SUBIECTE EXAMEN LICENŢĂ – MEDICINA DENTARĂ TEMA NR. 1. Anestezia in medicina dentara (1, pag.

6-53) – 30 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 Hematomul obrazului după anestezia la tuberozitate: A. Apare prin înţeparea plexului branhial B. Se manifestă clinic prin apariţia unei tumefacţii geniene C. Se resoarbe în 2-3 ore D. Necesită antibioterapie E. Necesită utilizarea căldurii locale în primele 6 ore după producere 2 Manifestările sincopei vaso-vagale în stadiul presincopal sunt : A. Pierderea bruscă şi tranzitorie a stării de conştienţă B. Paloare faciala C. Hiperventilaţie D. Diaforeză E. Greaţă Care dintre afirmaţiile următoare cu privire la adrenalină este falsă? A. Este o catecolamină B. Este simpatomimetică C. Este cel mai eficient vasodilatator folosit în anestezicele locale D. Se foloseşte în concentraţii de 1:10000 până la 1: 200000 E. Necesită adăugarea unui conservant de tip bisulfit Anestezia tronculară periferică: A. Vizează trunchiul nervos şi ramurile sale B. Are durată de acţiune mai redusă decât anestezia topică C. Deformează regiunea anesteziată D. Este o anestezie loco-regională prin infiltrație E. Include anestezia tronculară bazală Care variantă de răspuns este corectă în ceea ce priveşte administrarea lidocainei în timpul gravidităţii şi lactaţiei: A. Are efect teratogen B. Poate determina hipotensiune de sarcină C. Nu se recomandă monitorizare cardiacă fetală D. Se recomandă temporizarea administrării la gravide în primul trimestru de sarcină E. Nu se recomandată înlocuirea temporară a alimentaţiei la sân pentru 24 de ore Complicaţiile locale ale anesteziei loco-regionale sunt: A. Ulceraţii ale mucoasei Răspuns Pag. BD 37

BCDE

43

3

CD

15

4

AD

23

5

ABD

10

Page

1

6

AC

39

B. C. D. E. 7

Ruperea acului Alveolita postextracţională Pareza facială tranzitorie Hematom ACE 26

Reperele pentru anestezia nervului palatin anterior sunt: A. Ultimul molar la 1 cm deasupra coletului B. La 0,5 cm înapoi de marginea posterioară a palatului dur C. La 1 cm înaintea cârligului aripii interne a apofizei pterigoide D. La 1 cm înaintea cîrligului aripii externe a apofizei pterigoide E. Unghiul diedru format de creasta alveolară cu lama orizontală a osului palatin *Anestezia locală prin infiltraţie nu include: A. Anestezia de contact B. Anestezia submucoasă C. Anestezia intradermică D. Anestezia plexală E. Anestezia intraligamentară Gaura infraorbitară este situată: A. La 5 mm înafara liniei verticale mediopupilare B. Pe orizontala ce uneşte gaura supraorbitară cu cea mentonieră C. Pe linia verticală ce trece între cei doi premolari superiori D. La 6-8 mm sub rebordul orbitar inferior E. Deasupra suturii zigomato-maxilare Manifestările clinice ale alergiei sunt: A. Dispnee cu wheezing B. Angioedem C. Hipotensiune arterial D. Bradicardie E. Colaps Anestezia plexală: A. Este o anestezie supraperiostală B. Rar utilizată la maxilar C. Este paraapicală D. Este mai puţin eficientă la copii şi tineri E. Este o anestezie prin imbibiţie Reperele pentru anestezia la tuberozitate sunt: A. Creasta zigomato-alveolară B. Rădăcina mezială a molarului de 12 ani C. Mucoasa mobilă D. Înainte muşchiului maseter E. Marginea inferioară a osului zigomatic *Lidocaina: A. Are pH-ul 8

8

A

20

9

CD

28

10

ABCE

45

11

AC

21

12

ABC

25

Page

13

D

8

2

B. C. D. E. 14

Are toxicitate de 3 ori mai mare faţă de procaină Are putere anestezică de două ori mai mică decât a procainei Se metabolizează în proporţie de 90% la nivel hepatic Doza uzuală este de 18 ml soluţie BD 35

Accidentele locale al anesteziei loco-regionale cuprind: A. Sincopa vaso-vagală B. Durerea C. Alveolita postextractională D. Pareza facială tranzitorie E. Descuamarea epitelială Tratamentul de urgenţă al edemului căilor aeriene superioare presupune: A. Oxigenoterapie B. Administrare de adrenalină 0,3-0,5 mg dim sol.de1/1000 subcutanat C. Administrare de metaproterenol 0.3 ml sol. 5% cu 2.5-3 ml ser fiziologic D. Administrare de epinefrină în bronhospasm E. Administrare de antibiotice în edem laringian *Anestezia la spina Spix : A. Se efectuează rar pe cale orală B. Nu permite anestezierea mucoasei vestibulare distal de gaura mentonieră C. Are ca reper planul de ocluzie al molarilor superiori D. Determină anestezia nervului bucal E. Anesteziază și nervul auriculo-temporal *Articaina: A. Nu este întotdeauna asociată în soluţie cu vasoconstrictor B. Este contraindicată la copii sub 4 ani C. Este indicată la pacienţii cu bronhospasm în antecedente D. Are putere anestezică mai redusă decât lidocaina E. Se recomandă injectare rapidă *Anestezia intraligamentară: A. Nu necesită seringi speciale B. Durata de instalare este mare C. Reduce riscul de alveolită postextracţională D. Durerea locală postanestezică e mai redusă E. Este indicată la pacienţii cu risc hemoragic Necroza mucoasei: A. Apare pe fondul ischemiei prelungite B. Este mai frecventă după anestezii efectuate vestibular C. Apare după decolări brutale ale muco-periostului D. Are culoare roşie intensă E. Este un accident al anesteziei loco-regionale

15

ABCD

45

16

B

29

17

B

13

18

E

22

19

AC

39

Page

3

20

*Anestezia topică: A. Necesită o concentraţie mai mică a anestezicului decât pentru injectare B. Foloseşte frecvent xilina 0.5-1% C. Se poate utiliza şi pentru anestezia unui nerv situat relativ submucos D. Nu necesită uscarea prealabilă a locului de aplicare a anestezicului E. Durata este de aproximativ două ore Anesteziei nervilor alveolari supero-posteriori are contraindicaţii în: A. Procese inflamatorii retrotuberozitare B. Tumori localizate în treimea distală a vestibulului superior C. Pacienţi sub tratament anticoagulant D. Hemofilici E. Pacienţi cu odontectomii ale molarilor de minte în antecedente Catecolaminele au ca efecte locale : A. Vasoconstricţie la locul injectării B. Creşterea ratei de absorbţie a anestezicului în fluxul sangvin C. Putere anestezică mai mare D. Efect mai îndelungat E. Stimularea receptorilor din pereţii arteriolari Durerea ca accident local al anesteziei loco-regionale are ca etiologie: A. Utilizarea soluţiilor prea reci față de temperatura camerei B. Injectarea rapidă a soluţiei anestezice C. Injectarea din eroare a unor substanţe toxice D. Folosirea acelor cu bizou ascuțit E. Injectarea unor soluţii cu urme de alcool Mepivacaina: A. Are o toxicitate de 1,5-2 faţă de procaină B. Durata anesteziei este crescută C. Are potenţă de 2 faţă de lidocaină D. Nu este metabolizată în ficat E. Este eliminată renal în proporţie de 50-60% Articaina este contraindicată la A. Pacienţi epileptici fără tratament B. Pacienţi cu porfirie acută recurentă C. Pacienţi cu deficit de colinesterază plasmatică D. Pacienţi cu tulburări de conducere atrio-ventriculare severe E. Pacienţi sub tratament cu anticoagulant Semnele clinice ale accidentului general hipertensiv sunt A. Stare de agitaţie nemotivată B. Tegumente uscate C. Senzaţia de greaţă D. Cefalee intensă

C

19

21

ABCD

24

22

ACDE

16

23

ABCE

35

24

ABC

11

25

ABCD

13

26

ACD

51

Page

4

E. Frison 27 Tratamentul anginei pectoral constă în: A. Poziţia declivă a pacientului B. Aspirarea secreţiilor din cavitatea orală C. Administrarea unui vasodilatator coronarian D. Oprirea intervenţiei dentare E. Administrarea de antiedematoase per os Accidentele locale puncţiei anestezice la Spix sunt: A. Ruperea acului B. Producerea unui hematom C. Trismus persistent D. Injectite postanestezice E. Congestia tegumentelor Reperele pentru spina Spix sunt: A. Creasta temporală a mandibulei B. Tuberozitatea mandibulară C. Incizura sigmoidă D. Plica pterigomandibulară E. Planul de ocluzie al molarilor inferiori Avantajele anesteziei intraligamentare sunt: A. Lipsa anesteziei la nivelul părţilor moi B. Anestezia simultană la mai mulţi dinţi C. Posibilitatea localizării la un singur dinte D. Folosirea unei cantităţi de 0,15-0,20 ml soluţie anestezică E. Nu necesită seringi speciale ACD 49

28

AB

30

29

ADE

29

30

ABCD

22

TEMA NR. 2. Extractia dentara (1, pag. 64-102) – 30 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 Indicațiile de extracție ale dinților permanenți sunt multiple, fiind legate de: A. Starea dintelui respectiv B. Erupția incompletă a dintelui pe arcadă C. Patologia structurilor adiacente D. Afecțiuni asociate E. Vârsta pacientului 2 Indicațiile de extracție ale dinților temporari sunt: A. Dinți temporari care împiedică erupția celor permanenți Răspuns Pag. ACD 64

ABE

64,65

Page

5

B. C. D. E. 3

Dinți temporari cu procese carioase complicate Dinți temporari cu macrodonție Dinți temporari cu procese carioase meziale Dinți temporari fracturați AE 65

Contraindicațiile absolute ale extracției dentare sunt: A. Leucemia acută B. Hipertensiunea arterială controlată C. Diabetul zaharat tip 2 D. Tratamentul cronic cu aspirina E. Infarctul miocardic mai recent de 6 luni Contraindicațiile locale ale extracției dentare sunt: A. Leziuni locale ale mucoasei orale (stomatite , herpes, etc) B. Plăgi ale buzelor C. Tumori maligne în teritoriul oro-maxilo-facial D. Tumori benigne de mici dimensiuni E. Sinuzita maxilară rinogenă *Tulburarile hepatice determina modificari importante in: A. Formula eritrocitara B. Hemostaza C. Formula leucocitara D. Cresterea VSH-ului E. Scaderea hematocritului Imunosupresoarele sunt medicamente administrate la pacientii cu : A. Transplante B. Afectiuni cardiovasculare C. Diabet insulinodependent D. Reactii de hipersessibilitate E. Boli autoimune Pentru extractia dentara , in mod uzual , sunt necesare : A. Sindesmotoame B. Instrumentar rotativ C. Elevatoare D. Stilet butonat E. Clesti de extractie *Clestii drepti pentru maxilar sunt utili: A. In zona posterioara a arcadei dentare B. In zona anterioara frontala C. Pentru extractia premolarilor inferiori D. Pentru extractia molarilor de minte superiori E. Pentru extractia resturilor radiculare intraalveolare *Aplicarea clestelui de extractie se face intotdeauna: A. Spre partea meziala a dintelui B. In axul dintelui

4

ACE

65

5

B

66

6

ADE

66

7

ACE

69

8

B

70

Page

6

9

B

72

6-8 mm de defectul osos creat C. au urmatoarele indicatii: A. Dinti cu osteita periradiculara E. Extractia cu ciupitorul de os E. Anestezie la gaura infraorbitara si la nivelul gaurii incisive *Cand se extrage molarul doi mandibular . Spre partea distala a coroanei 10 Pentru extractia caninilor superiori se practica urmatoarele tehnici de anestezie locala: A. Anestezie la Spina Spix E. Radacinile molarului de minte inferior sunt drepte –paralele sau usor divergente B.astfel ca. Extractia cu sindesmotoamele C. Orizontal E. Coletul dintelui Extractia cu clestele a molarului de minte mandibular erupt . Anestezie la tuberozitate si la gaura palatina mare C. Extractia cu ajutorul elevatoarelor D. Dinti cu radacini convergente ce cuprind un sept interradicular gros D.C. Oblic anterior dreapta D. Extractia prin alveolotomie Alveolotomia este indicata in urmatoarele situatii: A. Vestibular C. Radacini recurbate spre mezial D. Radacini deformate prin procese de hipercimentoza *In extractia prin alveolotomie linia de incizie trebuie situata pe os integru. Dinti sau radacini cu anchiloza dento-alveolara B. la sfarsitul interventiei ea sa fie situata la o distanta de: A. Anestezie la tuberozitate si la gaura incisiva D. Integritatea coroanei dentare a molarului trei permite priza cu clestele E. 2 mm de defectul osos creat B. Distal E. Lingual B. Mezial D. 2-3 mm de defectul osos creat AE 75 11 B 79 12 AD 79 13 ACE 82 14 ACE 86 15 B 86 Page 7 . Extractia cu clestele de radacini B. Radacini cu odontoame satelite Radacinile dentare pot fi extrase prin urmatoarele tehnici: A. Anestezie plexala si anestezie la gaura incisiva B. miscarea de basculare va avea o amplitudine mai mare spre: A. Resturi radiculare la nivelul marginii alveolare C. Radacini recurbate spre distal C.

1/3 mijlocie a lamboului E. Mucoasa din dreptul alveolei postextractionale B. Clestele de electie pentru premolari C. Anchiloze dento-alveolare pe toata lungimea radacinii E. situate profund B. Radacini curbe. Corticala palatinala la nivelul molarilor superiori E. Starea generala a pacientului D. Sindesmotoamele D. Inciziile de descarcare C. Os alveolar dens *Fractura corticalei alveolare este un accident frecvent in cazul extractiilor din zone cu corticala subtire: A. Corticala vestibulara din dreptul molarilor inferiori D. Dalta si ciocanul E. Leziuni patologice preexistente B. Particularitatile morfologice ale dintelui ce urmeaza a fi extras E. Unghiurile lamboului *Daca radacinile dintelui temporar. Resturi radiculare mici. Creasta zigomato-alveolara C. Particularitatile morfologice ale structurilor de vecinatate C.in”baioneta” B. Radacini situate in imediata apropiere a marginii alveolare C. Radacini deformate in regiunea apicala D. Corticala palatinala la nivelul premolarilor 2 superiori B 87 17 E 90 18 E 90 19 ABD 92 20 ACDE 92 21 B 94 Page 8 . 1 cm de defectul osos creat 16 *Alveolotomia cu rezectie marginala limitata a tablei osoase vestibulare este indicata pentru: A. Corticala orala la nivelul caninului superior B. Sept interradicular gros E. Starea de igiena a cavitatii orale In aparitia fracturii radiculare a dintelui de extras .se va practica sutura lamboului. Separatie radiculara In producerea accidentelor extractiei dentare sunt implicati o serie de factori legati de: A.D. Elevatoarele B. factorii de risc sunt: A.cu fire separate suturandu-se mai intai: A. Anchiloza dento-alveolara D. Radacini cu procese periapicale *In extractia prin alveolotomie .dupa chiuretajul alveolar si regularizarea osoasa. 2-4 mm de defectul osos creat E. Papilele dentare D. Corticala vestibulara la nivelul grupului frontal inferior C.la examenul radiologic sunt atasate de coroana premolarului permanent extractia trebuie sa fie facuta cu: A.cudate.

