valori ale lui λ sunt coplanari vectorii a + 2b + λc. care ¸ a ¸ verific˘ egalitatea (x. ˆn radiani. 0). a a ¸ − − → Problema 1.32. 1. Segmentul M N este paralel cu latura BC si intersecteaz˘ latura ¸ a AB. 3. Determinati ¸ aria trapezului. ¸ Problema 1. a Problema 1. b(7.29. 5). 1. Segmentul AM este ı a paralel cu segmentul BN . −11). Stabiliti dac˘ urm˘ toarele triplete de vectori sunt formate din vectori ¸ a a coplanari: 1) a(2.35. Se dau vectorii u(1. −3. 3). −5. calculati u × v si ¸ ¸ 1 3 u× v . S˘ se determine o baz˘ orto¸ a a normat˘ pozitiv˘ {a. M N : CD = 1 : 3. −3). b. Determinati un vector de lungime 1 care s˘ fie perpendicular pe ¸ a vectorii u = (1. 3 4 π . 4a + 5b + 6c. 2) a(2. Aria unui trapez ABCD este egal˘ cu S. 4). stiind c˘ ˆn˘ ltimea lui este egal˘ cu h. dac˘ AB = (1. Dac˘ a 6 − − → − → Problema 1. 3. a unghiului dintre vectorii u si v este de a ı ¸ u = 1. b.28. b si scalarul p.

(b) u × v + v × w + w × u = 3(u × v). atunci ¸ a a (a) u × v = v × w = w × u.60 C APITOLUL 1 (i) a s˘ aib˘ aceeasi directie si sens cu u. Demonstrati c˘ dac˘ u + v + w = 0. . a ¸ a ¸ a a a Problema 1. a a ¸ ¸ ¸ (ii) b s˘ fie o combinatie liniar˘ a lui u si v.39. iar prima sa component˘ s˘ fie pozitiv˘ .

0). Se ˆntelege c˘ o aceeasi dreapt˘ are o infinitate ¸ ¸ ı ¸ a ¸ a de vectori directori.1. Este clar c˘ toate dreptele de acest tip au vectori directori de ı a componente (0. m). Vom stabili acum a ecuatia dreptei ∆. Atunci este clar c˘ pentru toate punctele a ı a M (x. (2. Atunci pentru a a a orice vector director a(l.1) Asadar. Se numeste vector director al dreptei orice vector nenul a c˘ rui a ¸ a directie coincide cu directia dreptei. ¸ ¸ ı Presupunem c˘ s-a ales un sistem de coordonate afin Oxy. a S˘ presupunem acum c˘ dreapta ∆ nu este paralel˘ cu axa Oy. iar raportul m : l are . m) al acestei drepte avem l = 0. 0). c˘ dreapta este paralel˘ cu axa Oy si ¸ ı a a a ¸ intersecteaz˘ axa Ox ˆntr-un punct P (a. mai ˆntˆ i.1) este ecuatia unei drepte paralele cu axa Oy si care intersecteaz˘ axa ¸ ¸ ¸ a Ox ˆn punctul P (a.CAPITOLUL 2 Dreapta ˆn plan ı 2. y) de pe dreapta ∆ si numai pentru ele avem ¸ x = a.1 Ecuatia dreptei scris˘ cu ajutorul coeficientului unghiu¸ a lar (al pantei) Fie ∆ o dreapt˘ . dar toti acestia sunt coliniari ˆntre ei. Presupunem. (2.1. unde m este un num˘ r real nenul oarecare.

Unghiul α se ¸ numeste unghiul de ˆnclinare sau panta dreptei ∆ relativ la axa Ox. adic˘ ¸ a ¸ a y1 − b = k(x1 − a).2) . o dreapt˘ ∆. x−a De aici rezult˘ c˘ a a y − b = k(x − a). acum M (x. asadar. y) un punct de a −→ − pe dreapt˘ . numit˘ coeficient unghiular al dreptei ∆ relativ la siste¸ a a mul de coordonate ales. unde α este unghiul dintre i si orice vector director al dreptei ∆. ı k = tg α. dac˘ un punct verific˘ aceast˘ ecuatie. de asemenea.1. x1 − a = 0. Deoarece vom ¸ ı considera ˆn cele ce urmeaz˘ vom utiliza ˆn exclusivitate ˆnclinarea relativ la axa Ox.1. Atunci vectorul P M (x − a. Fie. Fie. Dac˘ . dac˘ nu se precizeaz˘ altfel. prin urmare y−b = k. un punct M1 (x1 . Cum M1 = P . Fie. b) de pe dreapt˘ .1. diferit de punctul P . atunci el apartine a a a a a ¸ ¸ drepte. y − b) este un vector a director al dreptei ∆. invers. Vom ar˘ ta acum cum se poate obtine ecuatia unei drepte dac˘ se cunoaste panta a ¸ ¸ a ¸ ei si un punct de pe dreapt˘ . pur si simplu despre panta dreptei. (2. un punct P (a. ¸ a ¸ a Fie. ¸ ˆ In cele ce urmeaz˘ . i. obtinem c˘ ¸ ¸ a y1 − b y−b = . ˆn particular.3).62 C APITOLUL 2 aceeasi valoare constant˘ k. y1 ) = P . din (2. de coeficient unghiular k.3) Aceast˘ ecuatie este verificat˘ de orice punct de pe dreapt˘ . j). a ı a atunci pentru coeficientul unghiular avem. care verific˘ ecuatia (2. se consider˘ un sistem de coordonate ortogonal (O. ı a ı ı pe viitor nu vom mai scoate ˆn evidenta ˆn mod explicit acest fapt si vom vorbi. ˆn mod evident. prin urmare. vom utiliza ˆn exclusivitate un a a a ı sistem de coordonate rectangular.1.2) si (2.4). fixat odat˘ pentru totdeauna si nu ne vom mai a ¸ referi la el.4) (2. Dea ¸ a a monstr˘ m acum c˘ . inclusiv punctul P . ˆn ı ¸˘ ı ¸ ı general.1. x−a x1 − a (2.1. asadar.

b). ea poate fi descris˘ prin ecuatia liniar˘ a ı ¸ a a ¸ a y − kx − b = 0. atunci ea este. atunci panta sa este egal˘ cu zero si. ˆn particular. Se numeste ecuatie de gradul ˆntˆ i sau ecuatie liniar˘ relativ la necu¸ ¸ ¸ ı a ¸ a noscutele x si y o ecuatie de forma ¸ ¸ Ax + By + C = 0. ¸ a a Dac˘ dreapta ∆ este paralel˘ cu axa Oy. deoarece a ı a am presupus c˘ dreapta noastr˘ nu este paralel˘ cu aceast˘ ax˘ ).3) cap˘ t˘ forma mai simpl˘ : ¸ aa a y = kx + b. atunci. atunci ecuatia (2. b).2.3) descrie o ¸ dreapt˘ care trece prin punctul P si are coeficientul unghiular ∆. Orice dreapt˘ ˆn plan poate fi descris˘ printr-o ecuatie de forma (2. Dac˘ B = 0.D REAPTA ˆN PLAN 63 I Asadar. vectorii directori ai dreptelor ∆ si P M1 sunt coliniari. dat˘ printr-o ecuatie a a a ¸ liniar˘ a x − a = 0. B. dup˘ cum a a a a am v˘ zut ˆn sectiunea precedent˘ . ¸ ¸ a Teorema 2. (2.1. punctul P se afl˘ pe axa Oy (ceea ce este posibil.2. 2.2)   ¦ unde A. Astfel. a ¸ Dac˘ .1.2. (2.1. ¸ ¸ a ¸ .1) oarecare. atunci ecuatia ei este ¸ y = b. din nou. C ∈ R. deci M1 ∈ ∆. Dac˘ dreapta este paralel˘ cu axa Oy. ele coincid. ecuatia (2. aı a ¸ Invers.2. b = −C/B.1) reprezint˘ o dreapt˘ . Cum ambele drepte ¸ ¸ trec prin punctul P . orice ecuatie de forma (2. (2.1. Ecuatia dreptei prin t˘ ieturi ¸ a ¸ a Definitia 2. atunci. dac˘ trece a a a ¸ a prin punctul P (0.1) Dac˘ avem o dreapt˘ ∆ care nu este paralel˘ cu axa Oy. adic˘ dac˘ P are a a a a a a a coordonatele (0.3) Consider˘ m acum o ecuatie de forma (2. ˆmp˘ rtind a ¸ a ı a¸ ambii membrii ai ecuatiei cu B si introducˆ nd notatiile k = −A/B.2 Ecuatia general˘ a dreptei.1). iar coeficientii A si B nu se anuleaz˘ simultan.2.2.

ˆnlocuind x = 0 si y = 0 ˆn ecuatia de mai sus.2). dup˘ cum se poate ob¸ a serva cu usurinta. ˆ acest caz.2. C = 0. dar nu intesecteaz˘ a a ¸ a a aceast˘ ax˘ .2. un vector director al dreptei este.2. b). ˆnlocuind ˆn ecuatia (2. Invers.4)   £ Dreapta care se obtine trece prin originea coordonatelor. atunci. ecuatia (2. B = 0. a a Ecuatia (2.1) a ı ı ¸ x = 0 si y = 0 obtinem C = 0. de ¸ ¸ a a coeficient unghiular k si care trece prin punctul P (0. iar dreapta este chiar axa Oy. (0.1) se numeste ecuatia general˘ a drepte ˆn plan. C = 0. B = 0. ¸ a A Asadar. ceea ce confirm˘ ¸ a faptul c˘ dreapta este.2. ˆn care unul sau doi coeficienti ai ecuatiei generale se a ı ¸ ¸ anuleaz˘ . este usor de v˘ zut a ı a a ¸ a c˘ orice dreapt˘ paralel˘ cu axa Oy si care nu trece prin origine se poate scrie sub a a a ¸ forma (2. (2.2) reprezint˘ o dreapt˘ . 1).64 C APITOLUL 2 putem aduce ecuatia la forma (2.2. a 1. de exemplu.1) se reduce la In ¸ Ax + By = 0. (2. Vom evidentia ¸ ¸ ¸ a ı ¸ acum cˆ teva cazuri particulare.3) si. C = 0. Se constat˘ imediat c˘ aceast˘ dreapt˘ intersecteaz˘ axa Ox ˆn punca a a a a a a ı tul de coordonate − C .1) B = ¸ aı ¸ 0.5).2. 2.2.2. paralel˘ cu axa Oy.1) cap˘ t˘ forma In ¸ aa Ax + C = 0. Invers. prin urmare: o conditie necesar˘ si suficient˘ ¸ ¸ ¸ a¸ a pentru ca o dreapt˘ dat˘ prin ecuatia sa general˘ s˘ treac˘ prin origine este ca a a ¸ a a a C = 0. 0 si toate punctele sale au coordonata x egal˘ cu −C/A. ˆ acest caz ecuatia (2.2. reprezint˘ o a ¸ ¸ a dreapt˘ paralel˘ cu axa Oy. De data aceasta ecuatia se reduce la ¸ x = 0. . prin urmare. 3. Dar ecuatia (2. dac˘ ¸ ¸˘ ı ¸ ı ¸ a o dreapt˘ trece prin originea coordonatelor.2.2. Dac˘ ˆn ecuatia (2.5) Dreapta dat˘ de aceast˘ ecuatie este paralel˘ cu axa Oy. ˆntr-adev˘ r. atunci aceast˘ ecuatie se poate aduce la forma (2.

de aceea. −−→ −− Aceast˘ egalitate ˆnseamn˘ c˘ vectorul n(A. C = 0. B. C = 0.1). a a 5. s˘ alegem pe dreapta ∆ dou˘ puncte distincte M1 (x1 .D REAPTA ˆN PLAN 65 I 4. obtinem a a ¸ ¸ A(x2 − x1 ) + B(y2 − y1 ) = 0. y2 −y1 ). y2 ). a si b sunt magnitudinile segmentelor pe care dreapta ∆ le taie pe In ¸ axele de coordonate Ox si Oy (e vorba de segmentele cuprinse ˆntre originea coordo¸ ı natelor si punctele de intersectie a dreptei cu axele). Sc˘ zˆ nd aceste ecuatii membru cu membru. dar care nu coincide cu aceast˘ ax˘ . a a a ¸ Avem. Cum vectorul a(−B.1) toto coeficientii A.6) a b ˆ mod evident.2. (2. ˆ Intr-adev˘ r. Ax1 + By1 + C = 0. A) ¸ este. B) este perpendicular pe vectorul M1 M2 (x2 − a ı a a x1 . Scoatem ˆn evidenta acum urm˘ toarele fapte: fie ∆ dreapta dat˘ prin ecuatia sa ı ¸˘ a a ¸ general˘ (2. ˆn timp ce a a ı vectorul a(−B. ˆn mod evident. ecuatia (2.2. Atunci ecuatia va Imp˘ ¸ ¸ ¸ a ¸ ¸ deveni x y + = 1. Acest caz este analog cu cazul 3). prin urmare.2. Ax2 + By2 + C = 0. prin urmare este perpendicular si pe dreapta ∆. Atunci vectorul n(A. B) este perpendicular pe dreapt˘ . a .6) se numeste ecuatia dreptei ∆ prin a a ¸ ¸ ¸ t˘ ieturi. Aceste magnitudini se numesc ¸ ¸ t˘ ieturi ale dreptei pe ax˘ . a aı ¸ ¸ ¸ ˆ artim ecuatia cu −C si not˘ m a = −C/A si b = −C/B. A = 0. Acest caz este analog cu cazul 2) si conduce la o dreapt˘ paralel˘ ¸ a a cu axa Ox. iar dreapta ˆn chestiune este axa ı Ox. S˘ presupunem acum c˘ ˆn ecuatia (2. rezult˘ c˘ a este un vector diı ¸ a a rector al dreptei ∆. C sunt nenuli. A) este un vector director al dreptei. A = 0. si el perpendicular pe vectorul n. y1 ) si M2 (x2 .2.

1) este un punct de pe dreapt˘ . Not˘ m cu ¸ a¸ a r vectorul de pozitie al unui punct M oarecare din plan.3. Atunci ecuatia vectorial˘ (2. y0 ) a a ¸ si r(x.3.3. r0 (x0 . atunci a a avem. ¸ ¸ a ı Remarc˘ m c˘ . Dac˘ M apartine dreptei. m).3. deci r − r0 este un vector director al dreptei.3.1) ¸ a ¸ a ¸ sau ecuatia echivalent˘ cu ea ¸ a r = r0 + ta. (2. dac˘ t este un num˘ r real oarecare. Conventia este urm˘ toarea: de fiecare dat˘ a ¸ a a . De ¸ aici rezult˘ c˘ exist˘ un num˘ r real t astfel ˆncˆ t s˘ avem a a a a ı a a r − r0 = ta. ˆn general.2) se numeste ecuatia vectorial˘ a dreptei. y). r0 = OM0 vectorul a de pozitie al unui punct de pe dreapt˘ si a vectorul director al dreptei. ˆn mod evident.3) se numesc ecuatiile parametrice ale dreptei ∆. ¸ ¸ a S˘ presupunem acum c˘ vectorii sunt dati prin componentele lor. = y0 + mt (2.3.66 C APITOLUL 2 2. ¸ a¸ ¸ Dreapta care trece prin dou˘ puncte a −→ − Orice punct M al planului este unic identificat prin vectorul s˘ u de pozitie OM .3. l = 0 si m = 0 si atunci sistemul (2. ¸ a ¸ atunci −− −→ r − r 0 = M0 M . a a ı ı a a a ¸ care ne permite s˘ scriem ecuatia canonic˘ si pentru cazul ˆn care dreapta este paraa ¸ a¸ ı lel˘ cu una dintre axele de coordonate. a ¸ −− −→ relativ la originea coordonatelor.3. (2. ˆn geometria analitic˘ . a(l.4) l m care se numeste ecuatia canonic˘ a dreptei ˆn plan. ¸ ¸ Dac˘ dreapta ∆ nu este paralel˘ cu nici una dintre axele de coordonate. se utilizeaz˘ o anumit˘ conventie.2) este echivalent˘ cu sistemul de ecuatii: ¸ ¸ a a ¸ x y = x0 + lt . Fie ∆ o dreapt˘ din plan. al c˘ rui a a a a vector de pozitie r verific˘ ecuatia (2. asadar este coliniar cu vectorul a. Ecuatia (2.3) este echivalent cu ı ¸ ¸ ecuatia ¸ x − x0 y − y0 = .3) Ecuatiile (2.3. este clar c˘ punctul M din plan.3 Ecuatia vectorial˘ si ecuatiile parametrice ale dreptei.1) Invers. (2.

y1 − y0 ) este un vector director al dreptei si. adic˘ reprezint˘ ecuatia unei drepte paralele cu axa Ox. ¸ y − y0 x − x0 = x1 − x0 y1 − y0 (2.4. ˆn conformitate ¸ ¸ a a ı cu conventia f˘ cut˘ . Astfel. 1 0 Atunci. prin urmare. S˘ presupunem. Atunci M0 M1 (x1 − a ¸ x0 . punctele M0 si M1 pot s˘ se afle si pe o dreapt˘ paralel˘ cu una ¸ a a ¸ a ¸ a a dintre axele de coordonate (ceea ce are ca efect faptul c˘ una dintre coordonatele a celor dou˘ puncte va fi aceeasi pentru ambele).4 Pozitia reciproc˘ a dou˘ drepte ˆn plan ¸ a a ı Consider˘ m dou˘ drepte ∆1 si ∆2 . Este clar c˘ a studia pozitia reciproc˘ a dreptelor ∆1 si ∆2 revine la investigarea sisa ¸ a ¸ temului de ecuatii liniare (2. aı (ii) dreptele coincid (ceea ce ˆnseamn˘ c˘ au o infinitate de puncte comune). alc˘ tuit din ecuatiile generale ale dreptelor. echivalent˘ cu ecuatia y = ¸ a ¸ a ¸ 2. (2. de fapt. ı a a (iii) dreptele sunt paralele (deci nu au nici un punct comun). aceast˘ ecuatie este. Este evident c˘ ne putem afla. ¸ a ¸ cele trei cazuri de mai sus corespund (ˆn aceeasi ordine).1) A studia pozitia reciproc˘ a acestor dou˘ drepte ˆnseamn˘ s˘ stabilim num˘ rul punc¸ a a ı a a a telor comune ale celor dou˘ drepte.5) este ecuatia dreptei care trece prin punctele M0 si M1 . y0 ) si M1 (x1 . A2 x + B2 y + C2 = 0. se consider˘ a ¸ a a a c˘ num˘ r˘ torul acelei fractii este identic nul. date prin ecuatiile lor generale a a ¸ ¸ A1 x + B1 y + C1 = 0.3. c˘ avem a aa ¸ a a o ecuatie de forma: ¸ x−1 y−2 = . prin urmare. Preciz˘ m c˘ .D REAPTA ˆN PLAN 67 I cˆ nd unul dintre numitorii din ecuatia canonic˘ a drepei se anuleaz˘ . conform conventiei. y1 ) de pe dreapta ∆. a a ¸ −−→ −− Fie acum dou˘ puncte M0 (x0 . urm˘ toarelor cazuri posibile ı ¸ a ˆn analiza sistemului de ecuatii: ı ¸ . a ¸ 2.4. ˆn exclusivitate.1). ˆn a a ı ı una dintre urm˘ toarele trei situatii: a ¸ (i) dreptele se intersecteaz˘ ˆntr-un punct.

prin urmare ele sunt paralele. ˆn cazul nostru.5) (2. ¸ a .68 C APITOLUL 2 (i) Sistemul de ecuatii are solutie unic˘ . dar nedeterminat. ˆn timp ce rangul matricii ı extinse este egal cu 2.1) descriu aceeasi dreapt˘ .4. ˆn timp ce neegalitatea ˆnseamn˘ c˘ cele dou˘ drepte ı ı a a a nu coincid. a ¸ a ¸ a adic˘ a A B1 det 1 = 0.4. A2 B2 C2 adic˘ cele dou˘ ecuatii (2. cˆ nd sunt doar dou˘ ecuatii. Se numeste fascicol de drepte multimea tuturor dreptelor dintr-un plan ¸ ¸ ¸ care trec printr-un punct S al planului.4. din ¸ a a a nou. Asta ˆnseamn˘ c˘ ¸ ı a a det A1 B 1 = 0.4.2) A2 B 2 (ii) Sistemul de ecuatii este compatibil.4. a a ¸ ¸ a (iii) Sistemul de ecuatii este incompatibil.4) altfel spus. ¸ ¸ a a ¸ a aceast˘ conditie este echivalent˘ cu conditia ca sistemul s˘ fie un sistem Cramer.3) dar rangul matricii sistemului coincide cu rangul matricii extinse sau. 2. Dup˘ cum se stie din algebra liniar˘ .5) ˆnseamn˘ c˘ cele dou˘ drepte au ı a a a vectori directori coliniari. ¸ A1 B1 C1 = = . A2 B 2 (2. de data aceasta. A2 B2 C2 (2.2. ceea ce. ¸ Pentru a specifica un fascicol de drepte ˆn plan este suficient s˘ specific˘ m centrul ı a a fascicolului si dou˘ dintre dreptele sale. rangul matricii sistemului este egal cu 1. Egalitatea din (2.5 Fascicole de drepte Definitia 2. ceea ce inseamn˘ c˘ este verificat˘ .4. (2. este echivalent cu ı a a ¸ B1 C1 A1 = = .3) dar.4. care se numeste centrul fascicolului. ecuatia (2.

5. y0 ).3) s˘ coincid˘ cu dreapta SM1 . B1 /B2 = −β/α ⇔ A1 /A2 = B1 /B2 . astfel ˆncˆ t ecuatia (2. y1 ) a ı a ¸ a ¸ un punct oarecare din plan. Consider˘ m acum ecuatia a ¸ α(A1 x + B1 y + C1 ) + β(A2 x + B2 y + C2 ) = 0.2) se a ¸ a ¸ intersecteaz˘ ˆntr-un punct. astfel ˆncˆ t M1 = S. Este suficient s˘ demonstr˘ m c˘ ı a a a a putem alege constantele α.5.D REAPTA ˆN PLAN 69 I Fie.5. Fie M1 (X1 .2) nu sunt paralele.2) unde α si β sunt numere reale oarecare.3) s˘ fie ecuatia dreptei alese. ¸ a aceast˘ ecuatie reprezint˘ o dreapt˘ .4) Aici coeficientii necunoscutelor nu se pot anula simultan. β astfel ˆncˆ t dreapta (2. pentru c˘ dac˘ A2 ar fi zero ar trebui ¸ ¸ a a s˘ avem si A1 = 0. Astfel. Rescriem ecuatia a a ¸ a a ¸ sub forma (αA1 + βA2 )x + (αB1 + βB2 )y + αC1 + βC2 = 0. s˘ presupunem a a c˘ a αA1 + βA2 = 0. Vom ar˘ ta acum. ceea ce ar contrazice ipoteza c˘ dreptele (2.3). c˘ orice dreapt˘ din fascicol are o ecuatie de forma (2. putem alege dou˘ constante α si β. coeficientii necunoscutelor din ecuatia (2. A2 x + B2 y + C2 = 0. Analog se demonstreaz˘ c˘ B2 = 0.5. vom demonstra c˘ oricum am alege o dreapt˘ din fascicolul de drepte a a din plan care trec prin punctul S(x0 .1) (2. dou˘ drepte distincte care trec prin punctul S(x0 . ceea ce nu este posibil. cel putin a ¸ ¸ una nenul˘ .5.5.5.5. αB1 + βB2 = 0 (2. ci se ¸ intersecteaz˘ ˆntr-un punct. Atunci si A2 = 0. ı a a a . (2. α = 0.5.3) (2. de exemplu. a ¸ a a a ı a prin punctul S(x0 . Vom demonstra ¸ a c˘ aceast˘ ecuatie determin˘ o dreapt˘ care trece prin punctul S. y0 ). ˆntr-adev˘ r.5) si. pentru orice α si β ce nu se anuleaz˘ simultan. deoarece dreptele (2.5. y0 ). ˆ ¸ Intr-adev˘ r. care nu se anuleaz˘ simultan.4) aı ¸ ¸ nu se pot anula simultan. a a a ¸ cu alte cuvinte.1) si (2. ¸ A1 x + B1 y + C1 = 0. ˆn plan. de aceea. ı a date prin ecuatiile lor generale.3) trece.5. Este evident c˘ dreapta (2.1) si (2.5.5.5) aı a a at se pot scrie sub forma A1 /A2 = −β/α. iar egalit˘¸ile (2. invers. prin urmare. (2.5.5.