Starea de graviditate D. Mesarea alveolei D.22 *Fractura mandibulei este un accident rar al extractiei dentare asociat aproape exclusiv cu: A. 8 minute D. Infectii preexistente acute sau cronice C. 3 minute B. Tratamentele citostatice B. 8% din cazuri *In mod normal sangerarea plagii postextractionale se opreste dupa: A. 10 minute E. Existenta unei laxitati capsulo.1% din cazuri C.6-5% din cazuri D. Extractii atraumatice E. Persistenta tesutului de granulatie in alveola E. 1% din cazuri B. Absenta de pe arcada a molarului 2 si a molarului1 C. 0.ligamentare Accidentele sinusale constau in: A.artera alveolara inferioara) C. Administrarea de antiinflamatorii nonsteroidiene post extractional A 95 23 ACD 96 24 C 97 25 E 98 26 ABD 99 27 A 99 28 B 100 Page 9 . 0. Aplicarea unei presiuni pe mandibula D. Fractura procesului alveolar B. Lezarea unor vase(ex. Impingerea radacinii in spatiul retrotuberozitar C. Deschiderea sinusului maxilar B. 15-20 minute Factorii locali implicati in hemoragiile postextractionale ar putea fi: A. Impingerea radacinilor sub mucoasa sinusala D. Sustinerea incorecta a mandibulei E. Impingerea radacinii sub mucoasa vestibulara *Lezarea nervoasa in cazul extractiilor molarilor de minte inferiori apare in: A. Pansament supraalveolar prelungit B. Impingerea radacinilor in plina cavitate sinusala E. 5 minute C. Accidentele ischemice cerebrale C. Extractia sau odontectomia molarului de minte inferior B. Sutura plagii postextractionale *Factorii generali care determina tulburari in macanismul hemostazei sunt: A. Infarctul miocardic *Alveolita postextractionala este favorizata de: A. 7% din cazuri E. Hipotensiunea arteriala E. Sutura plagii postextractionale D.

Dupa 4 zile de la extractie D. ABE 116 B 116 3 ABE 116 Page 10 . Traumatismele E. Malpoziţii ale dinţilor vecini D. Fibromucoasa densă E. Dehiscenta plagii B. Razele X B. pag.29 *In alveolita uscata simptomatologia este dominate de fenomene dureroase intense. Poziţia ectopică a germenului dentar B. Patologia eruptiei dentare (1. Sindromul compresiei de maxilar E. 3. Malformaţii corono-radiculare B. Malformaţiile coronare C. Varsta pacientului B 100 30 ABE 101 TEMA NR. La 2-3 zile postextractional C. Factorii ereditari C. Plicaturarea lamei dentare 2 *Dintre cauzele locale ale incluziei dentare sunt si obstacolele în calea erupţiei dintelui reprezentate de: A. Traumatisme Factorii generali incriminaţi în etiopatogenia incluziei dentare sunt : A. Radioterapia C. 131-157. Hiperplazii gingivale C. Hipertiroidismul D. Imediat dupa extractie B. 116-122. Solutia anestezica D. Intrebare crt. Fracturi ale oaselor maxilare D. Tratamentul cu citostatice E. Sindromul Turner Răspuns Pag. La 5 zile postextractional E. 1 Tulburările care interesează dintele în timpul perioadei de dezvoltare în grosimea osului producând incluzia dentară sunt : A. 159-169) – 30 intrebari Nr. Dupa o saptamana de la extractie Factorii care influenteza vindecarea intarziata a plagii postextractionale sunt: A.care apar: A.

Ereditatea încrucişată D. Conductul auditiv intern C. Oasele parietale D. Adîncimea incluziei C. După criteriul etiologic C. Starea dinţilor vecini D. După criteriul topografic D. Dintele inclus B. După criteriul filogenetic Simptomatologia incluziei dentare este reprezentată de: A. Incluzia premolarilor superiori Pe ortopantomograma efectuată in incluzia dentară sunt vizibile: A. Prezenţa tremelor B. Incluzia molarului de minte inferior C. Apofizele mastoide E.4 Reducerea spţiului pe arcadă reprezintă o cauză locală a incluziei dentare prin următoarele mecanisme (pag 116): A. Prezenţa diastemelor C. Macrodonţii B. Mobilitate accentuată a dintelui temporar E. Existenţa pe arcadă a unui spaţiu D. Osteita deformantă Multitudinea de forme clinice ale incluziei dentare permite clasificarea după următoarele criterii: A. După criteriul antropologic E. Incluzia caninului superior D. Ocluzia centrica ABC 116 5 ABC 117 6 ABC 117 7 ABC 117 8 *Structurile anatomice la distanţă util a fi observate pe ortopantomogramă în A incluziile dentare heterotopice sunt : A. Dinţii în erupţie B 119 9 120 Page 11 10 ABCD 118 . Mobilitate accentuată a dinţilor vecini Principalele date furnizate de investigaţia radiologică privind incluzia dentară sunt: A. Sindromul compresiei de maxilar C. Conductul auditiv extern şi intern *Incidenţa Donovan este indicată în radiologie în: A. După criteriul morfologic B. Densitatea osoasa E. Apofizele stiloide B. Traumatisme locale E. Poziţia dintelui inclus B. Incluzia molarului de minte superior B. Incluzia molarilor maxilari situaţi oblic E. Arcadele dento-alveolare C.

Morfologia rădăcinii D. Relaţia cu canalul mandibular C. Incluzie mezio-angulară D. Incluzia verticală –odontectomie foarte uşoară E. Natura ţesutului acoperitor E. Incluzia disto-angulară –odontectomie foarte dificilă După clasificarea lui Winter care are în vedere unghiul format între orizontala planului ocluzal şi axul lung al molarului de minte inferior inclus. Relaţia cu planul ocluzal C. Incluzie verticală E. Vârsta pacientului *Din punt de vedere al angulării axului molarului de minte inferior inclus. ce permite o evaluare a dificultăţii extracţiei in plan sagital după Peterson se descriu: A. Angularea B. Clasa III: coroana molarului inclus situată lingual nu este total acoperită de ramul mandibular E 131 12 ABCD 131 13 E 131 14 ABCD 131 15 ABC 133 Page 12 . Clasa III: coroana molarului inclus situată vestibular este parţial acoperită de ramul mandibular E. Topografia locului de erupţie şi morfologia molarului inclus Reperele folosite în clasificarea incluziei molarului de minte inferior ce ne permit o apreciere clinică asupra gradului de dificultate a extracţiei sunt: A. Incluzie cu ax inversat –unghi negativ B. Relaţia cu ramul mandibular D. incluzia poate fi : A. Clasa I: Diametrul mezio-distal al coroanei este complet liber faţă de marginea anterioară a ramului mandibular B. Angularea B. Clasa III: coroana molarului inclus este total acoperită de ramul mandibular D. Clasa II: jumătatea distală a coroanei este acoperită de marginea anterioară a ramului mandibular C.D. Incluzia verticală –odontectomie uşoară D. Incluzia mezio-angulară-odontectomie dificilă B. Incluzie axială Din punt de vedere al relaţiei molarului de minte inferior cu ramul mandibular după Pell şi Gregory clasificarea cuprinde 3 clase : A. Rapoartele în sens transversal ale arcadelor dentare 11 *Factorii locali din etiopatogenia incluziei molarului de minte inferior sunt în legătură cu: A. Morfologia rădăcinii E. Incluzia orizontală –odontectomie foarte dificilă C. Starea dinţilor vecini E. Incluzie orizontală C.

Poziţia disto-angulară C. Mai frecventă pe hemiarcada dreaptă D. Se va folosi numai cleştele corespunzător E. Clasa II după Pell şi Gregory D. Spaţiul periodontal D. Curbura rădăcinilor B. Poziţia mezio-angulară B. Mai frecventă la sexul masculin B. Complicaţii septice B. Se vor folosi numai elevatoarele D. Extracţia molarului de minte este mult mai dificilă B.cu cât această dimensiune este mai mare la nivel cervical cu atât este mai uşoară extracţia E. Mai frecventă la sexul feminine C.16 În general morfologia rădăcinii influenţează dificultatea extracţiei molarului de minte inclus prin: A. dacă între molarul de minte şi molarul de 12 ani există spaţiu: A. Os elastic *Factori care îngreunează odontectomia M3 inferior sunt: A. Spaţiu parodontal larg E. Poziţia disto-angulară C. Se vor folosi numai freze cilindrice de dimensiuni mici Factori care uşurează odontectomia M3 inferior sunt: A. Mai frecventă în poziţie orizontală În odontectomia caninului inclus se pot produce o serie de accidente intraoperatorii: A. Complicaţii tumorale D. Poziţia mezio-angulară B. Extracţia molarului de minte este mult mai facilă C. Lungimea rădăcinii C. Clasa B după Pell şi Gregory Tulburările asociate erupţiei sau incluziei molarului de minte inferior sunt: A. Mai frecventă în poziţie vestibulară E. Rădăcini scurte E. Complicaţii trofice C. Deschiderea sinusului maxilar ABC 136 17 B 137 18 ADE 141 19 B 141 20 ABCD 141 21 B 159 Page 13 22 ABCD 163 . Complicaţii osoase *Incluzia caninului superior este: A. Deschiderea foselor nazale B. Clasa II după Pell şi Gregory D. Complicaţii mecanice E. Dimensiunea mezio-distală a rădăcinilor. Curbura rădăcinilor spre mezial scade dificultatea extracţiei *În incluzia dentară.

Poziţia dinţilor antagonisti Anatomoclinic. Vârsta pacientului E. În incluzii profunde C. Spaţiul existent pe arcadă D. Extracţia pe cale mixtă a caninului inclus C. Tromboflebita sinusului cavernos C. Incluzie intermediară sau transversală D. Incluzie vestibulară C. mezializată sau distalizată B. Septicemie A 165 24 AB 166 25 AC 166 26 ABCD 160 27 ABC 160 28 A 160 Page 14 . Incluzie joasă E. Incluzie înaltă *Complicaţiile supurative uşoare reprezentate de pericoronarita asociată incluziei caninului superior pot evolua spre: A. Luxarea dinţilor vecini D. Fractura procesului alveolar E. Profunzimea incluziei C. Unei boli intercurente D. Rinite supurate B. Repoziţionarea chirurgicală a dintelui inclus Atitudinea terapeutică în incluzia caninilor superiori poate fi radicală sau conservatoare în raport cu : A. Extracţia caninului inclus şi introducerea într-o alveolă nou creată în creasta alveolară B. În anomalii de formă D. Extracţia pe cale vestibulară a caninului inclus E. La adulti În majoritatea cazurilor incluzia incisivilor centrali superiori este consecinţa: A. Poziţia incluziei B. Prezenţei unui dinte supranumerar care blochează erupţia acestuia B. Prezenţei altor dinţi inca neerupti pe arcada E. La pacienţii tineri B. Unui traumatism la nivelul incisivilor temporari C. Sinuzita maxilară odontogenenă 23 *Indicaţiile redresării chirurgical-ortodontice a caninilor incluşi sunt: A. Incluzie palatinală.C. Pericardite E. Unor modificări morfologice ale maxilarelor Transplantarea caninului inclus constă în: A. Meningite D. incluzia caninului superior se poate clasifica astfel: A. În anomalii de volum E. Extracţia caninului inclus şi introducerea în alveola rămasă după extracţia dintelui temporar D.

Raportul nefavorabil coroanǎ-rǎdǎcinǎ –care trebuie foarte bine evaluat preoperator D. Obturaţia incompletǎ a canalelor laterale E. Incluziile înalte C. Intrebare crt. Incluziile profunde În redresarea chirurgical-ortodontică a caninului inclus tratamentul cuprinde trei etape principale: A. 174-194) – 30 intrebari Nr.29 *Odontectomia pe cale mixtă a caninului superior este indicată în (pag. Corticala groasǎ – aşa cum se întâmpla în cazul molarilor mandibulari B. Incluziile complicate E. Canale cu curburi accentuate C. Incluziile vestibulo-palatine transversale B. Calcificǎri ale canalului cu reacţie periapicalǎ B. 4. Dimensiuni limitate ce oferǎ acces minim. Se intervine asupra marginii gingivale libere C. Transplantarea dintelui E. Resorbţii radiculare externe sau interne 2 Răspuns Pag. Incluziile superficiale D. Fractura radicularǎ verticala E. pag. Pacienţi cu imunosupresie Dezavantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicalǎ: AC A. Extracţia propriu-zisă A 163 30 ABC 165 TEMA NR. ceea ce 175 3 177 Page 15 . Cǎi false. Tracţionarea lentă şi progresivă pînă la alinierea caninului pe arcadă D. Descoperirea chirurgicală a coroanei şi ancorarea dintelui C. Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale (1. Decolarea se realizeazǎ folosind uneori forţe excesive. Menţinerea sau obţinerea spaţiului necesar pe arcadă B. 1 Anomaliile anatomice ce indicǎ rezecţia apicalǎ sunt urmǎtoarele: A. Dinţi fǎrǎ valoare proteticǎ C. ceea ce constituie un inconvenient dacǎ apexul sau leziunea periapicalǎ sunt dificil de localizat B. ABE 174 Contraindicaţiile absolute ale rezecţiei apicale sunt: BDE A.163): A. perforaţii ale podelei camerei pulpare D.