5.6) Cum punctul M1 nu coincide cu centrul fascicolului. ecuatia Imp˘ ¸ ¸ ¸ a ¸ obtinut˘ se scrie ¸ a A1 x + B1 y + C1 + λ(A2 x + B2 y + C2 ) = 0. invers. y0 ) al fascicolului.3).1) si (2.5. A1 x 1 + B 1 y 1 + C 1 Dac˘ ˆi d˘ m lui β o valoare nenul˘ arbitrar˘ .5.5.1) si (2. s˘ verifice a ¸ ¸ ¸ a egalitatea α(A1 x1 + B1 y1 + C1 ) + β(A2 x1 + B2 y1 + C2 ) = 0. ¸ ˆ artind ambii membrii ai ecuatiei (2.3) ¸ a ¸ se numeste ecuatia fascicolului de drepte determinat de dreptele (2. obtinem valoarea corespunz˘ toare a lui aı a a a ¸ a α.3) pentru ı ¸ ¸ ¸ α = 0 si un β = 0 arbitrar. Prin urmare. ¸ ¸ ¸ Remarc˘ m c˘ ecuatia dreptei (2.2) a ¸ ¸ si.2).5.3) pentru β = 0 si un a a ¸ ¸ ¸ ¸ α = 0 arbitrar.5. atunci ecuatia a ¸ fascicolului se poate scrie sub forma foarte simpl˘ a α(x − x0 ) + β(y − y0 ) = 0. (2.2).3) ¸ a ¸ reprezint˘ ecuatia unei drepte din fascicolul determinat de dreptele (2.7) Pentru orice λ. orice dreapt˘ a fascicolului se poate scrie sub forma (2.5.2) se obtine din ecuatia (2.3) la α si notˆ nd β/α = λ.5.1) se obtine din ecuatia (2.5. ¸ Dac˘ se cunosc coordonatele centrului S(x0 . ecuatia (2.5.5. Dac˘ a a A1 x1 + B1 y1 + C1 = 0.5.7) pentru un anumit λ.1) si (2.5. (2. (2. cel putin una dintre cantit˘¸ile ¸ at din paranteze este diferit˘ de zero.70 C APITOLUL 2 Aceast˘ afirmatie se reduce la cerinta ca x1 si y2 .5. coordonatele lui M1 . cu ¸ a exceptia dreptei (2.5. orice dreapt˘ a acestui fascicol.5. Ecuatia (2. Invers.5.6) se poate rescrie sub forma: α=− A2 x1 + B2 y1 + C2 β.8) .5. atunci egalitatea (2.2) se poate scrie sub forma (2.5. pentru orice α si β care nu se anuleaz˘ simultan. ˆn timp ce ecuatia dreptei (2. aceast˘ ecuatie corespunde unei drepte din fascicolul de drepte dea ¸ terminat de dreptele (2.5.

se numeste pozitiv. Fie ∆1 dreapta care trece prin origine si care este perpendicular˘ pe dreapta∆. cu p distanta de la origine ¸ a a ¸ pˆ n˘ la dreapta ∆.4. Se numeste distanta de la un punct M0 din plan pˆ n˘ la dreapta ∆ ¸ ¸ ¸˘ a a lungimea perpendicularei coborˆ te din punctul M0 pe dreapta ∆. numite semiplane (deschise). Not˘ m. care este orientat dinspre originea coordonatelor c˘ tre dreapt˘ . y) din plan apartine dreptei ∆ dac˘ si numai dac˘ proiectia sa or¸ a¸ a ¸ togonal˘ pe dreapta ∆1 coincide cu N . atunci ¸ ¸ cˆ nd acesta este atasat punctului N . dac˘ dreapta ∆ trece a a a a prin origine. Aceast˘ conditie este echivalent˘ cu conditia: a a ¸ a ¸ −→ − OM · e = p. atunci ¸ a a alegem acel versor e. atunci N = O si p = 0. Not˘ m ¸ a a cu N intersectia celor dou˘ drepte. obtinem. sin α). de asemenea.D REAPTA ˆN PLAN 71 I 2. a ¸ ¸ ¸ a ¸ a Dreapta ∆ ˆmparte multimea tuturor punctelor din plan care nu ˆi apartin ˆn dou˘ ı ¸ ı ¸ ı a submultimi. Dac˘ ∆ trece prin a a originea coordonatelor. a Consider˘ m acum un versor e perpendicular pe dreapta ∆.1) Aceast˘ ecuatie se numeste ecuatia normal˘ sau ecuatia normal˘ Hesse a dreptei. Atunci a ¸ e = e(cos α. atunci ˆn calitate de e putem lua oricare dintre cei doi versori ı (opusi) care sunt perpendiculari pe dreapt˘ . (2. iar cel˘ lalt semiplan se a ¸ ¸ a numeste negativ. Remarc˘ m c˘ originea coordonatelor se g˘ seste totdeauna fie ˆn ¸ a a a ¸ ı semiplanul negativ. perpendicular pe dreapta ∆. Exprimˆ nd produsul scalar utilizˆ nd componentele vectorilor. fie pe dreapta ∆.6 Distanta de la un punct la o dreapt˘ ¸ a Fie ∆ o dreapt˘ oarecare din plan.3. a Definitia 2. ¸ Un punct M (x. Fie d distanta de la punctul M0 pˆ n˘ la dreapta ∆. Se numeste abatere ¸ ¸ a a ¸ a punctului M0 de la dreapta ∆ num˘ rul δ definit ptin urm˘ toarele condiutii: a a ¸ . a a Not˘ m cu α unghiul dintre vectorii i si e. Dac˘ dreapta nu trece prin origine. Semiplanul care contine versorul e. Desigur. prin urmare a a ¸ x cos α + y sin α − p = 0.6. adic˘ lungimea segmentului ON . Definitia 2.

1). Cum ecuatiile (2. este suficient s˘ ˆnlocuim coordonatele punctu¸˘ a aı lui ˆn membrul stˆ ng al ecuatiei normale a dreptei. d = |x0 cos α + y0 sin α − p| . Num˘ rul obtinut pe aceast˘ cale ı a ¸ a ¸ a este abaterea c˘ utat˘ .6. sin α = λB.5) obtinem a ¸ ¸ λ = ±√ A2 1 . (2. y0 ) fata de dreapta ∆ a ¸˘ si distanta d de la punct pˆ n˘ la dreapt˘ sunt date de formulele: ¸ ¸ a a a   ¦ δ = x0 cos α + y0 sin α − p. a a S˘ presupunem acum c˘ dreapta este dat˘ prin ecuatia sa general˘ .6. prin ecuatia ei nora aı a a ¸ mal˘ (2. −p = λC. a aı 2) δ = −d dac˘ M0 se afl˘ ˆn semiplanul negativ.6.2. (2. a a Teorema 2.6.2) conduce la urm˘ toarea regul˘ : pentru a obtine abaterea unui a a ¸ punct oarecare M0 fata de o dreapt˘ .6. Formula (2. a ı a Formula (2. a aı 3) δ = d = 0 dac˘ M0 se afl˘ pe dreapta ∆.3) rezult˘ din formula (2.1) si (2.6.4) reprezint˘ ¸ a a ¸ a ¸ ¸ a aceeasi dreapt˘ .72 C APITOLUL 2 1) δ = d dac˘ punctul M0 se afl˘ ˆn semiplanul pozitiv.5) . Atunci abaterea δ a unui punct oarecare M0 (x0 .6. prin urmare: ¸ a ¸ a ¸ cos α = λA. ˆntrucˆ t d = |δ|.6.6.4)   £ si vrem s˘ g˘ sim ecuatia sa normal˘ (2. a a a ¸ a Ax + By + C = 0.1).3) Fie N0 piciorul perpendicularei coborˆ te din M0 pe dreapta ∆1 . + B2 (2.6.2).2) (2. S˘ presupunem c˘ ˆn plan se d˘ o dreapt˘ ∆. Din formula a lui Chasles obtinem c˘ ¸ a −→ − δ = (N N0 ) = (ON0 ) − (ON ) = OM · e − p = x0 cos α + y0 sin α − p.6.6. Din primele dou˘ relatii din (2. oeficientiilor trebuie s˘ fie proportionali.

a Pe baza celor remarcate. cu alte cuvinte. y0 ) = Ax0 + By0 + C.   £ (2. ± A2 + B 2 A2 + B 2 (2.D REAPTA ˆN PLAN 73 I Potrivit celei de-a treia egalit˘¸i din (2. y0 ) pˆ n˘ la dreapta (2.4). dup˘ ˆnmultirea cu el. y0 ) si δ (x0 . pentru m˘ rimea a δ(x0 .4).6. y0 ).6.7) (2. a a¸ a Teorema 2. Cum m˘ rimile δ(x0 .6.4).6. rezult˘ c˘ afirmatia r˘ mˆ ne a a ¸ a a adev˘ rat˘ si pentru m˘ rimea δ (x0 . Pentru toate punctele din acelasi semiplan determinat de dreapta (2.6. d= . atunci ¸ a a λ poate s˘ aib˘ orice semn. y0 ) difer˘ doar printr-un a a ¸ a factor constant.6. Ax + By + C < 0. y0 ) 2 + B2 ± A sau.3 permite stabilirea semnificatiei geometrice a inegalit˘¸ilor ¸ at Ax + By + C > 0. formulele pentru abaterea si distanta de la un punct ¸ ¸ M0 (x0 .6.3. Num˘ rul λ se numeste factor ı ¸ a ¸ normalizator pentru ecuatia (2.4).4) se pot scrie a a δ= Ax0 + By0 + C |Ax0 + By0 + C| √ √ . care nu depinde de punctul M0 (x0 . ecuatia devine ¸ a aı ¸ ¸ normal˘ . Not˘ m a a a ¸ a   ¦ δ = δ (x0 . y0 ). Dac˘ C = 0. ¸ Afirmatia acestei teoreme pentru ecuatia normal˘ ¸ ¸ a 1 √ (Ax + By + C) 2 + B2 ± A 1 √ δ (x0 . ¸ δ are acelasi semn.6) S˘ presupunem c˘ se d˘ ecuatia (2.2.5).6.6. O schimbare de semn la λ aduce dup˘ sine schimbaa a a rea ˆntre ele a semiplanului pozitiv si a celui negativ. dac˘ C = 0. pentru c˘ . Teorema 2. y0 ) = rezult˘ din teorema 2. rezult˘ c˘ semnul lui λ trebuie s˘ fie opus at a a a semnului termenului liber C din ecuatia (2. iar pentru punctele din semiplanul opus are semn contrar.8) .

a ı 2. (2.7. ˆn calitate de vectori directori ai acestor drepte pot fi luati veca a ı ¸ torii a1 (−B1 . A2 ). inegalit˘¸ile ¸ In a at Ax + By + C ≥ 0.6.1) (2.7) este verificat˘ doar de coordonatele punctele plaa nului situate ˆntr-unul dintre semiplanele deschise determinate de dreapta ı Ax + By + C = 0.3) rezult˘ . atunci. A1 ) si a2 (−B2 . cˆ te un semiplan ˆnchis).4) . conditia necesar˘ si suficient˘ pentru ca a ı ¸ a¸ a dreptele (2. dou˘ drepte. se consider˘ c˘ dreptele fac ˆntre a ¸ a a ı ele un unghi egal cu zero.7.7.3) Aici cu ϕ se noteaz˘ unul dintre cele dou˘ unghiuri formate de cele dou˘ drepte. Prin urmare.7 Unghiul dintre dou˘ drepte a S˘ presupunem c˘ se dau.2) Dup˘ cum s-a v˘ zut. ˆn particular.1) si (2. (2.7.7. atunci inegalitatea (2.8) este verificat˘ de coordonatele punctelor situate ˆn cel de-al doilea a ı semiplan deschis si numai de ele. prin intermediul ecuatiilor a a ı a ¸ ¸ lor generale: A1 x + B1 y + C1 = 0. cum se a ı a ı a ¸ mai spune.2) s˘ fie perpendiculare: ¸ a A1 A2 + B1 B2 = 0. ∆1 si ∆2 . Din formula (2. descriu cˆ te un semiplan ˆmpreun˘ cu semidreapta care ˆl m˘ rgineste (sau. a a a Dac˘ dreptele sunt paralele.7. ˆ mod corespunz˘ tor. ˆn plan.6. Dac˘ x si y sunt coordonatele carteziene ale unui punct a ¸ a ¸ din plan. A2 x + B2 y + C2 = 0. Ax + By + C ≤ 0.7. Inegalitatea (2. prin conventie.74 C APITOLUL 2 care leag˘ variabilele x si y. (2. ¸ cos ϕ = A1 A2 + B 1 B 2 2 A2 + B 1 1 2 A2 + B 2 2 .

tg ϕ = tg α2 − tg α1 k2 − k1 = .8 2. Fie α1 si α2 unghiurile pe care le fac cele dou˘ a ¸ a drepte cu axa Ox. ¸ Problema 2. Dac˘ dreptele sunt paralele.7.7. a atunci vom considera c˘ ϕ = 0. adic˘ avem k1 = tg α1 . (2.8) k1 2.6) s˘ fie per¸ a¸ a ¸ a pendiculare este ca 1 k2 = − .7. (2. 3) si este pe perpen¸ ¸ ¸ dicular˘ pe dreapta 2x − 3y + 6 = 0. se anuleaz˘ numitorul: a 1 + k1 k2 = 0. 1 + k1 k2 (2. 1) si (−2.9 Probleme Dreapta ˆn plan ı Problema 2.2. α2 = tg α2 .7.6). 1 + tg α1 tg α2 1 + k1 k2 k2 − k1 . a . Astfel.7) se poate obtine cu usurinta conditia de perpendicularitate a drep¸ ¸ ¸˘ ¸ telor (2. Ea corespunde cazului ˆn care tg ϕ nu exist˘ .7. pentru a se suprapune peste dreapta ∆2 .5) si (2. Determinati ecuatia dreptei care trece prin (−2.5) (2.6) ı ¸ Not˘ m cu ϕ unghiul cu care trebuie rotit˘ dreapta ∆1 ˆn jurul punctului de intersectie a a a dreptelor. Atunci ϕ = α2 − α1 si avem: a ¸ tg ϕ = tg(α2 − α1 ) = Astfel.5) si (2.7) Din formula (2.7.7.D REAPTA ˆN PLAN 75 I S˘ presupunem acum c˘ dreptele ∆1 si ∆2 sunt date nu prin ecuatiile generale ci a a ¸ ¸ cu ajutorul coeficientilor unghiulari: ¸ y = k1 x + b1 . conditia necesar˘ si suficient˘ pentru ca dreptele (2. adic˘ . y = k2 x + b2 . Determinati ecuatia dreptei care trece prin (2.7). 2).7.7. −3) si este paralel˘ cu ¸ ¸ ¸ a dreapta care trece prin (4.7.1. ˆn for¸ ı a a ı mula (2.

5). 4) si (−1.6.3. Stabiliti ecuatiile dreptelor egal dep˘ rtate de punctele A(3. 5) si sunt ¸ ¸ ¸ egal dep˘ rtate de punctele B(3.5. −2). ale c˘ rui diagonale se intersecteaz˘ ¸ a a ˆn O(2. B(9. Stabiliti ecuatia dreptei care trece prin (2.12. Punctele K(1. Stabiliti ecuatiile dreptelor care trec prin punctul A(−1. Stabiliti ecuatia dreptelor care trec prin (4. iar punctul A(1. AB si CD ale patrulaterului ABCD. Determinati valoarea lui k astfel ˆncˆ t distanta de la punctul (2. Determinati ecuatiile bisectoarelor unghiurilor formate de dreptele ¸ ¸ (L1 ) 3x − 4y + 8 = 0 si ¸ (L2 ) 5x + 12y − 15 = 0.9. ¸ a Problema 2. Scrieti ecuatiile laturilor a ¸ ¸ acestui triunghi.13.76 C APITOLUL 2 Problema 2. ı ¸ a Problema 2. 1) este un vˆ rf al triunghiului. 7) si C(1. 2). −2) si sunt la o distanta 2 ¸ ¸ ¸ ¸˘ fata de origine. Determinati ecuatia mediatoarei segmentului care uneste punctele ¸ ¸ ¸ (7. respectiv. ¸ ¸˘ Problema 2.10.4. −1). −3) si face un unghi de ¸ ¸ ¸ 60◦ cu directia pozitiv˘ a axei Ox. a a Problema 2.14. L(3. ¸ . Problema 2. ¸˘ Problema 2. a ¸ Problema 2. 1) ¸ ¸ a si C(−5. ¸ ¸ situate la distanta 4 fata de aceasta. 0) sunt. −1). Stabiliti ecuatiile dreptelor care au panta −3/4 si formeaz˘ cu axele ¸ ¸ ¸ a de coordonate un triunghi de arie 24. Determinati coordonatele vˆ rfurilor patrulaterului.7. Dou˘ mediane ale unui triunghi sunt situate pe dreptele x + y = 2 si a ¸ 2x + 3y = 1.8. mijloacele la¸ turilor AD. Determinati forma normal˘ Hesse a dreptei 3x − 4y − 6 = 0. Problema 2. ¸ a Problema 2.11. −1). 4) si M (5. ¸ Problema 2. Problema 2. Determinati ecuatiile dreptelor paralele cu dreapta 12x−5y−15 = 0. 3) ¸ ı a ¸ la dreapta 8x + 15y + k = 0 s˘ fie egal˘ cu 5.

¸ Problema 2. AB si CD ale patrulaterului ABCD. Stabiliti ecuatia dreptei BC. Punctele K(1. G˘ siti unghiul ¸ ¸ ¸ a ¸ dintre medianele AM1 si BM2 . 6) In ¸ sunt mijloacele laturilor AB. 1) este punctul a a de intersectie a diagonalelor sale. ˆ triunghiul ABC punctele M1 (2. a ¸ Problema 2. ¸ ¸ a ¸ ¸ Problema 2. 7) si M3 (−2. 1) ¸ ¸ a si C(−5. 7) si C(1. 2). Stabiliti ecuatiile laturilor rombului. 2). 5) si sunt ¸ ¸ ¸ egal dep˘ rtate de punctele B(3. a ¸ Problema 2. Stabiliti ecuatiile dreptelor care trec prin punctul A(−1.25. 0) este piciorul perpendicularei coborˆ te din vˆ rful B pe a a latura AD. ¸ . B(9. iar diagonala cea mai aı lung˘ este paralel˘ cu axa Ox.21. G˘ siti ¸ ¸ a ¸ unghiul dintre dreptele AL si AM . 8) si de dreapta x − 3y + 2 = 0.19. ˆ paralelogramul ABCD punctele K(−1.24. respectiv.23. 5) sunt In ¸ mijloacele laturilor BC. Punctul A(3. ¸ Problema 2. iar M (1. Determinati un punct de pe dreapta 5x − 4y − 4 = 0 egal dep˘ rtat ¸ a de punctele A(1. ale c˘ rui diagonale se intersecteaz˘ ¸ a a ˆn O(2.17. ˆ paralelogramul ABCD vˆ rfurile A si C au coordonatele (1. 2). Determinati coordonatele vˆ rfurilor patrulaterului. −1).D REAPTA ˆN PLAN 77 I Problema 2. 10).16. ¸ Problema 2. G˘ siti unghiul dintre dreptele AD si AB. 0) si B(−2. Determinati coordonatele unui punct A de pe dreapta x + y = 8.18. respectiv CD. In a ¸ respectiv (7. −1). −2) este un vˆ rf al unui p˘ trat.20. mijloacele la¸ turilor AD. BC. 1) si de dreptele y = −x si y = x + 1. 4) si M (5. 0) sunt. Diagonalele rombului se intersecteaz˘ ˆn punctul M (1. L(3. CA si AB. a a ¸ ¸ Problema 2. 1). Stabiliti ecuatia dreptei AB. L(3. Lungimea laturii unui romb cu unghiul ascutit de 60◦ este egal˘ cu ¸ a 2. Stabiliti ecuatiile laturilor p˘ tratului. ¸ ¸ ¸ a Problema 2. Determinati coordonatele tuturor punctelor egal dep˘ rtate de punctul ¸ a A(−1. Stabiliti ecuatia dreptei AD.15. 4) si M (5.22. 5). M2 (0. ¸ care este egal dep˘ rtat de punctul B(2. ı ¸ a Problema 2. ¸ ¸ Problema 2. Stabiliti ecuatiile dreptelor egal dep˘ rtate de punctele A(3. iar H(3. 2). −1). 3).

28. Problema 2. iar latura a opus˘ se afl˘ pe dreapta x + y − 1 = 0.31. ˆn˘ untru c˘ ruia se afl˘ punctul A(1. Stabiliti ecuatiile ¸ a ¸ ¸ laturilor trapezului. iar una a dintre laturile egale se afl˘ pe dreapta y + 2x = 1. Problema 2. Determinati coordonatele punctului √ ı a a B. 0) este un vˆ rf al unui triunghi echilateral. punctele A si C au coordonatele (5. Stabiliti ecuatia dreptei care trece prin A(3. 2). ¸˘ a Problema 2. situat la distanta 4 2 fat˘ de prima dreapt˘ si 2 ı ¸ ¸ a a¸ fata de cea de-a doua dreapt˘ . 3). 3) si L(−1. √¸ situat ˆn interiorul aceluiasi unghi. Stabiliti ecuatia celei de-a treia a ¸ ¸ laturi. iar prea ¸ lungirile laturilor neparalele se intersecteaz˘ ˆn punctul P (−3. 1) si face un unghi de ¸ ¸ ¸ 45◦ cu dreapta 3x − y − 2 = 0. stiind c˘ distant√ de la punctul de intersectie a dreptelor date pˆ n˘ la aceast˘ ¸ a ¸a ¸ a a a latur˘ este egal˘ cu 1/ 5.27. Baza unui triunghi isoscel se afl˘ pe dreapta x + 2y = 2.30. ˆ trapezul ABCD cu bazele AD si BC latura CD este perpenIn ¸ dicular˘ pe baze. 6). Stabiliti ecuatia aı ¸ ¸ dreptei AD. Punctul A(2. Punctele K(1. Stabiliti ecuatia bisectoarei acelui unghi format de dreptele x−7y = ¸ ¸ 1 si x + y = −7. Se consider˘ acel unghi format de dreptele y = x + 1 si y = 7x + 1 a ¸ ˆn interiorul c˘ ruia se afl˘ punctul A(1.32. 3).78 C APITOLUL 2 Problema 2. 5) se afl˘ pe laturile neparalele. Problema 2.26. Stabiliti ecuatiile celorlalte dou˘ laturi ale a a ¸ ¸ a triunghiului. iar punctele P (3. 0) si Q(−3. ¸ ı a a a . respectiv (−2.29. G˘ siti unghiul dintre dreptele AD si AB. a a Problema 2. 1). a ¸ ¸ Problema 2. 1) sunt mijloacele bazelor unui trapez ¸ isoscel.

astfel a a ¸ −− −→ −− −→ ˆncˆ t v = M0 P si w = M0 Q. punctele ı a ¸ ¸ M0 . la rˆ ndul lor. Punctul M . sunt necoliniare. exist˘ (si sunt ¸ ¸ a ¸ unice) dou˘ numere reale s si t astfel ˆncˆ t s˘ avem a ¸ ı a a −− −→ M0 M = sv + tw. deci determin˘ un plan Π. Dac˘ atasam ¸ ¸ ¸ a ¸˘ vectorii punctului M0 . apartine planului ¸ ı ¸ −− −→ −− −→ −− −→ dac˘ si numai dac˘ vectorul M0 M este coplanar cu vectorii M0 P si M0 Q.1) . ˆn mod clar. P si Q.1. ¸ a a ¸ ı a −− −→ ˆntrucˆ t vectorii v si w sunt liniar independenti. Aceasta ˆnseamn˘ . Not˘ m cu r0 vectorul de pozitie al punctului M0 si ¸ a ¸ ¸ cu r vectorul de pozitie al punctului M . adic˘ a¸ a ¸ a cu vectorii v si w. P si Q. atunci exist˘ dou˘ puncte. unic determinate. (3. ¸ ¸ Fie M un punct din spatiu. cu alte cuvinte. c˘ M0 M are o descompunere (unic˘ ) ı a ¸ ¸ a a sub forma unei combinatii liniare a vectorilor v si w.CAPITOLUL 3 Dreapta si planul ˆn spatiu ¸ ı ¸ 3. Intention˘ m s˘ ¸ a a ¸ a a descriem punctele acestui plan cu ajutorul punctului M0 si al vectorilor v si w. S˘ presupunem c˘ M apartine planului Π. Cum vectorii v si w sunt necoliniari.1 Ecuatia vectorial˘ a planului ¸ a Fie v si w doi vectori necoliniari din spatiu si M0 un punct oarecare.

z reprezint˘ un ¸ ı a ı a plan si. (3.2) este echivalent˘ cu sistemul de ecuatii scalare ¸ a a ¸  x = x0 + svx + twx  .2 Ecuatia general˘ a planului ¸ a Definitia 3. y. wy . y.2. atunci a ¸ ı a coordonatele sale relativ la orice sistem de coordonate afine verific˘ o ecuatie de graa ¸ dul ˆntˆ i. wz ). din modul de transformare a coordonatelor atunci cˆ nd se trece ı a a de la un sistem de coordonate afin la altul.2. M0 M = r − r0 . z).1.1. y0 . ¸ ¸ 3. iar vectorii v si w au componentele (vx . z0 ). z) este un punct ale c˘ rui coordoı a a a a nate relativ la un sistem de coordonate afine verific˘ o ecuatie de gradul ˆntˆ i. orice plan poate fi descris printr-o ecuatie de gradul ˆntˆ i. respectiv (wx . ¸ ¸ ¸ a S˘ presupunem acum c˘ punctul M are coordonatele (x. M0 are coordonaa a tele (x0 . vz ). y.1.1. Este clar. c˘ ecuatia (3.2)   ¦ unde cel putin unul dintre coeficientii A. (3.2) ecuatie care se numeste ecuatia vectorial˘ a planului Π. y. ¸ ¸ Teorema 3. ¸ ¸ ı a   £ .2.3) y = y0 + svy + twy   z = z0 + svz + twz ecuatii care se numesc ecuatiile parametrice ale planului Π. Orice ecuatie de gradul ˆntˆ i ˆn necunoscutele x. z o ecuatie de ¸ ¸ ¸ a ¸ forma Ax + By + Cz + D = 0.1. B. vy . deci ecuatia precedent˘ se poate scrie a ¸ a r = r0 + sv + tw.1) se transform˘ tot ˆntr-o a ¸ a ı ecuatie de acest tip: ¸ A x + B y + C z + D = 0. Se numeste ecuatie liniar˘ relativ la necunoscutele x. invers. ¸ Atunci ecuatia vectorial˘ (3. (3. C ai necunoscutelor este diferit de zero.80 C APITOLUL 3 −− −→ Pe de alt˘ parte.1) Vom demonstra mai ˆntˆ i c˘ dac˘ M (x. (3.