Accesul si vizibilitatea sunt minime E. Corticala osoasa nu este bine evidentiata C. Irigaţia lamboului poate fi deficitarǎ E. Decolarea lamboului este dificilǎ B. Sutura este dificilǎ deoarece lamboul de mucoasǎ este subţire Avantajele lamboului gingival in plic sunt: A. Accesul chirurgical este foarte bun B. Protuberantele ososase si exostozele nu impiedica niciodata decolarea continua a lamboului E. Tensiunea în lambou este minimǎ C. Inciziile verticale trebuie practicate în convexitǎţile dintre eminenţele radiculare D. Incizia se va realiza printr-o miscare fermǎ şi continuǎ B. Concomitent se poate realiza si gingivectomia D. Cu un decolator foarte bont pentru a nu produce delabrǎri ale lamboului B. Lamboul va fi astfel creeat încât sǎ protejeze structurile anatomice de vecinǎtate Decolarea unui lambou se va realiza: BC A. Depǎrtǎtorul va fi sprijinit pe structurile anatomice adiacente C. Igiena orala este mai dificil de menţinut Dezavantajele lamboului Ochsenbein-Luebke sunt urmǎtoarele: A. Colţurile lamboului se pot necroza D. Pacientul poate menţine o bunǎ igienǎ oralǎ E. Inserţia gingivalǎ poate fi modificatǎ dupǎ necesitǎţi ABD 179 5 CDE 178 6 CE 179 7 Principiile generale privind incizia si creearea lambourilor în rezecţia apicalǎ AE sunt: A. Baza lamboului trebuie sǎ fie mai îngustǎ decât marginea sa liberǎ E. Incizie şi decolare facile 4 Avantajele lamboului intrasulcular trapezoidal sunt: A. Sutura interdentarǎ este mai dificilǎ D. Rǎdǎcinile dentare sunt vizibile în totalitate E.duce la delabrarea lamboului la capete D. Depǎrtatorul se va sprijini pe os si niciodatǎ pe lambou B. Tensiunea asupra lamboului este excesivǎ C. dupǎ decolarea lamboului B. Accesul este nefavorabil. Mucoasa şi periostul trebuie decolate impreunǎ ca parte integrantǎ a lamboului D. Incizia trebuie sǎ intersecteze o cavitate deja existentǎ C. Lamboul nu va fi depǎrtat in tensiune niciodatǎ ACE 180 8 182 Page 16 9 183 . Decolarea se realizeazǎ dinspre apical Principii generale in depǎrtarea lamboului: A. Se începe decolarea la colţurile lamboului C.

apoi se face radiografie de control Chiuretajul periapical are ca timpi operatori: BCD A. Se incepe cu chiureta orientatǎ cu convexitatea spre os B. Planul de secţiune va fi bizotat spre vestibular (45˚) E. Sa nu inhibe creşterea bacterianǎ D. Buzele şi mucoasa jugalǎ nu se vor indepǎrta cu un alt instrument E. Prezenta unei reconstituiri corono-radiculare D. Se poate aproxima lungimea rǎdǎcinii. Sǎ realizeze sigilarea tridimensionalǎ a canalului radicular B. Se recomandǎ trimiterea piesei pentru examen histopatologic E. Canale cu secreţie persistentǎ B. Corp strǎin pe canal Materialele pentru obturaţia retrogradǎ in rezecţia apicalǎ. Sǎ fie solubil şi stabil volumetric 183 11 184 12 186 13 188 14 190 Page 17 . Nu se rezecǎ niciodatǎ mai mult de 1/3 din lungimea rǎdǎcinii D. Se va rezeca un segment de 3-5 mm B. trebuie sǎ ABE îndeplineascǎ urmǎtoarele deziderate: A. Dacǎ este necesar şi accesul nu este suficient se va prelungi incizia 10 In cazul osteotomiei şi corticalei osoase intacte. Se poate practica un mic orificiu in corticalǎ. nu se poate explora poziţia apexului prin perforarea acesteia cu o sondǎ C. Sǎ fie biocompatibile C. Se urmǎreşte relieful corticalei vestibulare B. În cazul unui chist extins la mai mulţi dinţi. se practicǎ rezecţia şi sigilarea apexianǎ la toţi dinţii cu apexurile în leziunea chisticǎ Dinte care nu a putut fi obturat endodontic preoperator. Când corticala osoasǎ este subţire. Se detaşeazǎ leziunea progresiv. Nu se poate aproxima lungimea rǎdǎcinii pe baza radiografiei retroalveolare izometrice D. dupǎ care este îndepǎrtatǎ în întregime C.D. dar poate fi obturat ABDE intraoperator pe cale directǎ: A. Este neaparat necesarǎ rezecţia apexului pânǎ la nivelul geodei osoase C. localizarea apexului si a ADE leziunii periapicale se face pe baza: A. Se folosesc chiurete adaptate leziunii periapicale D. Pentru diagnostic corect piesa trebuie sǎ fie cât mai fragmentatǎ Principii generale în secţionarea şi îndepǎrtarea apexului(rezecţia apicalǎ CDE propriu-zisǎ): A. mǎsurând lungimea acului folosit pentru tratamentul mecanic E. în care se aplicǎ un material radioopac. Formarea de praguri în timpul tratamentului endodontic C. Rǎdǎcini cu anomalii ale canalelor care le fac impermeabile in 1/3 apicala E.

Colorarea ţesuturilor din cauza materialelor de obturaţie retrogradǎ D. Se conservǎ mucoasa sinusalǎ sau nazalǎ D. Simptomatologie clinicǎ specificǎ. completatǎ la cele 2 extremitǎţi cu douǎ incizii verticale de descǎrcare B. Hematomul D.prezenta( edem. fǎrǎ rǎcire C. convexǎ spre marginea gingivalǎ *În cazul apariţiei unei comunicǎri oro-sinusale sau oro-nazale: A. Se meşeazǎ cavitatea rǎmasǎ C 175 19 178 20 186 Page 18 . incizie orizontalǎ în şanţul gingival .E. Hemoragia postoperatorie BD 193 16 *Accidente intraoperatorii în rezecţia apicalǎ: A A. incizie orizontalǎ de-a lungul marginii libere gingivale C. Nu se continuǎ intervenţia E. fistulǎ) B. incizie orizontalǎ la distanţǎ de marginea gingivalǎ liberǎ şi douǎ incizii oblice de descǎrcare D. incizie orizontalǎ în şanţul gingival continuatǎ de o incizie verticalǎ de descǎrcare E. Dinte nefuncţional C. Mobilizarea obturaţiei retrograde din cauza cavitǎţii neretentive *Contraindicaţiile relative ale rezectiei apicale sunt: A. durere. Suprainfectarea B. Pacienţi cu imunosupresie E. Hemoragie postoperatorie C. Fractura radicularǎ verticalǎ B. Necroza osului prin frezaj intempestiv. Se încearcǎ explorarea suplimentarǎ a comunicǎrii C. Sǎ prezinte radioopacitate 15 Complicaţiile postoperatorii tardive în rezecţia apicalǎ sunt: A. Corticala vestibularǎ groasa C. Resturi radiculare cu absenţǎ marcatǎ de ţesuturi dure dentare B 192 17 175 18 *Criteriile de apreciere a succesului in rezecţia apicalǎ sunt: C A. Parodontopatie marginalǎ cronicǎ D. Necroza osului E. Semne radiologice de resorbţie radiculare sau hipercementozǎ *Lamboul intrasulcular triunghiular este format din: D A. incizie curbǎ. Imagine radiologicǎ lipsitǎ de orice elemente patologice D. Se realizeazǎ suplimentar manevra Valsalva B. Radiografic o imagine a unei leziunii periapicale mai mare decât cea preexistentǎ E. Leziuni nervoase B. Fractura rǎdǎcinii E.

neresorbabile. Necroza osului prin frezaj intempestiv B 193 23 192 24 *Chiuretajul periapical este o intervenţie chirurgicalǎ care are ca scop: E A. 5-0 C. rece B. Cu un decolator ascuţit B. Se începe decolarea de la baza lamboului C. neresorbabil 4-0 E. Dieta din ziua intervenţiei va fi solidǎ. Decolarea se realizeazǎ dinspre partea orala 182 . Secţionarea porţiunii corono-radiculare afectate şi extracţia acesteia. Accesul si vizibilitatea sunt minime E. Îndepǎrtarea unei cantitǎţi osoase suficiente pentru accesul chirurgical. Se clǎteşte usor gura cu soluţii antiseptice pe bazǎ de clorhexidinǎ C. Decolarea lamboului este facila B.neresorbabile. Spǎlatul pe dinţi este permis din ziua intervenţiei D. Inserţia gingivalǎ nu poate fi modificatǎ dupǎ necesitǎţi C 194 25 179 26 Page 27 *Principii generale în secţionarea şi îndepǎrtarea apexului(rezecţia apicalǎ D propriu-zisǎ): 186 19 Decolarea unui lambou se va realiza: AC A. neresorbabile. Secţionarea chirurgicalǎ şi îndepǎrtarea segmentului apical al rǎdǎcinii unui dinte D.21 *Reacolarea şi sutura se realizeazǎ de regula cu: A. Se consumǎ bǎuturi carbogazoase în primele zile dupǎ intervenţie *Accidentele intraoperatorii în rezecţia apicalǎ: A. Cu fir continuu. Cu fire separate. Se evitǎ masticaţia pe partea opusǎ zonei operate E. Cu fir continuu. Îndepǎrtarea apexului şi a ţesuturilor patologice E. Edem B. Cu fire separate. Concomitent se poate realiza si gingivectomia D. Leziuni nervoase C. cu menţinerea restului coroanei şi/sau rǎdǎcilor B. Simpla înlǎturare a materialului de obturaţie în exces *Avantajele lamboului gingival in plic sunt: A. Hemoragie postoperatorie D. Cu fire separate. Tensiunea asupra lamboului nu este excesivǎ C. resorbabil 2-0 D. Mobilitate excesivǎ a dinteluiE. cu expunerea apexului şi a leziunii periapicale C. 2-0 A 190 22 *Îngrijirile post operatorii dupǎ rezecţia apicalǎ sunt: B A. 3-0 sau 4-0 B. Mucoasa şi periostul trebuie decolate impreunǎ D. Decolare este facila cand corticala osoasa este neregulata marginal E.

A. Tratamentul chirurgical preprotetic (1. Depǎrtǎtorul va fi sprijinit pe structurile anatomice adiacente C. Incizie şi decolare dificile Instrumentarul necesar pentru rezectia apicala consta in: A. Pensa ciupitor de os D. Intrebare crt.nu se practicǎ rezecţia şi sigilarea apexianǎ la toţi dinţii cu apexurile în leziunea chisticǎ 28 *Principii generale in depǎrtarea lamboului: E A. 5. Lamboul va fi depǎrtat in tensiune D. 450 B. 150 Răspuns Pag. C 199 Page 20 . 1 *În cazul frenoplastiei în „Z” inciziile oblice se fac în unghi de: A. Chiurete de diferite dimensiuni E. Dacǎ este necesar şi accesul nu este suficient se va prelungi incizia *Avantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicalǎ: A. Pacientul nu poate menţine o bunǎ igienǎ oralǎ E. Este neaparat necesarǎ rezecţia apexului pânǎ la limita geodei osoase C. Se intervine asupra marginii gingivale libere C. 300 E. Bisturiu B. pag. Planul de secţiune va fi bizotat spre vestibular (45˚) E. Pensa Kocher C 183 29 177 30 AD 176 TEMA NR. Incizie si decolare facila D. Se va rezeca un segment apical de 5 mm B. 198-220) – 30 intrebari Nr. 900 C. Buzele şi mucoasa jugalǎ nu se vor indepǎrta cu un alt instrument E. Se poate rezeca 1/2 din lungimea rǎdǎcinii D. Depǎrtatorul se va sprijini pe lambou B. Sindesmotom C. 600 D. Exista un punct de referinta pentru repozitonarea lamboului B. În cazul unui chist extins la mai mulţi dinţi.

Idiopatică *Frenotomia presupune urmatoarea incizie: A. Liniar C. Reducerea marcată a latimii șanțului vestibular C. Triunghiular E. Trauner B. Kazanjian D. Obwegesser E. In „V” *Defectul rezultat dupa excizia frenului hipertrofiat este: A. Insertie joasa a frenurilor D. Arcuat *Vestibuloplastia la mandibulă a fost descrisă pentru prima dată în 1924 de: A. Trapezoidala B. Trapezoidal B. in unele situatii B 199 3 E 200 4 B 206 5 D 206 6 C 201 7 C 208 8 D 214 Page 21 . Oblic mezial dreapta C. Fibre musculare D.2 *Incizia în cazul frenoplastiei cu vestibuloplastie este: A. Tip Pichler E. Valerian Popescu *Principalul dezavantaj al alveoloplastiei crestelor alveolare edentate este: A. Determinata de fumat B. Transversala. Neoplazică E. Reducerea marcată a înălțimii și/sau lățimii crestei alveolare. Mucoasă acoperitoare groasa E. Verticala B. La nivelul insertiei alveolare a frenului C. In „L” *Frenul lingual este constituit din: A. Țesut conjunctiv dens ce poate conține fibre musculare din mușchiul genioglos *Etiologia hiperplaziei inflamatorii papilare palatinale este: A. Reducerea marcată a adâncimii alveolare B. Țesut conjunctiv lax B. MacIntosh C. perpendiculara pe fren E. Romboidal D. Iritativ-mecanică cronică C. Iritativ-mecanică acută D. În „baionetă” D. In „Z” D. Țesut fibros C.

Pe versantul vestibular mandibular uni– sau bilateral în zona canin-premolar *După incizia mucoasei în plastia șanțului pelvilingual prin decolare supraperiostală se prepară: A. Pe versantul lingua al procesului alveolar mandibular bilateral în zona incisivo-canină E. Pericolul secționarii fibrelor mușchiului buccinator *Tuberoplastia se realizează în scopul îmbunătațirii: A. Pericolul lezării nervului lingual E. Închiderii marginale posterioare a protezelor totale D. lambouri totale vestibulare B. Pericolului lezării nervului bucal B. lambouri parțiale vestibulare și linguale D.sau bilateral în zona canin-premolar B. Creșterea lățimii crestei edentate *În rezecția modelantă a crestei oblice interne ascuțite nu se recomandă realizarea unei incizii de descarcare linguale datorită: A. lambouri totale linguale C. Pericolul lezării arterei faciale D. Stimularea creșterii înălțimii și/sau lățimii crestei alveolare 9 *Regularizarea osoasă postextracțională în extracția alveoloplastică a dintilor egresati urmarește: A. Micșorarea spațiului dintre cele două creste edentate B. Înălțarea crestei edentate E. lambouri parțiale jugale C 213 10 D 215 11 C 217 12 D 218 13 A 219 14 C 209 Page 22 . Închiderii marginale anterioare a protezelor scheletizate C. Conservarea spațiului dintre cele două creste edentate C. Pericolul lezării limbii C. În „Z” D. Relațiilor interdentare B. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular uni. În „V” C.E. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular unilateral în zona molarului 3 D. Mărirea spațiului dintre cele două creste edentate D. În „H” inversat E. In „W” *Torusul mandibular este localizat: A. Ofertei osoase în vederea aplicării implantelor endoosoase E. Starii de igiena orala a pacientului *Incizia care se practică pentru osteotomia torusului palatin este: A. Pe versantul vestibular al procesului alveolar mandibular în zona incisivo-canină C. În „L” B.