3.1) pe planul de coordonate xOy intersectia dintre a ¸ acest plan si planul de coordonate. din considerente geometrice.3 Pozitia reciproc˘ a dou˘ plane ¸ a a Presupunem c˘ s-a fixat un sistem de coordonate afine Oxyz si sunt date dou˘ plane. atunci aceast˘ intersectie este o dreapt˘ care. (3. A2 x + B2 y + C2 z + D2 = 0. A2 B2 C2 D2 (3.1) (3. Scopul nostru este s˘ stabilim relatiile care exist˘ ˆntre coeficientii celor dou˘ ecuatii a ¸ aı ¸ a ¸ ˆn fiecare caz. stim deja a aceasta ¸ a ı ¸ se ˆntˆ mpl˘ dac˘ si numai dac˘ toti coeficientii celor dou˘ plane sunt proportionali. Dac˘ planul (3.3) .1) nu este paralel cu planul ¸ a xOy.3. c˘ cele dou˘ plane se pot afla ˆn urm˘ toarele a a ı a situatii: ¸ 1) se taie dup˘ o dreapt˘ . Este clar c˘ planul (3. privit˘ c˘ dreapt˘ ˆn planul de a ¸ a a a aı coordonate. 3) coincid.2) Este clar. ecuatia ı ¸ A1 x + B1 y + D1 = 0. ı Vom numi urm˘ a planului (3. va avea. ı a a a¸ a ¸ ¸ a ¸ adic˘ dac˘ si numai dac˘ exist˘ un scalar nenul λ astfel ˆncˆ t s˘ avem a a¸ a a ı a a A1 = λA2 .2) a coincide cu planul (3.1) dac˘ si numai dac˘ urmele lor pe planele de coordonate a¸ a ˘ coincid.D REAPTA S I PLANUL ˆN SPAT IU 81 ¸ I ¸ 3. B1 = λB2 C1 = λC2 . ˆn mod evident. a a 2) sunt paralele.3. dar nu coincid. a ¸ a prin ecuatiile lor generale ¸ A1 x + B1 y + C1 z + D1 = 0. Din studiul pozitiei reciproce a dou˘ drepte ˆn plan. Analog se obtin urmele planului pe planele de coordonate xOz si yOz.3. dac˘ planul ¸ ¸ a nostru nu este paralel nici cu aceste plane de coordonate.3.3. D1 = λD2 sau A1 B1 C1 D1 = = = .3.

1)–(3. ¸ ı ¸ a Dac˘ sistemul de ecuatii (3. Se numeste fascicol de plane multimea tuturor planelor care trec printr¸ ¸ ¸ o anumit˘ dreapt˘ .2.3.3.3) . evident.2) este incompatibil. c˘ primul plan este paralel cu planul xOy.1) (3.4.3. a a ¸ S˘ presupunem c˘ sunt date dou˘ plane distincte concurente a a a A1 x + B1 y + C1 z + D1 = 0. c˘ A1 = B1 = 0.3.3. A2 B2 C2 D2 (3.2) Teorema 3. ¸ Din punct de vedere algebric. la aceeasi concluzie se poate ajunge si pe alt˘ cale. a a Aceasta ˆnseamn˘ . ¸ ¸ 3. ¸ S˘ presupunem acum.2.4. de exemplu.4) cu aceeasi conventie ca mai sus asupra egalit˘¸ii cu zero a numitorilor. ¸ ¸ a Pentru ca planele (3.3. a ¸ a a atunci ecuatia ¸ α(A1 x + B1 y + C1 z + D1 ) + β(A2 x + B2 y + C2 z + D2 ) = 0 (3. ˆn timp ce rangul matricei extinse trebuie s˘ a ı a fie egal cu 2. ceea ce ˆnseamn˘ c˘ intersectia este o dreapt˘ .3). dublu nedeterminat. Prin urmare. iar rationamentul algebric de mai sus ı a a ¸ ne duce la aceeasi cocluzie ca pentru planele ˆn pozitie general˘ . atunci ˆnseamn˘ c˘ a ¸ ı a a rangul sistemului trebuie s˘ fie egal cu 1. la fel se ˆntˆ mpl˘ si cu coeficientul a ı a a¸ similar al primei ecuatii.82 C APITOLUL 3 scriere care poate fi folisit˘ dac˘ nici unul dintre coeficientii celui de-al doilea plan nu a a ¸ se anuleaz˘ sau dac˘ facem conventia c˘ ˆn scrierea de mai sus. Snopuri de plane Definitia 3. ceea ce ˆnseamn˘ exact ¸ a ı a conditia (3.4 Fascicole de plane. ¸ ¸ at Ultima situatie posibil˘ este ca sistemul format din ecuatiile planelor s˘ fie de ¸ a ¸ a rang maxim.1) si (3. A2 x + B2 y + C2 z + D2 = 0. planele sunt paralele dac˘ si numai dac˘ a¸ a A1 B1 C1 D1 = = = .4. (3.2) s˘ coincid˘ . Aceasta ˆnseamn˘ c˘ ı a a ¸ a ı a a primii trei coeficienti nu pot fi proportionali. este necesar si suficient ca sistemul ¸ a a ¸ foemat din ecuatiile lor s˘ fie compatibil. Dac˘ α si β sunt dou˘ numere reale care nu se anuleaz˘ simultan. care se numeste axa fascicolului. de fiecare dat˘ cˆ nd a a ¸ aı a a un coeficient al celei de-al doilea plan se anuleaz˘ .

B. pentru orice constante A. Se numeste snop de plane multimea tuturor planelor care trec printr-un ¸ ¸ ¸ punct dat. Fie  A1 x + B1 y + C1 z + D1 = 0  A x + B 2 y + C2 z + D 2 = 0  2  A3 x + B 3 y + C 3 z + D 3 = 0 (3.4) unde constantele reale A. Invers. z0 ).D REAPTA S I PLANUL ˆN SPAT IU 83 ¸ I ¸ este ecuatia unui plan ce apartine fascicolului de plane determinat de planele (3.4. ˆns˘ .3). pe lˆ ng˘ fascicolele de plane (care trec printr-o dreapt˘ ). deci. orice plan al acestui fascicol se poate reprezenta cu ajutorul unei ¸ ecuatii (3.4. B. care determin˘ ˆn mod unic centrul acestui a aı snop. trei). S(x0 . care nu sunt ambele ¸ a ¸ nule.1) ¸ ¸ si (3.4. de aceea nu o vom mai reproduce aici.5) . y0 . ˆ Incepem prin a da urm˘ toarea definitie: a ¸ Definitia 3.4. putem considera ı ¸ a a a alte familii remarcabile de plane. se poate scrie sub forma ¸ ¸ A(x − x0 ) + B(y − y0 ) + C(z − z0 ) = 0. Demonstratia acestei teoreme este perfect analog˘ cu demonstratia teoremei si¸ a ¸ milare pentru fascicole de drepte din plan. Ca si ˆn cazul fascicolelor. orice plan care trece prin centrul ı snopului (si. apartine snopului). Spre deosebire de cazul dreptelor din plan. ecuatia (3. Invers.4. ˆn cazul planelor a ı ˆn spatiu. ci acesta este descris cu ajutorul ecuatiilor unor plane care trec ¸ prin acest punct.4. S˘ presupunem c˘ centrul snopului de plane este dat prin intermediul coordonaa a telor sale. cele ce trec printr-un punct. Atunci. Este util s˘ avem o descriere a planelor snopului cu ajutorul unui a num˘ r redus de plane (mai precis. C care nu sunt toate egale cu zero. (3. unde am avut de considerat doar familiile de drepte care trec printr-un punct (adic˘ fascicolele de drepte). pentru o anumit˘ alegere a constantelor α si β. de multe ori nu este dat ˆn mod explicit centrul ¸ ı ı a ı snopului de plane. Avem urm˘ torul rezultat: a Teorema 3. ˆn mod evident.4) este ecuatia unui plan ¸ ¸ care trece prin centrul snopului.2). C nu sunt toate egale cu zero.3. numit centrul snopului de plane.3.

84 C APITOLUL 3 ecuatiile a trei plane care trec prin punctul S(x0 , y0 , z0 ) astfel ˆncˆ t s˘ fie ˆndeplinit˘ ¸ ı a a ı a conditia ¸ A1 B1 C1 A2 B2 C2 = 0. (3.4.6) A3 B3 C3 Atunci pentru orice numere reale α, β, γ care nu se anuleaz˘ simultan, ecuatia a ¸ α(A1 x+B1 y+C1 z+D1 )+β(A2 x+B2 y+C2 z+D2 )+γ(A3 x+B3 y+C3 z+D3 ) = 0 (3.4.7) descrie un plan al snopului de plane cu centrul ˆn punctul S. Invers, orice plan ı al acestui snop poate fi descris prin intermediul unei ecuatii de acest tip, pentru o ¸ anumit˘ alegere a constantelor α, β, γ. a

  ¦

Rescriem, mai ˆntˆ i, ecuatia (3.4.7) sub forma ı a ¸

(A1 α+A2 β+A3 γ)x+(B1 α+B2 β+B3 γ)Y +(C1 α+C2 β+C3 γ)Z+D1 α+D2 β+D3 γ = 0. (3.4.8) Pentru ca aceast˘ ecuatie s˘ reprezinte, ˆntr-adev˘ r, ecuatia unui plan, coeficientii s˘ i a ¸ a ı a ¸ ¸ a nu trebuie s˘ se anuleze simultan. a Presupunem c˘ coeficientii lui x, y, z din aceast˘ ecuatie sunt egali cu zero: a ¸ a ¸  A1 α + A2 β + A3 γ = 0,  (3.4.9) B α + B2 β + B3 γ = 0,  1  C1 α + C2 β + C3 γ = 0. ˆ virtutea ecuatiei (3.4.6) sistemul de ecuatii (3.4.9) cu necunoscutele α, β, γ, admite In ¸ ¸ numai solutia trivial˘ α = β = γ = 0, ceea ce contrazice alegerea parametrilor ¸ a α, β, γ. Prin urmare, ecuatia (3.4.8) (decisi ecuatia (3.4.7), care este echivalent˘ cu ¸ ¸ ¸ a ea), este o ecuatie liniar˘ ˆn raport cu x, y, z, asadar este ecuatia unui plan. Cum ¸ aı ¸ ¸ punctul S apartine fiec˘ ruia dintre planele (3.4.5), el verific˘ si ecuatia (3.4.7), adic˘ ¸ a a¸ ¸ a planul acesta apartine snopului. ¸ Fie acum Ax + By + Cz + D = 0 (3.4.10) un plan oarecare al snopului.

D REAPTA S I PLANUL ˆN SPAT IU 85 ¸ I ¸ Consider˘ m acum sistemul de ecuatii a ¸  A1 α + A2 β + A3 γ = A,  B α + B2 β + B3 γ = B,  1  C1 α + C2 β + C3 γ = C,

(3.4.11)

ˆ ˆn raport cu necunoscutele α, β, γ. In virtutea relatiei (3.4.6), sistemul acesta admite ı ¸ o solutie unic˘ . Cum fiecare dintre planele (3.4.5), ca si planul (3.4.10) trec prin ¸ a ¸ punctul S(x0 , y0 , z0 ), rezult˘ c˘ a a  D1 = −A1 x0 − B1 y0 − C1 z0 ,    D = −A x − B y − C z , 2 2 0 2 0 2 0 D3 = −A3 x0 − B3 y0 − C3 z0 ,    D = −Ax − By − Cz . 0 0 0 De aici si din egali˘¸ile (3.4.11) obtinem ¸ at ¸ D1 α + D2 β + D3 γ = D.

Astfel, pentru valorile alese ale lui α, β, γ ecuatiile (3.4.7) si (3.4.10) coincid. ¸ ¸

  £

3.5

Distanta de la un punct la un plan ¸

Fie Π un plan oarecare din spatiu. Ducem prin origine o dreapt˘ ∆, perpendicular˘ ¸ a a pe planul Π si fie N punctul de intersectie dintre ∆ si Π. Alegem pe ∆ un sens ¸ ¸ ¸ −→ − pozitiv, sens care este dat de vectorul ON , si fie n versorul acestei directii, cu sensul, ¸ ¸ −→ − de asemenea, dat de ON , adic˘ a −→ − ON n = −→ , − ON ˆn cazul ˆn care planul Π nu trece prin origine. Dac˘ , ˆns˘ , Π trece prin origine, atunci, ı ı a ı a ˆn mod evident, N coincide cu originea, deci aceast˘ constructie a lui n nu mai este ı a ¸

86 C APITOLUL 3 posibil˘ . ˆ acest caz alegem pe ∆ unul dintre cele dou˘ sensuri posibile, iar versorul a In a n ˆl alegem ˆn asa fel ˆncˆ t s˘ aib˘ acelasi sens cu axa ∆. ı ı ¸ ı a a a ¸ Not˘ m cu α, β, γ – unghiurile formate de n cu axele de coordonate Ox, Oy si a ¸ Oz. cos α, cos β, cos γ se numesc cosinusii directori ai lui n (sau ai axei ∆). Cum n ¸ este un vector unitar si n(cos α, cos β, cos γ), rezult˘ c˘ ¸ a a cos2 α + cos2 β + cos2 γ = 1. (3.5.1) −→ − ˆ fine, not˘ m cu p lungimea vectorului ON , adic˘ distanta de la origine pˆ n˘ la In a a ¸ a a planul Π. Fie, acum, M (x, y, z) un punct oarecare din planul Π. Atunci −→ − (ON ) = p = prn OM · n = x cos α + y cos2 β + z cos2 γ, prin urmare x cos α + y cos2 β + z cos2 γ − p = 0. (3.5.2) Aceast˘ egalitate este verificat˘ de orice punct M (x, y, z) al planului Π si nu este a a ¸ verificat˘ de nici un punct din afara planului. Egalitatea (3.5.2) se numeste ecuatia a ¸ ¸ normal˘ (Hesse) a planului Π. a Planul Π ˆmparte multimea tuturor punctelor din spatiu care nu apartin lui Π ı ¸ ¸ ¸ ˆn dou˘ submultimi, numite semispatii deschise. Vom numi semispatiu pozitiv acel ı a ¸ ¸ semispatiu ˆnspre care este ˆndreptat vectorul n. Cel˘ lalt se numeste semispatiu ne¸ ı ı a ¸ ¸ gativ. Trebuie remarcat c˘ originea spatiului se afl˘ ˆntotdeauna fie ˆn planul Π, fie ˆn a ¸ aı ı ı semispatiul negativ. ¸ Definitia 3.4. Se numeste distanta de la un punct M0 (x0 , y0 , z0 ) la planul Π lungi¸ ¸ ¸˘ mea d a perpendicularei coborˆ te din punctul M0 pe planul Π. Se numeste abatere a ¸ (sau deviere) a punctului M0 relativ la planul Π num˘ rul δ definit astfel ˆncˆ t: a ı a a) δ = d dac˘ M0 este ˆn semispatiul pozitiv determinat de Π; a ı ¸ b) δ = 0 dac˘ M0 ∈ Π; a c) δ = −d dac˘ M0 este ˆn semispatiul negativ. a ı ¸ Teorema 3.4. Au loc formulele: δ = x0 cos α + y0 cos2 β + z0 cos2 γ − p ; d = x0 cos α + y0 cos2 β + z0 cos2 γ − p . (3.5.3) (3.5.4)

  ¦ D REAPTA S I PLANUL ˆN SPAT IU 87 ¸ I ¸ Not˘ m cu N0 proiectia ortogonal˘ a lui M0 pe dreapta ON .3). Cum ecuatiile (3.7) A2 Conform ultimei formule din (3.5.5. ¸ Prin urmare.6).6). λB = cos β.5. semnul din (3. d = |δ|.5. λ se numeste.5.5).6) si vrem s˘ g˘ sim ecuatia sa normal˘ (3.1). λC = cos γ.5) reprezint˘ ¸ a a ¸ a ¸ ¸ a acelasi plan. Presupunem acum c˘ planul este dat prin ecuatia general˘ a ¸ a Ax + By + Cz + D = 0   £ (3. din motive evidente. Dac˘ D = 0.5) (3. atunci ¸ a a semnul lui λ se poate alege oricum. ˆn ¸ a a a ı mod evident.5. factor nor¸ malizator al ecuatiei (3.2).5.4) rezult˘ din (3. formula (3.5. A2 + B 2 + C 2 δ= . Asadar. Din primele trei relatii din (3.5.5.5.3) este demonstrat˘ .5). + B2 + C 2 (3. (3. λD = −p . Atunci a ¸ a −− −→ δ = (N N0 ) = (ON0 )−(ON ) = n· OM0 −p = x0 cos α+y0 cos2 β +z0 cos2 γ −p .5. folosind (3.5.5. Ax0 + By0 + CZ0 + D √ . pentru c˘ .5.7) se alege astfel ˆncˆ t s˘ fie ı a a opus semnului termenului liber D din ecuatia general˘ (3.2) si (3. ± A2 + B 2 + C 2 |Ax0 + By0 + CZ0 + D | √ d= . prin urmare exist˘ un num˘ r ¸ ¸ a ¸ a a real nenul λ astfel ˆncˆ t ı a λA = cos α. coeficientii lor trebuie s˘ fie proportionali. obtinem ¸ ¸ λ = ±√ 1 .

1 Diferite forme ale ecuatiilor dreptei ˆn spatiu ¸ ı ¸ Dreapta ca intersectie de dou˘ plane ¸ a O dreapt˘ ˆn spatiu se poate reprezenta ca o intersectie de dou˘ plane distincte. adic˘ orice sistem de ecuatii a¸ ¸ a a a a ¸ de forma (3. descrie o dreapt˘ ˆn spatiu. aı ¸ 3. M (x.6.1) Cum planele care definesc dreapta nu sunt paralele.6. fiecare dintre ele se poate ˆnlocui cu o ecuatie de forma ı ¸ α(A1 x + B1 y + C1 z + D1 ) + β(A2 x + B2 y + C2 z + D2 ) = 0. de rang doi. A2 x + B2 y + C2 z + D2 = 0. Altfel spus. coeficientii necunoscutelor din ¸ cele dou˘ ecuatii ale sistemului (3. z). atunci un punct arbitrar din spatiu.6. apartine dreptei dac˘ ¸ ¸ a −− −→ si numai dac˘ vectorul M0 M (x − x0 . Prin urmare. ˆ mod ¸ a a In clar.2 Ecuatia vectorial˘ si ecuatiile parametrice ale dreptei ¸ a¸ ¸ Fie ∆ o dreapt˘ ˆn spatiu. ¸ a Ecuatiile sistemului (3.6. (3. z − z0 ) este coliniar cu vectorul a. ˆn continuare.1) nu sunt proportionali. respectiv a ¸ M . rang maxim. care aı ¸ ¸ a trec porintr-o aceeasi dreapt˘ . iar M0 (x0 . y0 . respectiv r vectorii de pozitie OM0 .1). y.6. Atunci −− −→ M0 M = r − r 0 .88 C APITOLUL 3 3. a a ı Este evident c˘ si afirmatia invers˘ este adev˘ rat˘ . z0 ) este un punct oarecare al acestei drepte. . m. −− −→ prin urmare vectorii M0 M si a sunt coliniari dac˘ si numai dac˘ exist˘ un num˘ r real ¸ a¸ a a a t astfel ˆncˆ t s˘ avem ı a a r − r0 = ta. ¸ a −− −→ −→ − Not˘ m cu r0 . ¸ a ı a ¸ sistemul s˘ aib˘ . Dac˘ a(l. fireste.6. n) a a este un vector director al dreptei ∆. astfel ˆncˆ t. OM ai punctelor M0 . unde α si β sunt numere reale care nu se anuleaz˘ simultan. Un vector nenul a se numeste vector director al dreptei ∆ aı ¸ ¸ dac˘ orice segment orientat din clasa lui a este paralel cu dreapta ∆.1) care definesc o dreapt˘ dat˘ nu sunt unice.6 3. ea poate fi dat˘ cu ajutorul unui sistem de ¸ a a dou˘ ecuatii liniare: a ¸ A1 x + B1 y + C1 z + D1 = 0. rangul a ¸ ¸ matricii acestui sistem de ecuatii liniare este maxim (adic˘ este egal cu doi). y − y0 .

6.6. z0 ) si are vectorul director a(l. y0 ) ¸ ¸ si are vectorul director a(l. = .3) sunt echivalente cu sistemul ¸ x − x0 y − y0 y − y0 z − z0 z − z0 x − x0 = . Vom face. n ale vectorului director a este diferit˘ de a a zero.3 Ecuatiile canonice ale unei drepte ˆn spatiu ¸ ı ¸ Dac˘ fiecare dintre componentele l. forma ecuatiilor parametrice ale dreptei se modific˘ (deoarece se schimb˘ ¸ a a atˆ t coordonatele punctului M0 .6. y0 . ˆntotdeauna se poate g˘ si un ¸ a ı a sistem de coordonate ˆn raport cu care toate componentele sale s˘ fie nenule. una sau dou˘ dintre componentele sale pot fi egale ı a cu zero. asa cum am ¸ ı ¸ . m. ¸ Observatie. m. l m m n n l sistem pe care ˆl vom scrie.6. a a 3. m. Aceast˘ ecuatie este echivalent˘ .5) (3. Totusi.3) y = y0 + mt . Nu exist˘ nici un motiv pentru care s˘ nu putem scrie ecuatiile canonice a a ¸ ale dreptei si ˆn astfel de sisteme de coordonate. ¸  x = x0 + lt  (3. sub forma ı a x − x0 y − y0 z − z0 = = . = .   z = z0 + nt ecuatii care se numesc ecuatiile parametrice ale dreptei care trece prin punctul M0 (x0 .6. atunci ecuatiile (3.6. n). n).2) se numeste ecuatia vectorial˘ a dreptei ∆.5) se numesc ecuatiile canonice ale dreptei care trece prin punctul ¸ ¸ M0 (x0 .2) Ecuatia (3. de regul˘ . Dac˘ vectorul director a este diferit de zero.4) Ecuatiile (3. care trece prin punctul M0 ¸ ¸ ¸ a si are ca vector director vectorul a. l m n (3.D REAPTA S I PLANUL ˆN SPAT IU 89 ¸ I ¸ sau r = r0 + ta. ˆn timp ce a a ¸ ı ecuatia vectorial˘ are aceeasi form˘ ˆn orice sistem de coordonate afine (chiar dac˘ ¸ a ¸ aı a nu e vorba de o baz˘ ortonormat˘ ). de aceea. (3.6. ˆn mod evident. cˆ t si componentele vectorului director). ¸ a ¸ a ı cu un sistem de trei ecuatii scalare. ı a ¸ ˆn anumite sisteme de coordonate. Mention˘ m c˘ dac˘ se trece la un alt sistem de co¸ ¸ a a a ordonate.6.

Ecuatiile acestea se pot rescrie.7.90 C APITOLUL 3 procedat ˆn cazul ecuatiei canonice a dreptei ˆn plan. conventia c˘ 0/0 = 0. z2 − z1 ) este un vector director al dreptei. fireste. z1 ) si M2 (x2 . l m ˆn timp ce un sistem de ecuatii de forma ı ¸ x − x0 y − y0 z − z0 = = . m = 0. x2 − x1 y2 − y1 z2 − z1 (3. un sistem de ecuatii a a a a ¸ ¸ canonice de forma x − x0 y − y0 z − z0 = = l m 0 este echivalent cu sistemul de ecuatii ¸ y − y0 x − x0 = . vor fi ¸  x = x1 + (x2 − x1 )t. 3. l 0 0 este echivalent cu sistemul y = y0 . Atunci vectorul M1 M2 (x2 − x1 .1) .7 3.   z = z1 + (z2 − z1 )t. z = z0 . preciz˘ m c˘ . sub forma canonic˘ : ¸ ¸ a x − x1 y − y1 z − z1 = = . Ca ı ¸ ı ¸ a lucrurile s˘ fie foarte clare.7. z2 ) ale a a a ¸ −−→ −− unei drepte ∆. l = 0.2) (3. prin urmare dreapta ∆ este dreapta care trece prin punctul M1 si ¸ −−→ −− are ca vector director vectorul M1 M2 . y2 . y1 . z = z0 .1 Probleme diverse Ecuatiile dreptei care trece prin dou˘ puncte ¸ a S˘ presupunem c˘ se dau dou˘ puncte distincte M1 (x1 . y2 − y1 . l = 0.7. cu aceast˘ conventie. Asadar ecuatiile parametrice ale dreptei ∆ ¸ ¸ −−→ −− (care trece prin punctul M1 si are ca vector director pe M1 M2 ).  y = y1 + (y2 − y1 )t.