199 16 AC 202 17 BC 203 18 ACD 204 19 ABDE 204 20 ACD 206 Page 21 AD 208 23 . Hiperplazie gingivala indusa medicamentos Fibromatoza tuberozitară se poate dezvolta: A. Epulis granulomatos E. Frenoplastia in „Z” D. În plan transversal D. Hiperplazia palatinală B. Vena faciala Precizați care dintre denumirile de mai jos descriu hiperplazia inflamatorie a mucoasei fundului de sac vestibular: A. Modificări postoperatorii ale adâncimii șanțului vestibular din BCE 198. A exclude prezența unui dinte inclus E. În plan sagital C. A confirma natura conjunctivă a formațiunii B. În plan antero-posterior În cazul fibromatozei tuberozitare. A infirma evoluția în sinusul maxilar D. În plan vertical B. Artera faciala C. Creștere simptomatică a gingiei Tehnicile de vestibuloplastie la mandibulă au ca dezavantaje: A. Glanda sublinguala E. Frenectomia C. efecturarea ortopantomografiei este obligatorie pentru: A. lambouri parțiale pe coama crestei alveolare 15 Precizați care dintre următoarele sunt tehnici chirurgicale de corectare a frenurilor labiale: A. A infirma evoluția în părțile osoase C. Vestibuloplastia B. Creșterea rapidă a gingiei C. Epulis fissuratum D. A exclude prezența unei formațiuni tumorale Hiperplazia gingivală este caracterizată prin: A. Frenoplastia cu vestibuloplastie In cadrul tehnicilor de frenoplastie linguala se va tine cont de urmatoarele formatiuni anatomice: A. Creșterea lentă și progresivă a gingiei D. Creșterea asimptomatica a gingiei B. În ambele planuri E.E. Tuberoplastia E. Vena linguala D. Canalul Wharton B. Creșterea localizată sau generalizată a gingiei E. Hiperplazia de proteza C.

D. La pacienți cu atrofie severă mandibulara C. Dacă inciziile de descărcare nu pot fi evitate. Obligatoriu interesează și periostul Creasta balantă reprezintă: A. Inciziile se realizează pe coama crestei fără incizie de descărcare D. Localizată în zonele frontale dentate E. Kazanjian recomandă: A. Inaltimea mandibulei este sub 1 cm B. Paralel cu festonul gingival doar pe un versant al crestei C. Realizarea unei incizii la 5 mm de mijlocul crestei edentate E. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei mobile B. Realizarea unei incizii pe mijlocul crestei edentate D. Localizată de obicei în zonele frontale edentate atat la maxilar cat si la mandibula D. C. E. 22 cauza bridelor cicatriciale Stimularea hipertrofiei osoase la nivelul crestei alveolare Modificări postoperatorii ale adâncimii șanțului lingual Stimularea atrofiei osoase la nivelul crestei alveolare Stimularea atrofiei osoase la nivelul marginii bazilare CD 206 Incizia inițială în cazul îndepărtării hiperplaziei gingivale se realizează: A. Se realizează cu conservarea osului alveolar D. La pacienți cu fundul de sac ingust prin inserarea inalta a musculaturii D.B. Vestibulul prezinta bride cicatriciale Principiile alveoplastiei sunt: A. Realizarea unei incizii la limita dintre mucoasa fixă și cea mobilă C. Cunoașterea exactă a anatomiei zonei B. Până la nivelul periostului E. O zonă de hiperplazie fără aspect inflamator C. Inciziile se realizează pe versanții crestei C. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei fixe Vestibuloplastia dupa tehnica Kajanjian este indicată cand: A. O zonă de hipertorfie *Pentru efectuarea vestibuloplastiei la mandibula. Se realizează fără conservarea osului alveolar C. Se realizează concomitent cu extracțiile dentare B. Impune regularizarea osoasă la nivelul suprafețelor neregulate 23 BC 207 24 B 208 25 CD 208 26 ACE 211 27 ACD 211 Page 24 . Inaltimea mandibulei este de 10-15 mm E. Decolarea lamboului mucoperiostal să fie minimă Extractia alveoloplastica reprezintă o intervenție chirurgicala care: A. baza lamboului trebuie să fie mai mica decât celelalte laturi E. Perpendicular pe festonul gingival B. O zonă de hiperplazie cu aspect inflamator B. Paralel cu festonul gingival pe ambele versante ale crestei D.

BCE 242 Page D 246 25 . Torus ovalar cu localizare în două treimi anterioare ale bolții palatine A 211 29 AB 220 30 BCD 218 TEMA NR. Polimorfa 2 *Infectiile specifice sunt reprezentate de : A. La nivelul fundului de sac vestibular D. Se realizează fără regularizare osoasă 28 *Extractia alveoloplastica presupune realizare unei incizii: A. pag. Specifica B. Infectii oro-maxilo-faciale (1. La nivelul festonului gingival B. 6. La limita dintre mucoasa fixa si cea mobila E. Intrebare crt. In mucosa mobila Osteoamele periferice sunt localizate de cele mai multe ori: A. La 1 cm de festonul gingival C. Compusa doar din germeni anaerobi E. Torus ovalar cu localizare în treimea anterioară a bolții palatine B. Torus alungit cu localizare în două treimi anterioare ale bolții palatine E. Torus alungit cu localizare în două treimi posterioare ale bolții palatine D. Vestibulo-oral LANDA descrie trei forme clinice de torus palatin: A. 242-268. 270-288) – 30 intrebari Nr. 1 Flora microbiana implicata in supuratiile cervico-faciale este: A. infectiile spatiilor fasciale primare Răspuns Pag. Vestibular la mandibula B.și/sau a septurilor interradiculare E. Mixta D. Central intraosos E. Oral la maxilar D. Torus ovalar cu localizarea în treimea posterioară a bolții palatine C. Vestibular la maxilar C. Nespecifica C.

tumorile suprainfectate ale glandei parotide B. deglutitie imposibila C. chistul de maxilar in faza de exteriorizare B. tumefactie discreta B. D. per secundam C. E. nu este modificata temperatura corporala D. de dureri intense E. examenul clinic obiectiveaza: A. nevralgiile de trigemen E. apare constant poliuria In abcesul spatiului vestibular. Dupa sutra de pozitie *Flegmonul este o supuratie difuza in care: A. stare generala intens alterata Diagnosticul diferential al infectiilor spatiului vestibular se face cu: A. chistul de maxilar suprainfectat *In infectiile spatiului genian. sint prezente sfacele si bule gazoase C. torticolis E. alveolita postextractionala C. 3 infectiile spatiilor fasciale secundare supuratiile difuze actinomicoza supuratiile circumscrise B 246 *Vindecarea plagilor chirugicale dupa incizia supuratiilor se va realiza: A. de febra inalta C. abcesul spatiului genian D. fibromatozele gingivale localizate E. de congestia tegumentului B. tegumente acoperitoare destinse si lucioase D. abcesul palatinal D. dupa sutura in planuri anatomice E. hipoestezie pe nervii infraorbitar si mentonier *Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului infratemporal se face cu: A. Meningita septica 4 B 245 5 CD 247 6 AE 247 7 C 252 8 D 256 9 ABDE 271 Page 26 . valoarea procalcitoninei este normala E. Tromboza septica a sinusurilor craniene B. faza subperiostala este dominata: A. de congestia fibro mucoasei corespunzatoare dintelui cauzal D. exista o colectie supurata B. C. abcesul vestibular de la molarul 1 superior C.B. dupa sutura intradermica D. pericoronarita molarului 3 inferior Flegmonul de planseu bucal poate determina: A. per primam B.

Infratemporal C. Sinusul maxilar D.C. Clinic. apar semne directe de hipertensiune intracraniana C. Osteomielite supurate. Evolueaza spre septicemie Osteoperiostita: A. Adenopatii cervicale suprainfectate B. Tratamentul consta in sechestrectomie E. Osteomielite dupa infectii specifice D. Supuratii difuze D. de tip cronic sclerogen C. Mentonier E. Este o reactie inflamatorie osoasa localizata B. Tratamentul include si medicatie nespecifica pentru cresterea capacitatii de aparare a organismului Clasificarea osteomielitelor dupa Laskin include: A. Diagnosticul diferential se face cu osteomielita C. acute sau cornice B. Osteomielite nesupurate de tip cronic sclerogen E. Tratamentul este specific neurochirurgical E. Pareza de facial D. Poarta de intrare nu poate fi decelata intotdeauna cu usurinta Diagnosticul diferential al fasciitei necrozante se face cu : A. Laterofaringian B. Submandibular Fasciita necrozanta: A. Este o complicatie des intilnita a infectiilor odontogene B. Tumori benigne osoase BCE 272 11 AE 273 12 ACE 274 13 CD 276 14 ABE 281 15 ACD 282 Page 16 ACDE 283 27 . Este determinate de o flora exclusiv anaeroba C. Debuteaza cu manifestari clinice specifice E. Osteomielita radionecrotica Diagnosticul diferential al osteomielitei supurate cronice se face cu: A. Osteomielite supurate. Diagnosticul se confirma prin CT cu substanta de contrast D. Se refera la o supuratie grava a partilor moi B. Diagnosticul se stabileste doar pe baza examenului anatomopatologic D. Tumori maligne suprainfectate Abcesul cerebral : A. Gangrena pulmonara 10 Flegmonul difuz hemifacial intereseaza in evolutie urmatoarele spatii: A. Poarta de intrare poate fi decelata cu usurinta intotdeauna D. Lipomatoza cervicala E. Mediastinita acuta E. Tumori benigne ale glandelor salivare C.

m maseter E. m milohioidian. m. Punctii septice la spina Spix D. Stadiul tertiar prezinta la nivelul partilor moi tuberculi si gome D. 17 Infectii nespecifice osoase Tumori maligne osoase Displazia fibroasa Supuratii periosoase BCD 287 Sifilisul cu localizare in teritoriul OMF: A. C. Inferior: tegument si platisma C.B. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza reactiilor serologice specifice E. m stilohioidian Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului sublingual se face cu: A. D. Infectii dento-parodontale ale molarilor superiori C. milohioidian. Posterior: pintecele posterior al digastricului. Tumorile chistice de planseu bucal 18 AB 288 19 ACD 245 20 ABE 255 21 ADE 257 22 BCDE 259 Page 28 . Medial: m. m. Punctii sinusale gresit efectuate B. Punctie cu inoculare pe medii de cultura D. Superior: mandibula. Tratamentul este chirurgical Diagnosticul pozitiv al tuberculozei cu localizare oala si maxilo-faciala. In urma examenului clinic B. stiloglos B. Alegerea locului de incizie trebuie sa tina cont de spatiile anatomice afectate D. Incizia se practica in zonele centrale ale tumefactiei slab vascularizate C. E. Este o infectie contagioasa nespecifica B. Evolueaza in mai multe stadii C. Pe baza IDR la tuberculina C. Tratamentul cauzal poate fi conservator sau radical E. Litiaza submandibulara supurata B. hioglos. periwarthonita D. se stabileste: A. Incizia se practica in zone declive pentru a permite drenajul gravitational B. Anterior: pintecele anterior al digastricului si m. Abcesul spatiului submandibular C. stilohioidian D. Examen RMN E. Warthonita. Difuzarea infectiei din spatiul mentonier E. Difuzare infectiilor din spatiile vecine Spatiul submandibular este delimitat de : A. Lavaj bronho-alveolar Principiile generale de tratament in supuratiile oro-maxilo-faciale sunt: A. Spalaturile antiseptice trebuie efectuate bidirectional Cauzele supuratiilor spatiului infratemporal sunt: A.

spatiile sublinguale. Are ca punct de plecare procese septice dentoparodontale sau pericoronaritele supurate ale molarilor de minte superiori Adenita acuta supurata se caracterizeaza prin: A. Anterior:peretele posterior al faringelui Flegmonul planseului bucal: A. Flegmonul difuz al planseului bucal 23 Spatiul parafaringian este subimpartit in : A. Chistul sebaceu supurat C. Spatiul retrofaringian E. Supuratia difuza se poate extinde spre spatiul laterocevical. Spatiul prevertebral C. Este bilaterala simetrica. 280 29 . Prezinta la periferie fenomenul de periadenita D. Inferior: vertebrele C4-T4 si mediastinul E. Abcesul spatiului parotidian D. Adenopatia metastatica pretragiana ulcerata Adenopatia din sarcoidoza are urmatoarele caracteristici: A. Tegumentele acoperitoare sunt congestive E. Abcesul de spatiu submandibular cu evolutie in recessus D. Tumorile laterofaringiene Spatiul retrofaringian este delimitat de : A. spatiul submentonier C. Spatiul pterigomaxilar D. genian.E. Procesul supurativ cuprinde spatiile submandibulare. Flegmonul pterigomandibular C. Abcesul planseului bucal E. Focarul hipertoxic este localizat cel mai frecvent la nivelul spatiului pterigomandibular E. Flegmonul amigdalian B. Se mai numeste angina Ludwig B. Starea generala nu este alterata Diagnosticul diferential al adenitei acute parotidiene se face cu: A. Superior: baza craniului D. cu ganglioni mobili si duri ABD 265 24 ACE 266 25 BCE 266 26 AB 270 27 BCD 278 28 AC 278279 Page 29 BC 279. spatiul maseterin D. Spatiul laterofaringian B. Colectie bine delimitata C. Tumorile de parotida B. Colectie difuza B. Spatiul pterigomandibular Diagnosticul diferential al supuratiilor spatiului laterofaringian se face cu: A. Artita cronica temporo mandibulara E. Lateral: spatiul laterofaringian de partea controlaterala C. Medial: spatiul prevertebral B.

este o structura compacta Răspuns Pag. reprezentata de planseul cavitatii orbitare B. este implicat in apararea imuna nespecifica Sinusul maxilar: A.B. D. Se prezinta la nivelul oaselor maxilare sub forma de sifiloame si gome D. Se prezinta la nivelul partilor moi sub forma de sifilide B. este “cavitate de rezonanta” pentru fonatie C. medial. reprezentata de peretele anterior al maxilarului. Se insoteste de adenopatie C. se deschide in meatul mijlociu D. anterior. este structura de sustinere a globului ocular E. Este nedureroasa Ganglionii sunt fermi si mobili Se insoteste de febra. superior. Afectiuni de origine dentara ale sinusului maxilar (1. extern. D 292 ACE 292 3 BC 293 Page 30 . inferior. 2 Sinusul maxilar: A. C. Intrebare crt. 1 *Baza piramidei triunghiulare a sinusului maxilar este: A. este o cavitate anexa a cavitatii orale B. se deschide in meatul inferior E. reprezentata de peretele lateral al maxilarului C. este absorbant al socurilor traumatice de la nivelul etajului mijlociu al fetei D. este o cavitate anexa a foselor nazale B. se deschide in meatul superior C. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza examenului clinic si a reactiilor serologice specifice E. 292-308) – 30 intrebari Nr. Tabloul clinic se remite complet si spontan in 2-4 saptamani TEMA NR. pag. reprezentata de osul palatin D. reprezentata de peretele extern al fosei nazale E. 7. E. splenomegalie Diagnosticul se pune pe baza testului ELISA pozitiv pt IgG sau IgM CD 287 30 Sifilisul tertiar A.

este variabil in functie de numarul de dinti de pe arcada E. formata dintr-un epiteliu cilindric. caria dentara a dintilor maxilari B. candidoza orala D. formata dintr-un epiteliu cu ortokeratoza B. lipsa igienei orale Factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. este cea mai frecventa afectiune sinuzala a sugarului B. cu cili D. autoimune Raportul dintre radacinile dintilor maxilari si sinusul maxilar : A. necroza dentara a dintilor maxilari E. parodontita apicala acuta a dintilor sinuzali CDE 293 5 ABD 293 6 ABC 293 7 D 294 8 B 295 9 ABC 295 10 E 295 Page 31 . este variabil in functie de marimea sinusului maxilar B. caria dentara simpla B. este cea mai frecventa afectiune sinuzala rezultata in urma interactiunilor patologice dintre structurile dento-parodontale invecinate si sinusul maxilar E. deviatia de sept nazal C. infectioase B. pulpita dentara cronica a dintilor maxilari D. scaderea motilitatii ciliare si crestrea de mucus intrasinusal D. formata dintr-un epiteliu pluristratificat E. afectiuni alergice ale mucoasei rino-sinusale B. este cea mai frecventa afectiune sinuzala a adolescentului C. neoplazice E. este cea mai frevcenta afectiune sinuzala a adultului D. alergice C. traumatice D.4 Mucoasa care acopera peretele sinusului maxilar este : A. este cea mai frecventa afectiune infectiosa sinuzala *Factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. candidoza orala cronica atrofica *Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi: A. este variabil in functie de inaltimea proceselor alveolare D. formata dintr-un epiteliu de tip respirator Mucoasa sinusului maxilar este susceptibila patologiei : A. anclavarea dentara E. pulpita dentara acuta a dintilor sinuzali C. formata dintr-un epiteliu cu parakeratoza C. este variabil in functie de patologia mucoasei sinusului maxilar *Sinuzita maxilara de cauza dentara : A. inflamatia cronica a mucoasei rino-sinusale C. este variabil in functie de lungimea radacinilor dentare C. xerostomia E.

gingivita cronica E. fractura radiculara a dintilor sinuzali in timpul extractiei dentare B. impingerea caninului in fosa nazala in timpul odontectomiei E. parodontita marginala cronica profunda la premolarii si molarii maxilari ACE 295 12 Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : BDE A. impingerea molarului de minte maxilar in sinus in timpul odontectomiei *In sinuzita maxilara acuta procesul inflamator al mucoasei trece prin trei faze successive: A. calor si dolor B. fagocitoza si citotoxicitate In sinuzita maxilara cronica. parodontita marginala cronica superficiala a dintilor maxilari B. diapedeza fagocitelor si fagocitoza D. congestiva. tumor. exudativa. incluzia caninului maxilar D. lipsa obturatiei de canal la dintii stalpi sinuzali E. marginatia fagocitelor. complicatiile infectioase ale incluziei molarului de minte maxilar E. perforatia spatiului subantral prin chiuretaj intempestiv B. mucoasa este : A. comunicarea oro-sinuzala postextractionala neobservata D. perforatia planseului nazal prin chiuretaj intempestiv C. obturatii de canal incomplete la dintii sinuzali D. congestionata BCD 295 13 295 14 CD 295 15 ACE 295 16 B 296 Page 17 BDE 296 32 . osteita procesului alveolar al dintilor sinuzali C. fractura peretelui alveolar in timpul extractiei dentare a dintilor sinuzali C. perforatia spatiului interantral prin chiuretaj intempestiv Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. obturatii de canal cu depasire la dintii sinuzali C. chisturi radiculare suprainfectate a dintilor maxilari sinuzali D. incluzia dentara a caninilor maxilari C. catarala si supurata C. toate cauzele de mai sus Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. chisturi foliculare suprainfectate la dintii sinuzali Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A.11 Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. comunicarea oro-sinuzala postextractionala incorect tratata E. impingerea unei radacini in sinusul maxilar in timpul extractiei dentare D. permeabilitate vasculara. de granulare si epitelizare E. parodontita apicala cronica a dintilor sinuzali B. obturatii de canal la dintii maxilari B.

E. pneumococii D. cu iradiere in regiunea orbitala. 18 hiperplaziata atrofiata cu formatiuni polipoide si chistice profund alterata BDE 296 In sinuzitele maxilare cronice reversibile apare: A. scaderea IgA B.B. opacifiere unilaterala. chisturile maxilarelor in stadiul de complicatie septica 19 ACDE 296 20 CD 296 21 BD 297 22 CE 297 23 A 299 Page 33 . mai putin intensa central. lipsa celulelor caliciforme D. opacifiere unilaterala. exacerbata de pozitia decliva a capului B. disparitia cililor cu metaplazie epiteliala Germenii microbieni implicati frecvent in sinuzita maxilara de cauza dentara sunt : A. disparitia partiala sau totala a cililor In sinuzitele maxilare cronice ireversibile se observa: A. mai putin intensa la periferie. germenii microbieni probiotici C. mai marcata central E. D. haemophilus influenzae B. cacosmie subiectiva Radiografiile standard pentru sinusurile anterioare ale fetei evidentiaza in sinuzita maxilara cronica de cauza dentara: A. mai marcata la periferie D. iritatie faringiana E. nivel hidro-aeric in incidentele in decubit C. marimea si forma sinusurilor maxilare *Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute de cauza dentara se face cu : A. cresterea vascozitatea mucusului E. febra 38-39C D. fronto-temporala. cresterea IgA C. colibacilii E. in special in pozitia decliva a capului C. disparitia complexelor immune circulante C. usoara jena dureroasa in zona sinusului afectat. stafilococus aureus Semnele clinice in sinuzita maxilara cronica de cauza dentara sunt : A. occipitala. fibroza parcelara sau totala E. scaderea vascozitatea mucusului D. tendinta la scleroza si chisturi de natura glandulara B. C. nivel hidro-aeric la incidentele in ortostatism B. durere unilaterala in etajul mijlociu al fetei.

chisturile maxilarelor in stadiul de complicatie septica B. are ca scop indepartarea mucoasei sinusului maxilar D. asigurarea drenajului sinuzal B. indepartarea factorului cauzal si cura radicala a sinusului *Cura radicala a sinusului maxilar : A. cu hematom intrasinuzal infectat D. se realizeaza in sinuzita maxilara cronica stadiul B. refluarea alimentelor pe fosa nazala ABCD 299 25 300 26 E 301 27 D 301 28 CD 302 29 AE 303 Page 34 . sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar. are ca scop crearea unei meatotomii B.B. sangerare mai abundenta din alveola. are ca scop asigurarea drenajului sinuzal E. are ca scop crearea unei comunicari oro-sinusale C. se realizeaza in sinuzita maxilara cronica stadiul C. corticoterapie D. se realizeaza in sinuzita maxilara acuta de cauza dentara C. indepartarea factorului cauzal E. sinuzita maxilara fungica In tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara se va efectua : A. are ca scop indepartarea factorului cauzal Comunicarea oro-sinuzala imediata post-extractional are drept criteriu de diagnostic: A. corticoterapie E. sinuzita maxilara alergica E. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar. cura radicala a sinusului maxilar *In tratamentul sinuzitei maxilare cronice ireversibile de cauza dentara se va efectua : A. sinuzitele maxilare specifice C. scurgere abundenta de secretie purulenta C. consta in realizarea unei meatotomii B. tipul III D. cu aspect aerat B. sinuzita maxilara alergica E. antibioterapie C. sinuzita maxilara fungica 24 Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare cronice de cauza dentara se face BCDE cu : A. sinuzitele maxilare specifice C. tipul IV E. antibioterapie cu macrolide C. cu hematom intrasinuzal infectat D. consta in crearea unei comunicari oro-sinusale Cura radicala a sinusului maxilar : A. halena fetida D. antibioterapie cu lincosamide D. antibioterapie cu cefalosporine de generatia a II-a si a III-a B.

ABD 314 B 315 3 B 316 4 ACE 316 Page 35 . 8. Corpi străini restanţi în plagă B. 1 Factorii de risc locali în vindecarea întârziată a plăgilor sunt: A. Traumatologie oro-maxilo-faciala (1. se va tine cont de : A.cele mai frecvente fracturi de mandibulă sunt localizate la nivelul: A. pag. prezenta sau absenta lucrarilor protetice fixe D. Imunosupresia 2 După Navarro şi colab. adancimea boltii palatine E. 388394) – 30 intrebari Nr. proba Valsalva pozitiva 30 In alegerea tipului de lambou pentru plastia comunicarii oro-sinuzale mari. 379-382. de peste 7 mm.E. Accidentele rutiere B. Ramului mandibulei B. Gaura mentonieră B. Iatrogenia Din punct de vedere biomecanic zonele de rezistenţă minimă ale mandibulei sunt: A. optiunea chirurgului BCE 304 TEMA NR. Zonei parasimfizare D. Plăgi zdrobite E. prezenta sau absenta dintilor C. Vârsta pacientului D.. 361-369. Procesului coronoid *Principala cauză a fracturilor de mandibulă o constituie: A. Accidentele de muncă E. Simfiza mentonieră C. Procesului alveolar E. adancimea vestibului maxilar B. Agresiunea C. Zona parasimfizară Răspuns Pag. Intrebare crt. Condilului mandibular C. Sutura plăgii în tensiune C. Accidentele sportive D. 312-335.

Paramediane Semnele clinice de întrerupere a continuităţii osoase în fracturile de mandibulă sunt: A. Modificări ale raporturilor de ocluzie C. Discontinuitatea osoasă C. 323 10 A 327 11 ABCE 332 Page 36 . Mobilitatea anormală a fragmentelor osoase B. Prezenţa dinţilor pe fragmentul distal al mandibulei E. Verticale C. se urmăresc: A. Oblice D. Ocluzie cap la cap Diagnosticul fracturilor de mandibulă se pune pe baza: A. Prezenţa crepitaţiilor osoase *Fracturile subcondiliene joase bilaterale determină: A. Devierea liniei mediene de partea fracturată E. Flexia B. Unghiul mandibulei 5 Mecanismele de producere a fracturilor de mandibulă sunt următoarele: A. Duble D. Laterale B. Multiple C. Durere spontană E. Cominutive E. Smulgerea E. Edemul părţilor moi D. Apofiza coronoidă E.D. Prezenţa dinţilor pe ambele fragmente fracturate D. Unice B. Puncte dureroase B. Tasarea D. pentru evidenţierea focarelor de fractură. Triple Clasificarea anatomică a fracturilor corpului mandibular este: A. Presiunea C. fracturile de mandibulă se clasifică în: A. Ortopantomografie ABCD 316 6 ACDE 320 7 ADE 321 8 ABE 322 9 ABE 322. Mediane E. Inocluzie frontală şi laterală de partea afectată C. Compresia După numărul liniilor de fractură. Deformări osoase ale etajului inferior al feţei La palparea contururilor osoase ale mandibulei. Ocluzie deschisă anterioară B. Simptomatologie clinică B. Ocluzie în doi timpi D.

Radiografie în incidenţă Hirtz E. Apertura piriformă B. Pseudartroza D. Osul maxilar propriu-zis B. bilateral E. Peretele inferior al orbitei C. Ocluzie deschisă frontală şi contacte premature la nivelul molarilor. Osul malar ABC 335 13 ABDE 361 14 BD 363. Oasele zigomatice C. Oasele nazale la nivelul suturii naso-frontale B. Apofizele pterigoide Fractura orizontală Le Fort I se mai numeşte: A. Palparea dureroasă retrotuberozitar (semnul Guerin) C. Contacte premature la nivelul molarilor. Fractură WALTHER Fractura orizontală Le Fort I interesează: A. Arcada temporo-zigomatică Complexul zigomatic este alcătuit din : A. Oasele palatine E. Edem facial important („facies în butoi”) B. Consolidarea întârziată B. Mobilitate anormală a porţiunii inferioare a maxilarului în sens transversal D. Fractură tip GUERIN E. Supuraţii periosoase E. Osul mandibular D. Fractură transversală joasă C. Tuberozitatea maxilară D. Peretele extern al orbitei E. Apofiza pterigoidă în 1/3 medie D. Radiografie de mandibulă în incidenţă defilată (laterală) 12 Complicaţiile tardive ale fracturilor de mandibulă sunt: A.C. Fosa canină Semnele clinice ale fracturii Le Fort I sunt: A. Consolidarea vicioasă C. Disjuncţie cranio-maxilară joasă B. Computertomografie D. Apofizele pterigoide 1/3 medie E. Disjuncţie cranio-maxilară înaltă D. Osteomielita mandibulei În fracturile etajului mijlociu al feţei pot fi interesate: A. 368 15 ABCE 363 16 BCE 364 17 ABDE 365 Page 18 ABCE 379 37 . bilateral Disjuncţia cranio-maxilară înaltă interesează : A. Creasta zigomato-alveolară C.

Radiografie de craniu în incidenţă antero-posterioară (Caldwell) Leziunile traumatice dento-alveolare pot fi produse prin: A. Radiografie în incidenţă semiaxială Hirtz E. Accidente de circulaţie C. E. Avulsie dentară 20 ABCE 381. Traumatisme ale procesului alveolar E. Fractura cominutivă Semnele clinice ale fracturilor anterioare cu deplasare. Computertomografie B. Complicaţii secundare infecţioase Traumatismele dento-alveolare se clasifică în: A. 380 Tipuri de fracturi anterioare.blow-aut” a podelei orbitei E. Iatrogenie E. Fractură radiculară E. Diplopie D. 382 21 AD 322 22 ABCD 388 23 ACDE 388 24 ACD 388 Page 38 . Leziuni dentare B. 19 Arcada temporo-zigomatică Marginea inferioară a orbitei Marginea superioară a orbitei Podeaua şi peretele lateral al orbitei BCDE 379..B. ale complexului zigomatic: A. D. Fisura radiculara C. Fisuri ale complexului zigomatic B. Ortopantomografie D. Fractura –disjuncţie de malar D. Cădere accidentală B. Leziuni osoase C. Întreruperea continuităţii osoase la nivelul rebordului orbitar inferior C. Leziuni ale mucoasei fixe şi mobile Leziunile dentare sunt clasificate în următoarele forme anatomo-clinice: A. C. Tulburări de sensibilitate în teritoriul nervului infraorbital de partea lezata Pentru stabilirea diagnosticului de fractură de malar se recomandă următoarele tipuri de investigaţii radiografice: A. Agresiune umană sau animală D. Fisură coronară B. Fracturi parţiale ale rebordului orbital inferior şi lateral C. Punct osos dureros la nivelul arcadei temporo-zigomatice E. Fractura . Asimetrie facială prin înfundarea reliefului malar B. Fractură coronară cu expunerea pulpei dentare D. Radiografie în incidenţă Parma C. sunt: A. Traumatisme ale ţesuturilor dento-alveolare D. cu deplasare.

Introducerea manuală în alveolă în poziţie corectă D. Scoaterea dintelui din ocluzie 4-6 săptămâni Avantajele imobilizării dinţilor traumatizaţi prin ligatură hipocratică sunt: A. Asigură o bună imobilizare B. Favorizarea erupţiei dentare. Extracţia dintelui luxat E. Coafaj indirect B. Fixarea dintelui cu o atelă semirigidă 7-10 zile E. Luxaţia cu extruzie C. Imobilizare semirigida BCD 389 26 BCD 390 27 ACE 391 28 ACD 392 29 AC 393 30 ACE 393 Page 39 . Coafaj direct C. Creează dificultăţi în menţinerea igienei orale C. Sterilizarea dintelui cu soluţii antiseptice C.25 Tratamentul fracturilor coronare cu deschiderea camerei pulpare poate fi realizat prin: A. Imobilizare rigidă intermaxilară C. dacă dintele este imatur B. cu fixarea lui la dinţii vecini C. cu ser fiziologic B. Pot aluneca apical sub proeminenţa cervicală determinând extracţia lentă E. Gutiere acrilice B. Avulsia completă E. Repoziţionare imediată chirurgicală a dintelui în poziţie corectă. Contuzia parodontală D. Repoziţionare imediată manuală a dintelui în poziţie corectă. cu fixarea lui la dinţii vecini D. Imobilizare cu sârmă cu 8 (ligatură hipocratică) D. Curăţirea dintelui de detritusuri. Amputaţie vitală D. Pot aluneca apical sub proeminenţa cervicală determinând leziuni ale cementului Tehnicile de imobilizare în traumatismele dento-alveolare sunt următoarele: A. Tratament ortodontic pentru repoziţionarea dintelui intruzat Etapele replantării dentare sunt: A. Contuzia dentară B. Permite abordul pentru tratamenul endodontic D. Extracţie dentară Traumatismele ţesuturilor parodontale pot fi: A. înaintea replantării . Extirpare vitală E. Contuzia coronara În tratamentul luxaţiei dentare cu intruzie se pot adopta următoarele atitudini terapeutice: A. Şinele vestibulo-linguale E.

în 1/3 superioară E. Este foarte dureros la palpare Ranula: A. Trebuie făcut diagnosticul diferențial cu un lipom laterocervical D. E. Intrebare crt. Abordul chirurgical este pe cale intraorală E. 1 Chistul branhial: A. Poate fistuliza tegumentar D. 402-404. pag. Trebuie făcut diagnosticul diferențial cu un lipom Răspuns Pag. Poate fi localizat si in parotida E. Se datoreaza dilatației chistice a canalului de excreție a gandelor salivare accesorii B. Sunt frecvente la nivelul mucoasei jugale D. Apare laterocervical. 9. Este o tumoră malignă B. Poate apare pe podeaua sinusului maxilar Mucocelul: BD A. Are originea în celulele adipoase din derm CDE 414 40 .TEMA NR. Apare in urma unor microtraumatisme cronice la nivelul mucoasei orale C. Poate maligniza 2 Chistul canalului tireoglos: A. Apare doar la vârstnici C. Se mai numește și chistul median al gâtului B. 406-426. B. D. Cel mai frecvent tip este cel ”în bisac” Este situată totdeauna pe linia mediană Se poate perfora spontan Se suprainfectează frecvent Varianta ”în bisac” are forma unei clepsidre CE 411 4 411 5 413 Page 6 Chistul sebaceu: A. Chisturi si tumori benigne ale partilor moi orale si cervico-faciale maxilare (1. Apare numai la copil C. Este adenopatie laterocervicală B. 428-433. CE 407 ACE 409 3 Sialochistul: ADE A.437-443) – 30 intrebari Nr. C. Apare frecvent la nivelul buzei superioare D. Este manifestarea cervicală a unui limfom Hodgkin C. Consistenta este fluctuenta E.

Granulomul piogen gingival B. Ridică suspiciunea unei forme de debut ulcerative a unei tumori maligne Hiperplazia papilomatoasa inflamatorie: BDE A. Granulomul periferic cu celule gigante E. Ranula in bisac Epulis fissuratum: BDE A.B. Fibromul osifiant periferic B. Limfangiomul chistic D. Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare ADE 8 417 9 417. Fibromul mucoasei orale D. Clinic apare sub forma unor multiple excrescente de mici dimensiuni cu aspect de „broboane” E. Granulomul periferic cu celule gigante E. Hiperplazie papilomatoasa Diagnosticul diferential al granulomului piogen gingival se face cu: A. Apare la purtatorii de proteza mobila C. Epulis Fibros B. E. Este intalnita predominant la bărbați D. Apare la purtătorii de proteze mobile incorect adaptate C. 418 10 418 11 420 12 Page Diagnosticul diferențial al fibromului osifiant periferic trebuie făcut cu: ADE A. Chistul canalului tireoglos E. Chistul dermoid B. Botriomicom E. Este o tumoră malignă a cavității orale B. Se localizeaza pe mucoasa jugala D. mai este D cunoscut si sub denumirea de: A. Papilomul D. Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare în perioada de 421 41 . C. Epulis angiogranulomatos D. Papilomul mucoasei orale C. Uneori este necesara extirparea chirurgicala *Granulomul piogen cu localizare pe mucoasa linguala sau jugala. Este localizată doar la nivelul limbii B. 7 Ia naștere prin blocarea secreției glandelor salivare Își are originea la nivelul foliculului pilos Apare frecvent la nivelul tegumentelor cervicofaciale Cavitatea chistică este umplută de sebum 415 In functie de localizare diagnosticul diferențial al chistului sebaceu se face ABD cu: A. Tumori benigne parotidiene C. D. Chistul de eruptie C. Mucoasa acoperitoare poate fi nemodificată clinic E. Epulis granulomatos C.

Ranula *Tratamentul fibroamelor constă în: A. C. Afectează adesea sexul masculin C. Apare mai frecvent la virste tinere D. Papilomul mucoasei orale D. Are drept cauza probabila infecția cu HPV Are întotdeauna consistență fermă Obișnuit. mai mari de 2 cm Diagnosticul diferențial al fibromului se face cu: A. Granulomul piogen C. proliferare tumorala benigna a stratului bazal al epiteliului E. este pediculat Are culoare albăstruie Poate apărea la orice varstă C 425 16 ACE 425 17 Fibromul BD A. Apare la orice varsta E. Se localizeaza cel mai frecvent pe creasta maxilara. Apare la nivelul mucoasei jugale D. Nu are o frecvență crescută între tumorile benigne ale cavității orale B. Mucocelul E. Chimioterapie C. proliferare tumorala benigna a stratului spinos al epiteliului D. Este asociat cu hipeparatiroidismul B.paramedian E. Este prevalent la sexul masculin C. D. Se mai numeste epulis cu celule gigante Granulomul congenital (epulisul congenital): A. Este localizat palatinal E. proliferare tumorala benigna a celulelor mezenchimale Papilomul: A. E. de regulă. Este cea mai frecventă tumoră benignă din cavitatea orală C. Radioterapie și chimioterapie BC 428 18 429 Page 42 19 D 429 . B. Poate fi necesară extirparea chirurgicală precoce E 421 14 DE 423 alveolara 15 *Papilomul este: A. proliferare tumorala maligna B. Melanomul cavității orale B.debut 13 *Granulomul periferic cu celule gigante: A. Apare doar la bărbați D. Radioterapie B. Dimensiunie sunt. proliferare celulara fibroblastica benigna C. Este o leziune frecventă B.

Sunt rar localizate în teritoriul oro-maxilo-facial C. Este dificil de tratat chirurgical datorită caracterului difuz E. Este congenitală D.D. Cauterizare 20 Fibromatoza gingivală: A. Este mai frecvent la sexul masculin (3:1) B. Hemangioamele B. E. Recidivează frecvent după tratamentul chirurgical Clasificarea actuală a leziunilor vasculare benigne cuprinde: A. Malformațiile limfatice (limfangoamele) Hemangiomul: A. Tratamentul este reprezentar de chimioterapie E. Dezvoltare localizată a unor lipoame cervicale B. Malformațiile vasculare E. Angiosarcoamele C. Apare numai la vârstnici E. B. Este o tumoră benignă B. Tratamentul este chirurgical Lipomul: A. Este congenitală B. Este o tumoră malignă Este un sarcom Apare exclusiv la nivelul teritoriului oro-maxilo-facial Apare mai frecvent la persoanele obeze Intraoral apare mai ales la nivelul mucoasei jugale ACD 431 BE 430 21 DE 431 22 Lipomul se localizeaza: A. Frecvent oral C. Îndepărtarea parțială pe cale chirurgicală conduce la recidive Schwannomul: A. In derm 23 Sindromul Madelung: BDE A. Are cauză traumatică D. D. Cele complet dezvoltate sunt rareori prezente la naștere AB 432 24 433 25 ADE 437 Page 43 26 CD 438 . Este ereditară C. Dezvoltarea unor mase lipomatoase difuze localizate si in regiunea cervico-faciala C. Extirpare chirurgicală în totalitate E. Este ușor de tratat chirurgical datorită caracterului localizat D. La nivel cervico facial D. Are originea în celulele Schwann C. Fibrosarcoamele D. Pe trunchi si membre B. Mai rar oral E. C.

Afecțiune tip hamartom B. Apare excepțional în teritoriul oro-maxilo-facial B. Au întotdeauna flux crescut C. Sunt prezente la naștere și persistă toată viața B. 512-517) – 30 intrebari Nr. Scleroterapie C. defectul osos Stafne 2 Keratochistul odontogen primordial multilocular trebuie diferentiat de: A. Sunt doar leziuni de tip capilar D. chistul gingival al adultului D. chistul folicular Răspuns Pag. Evoluția este rapidă D. Sunt leziuni strict tegumentare E. 10. pag.D. chistul nazo-palatin C. Este cea mai frecventă tumoră din perioada copilăriei E. AC 450 Page BC 453 44 . chistul rezidual E. Radioterapie E. tumori benigne si osteopatii ale oaselor maxilare (1. Producerea de sângerări D. Malformațiile capilare au flux scăzut Sindromul Sturge-Weber: A. In primele saptamani de viata tumora se dezvolta lent 27 Tratamentul hemangioamelor poate consta în: A.450-471. Au întotdeauna flux scăzut D. keratochistul odontogen B. 488-510. Pansament modelant B. Are si manifestări neurologice C. 474-485. Pot avea fie flux scăzut fie flux crescut E. Tratamentul este întotdeauna chirurgical E. Sunt leziuni strict mucozale *Limfangiomul: A. Chisturi. Dispensarizare Malformațiile vasculare: A. Apar cel mai adesea în cele 2/3 anterioare ale limbii C. Raspund la tratament sclerozant BDE 439 28 ADE 439 29 AB 441 30 B 443 TEMA NR. 1 Dintre chisturile de dezvoltare odontogene face parte urmatoarele: A. Intrebare crt.

ameloblastomul E. D. chistul radicular lateral B. apare cel mai frecvent la nivelul unghiului mandibulei D. mixomul odontogen E. ameloblastomul si fibromul ameloblastic D. reprezinta aproximativ 20% din totalul chisturilor de dezvoltare C. ameloblastomul B. fibromul ameloblastic Dintre tumorile epiteliului odontogen fac parte: A. chistul radicular E. malformatiile arterio-venoase osoase central Chistul folicular: A. ameloblastomul E. chistul nazo-palatin B. E. chistul nazo-labial D. fibromul ameloblastic Diagnosticul diferential al chistului radicular lateral se poate face cu: A. C. nu se poate suprainfecta prin comunicarea cu mediul oral in cazul unui dinte semiinclus E. chistul parodontal lateral B.mai frecvent de sex feminin Dintre chisturile de dezvoltare neodontogene fac parte: A.B. fibromul ameloblastic E. odontoameloblastomul Dintre tumorile ectomezenchimului odontogen cu sau fara epiteliu 4 ABC 456 5 ABC 450 6 ABC 460 7 ABC 470 8 ABC 474 9 ABC 474 Page 45 . chistul folicular B. apare frecvent la nivelul oaselor maxilare B. parodontopatia marginala cronica profunda D. 3 ameloblastomul mixomul odontogen chistul parodontal lateral chistul residual ABC 453 Keratochistul odontogen dentiger trebuie diferentiat de: A. chistul folicular C. keratochistul odontogen primordial D. chistul osos anevrismal Diagnosticul diferential al chistului parodontal lateral se poate face cu: A. tumora odontogena scuamoasa C. tumora odontogena epiteliala calcificata D. chistul median palatinal C. tumora odontogena adenomatoida C. afecteaza cel mai adesea adolescentii si tinerii. keratochistul odontogen primordial C.

mixomul odontogen C. forma plexiforma C. cementoblastomul D. localizarea predilecta este la maxilar D. se considera ca deriva din resturile Serres ale laminei dentare C.odontogen inclus fac parte: A. tumori benigne osoase cu radiotransparenta osoasa Tumora odontogena calcificata: A. afecteaza in special copiii E. forma compusa constituita sub forma unui conglomerat de smalt si dentina fara a avea configuratia unui dinte ABC 474 11 AB 475 12 ABC 482 13 ABC 483 14 AD 483 15 ABC 484 Page 46 . forma desmoplastica E. prezinta doua forme anatomo-clinice D. odontoameloblastomul 10 Ameloblastomul intraosos solid sau multichistic: A. este o tumora odontogena relativ frecventa B. este o tumora rara B. tumori maligne endoosoase E. formal foliculara B. la maxilar sunt mai frecvente E. hiperplazii epulis like B. tumori benigne gingivale C. initial tumora este simptomatica Sunt descrise mai multe forme anatomo-patologice de ameloblastom. este in general asimptomatic pentru formele de mici dimensuni E. forma bazocelulara Diagnosticul diferential al ameloblastomului extraosos se poate face cu: A. clinic se prezinta ca o deformare a mandibulei cu crestere rapida. apare in special la pacienti tineri B. mai frecvent la sexul feminin C. fibromul odontogen B. combina elemente epiteliale si ectomezenchimale C. dureroasa Fibromul ameloblastic: A. localizarea cea mai frecventa este la mandibula D. exceptional la copii sub 10 ani C. poate aparea la orice varsta B. ameloblastomul E. nu poate ajunge sa deformeze corticalele osoase Odontomul: A. forma acantomatoasa D. forme de debut ale tumorilor maligne gingivale D. afecteaza in egala masura sexul masculin si cel feminin D.dintre care cele mai frecvente sunt: A.

se asociaza cu simptomatologie dureroasa difuza D. clinic. are incidenta scazuta D. este rezultatul transformarii tumorale benigne a papilei mugurelui dentar B. poate fi prezenta la orice varsta D. se localizeaza de cele mai multe ori pe fata vestibulara a corpului 505 47 . corpi straini intraososi D. pot induce o deformare dureroasa a osului din zona afectata Mixomul odontogen: A. se localizeaza mai frecvent la maxilar E. leziunea in sine este legata de prezenta obligatorie a unui dinte Tumora odontogena cu celule granulare: A. chistul radicular Fibromul odontogen central: A. mai frecvent la mandibula decat la maxilar 16 Diagnosticul diferential radiologic al odontomului se poate face cu: A. apare mai frecvent la mandibula E. apar si la nivelul oaselor lungi C.radiologic si evolutiv sunt asemanatoare ameloblastoamelor D.E. apare la adulti in general peste 40 de ani C. afecteaza mai frecvent persoanele tinere ABC 485 17 BC 488 18 ABC 489 19 ABC 490 20 AC 492 21 ACDE 497 22 Page Torusul mandibular: ACD A. apar mai frecvent intre 20-45 de ani E. dintele implicat este mobil si nu ramane vital Osteoblastomul: A. rezulta prin proliferarea tumorala a mezenchimului odontogen matur C. afecteaza mai adesea dintii arcadeisuperioare C. mucoasa acoperitoare este modificata E. este o tumora benigna osoasa B. se localizeaza in special in regiunea premolara sau molara D. perlele de smalt C. ameloblastomul E. apare mai frecvent la adolescenti sau adulti sub 30 de ani B. osteomul B. este o exostoza B. este extreme de rara B.dureroase E. initial sunt leziuni simptomatice. este derivata din osteoclaste C. se localizeaza mai frecvent in zona unghiului mandibulei Cementoblastomul: A. este o tumora frecventa B.

keratochistul odontogen C. chistul folicular D. mixomul odontogen ACD 515 24 ABCD 514 25 A 450 26 A 450 27 A 474 28 A 474 Page 48 . ameloblastomul B. apare in special la persoane de peste 40 de ani D. chistul de eruptie E. apare mai frecvent la sexul masculin E. subfebrilitate B. chistul radicular B.mandibular C. afecteaza mai frecvent sexul masculin D. sunt prezente la adultii tineri corelate uneori cu fenomene de bruxism E. chistul rezidual *Urmatoarele entitati fac parte din tumorile epiteliului odontogen: A. chistul gingival al adultului C. ameloblastomul C. pancitopenie E. exoftalmie D. chistul gingival D. mixomul odontogen *Urmatoarele entitati fac parte din tumorile mixte odontogene: A. intereseaza doar oasele viscerocraniului In general manifestarile clinice ale histiocitozei cu celule Langerhans pot fi urmatoarele: A. etiologie bine stabilita C. scadere in greutate C. dispar in totalitate in urma unui tratament protetic adecvat 23 Boala Paget: A. anizocorie *Urmatoarele entitati sunt chisturi inflamatorii: A. chistul parodontal lateral E. caracterizata prin fenomene anarhice de apozitie si resorbtie osoasa B. fibromul ameloblastic B. fibromul ameloblastic C. chistul follicular *Urmatoarele entitati sunt chisturi neodontogene: A. odontoameloblastomul D. cementoblastomul E. tumora odontogena calcificata D. chistul globulomaxilar B. cementoblastomul E.

de cele mai multe ori tumora este de mari dimensiuni C. 546 AC 547. torusuri *Tumora odontogena adenomatoida: A. buza B.584) – 30 intrebari Nr. varsta B. cel mai frecvent are legatura cu molarii de minte A 493 30 A 486 TEMA NR. varsta D. 545 . fata ventral a limbii E. condromul D. mucoasa jugala C. 1 Dintre factorii locali de risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale fac parte: A. tutunul B.29 *In cadrul tumorilor neodontogene. mai frecventa la persoanele de peste 40 de ani D. fata dorsala a limbii Dintre leziunile cu potential de malignizare fac parte urmatoarele: Răspuns Pag. paramixovirusurile 2 Dintre factorii generali de risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilofaciale fac parte: A. Tumori maligne oro-maxilo-faciale (1. bolta palatina D. 548 3 ABD 550 4 ACD 550 - Page 49 . osteomul C. osteocondromul E. alcoolul C.dintre leziunile non-osteogene fac parte: A. Intrebare crt. fumatul Zonele orale de maxim risc in aparitia tumorilor maligne sunt: A. osteopetroza B. mai este numita si «tumora celor doua treimi » B. pag. radiatiile solare E. 11. alcoolul E. deficitul imunitar D. radiatiile solare C. afecteaza cel mai adesea sexul masculin E. ABD 545.

C.dintre tumorile benigne cervicale fac parte: A. candidoza cronica hiperplazica Dintre factorii care influienteaza diseminarea metastatica a tumorii primare fac parte: A. leziunilor acute cu caracter inflamator Biopsia prin aspiratie cu ac pune la dispozitia medicului un diagnostic citologic ce permite clasificarea leziunilor in urmatoarele categorii: A. teratomul E. tumori vasculare D. tumorale benigne 550. profunzimea invaziei D. glosita sifilitica E. dimensiunile tumorii primare C. sarcoame ganglionare Biopsia incizionala este indicate in cazul: A. E. nici un raspuns corect In cadrul diagnosticului diferential al adenopatiei metastatice cervicale. ranula in bisac D. tumorilor la care se urmareste reconversia tumorala si apoi tratamentul chirurgical D. lichenul plan B. infectioase B.A. chistul canalului tireoglos B. laringocelul In cadrul diagnosticului diferential al adenopatiei metastatice cervicale. localizarea tumorii primare B. eritroleucoplazia C. B. limadenite cronice C. chistul branhial C. leziunilor tumorale de dimensiuni mici B. D. eritroplazia D. tumori chistice B. 552 6 ABCD 558 7 ABD 561 8 AC 561 9 BCD 562 Page 50 10 ABCD 563 .dintre afectiunile congenitale fac parte: A. 5 fibroza submucoasa orala eritroplzia lichenul plan glosita sifilitica leucoplazia BC 551 Din cadrul leziunilor premaligne fac parte urmatoarele: A. tumorilor inoperabile dar care beneficiaza de tratament radiochimioterapeutic C. invazia perinervoasa E. amilidoza E. bolnavilor care refuza interventia chirurgicala E.

N0 – nu exista dovezi despre prezenta adenopatiei metastatice cervical D. prezenta ganglionilor in nivele inferioare cervical C. G4 – nediferentiata D. gradul III –citologie anormala. implicarea ganglionilor controlateralii sau bilaterali D. un numar crescut de ganglioni cervicali clinic pozitivi B. zone anatomice cu risc vital E. N1 – un singur ganglion ipsilateral cu diametrul mai mic de 3 cm C. tumorale maligne D. N1 – unul sau mai multi ganglion cu diametrul intre 3 si 6 cm Gradul de diferentiere a tumorii maligne: A. gradul V – caracter net de malignitate Clasificarea TNM: A. tumori parotidiene D. G3 – slab diferentiata E. leziuni vasculare C. Tx – tumora primara nu poate fi evaluata B. toate raspunsurile de mai sus sunt false Localizarile cele mai comune pentru metastazele la distanta ale tumorilor ACD 566 15 567 16 ABCD 569 17 ABCE 569 Page 51 . Gx – gradul de difrentiere nu poate fi evaluat B. Nx – ganglioni limfatici regionali ce nu pot fi evaluati B. gradul IV – citologie foarte sugestiva pentru malignitate E. leziuni acute cu caracter inflamator B. N3 – unul sau mai multi ganglion cu diametrul mai mare de 6 cm E. gradul II –citologie sugestiva dar neconcludenta pentru malignitate C. T2 – tumora intre 2 cm si 4 cm in dimensiunea sa maxima ABCD 562 12 ADE 563 13 ADE 566 14 Clasificarea TNM: ABCD A. G3 – moderat diferentiata Factorii de prognostic rezervat legati de adenopatia cervical sunt: A. leziuni provocate de traumatisme vechi Urmatoarele grade Papanicolau sunt adevarate: A. gradul I –absenta celulelor atipice B. lezini ulcerative 11 In general contraindicatiile biopsiei incizionale sunt date de: A.C. T1 – tumora intre 2 cm si 4 cm in dimensiunea sa maxima C. leziuni specifice E. dar fara semne de maligntate D. T3 – tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maxima E. T2 – tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maxima D. G4 – bine diferentiata C. ruptura capsulara si invadarea partilor moi cervicale E.

vena jugulara interna E. tesutul celulo-adipos si limfoganglionar submental si submandibular C. pentru tumorile in T2 – margini libere negative la cel putin 2 cm D. necroza lambourilor arteriale apare doar distal de traseul arterelor septocutanate Evidarea cervicala radicala implica indepartarea urmatoarelor: A. limitarea cresterii exofitice E. teaca carotica ACD 571 19 ACD 572 20 ABDE 572 21 ABDE 575 22 ABCE 578 Page 52 . oasele D. ganglionul jugulodigastric D. au o viabilitate mai mare decat cele “la intamplare” B. ganglionii cervical C. plamanii B.sunt in functie de dimensiunea tumorii: A. pentru tumorile in T3 – margini libere negative la cel putin 3 cm E.in cazul extirparii curative. ficatul C. irigatia se face printr-o artera septocutanata situata in lungul lamboului C. creierul 18 Asigurarea marginilor libere negative la nivelul partilor moi. sunt mai putin viabile decat cele “la intamplare” D. muschiul omohioidian E.5 cm C. vena jugulara externa D. pentru tumorile in T1 – margini libere negative la cel putin 1. teaca carotica Structurile care se indeparteaza in evidarea cervicala supraomohioidiana sunt: A. diminuarea durerii B.oro-maxilo-faciale sunt: A. viabilitatea lambourilor este influientata direct de lungimea arterelor septocutanate E. inceperea tratamentului radio-chimioterapeutic D. rinichii E. reducerea dimensiunilor tumorii dar nu si a tulburarilor functionale pe care le induce C. pentru tumorile in T1 – margini libere negative la cel putin 1 cm B. glanda submandibulara B. pentru tumorile in T4 – margini libere negative la cel putin 4 cm Obiectivul chirurgiei paliative este imbunatatirea calitatii vietii prin: A. glanda submandibulara B. reducerea riscului de suprainfectare Lambourile arteriale: A.

nivelul IV D. profilactic C. nivelul III C. pacientii sunt batrani si nu pot suporta mai multe interventii chirurgicale C. nivelul II B. spectrul infrarosu este responsabil de modificari ale tesutului conjunctiv D. spectrul vizibil este de la 760-1800 nm E. pacientii sunt tineri si pot suporta o interventie chirurgicala de lunga durata D. fibroza submucoasa orala B. adenopatii voluminoase ce pot deveni inoperabile prin temporizare E. nu este considerata o forma de debut a tumorilor maligne ale mucoasei cavitatii orale *Elementele clinice ale ulceratiei tumorale au urmatoarele caracteristici: ABCE 579 24 ACD 582 25 B 582 26 A 546 27 B 551.23 Evidarea cervicala postero-laterala intereseaza: A. eritroleucoplazia C. candidoza cronica hiperplazica *Eritroplazia: A. cel mai frecvent in asociere cu lichenul plan E. adenopatiile sunt voluminoase si pot deveni inoperabile prin temporizare E. 552 28 B 552 29 A 553 Page 53 . ganglionii suboccipitali Evidarea cervicala in aceeasi sedinta se face in urmatoarele situatii: A. clinic se prezinta deseori izolata D. nu poate fi indepartata prin stergere C. radiatiile UVA sunt responsabile de arsurile solare *Din cadrul leziunilor premaligne fac parte: A. definita clinic ca o pata violacee. se impune un abord cervical pentru tumora primara B. se impune un abord cervical pentru tumora primara B. cu aspect omogen B. scurtarea timpului interventiei *Radiatiile solare: A. lichenul plan D. spectrul infrarosu este de la 500-1400 nm C. profilactic *Evidarea cervicala se face in a doua sedinta in urmatoarele situatii: A. au lungimi de unda de la 200 la 1800 nm B. nivelul I E. glosita sifilitiica E. pacientii sunt tineri si pot suporta o interventie chirurgicala de lunga durata D.

Hipotonia muschilor masticatori la palpare B. Pozitia dorsala E. B. Patologia articulatiei temporo-mandibulare (1. pag. E. Stopuri ocluzale insuficiente in zona molarilor C. 12. 1 Factorii etiologici care pot provoca o deviere a condililor de la pozitia lor normala. sunt: A.congestive D 556 *Cheilita actinica: A. Intrebare crt. delimitare certa intre tegument si rosul de buza TEMA NR. Pierderea molarilor si premolarilor B. C. Pozitia caudala C. Trismus accentuat Răspuns Pag. 30 fundul ulceratiei are aspect granular fundul ulceratiei are aspect neted marginile ulceratiei sunt rulate spre exterior marginile ulceratiei au un versant extern anfractuos marginile ulceratiei au un versant intern neted. apare la personae sub 45 de ani B. 687-693. D. Pozitia ventrala Semnele clinice subiective in sindromul algodisfunctional sunt: A. Devierea mentonului de partea afectata B. mai frecventa la femei C. Durere Semnele clinice in contuziile ATM sunt: A. Deviatiile mandibulei D. Crepitatii si cracmente E. Spasm muscular C. ABCE 679 ABDE 679 3 BDE 681 4 CD 687 Page 54 . Pozitia craniala in fosa B. Interferente in lateralitate 2 Pozitiile patologice ale condilului in sindromul algodisfunctional sunt: A. Pozitia centrica D. Contacte premature cu devieri si/rotatii ale mandibulei D. 679-685. centrica. se localizeaza in special pe buza inferioara E. Incluzia molarilor de minte inferiori E. se localizeaza in special pe buza superioara D.A. 695-702) – 30 intrebari Nr.

Spasm muscular in sindromul epileptic D. Inocluzie verticala frontala D. Are o frecventa destul de mica C. Produsa prin traumatism articular acut ACD 688 6 ACD 688 7 AB 689 8 CDE 690 9 ABCE 693 10 ABCD 695 Page 55 11 BCDE 695 . Miscari mandibulare absente B. Impingerea condilului mandibular spre posterior Retrodiscita este descrisa ca: A. Obraji turtiti Simptomatologia sinovitei si capsulitei : A. Dureri localizate articular B. Mandibula este retruzata C. Proces inflamator difuz al tesutului retrodiscal B. Cresterea tonicitatii muschilor masticatori C. Contractura spastica a muschilor ridicatori ai mandibulei Luxatia anterioara recidivanta cronica se descrie ca: A.C. Apare un cracment caracteristic Simptomatologia in luxatia posterioara : A. Otoragie cu scaderea acuitatii auditive C. Gura este partial deschisa B. Tubercul articular cu panta accentuata In luxatia temporo-mandibulara anterioara bilaterala: A. Prognatism mandibular cu inocluzie sagitala frontala E. Gura intredeschisa la 1-2 cm D. Laxitatea capsulei articulare B. Depresiune pretragiana E. Deformari condiliene E. Tubercul articular cu relief accentuat C. Cresterea cantitatii de lichid sinovial E. Doar unilaterala B. Miscari mandibulare dureroase C. Articulatie sensibila la palpare E. Obrazul este turtit si alungit pe partea opusa D. Durere articulara spontana D. Linia interincisiva este deplasata contralateral C. Laxitate mandibulara produsa de dezechilibre ocluzo articulare E. Contacte intre molari exista doar pe partea afectata B. Lipsa contactelor dento-dentare de partea afectata D. Cavitate glenoida putin adanca D. factorii favorizanti sunt: A. Linia interincisiva deplasata In luxatia temporo-mandibulara anterioara unilaterala: A. Crepitatii si cracmente pe partea afectata E. Hipersialie 5 In luxatia anterioara acuta.

Produsa prin deplasari anterioare exagerate 12 Semnele clinice in artrita infectioasa nespecifica sunt: A. Imposibilitatea permanenta a deschiderii gurii B. Durere iradianta. febra si transpiratie Diagnosticul diferential al artritei infectioase nespecifice se face cu: A. Periconarita acuta a molarilor de minte superiori D. Parotiditele urliene Simptomatologia in artrita reumatoida este : A. Pastrarea dimensiunii verticale D. Miscari de protruzie si lateralitate posibile D. protezarii terminale incorecte C. Nu afecteaza si conductul auditiv extern E. Tumefactie articulara B. Produsa prin tulburari de ocluzie instalate brusc E. Limitarea progresiva a functiei articulare D. hemimandibula afectata este hipoplazica C. cu caracter nocturn C. Limfadenita pretragiana E. Stare generala alterata. Consecutive traumatismelor articulare in antecedente D. Tumefactie pretragiana E. Se observa un proces coronoid deformat Se poate afirma despre anchiloza intracapsulara ca : A. Foliculita pretragiana B. Furunculul pretragian C. pulsatile. Modificari ale ocluziei Semnele clinice in resorbtia condiliana idiopatica : A. Bombarea reliefului condilului si a tuberculului articular E. frisoane. Tulburari functionale progresive D. Devierea mandibulei de partea sanatoasa C. Consecutive bruxismului. Apare la 40% din populatia de peste 60 de ani Semnele clinice in anchiloza extracapsulara sunt : A. 696 13 ABDE 696 14 ACDE 697 15 ABE 699 16 ABCE 699 17 AC 702 Page 56 18 ABDE 702 . Asimetrie faciala progresiva C. Congestie si tumefactie preauriculara C. Dureri intense. Zgomote articulare Particularitatile afectiunilor articulare degenerative artrozice sunt: A. Miscari mandibulare atipice B. Crepitatii E.D. Limitarea partiala dar permanenta a deschiderii gurii B. Deteriorarea tesutului articular moale B. spontane. iradiate temporo-auricular B. Asimetria faciala este mai accentuata decat cea din anchiloza intracapsulara E. La copii. Apare hipertrofie maseterina si hipotonia musculaturii ABCE 695.

Inlaturarea corpilor straini si a eschilelor osoase C. Modificarea dietei (regim semilichid) ABDE 682 20 ABD 687 21 ABDE 686 22 ACD 681 23 CDE 681 24 B 683 Page 25 ACDE 683. Radiografia in incidenta mandibula defilata D. Imobilizare intermaxilara prin blocaj rigid C. Alungirea ramului si corpului mandibular Semnele obiective ale sindromului algodisfunctional sunt: A. Ortopantomografia B. Este simptomul predominant E. In cea bilaterala pacientii au profilul characteristic de “pasare” E. Computer tomografia E. Are caracter cronic C. Inconstanta B. Deviatiile mandibulei B. Marirea simetrica a condilului E. Limitarea miscarilor mandibulare D. Apare mai frecvent in intervalul de varsta 13-27ani B. Terapia prin exercitii – mecanoterapia Tratamentul etapizat al sindromului algodisfunctional cuprinde : A. Rezonanta magnetica nucleara Principiile de tratament in plagile articulare : A. Radiografia de profil in incidenta Parma C. Aplicarea unui blocaj intermaxilar rigid pentru 2 saptamani D. Hipertonia muschilor masticatori la palpare C. Un regim alimentar semilichid pe toata perioada tratamentului B. Hipotonia muschilor masticatori la palpare E. miorelaxante cu actiune centrala D. Senzatie de obstructie articulara unilaterala Durerea in Sindromul algodisfunctional este: A. Miscarile mandibulare se reiau dupa 4-6 saptamani Despre hiperplazia condiliana se poate afirma ca : A. nu este corecta: A. La palparea articulatiei se percepe blocul osos 19 Explorarile imagistice folosite in diagnosticul sindromului algodisfunctional sunt: A. Ocluzie deschisa in zona frontala D. Fizioterapia prin caldura superficiala sau in profunzime E. Curatirea mecanica a plagii B. 684 57 . Etiopatogenie ereditara – Sindromul Klinefelter C. Este constanta *Una din urmatoarele afirmatii privind principiile de tratament in sindromul algodisfunctional. Sutura in doua sau mai multe planuri E. Are caracter acut D.suprahioidiene D. Administratrea de analgezice.

686 Aplazia condiliana se caracterizeaza prin : A. D. 723. Menton deviat de partea opusa leziunii E. Se introduc suluri de comprese. Terapia ortodontica precoce Tehnica Nelaton consta in urmatoarele manevre: A. pag. 744-753. 26 Infiltratiile intra-articulare la nivelul compartimentului superior Fizioterapia Terapia ocluzala Stimularea electrica nervoasa transcutanata ADE 685. Ulterior apar fenomene de epifizita atrofica E. Tratamentul urmareste restabilirea simetriei mandibulare E.lipsa dezvoltarii condilului B. Patologia glandelor salivare (1. Se diagnostichezeaza de obicei precoce D. Condilul ajunge in cavitatea glenoida si gura se inchide brusc Tehnica Valerian Popescu consta in urmatoarele manevre : A. Leziuni de intensitate redusa B. intre ultimii molari. Apare este . bilateral B. E. Frecventa extreme de rara B. Se aplica o miscare initiala de coborire D. Apoi se impinge mandibula spre posterior si superior E. Predomina semnele clinice ale fracturii subcondiliene D. 13.738. 719 -720. Ocluzie incrucisata Artrita sifilitica se descrie prin : A. 760-770) – 30 intrebari 58 . Se aplica presiune spre inapoi pe menton D. C. In perioada secundara apar altralgii sau artrite subacute C. Se scot sulurile si se reface relatia de ocluzie Caracteristicile luxatiei laterale sunt urmatoarele : A. Se aude un cracment prin repozitionarea corecta a condilului E. Tratamentul este cel medicamentos al afectiunii luetice 27 BCDE 690 28 ACDE 689 29 ABCE 693 30 ABDE 697 Page TEMA NR. De obicei este bilaterala C.B. Se aplica policele bilateral pe fetele ocluzale ale premolarilor B. Cu celelalte degete se prinde marginea bazilara si unghiul mandibulei C. Posibila numai prin asociere cu fractura subcondiliana C. Se aplica presiune pe menton din sus in jos C. diurne D. Tertiar apar artralgii usoare.

hematomul intraparotidian C. saliva opalescenta C. saliva cu aspect normal B. 20-30 ani D. puroi D.sanguinolenta *Litiazele glandelor salivare accesorii sunt: A. carbonat de calciu Dupa Dan Theodorescu colica salivara se manifesta prin: A.facial E. fosfati de sodiu C. Intrebare crt. plastia canalului cu grefa E. secretie seroasa E. sialoree reflexa D. repozitionarea trans-jugala a segmentului posterior al canalului sectionat D. congestie tegumentara submandibulara E. secretie sero. radioterapie in doze sclerozante C. 10-15 ani C. 1 In lipsa unui tratament imediat. sechelele cele mai frecvente si mai importante ale plagilor post-traumatice parotidiene sunt: A. sutura acestuia dupa descoperirea ambelor capete B. sindromul Frey 2 Intreruperea continuitatii canalului Stenon necesita: A.cel mai frecvent afecteaza pacientii intre: A. fistula salivara D. 30-60 ani E. fosfati de calciu B. criza dureroasa C. frecvente Răspuns Pag. CD 719 AC 719 3 D 723 4 ACE 725 5 BE 726 6 C 727 Page 7 E 728 59 . 5-10 ani B. 60-70 ani Calculii salivari sunt formati din: A.Nr. febra B. hemoragia B. oxalati de calciu D. oxalati de potasiu E. tumora salivara fantoma *In abcesul salivar prin ostiumul canalului se elimina: A. parotidectomie superficiala *Litiaza salivara poate aparea la orice varsta. paralizia n.

difuza E. exista stadiul de abces salivar *Tratamentul de electie in cazul calculilor situati la nivelul canalului Stenon este: A. E. parotidei C. glanda parotida bilateral B. tumorala *Adenomul pleomorf se localizeaza cel mai frcvent la nivelul: A.evolutia adenomului pleomorf parotidian. masajul glandei E. calcul situat intraglandular D. exista calculi multipli pe canal in 1/3 anterioara B. glanda submandibulara unilateral E. endoscopic D. lezarea nervului hipoglos *Submaxilectomia este necesara atunci cand: A. glandelor salivare accesorii B. goma C. pseudotumorala D. lezarea arterei faciale D. circumscrisa B. glanda parotida unilateral D. parotidectomia superficiala C. glandele salivare accesorii Tuberculoza glandelor salivare se prezinta clinic sub urmatoarele forme: A. 737 13 B 744 14 AC 744 Page 60 .este: 9 C 733 10 C 733 11 C 735 12 AD 736. gandei sublinguale E. hematom disecant al planseului bucal B. 8 foarte frecvente rare foarte rare exceptionale B 730 *Ablatia chirurgicala a calculului situat in canalul Wharton sau Stenon presupune o serie de riscuri: A. C. glandelor molare Indiferent de localizare.B. glandei submandibulare D. glanda submandibulara bilateral C. lezarea nervului lingual C. D. exista un singur calcul voluminos in vecinatatea papilei C. litotritia extracorporeala B. parotidectomie totala *Sialadenita bacteriana nespecifica afecteaza mai frecvent: A. lezarea venei faciale E. exista calculi paracanaliculari E.

crestere lenta cativa ani 16 ABDE 747 17 D 748 18 C 748 19 B 749 20 BCE 749 Page 61 . B. glanda submandibulara C. 15 crestere lenta. buza superioara D.progresiva durere absenta durerii se asociaza cu tulburari functionale ale facialului se asociaza cu adenopatii cervicale ADE 746 Diagnosticul diferential al adenomul pleomorf al glandei submandibulare se face cu: A. 30-40 ani C. 45-50 ani D. alterarea starii generale C. tumora asimptomatica D. adenopatie submandibulara metastatica Semnele clinice de malignizare ale unui adenom pleomorf parotidian sunt: A. formatiune tumorala difuza B. litiaza submandibulara in faza pseudotumorala B. varsta pacientului B. indeosebi in intervalul de varsta: A. fixarea la tesuturile adiacente E. afectiuni generale asociate E.A. localizarea tumorii Carcinomul mucoepidermoid bine diferentiat debuteaza astfel: A. aspectul salivei D. gradul de diferentiere histologica C. colica salivara D. abcesul salivar C. hiposialie D. glanda sublinguala E. glanda parotida B. adenopatie submandibulara nespecifica E. 20-30 ani B. tumora dureroasa la palpare E. 50-60 ani E. 60-70 ani *Adenomul canalicular se localizeaza predilect la: A. E. facial *Tumora Warthon apare la adulti. paralizia pe traiectul unor ramuri sau pe tot teritoriul n. valul palatin *La carcinomul mucoepidermoid tabloul clinic si evolutia sunt strict corelate cu: A. aparitia adenopatiei regionale B. formatiune tumorala relativ bine delimitate C. C. D.

o forma de carcinoma E. facial D.pe criterii histopatologice. hipoestezie in teritoriul n. facial B. la varsta adulta D. o forma de tip carcinosarcom D. la copii B.poate aparea: A. defect volumetric retromandibular C. o forma de sarcom *In functie de gradul de malignitate. o tumora maligna per primam C. vestibulului bucal B. rar osos Adenomul pleomorf malign reprezinta: A.21 *Carcinomul mucoepidermoid al glandelor salivare accesorii se localizeaza cel mai frecvent la nivelul: A. valului palatin Carcinomul adenoid chistic apare: A. frecvent in ganglionii loco-regionali B. pareza definitiva in teritoriul n. auriculotemporal D 750 22 CE 751 23 BCE 752 24 BC 753 25 B 760 26 BCDE 764 27 BD 764 Page 62 . la adolescenti C. forma maligna a adenomului pleomorf B. sindromul Frey Sindromul Frey se caracterizeaza prin: A. fibromucoasei palatului dur E. mucoasei jugale D. 2 categorii B. mai frecvent la sexul masculin E. frecvent hepatic E. 6 categorii Dupa o parotidectomie cu conservarea n. 5 categorii E. asialie B. planseului bucal C. tumorile glandelor salivare se impart in: A. facial. hipersudoratie in regiunea operata in timpul meselor E.facial D. 3 categorii C. 4 categorii D. rareori in ganglionii loco-regionali C. pareza tranzitorie a n. pareza tranzitorie in teritoriul n. fara predilectie pentru un anumit sex Carcinomul adenoid chistic metastazeaza: A. hematogen pulmonar D. hiperemia tegumentelor parotido-maseterine C. hipoestezia postoperatorie a lobului urechii E.

tumori cu malignitate intermediara D. tumori cu malignitate scazuta C.facial in cadrul parotidectomiilor pentru tumori maligne sunt: A. facial trec prin masa tumorala maligna E. C 787 Page *In compresiunea de maxilar pot aparea frecvent recidive daca tratamentul se A aplica: A