5) Cˆ nd α si β iau toate valorile reale. aceast˘ conditie. la rˆ ndul s˘ u. n). y2 . ˆntrucˆ t vectorul r − r − r0 este coplanar cu vectorii necoliniari a ¸ ı a a si b. n1 ). M3 (x3 .7. Dup˘ cum am ¸ ¸ a a v˘ zut mai devreme. y0 . z1 ). z) un punct oarecare −→ − −− −→ din spatiu. Dac˘ M1 (x1 .7. punctul M parcurge ˆntregul plan Π. este necesar si suficient ca vectorii a. De aici se obtine ¸ r = r0 + αa + βb. m. ¸ ¸ a Dac˘ proiect˘ m pe axele de coordonate ecuatia vectorial˘ a planului.  (3. Egalitatea a ¸ ı de mai sus se numeste ecuatia vectorial˘ a planului. z0 ) din plan si doi vectori necoliniari a ¸ a(l. Ecuatia planului determinat de trei puncte necoliniare. y1 .7. paraleli cu planul. b(l1 .7. b) = 0 sau. b si r − r0 s˘ fie coplanari. (3.6) y = y0 + αm1 + βm2 . Pentru ca punctul M s˘ apartin˘ planului ¸ a ¸ a ¸ a Π.2 Ecuatia planului care trece printr-un punct dat si este paralel cu ¸ ¸ doi vectori dati ¸ Consider˘ m un plan Π. ¸ a M2 (x2 .D REAPTA S I PLANUL ˆN SPAT IU 91 ¸ I ¸ 3. este echivalent˘ cu: a a ¸ a a a (r − r0 . ceea ce este acelasi lucru: ¸ x − x0 y − y0 z − z0 l m n = 0. z3 ) sunt trei puncte necoliniare. un punct M0 (x0 . y3 .4) Dup˘ cum se stie. l1 m1 n1 (3. m1 . z2 ). adic˘ exist˘ dou˘ ¸ ı ı ¸ ¸ a a a numere reale bine determinate α si β astfel ˆncˆ t ¸ ı a r − r0 = αa + βb. Not˘ m r = OM si r0 = OM0 . Fie acum M (x. atunci ele determin˘ un a . el se poate descompune ˆn mod unic ˆn functie de acestia. y. obtinem a a ¸ a ¸ ecuatiile parametrice: ¸  x = x0 + αl1 + βl2 .3) (3.   z = z0 + αn1 + βn2 . a.7.

aı ¸ ı ¸ obtinem: ¸ (Al + Bm + Cn)t + Ax0 + By0 + Cz0 + D = 0. din motive geometrice. z din ecuatiile dreptei ∆ ˆn ecuatia planului Π.7.8) x2 y2 z2 1 x 3 y3 z3 1 Pozitia relativ˘ a unei drepte fata de un plan. ¸ Dac˘ ˆnlocuim expresiile lui x. plecˆ nd de la ecuatia (3. (3.  y = y0 + mt. Consider˘ m un plan Π.7. y. x3 − x1 y3 − y1 z3 − z1 (3. dat˘ prin ecuatiile sale parametrice ¸ a a ¸  x = x0 + lt.4): ¸ ¸ a ¸ x − x 1 y − y1 z − z1 x2 − x1 y2 − y1 z2 − z1 = 0.7) Este usor de constatat c˘ aceast˘ ecuatie este echivalent˘ cu cea de mai jos. a ¸ aı (iii) dreapta este inclus˘ ˆn plan. c˘ sunt posibile urm˘ toarele situatii: a a ¸ (i) dreapta intersecteaz˘ planul ˆntr-un punct.9) si o dreapt˘ ∆. dat prin ¸ a ¸˘ a ecuatia general˘ ¸ a Ax + By + Cz + D = 0 (3.7.11) (3. (3.92 C APITOLUL 3 plan. a ı (ii) dreapta este paralel˘ cu planul si nu este situat˘ ˆn el. a ¸ Este clar.7.7. mai usor ¸ a a ¸ a ¸ de memorat: x y z 1 x1 y1 z1 1 = 0.   z = z0 + nt.10) .7. Ecuatia acestui plan se obtine imediat. aı Vom stabili care trebuie s˘ fie leg˘ tura dintre coeficientii planului si cei ai dreptei a a ¸ ¸ pentru fiecare dintre cele trei situatii. Trebuie s˘ stabilim pozitia dreptei ∆ relativ la planul Π.

z = z2 + n2 s. care este verificat˘ pentru orice t real. dac˘ este ˆndeplinit˘ conditia In a a ı a ¸ Al + Bm + Cn = 0. aı a Pozitia relativ˘ a dou˘ drepte ˆn spatiu. este clar c˘ putem avea urm˘ toarele situatii: a a ¸ (a) dreptele sunt concurente. pentru c˘ . y = y2 + m2 s. y = y1 + m1 t.D REAPTA S I PLANUL ˆN SPAT IU 93 ¸ I ¸ Solutia acestei ecuatii ˆn t reprezint˘ valoarea parametrului de pe dreapt˘ care co¸ ¸ ı a a respunde punctului (sau punctelor) de intersectie dintre dreapt˘ si plan. (b) dreptele coincid. dar nu coincid. ˆn timp ce a doua conditie indic˘ ¸ a a a ı ¸ a faptul c˘ ecuatia nu are solutie. adic˘ dreapta nu este paralel˘ cu planul. prin intermediul ecuatiilor lor parametrice ¸ ¸ x = x1 + l1 t. . Este usor ¸ a¸ ¸ de v˘ zut c˘ ecuatia admite o solutie unic˘ dac˘ si numai dac˘ coeficientul lui t este a a ¸ ¸ a a¸ a diferit de zero. a a Prin urmare. atunci dreapta este paralel˘ cu planul. a ¸ ¸ ˆ sfˆ rsit. Ax0 + By0 + Cz0 + D = 0.13) si vrem s˘ stabilim pozitia lor relativ˘ . ˆ a a Intr-adev˘ r. dar nu se intersecteaz˘ cu el. (c) dreptele sunt paralele.12) (3. x = x2 + l2 s. adic˘ a Al + Bm + Cn = 0. Presupunem c˘ se dau dou˘ drepte ˆn ¸ a a ı ¸ a a ı spatiu. z = z1 + n1 t.7. ˆn acest caz.7. prima a conditie arat˘ c˘ dreapta este paralel˘ cu planul. ¸ a ¸ a Din considerente geometrice. conditia aceasta este conditia ca dreapta si planul s˘ se intersecteze ¸ ¸ ¸ a ı ˆntr-un punct. atunci dreapta este inclus˘ ˆn plan. Dac˘ este ˆndeplinit˘ conditia a ı a ¸ Al + Bm + Cn = 0. ecuatia de intersectie se aı a ı ¸ ¸ transform˘ ˆntr-o identitate. Semnificatia geometric˘ a acestei relatii este clar˘ : vectorul director al dreptei nu este ¸ a ¸ a perpendicular pe vectorul normal la plan. Ax0 + By0 + Cz0 + D = 0. (3.

16). a2 si M1 M2 sunt coplanari. Dac˘ se intersecteaz˘ si. egalit˘¸ile (3. a a ¸ ¸ a ¸ −− −→ −− −→ Alegem punctele A1 si A2 astfel ˆncˆ t s˘ avem M1 A1 = a si M2 A2 = a2 .7. Atunci ¸ ı a a ¸ segmentele M1 M2 .13). Presupunem c˘ acesti vectori sunt coliniari.7.7.12) si (3.7. De aceea: ¸ x2 − x1 y2 − y1 z2 − z1 l1 m1 n1 = 0. Cum vectorii a1 si a2 sunt necoliniari.7.7. Atunci dreptele (3. (3. y2 . y1 .14) si (3. a Vom stabili acum leg˘ turile dintre coeficientii celor dou˘ drepte pentru fiecare situatie.94 C APITOLUL 3 (d) dreptele sunt necoplanare (strˆ mbe). z1 ). unde M1 (x1 . z2 − z1 = µn1 .7. iar aa a a ¸ ¸ a a conditia (3. y2 − y1 = µm1 .16) Invers. adic˘ fie coincid.7. dreptele sunt concu¸ ¸ rente.14).15) Astfel. n1 ). este necesar si suficient ca conditia (3.12) si (3.7. m1 .12) si (3. se afl˘ ˆntr-un acelasi a a¸ aı ¸ −−→ −− plan Π.7. ¸ S˘ presupunem acum c˘ vectorii a1 si a2 sunt necoliniari. prin urmare. adic˘ nu este verificat˘ a a ¸ a a conditia (3.7.15) reprezint˘ conditiile necesare si suficiente penat ¸ a ¸ ¸ tru ca dreptele (3. n2 ).7. s˘ presupunem c˘ vectorii a1 si a2 sunt necoliniari si este verificat˘ conditia (3. ¸ a a a f˘ r˘ s˘ coincid˘ .15) – nu. adic˘ : ¸ a x2 − x1 = µl1 . a ¸ a ¸ Consider˘ m vectorii directori ai celor dou˘ drepte: a a a1 (l1 . Remarc˘ m c˘ ¸ a a a aceast˘ egalitate are loc si dac˘ dreptele sunt paralele. l2 m2 n2 (3. a2 (l2 .13) s˘ coincid˘ . z2 ). pentru c˘ ˆn acest caz a doua a ¸ a aı . ˆn care sunt situate drep¸ a ı tele (3. (3.14) s˘ fie verificat˘ . Dreptele coincid dac˘ si numai dac˘ vectorul M1 M2 .13) sunt concurente dac˘ si numai dac˘ vec¸ a¸ a torii lor directori sunt necoliniari si este verificat˘ egalitatea (3.12) si (3. Pentru ca aceste drepte s˘ fie paralele.7.7. adic˘ a ¸ a l1 = λl2 . dreptele (3. Astfel. m2 .7.7. a¸ a M2 (x2 . atunci vectorii a1 . este paralel cu vectorii a1 si a2 .13) se intersecteaz˘ ˆntr-un punct ¸ ¸ aı sau sunt necoplanare. m1 = λm2 . n1 = λn2 . fie sunt paralele si nu au nici un punct a ¸ −−→ −− comun.7.14) Atunci dreptele sunt paralele. M1 A1 si M2 A2 determina˘ un plan.16).7.

la a a ¸ ¸ ı ¸ o dreapt˘ ∆. C1 ) si n2 (A2 . mai ˆntai. . C2 ). Vom stabili. date prin ecuatiile generale a ¸ A1 x + B1 y + C1 z + D1 = 0. ¸ cos ϕ = A1 A2 + B1 B2 + C1 C2 A2 1 2 2 + B 1 + C1 2 2 A2 + B 2 + C 2 2 formula . B2 . ˆn cele ce urmaz˘ . ı a a −−→ −−→ −− −− Construim un paralelogram pe vectorii M0 M1 si M0 M2 . De aceea. ˆn spatiu. de vector de pozitie r1 la dreapta ∆. un punct M2 pe a ¸ a ı −−→ −− dreapta ∆ astfel ˆncˆ t s˘ avem M0 M2 = a. a ¸ ¸ d= Unghiul dintre dou˘ plane. In a a Distanta de la un punct la o dreapt˘ ˆn spatiu. Prin urmare.D REAPTA S I PLANUL ˆN SPAT IU 95 ¸ I ¸ si a treia linie a determinantului sunt proportionale. unghiul dintre aceste plane este egal cu unghiul format de vectorii normali n1 (A1 . l2 m2 n2 ˆ restul acestui capitol vom presupune c˘ reperul cu care lucr˘ m este ortonormat. conditia necesar˘ si suficient˘ pentru ca a ı ¸ a¸ a planele s˘ fie perpendiculare: a A1 A2 + B1 B2 + C1 C2 = 0.7.17) rezult˘ . (r − r0 ) × a a ne d˘ distanta de la punctul M1 . Cum aria paralelogramului este egal˘ cu a (r − r0 ) × a = a d. B1 . (3. S˘ presupunem c˘ trebuie s˘ determin˘ m m˘ rimea a a a a a a unghiului ϕ dintre dou˘ plane. o ¸ aı ¸ ı a formul˘ care ne d˘ distanta d de la un punct M1 . Atunci distanta d c˘ utat˘ ¸ ¸ a a este egal˘ cu lungimea perpendicularei M1 N . A2 x + B2 y + C2 z + D2 = 0. coborˆ te din vˆ rful M1 pe latura opus˘ a a a a a paralelogramului. de ecuatie vectorial˘ r = r0 + ta. Alegem.7. Evident. ˆn particular. conditia necesar˘ ¸ ¸ ¸ a pentru ca dreptele noastre s˘ fie necoplanare este a x2 − x1 y2 − y1 z2 − z1 l1 m1 n1 = 0.17) Din formula (3. de vector de pozitie r1 .

prin urmare avem cos ϕ = l1 l2 + m1 m2 + n1 n2 2 l1 + m 2 + n2 1 1 2 l2 + m2 + n2 2 2 . n) al dreptei (3. unghiul format de vectorul director a(l. ¸ a a Vom considera c˘ 0 ≤ ϕ ≤ π/2.7. Presupunem c˘ se d˘ dreapta a¸ a a x = x0 + lt. Stabiliti ecuatia unui plan care trece prin A(1.19) Vom nota cu ϕ unghiul dintre dreapt˘ si plan (mai precis. A2 + B 2 + C 2 l2 + m2 + n2 (3. fie ψ = π/2 + ϕ. C) este perpendicular pe a planul (3.12) si (3.7. . Cum vectorul n(A.18) cu vectorul n este fie ψ = π/2 − ϕ.8 Probleme Problema 3. Dac˘ dreapta este perpendicular˘ pe plan vom pune ϕ = π/2. Unghiul dintre o dreapt˘ si un plan.7. Prin urmare. y = y0 + lt. Unghiul ϕ dintre dreptele (3. unghiul dintre dreapt˘ si a¸ a¸ proiectia sa pe plan).19).18) 3. De aici rezult˘ conditia necesar˘ si suficient˘ de perpendicularitate a dreptelor: a ¸ a¸ a l1 l2 + m1 m2 + n1 n2 = 0. 3. z = z0 + nt si planul ¸ Ax + By + Cz + D = 0.7. m.96 C APITOLUL 3 Unghiul dintre dou˘ drepte.7.1. (3.13) este a ¸ unghiul dintre vectorii lor directori. B. sin ϕ = | cos ϕ| = √ |Al + Bm + Cn| √ . 0) si este paralel cu ¸ ¸ ¸ dreptele x+y−z+3=0 2x − y + 5z + 1 = 0 si ¸ −x + y = 1 5x + y − z + 2 = 0 .7.

Stabiliti ecuatia planului care trece prin dreptele paralele ¸ ¸ y+2 z−1 x−2 y z+3 x−1 = = si ¸ = = . 2) si ¸ ¸ ¸ prin dreapta de ecuatii ¸  x = 1 + 5t. Determinati ecuatia unui plan care trece prin punctul A(−1.6. 1.3. 3x − y + 2z + 3 = 0. Determinati ecuatia unui plan care trece prin punctul A(−1. Stabiliti ecuatia unui plan care trece prin dreapta ¸ ¸ x−1 y+2 z−1 = = 3 4 2 x y−1 z+1 = = .5. 5 4 3 Problema 3. Problema 3. Stabiliti ecuatia unui plan care trece prin dreapta ¸ ¸  x = 3 + t. 1. 5 3 1 5 3 1 Problema 3. Demonstrati c˘ urm˘ toarele dou˘ drepte sunt concurente si stabiliti ¸ a a a ¸ ¸ ecuatia planului determinat de ele: ¸ x+1 y−2 z−5 = = −2 1 4 si ¸ x+5 y+8 z−4 = = . 2 3 −1 si este paralel cu dreapta ¸ .   z = 5 + 2t.7. 2) si ¸ ¸ ¸ prin dreapta de ecuatii ¸ x + 5y − 7z + 1 = 0.4. Problema 3.   z = 2t. Problema 3.2.  y = 2 + 5t. si este paralel cu dreapta ¸  x = 4 − 2t.   z = −1 + 3t.  y = −1 + t.  y = −8 + t.D REAPTA S I PLANUL ˆN SPAT IU 97 ¸ I ¸ Problema 3.

x + y − 2z + 4 = 0.     z = −t z = 3 + 2t.   z = 2 + 5t dou˘ drepte sunt concurente si stabiliti a ¸ ¸  x = 1 − t. dintre care unul ¸ a a dintre care s˘ treac˘ prin punctul M (1. Problema 3. 0) si intersec¸ ¸ ¸ teaz˘ dreptele a x − y + z + 2 = 0. x − 2y + 3z − 8 = 0 si ¸ y − z = 0. Problema 3.98 C APITOLUL 3 Problema 3. Stabiliti a a ¸ ecuatia proiectiei dac˘ dreapta este dat˘ de ecuatiile: ¸ ¸ a a ¸  x = 1 + 2t. 1. x + y − 2z + 4 = 0.12. y = 5 − 5t. Demonstrati c˘ urm˘ toarele ¸ a a ecuatia planului determinat de ele: ¸  x = 1 + 3t.   z = 1 − t. paralel cu axa Ox. Problema 3. a a .9.  y = 3t. Stabiliti ecuatiile unei drepte care trece prin O(0. Stabiliti ecuatiile unei drepte care trece prin O(0.  si ¸ y = −1 + 4t. 0) si intersec¸ ¸ ¸ teaz˘ dreptele a   x = 1 + 2t. Problema 3.   si ¸ y = 2 + 3t.8. x = 4t.10. Problema 3.   z = 2 + 4t.  y = −1 + 2t.11. 3. x − 2y + 3z − 8 = 0 si ¸ y − z + 1 = 0. −1) si inter¸ ¸ ¸ secteaz˘ dreptele a x − y + z + 2 = 0. O dreapt˘ se proiecteaz˘ pe planul yOz. ˆ fascicolul de plane determinat de planele x + 2y − 3z + 5 = 0 In si 4x − y + 3z + 5 = 0 s˘ se determine dou˘ plane perpendiculare.13. 0. 0. Stabiliti ecuatiile unei drepte care trece prin A(−1. 1).

2 3 1 aflat la distanta ¸ √ 3 fata de planul x + y + z + 3 = 0. AA1 este direct˘ . ¸ a ¸ Problema 3.14. 1. 1) si de planul 2x − y + 2z + 1 = 0. 2) si B(3. Stabiliti ecuatiile fetelor cubului.D REAPTA S I PLANUL ˆN SPAT IU 99 ¸ I ¸ Problema 3. 1 3 −5 egalo dep˘ rtat de punctul B(0. 5). Punctele A(1.16.18. 4) sunt vˆ rfuri ale cubului ABCDA1 B1 C1 D1 . a ¸ Problema 3. situat pe dreapta ¸ x−1 y−3 z+4 = = . −1. Stabiliti ecuatiile simetricei dreptei ¸ ¸ x−2 y+1 z−2 = = 3 1 4 fata de planul 5x − y + z − 4 = 0. Determinati coordonatele unui punct A. y − z = 0. situat pe dreapta ¸ x−1 y z+1 = = . − −→ − → − − − → iar orientarea bazei AB. a ¸ ¸ ¸ Problema 3. AD. 3x − y + 2z = 0.19.15. ¸˘ Problema 3. Determinati coordonatele unui punct A. Stabiliti ecuatiile proiectiei ortogonale pe planul x+5y −z −25 = 0 ¸ ¸ ¸ ale dreptei x − y + 2z − 1 = 0.17. S˘ se determine coordonatele unui punct A situat pe dreapta a x−3 y z−1 = = 2 3 −1 si este egal de p˘ rtat de punctele B(3. 0. ¸˘ Problema 3. . 1. −2) si C(−1. ˆn timp ce suma coordonatelor a ı −→ − vectorului AA1 este negativ˘ . ¸ a −→ − Vectorul AD este perpendicular pe dreapta x = 0. 0.

24. 2. Celelalte dou˘ vˆ rfuri sunt situate pe axele Ox si Oy. Problema 3. z = 0.100 C APITOLUL 3 Problema 3. 2). Determinati unghiurile triunghiului si scrieti ecuatia ¸ ¸ ¸ ¸ planului s˘ u. Stabiliti ecuatia planului care trece prin A(−1. ¸ a Problema 3. este paralel cu ¸ ¸ dreapta y z x = = 2 −3 −1 ◦ cu dreapta si formeaz˘ un unghi de 60 ¸ a x = z.23. 1 5 −1 Problema 3. Stabiliti ecuatiile dreptei care trece prin A(1. Determinati coordonatele unui punct A de pe dreapta ¸ x − y − 3 = 0. Stabiliti ecuatiile proiectiei ortogonale pe planul x+5y −z −25 = 0 ¸ ¸ ¸ ale dreptei x+1 y z−1 = = . 5). este paralel˘ cu ¸ ¸ a √ planul xOy si formeaz˘ un unghi de arcsin(1 10) cu planul x − y = 1. este paralel˘ cu ¸ ¸ a ◦ cu dreapta planul xOy si formeaz˘ un unghi de 45 ¸ a x = z. 4. 3. Laturile egale ale unui triunghi isoscel se intersecteaz˘ ˆn vˆ rful aı a A(3. 3.26. Problema 3. z = 0. Stabiliti ecuatiile dreptei care trece prin A(1. situat la distanta ¸ √ 6 fata de dreapta x = y = z. Problema 3.21. 2x + y + 3z + 2 = 0.20. 2). 2y + z = 0. Determinati unghiul dintre planul 4x + 4y − 7z + 1 = 0 si dreapta ¸ ¸ x + y + z + 1 = 0. a Problema 3.22. 1). ¸˘ .25. iar planul triuna a ¸ ghiului este paralel cu axa Oz.

−4) ¸ sunt vˆ rfurile unui tetraedru. Punctele A(−1.34. 1). Fetele ABCD. ABB1 A1 si ADD1 A1 ale paralelipipedului ABCDA1 B1 C1 D1 ¸ ¸ sunt situate ˆn planele 2x + 3y + 4z + 8 = 0. −3. x + 3y − 6 = 0. Fetele ABCD.. 8). ABB1 A1 si ADD1 A1 ale paralelipipedului ABCDA1 B1 C1 D1 ¸ ¸ sunt situate ˆn planele 2x + 3y + 4z + 8 = 0. ı Vˆ rful C1 are coordonatele (6. Problema 3. 1). 8). −3. B(5. respectiv z + 5 = 0. −4) ¸ sunt vˆ rfurile unui tetraedru.D REAPTA S I PLANUL ˆN SPAT IU 101 ¸ I ¸ Problema 3. ı Vˆ rful C1 are coordonatele (6. 1). Fetele ABCD. ¸ Problema 3. 1. 3. Determinati distanta dintre muchiile (strˆ mbe) AD si a ¸ ¸ a ¸ BC. B(5. −3.33. Determinati ˆn˘ ltimea tetraedrului coborˆ t˘ din vˆ rful a ¸ ı a¸ aa a D pe fata ABC. 8).30. coborˆ te din C pe a ¸ ı a¸ ¸ a latura AB. ABB1 A1 si ADD1 A1 ale paralelipipedului ABCDA1 B1 C1 D1 ¸ ¸ sunt situate ˆn planele 2x + 3y + 4z + 8 = 0. 5) si D(2. Problema 3. −3.31. x + 3y − 6 = 0. −5. −5. respectiv z + 5 = 0.29. 1). x + 3y − 6 = 0. 3. Problema 3.27. ¸ ¸ a ¸ Problema 3. Determinati distanta dintre dreptele ¸ ¸ x−4 y+1 z−1 = = 3 6 −2 si ¸ x−5 y z = = .32. Determinati distanta dintre dreptele AC si a ¸ ¸ ¸ A1 C1 . 1). Lungimea muchiei cubului ABCDA1 B1 C1 D1 este egal˘ cu 1. Determinati ˆn˘ ltimea fetei ABC. C(−1. 1. 1. Problema 3. Punctele A(−1. . a Determinati distanta dintre vˆ rful A si planul B1 CD1 . −3. Determinati distanta de la vˆ rful D la dreapta a ¸ ¸ a AB. Determinati distanta de la vˆ rful A1 la planul a ¸ ¸ a B1 BD. ı Vˆ rful C1 are coordonatele (6.28. −5. B(5. −6 −12 4 Problema 3. C(−1. 1). 5) si D(2. C(−1. −4) ¸ sunt vˆ rfurile unui tetraedru. respectiv z + 5 = 0. Punctele A(−1. −3. 5) si D(2. 3.

102 C APITOLUL 3 .

Bibliografie [1] Anand. A. Geometric Foundations of Geometric Design. 4th edition. Geometry.. Sesana.. S. Feiner. Springer. Cluj University Press. Risoprint. Curves and Surfaces for Computer Aided Geometric Design.A. J. AK Peters.. Computer Graphics – Principles and Practice. Citt` Studi Edizioni.. 2000 . J. M. R.. Lectures on Classical Differential Geometry. D.... Prautzsch. Geometria Vettoriale per la Grao fica. P. Springer..... D. 1997 [7] Fenn.. 2005 ¸ [3] Argeri. 1992 [6] Farin. W. Computer Graphics and Geometric Modeling for Engineers. 2nd edition. Cali` . G. 2011 a [4] Blaga.F. Torino.. Addison-Wesley.. 2005 [5] Boehm. F.. 1990 [9] Gallier. John Wiley & Sons.K. Topan. L. 1993 [2] Andrica. 2001 [8] Foley.D. van Dam. Geometric Methods and Applications for Computer Science and Engineering. A.B. V. Academic Press. Hughes. Analytical Geometry. H. Lazzari. J..

1992 . 1985 [12] Mortenson. V... P. Geometric Modeling. Adams. Computer Graphics – An Introduction to the Mathematics and Geometry.. 2nd edition. M. New Delhi.T.. 2001 [19] Snyder. Morgan Kaufmann Publishers. 1989 [13] Plastock. R. 1990 [15] Salomon.H. Elsevier. Curves and Surfaces for Computer Graphics. Cambridge University Press. McGraw-Hill Publishing Company...G. Schaum’s Outline of Theory and Problems of Computer Graphics. Springer. D. Mathematical Elements for Computer Graphics..H. 2003 [18] Sharma. vol. Sisam. Mathematics for Computer Graphics.. G. Geometric Tools for Computer Graphics.A. McGraw Hill. Dominant Publishers and Distributors. C. D. Wiley. 1992 [11] Mortenson.. 1914 [20] Taylor. 1986 [14] Rogers. W.A. 1–3. D.J. S. Kalley. A. D... Henry Holt and Company. 2006 [16] Salomon... J.. M.. Analytic Geometry of Space. Transformations and Projections in Computer Graphics. Eberly.104 C APITOLUL 3 [10] Hoggar. Springer. Encyclopedia of Analytical Geometry.F.. 2006 [17] Schneider.K. The Geometry of Computer Graphics. Industrial Press Inc. Wadsworth & Brooks/Cole.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful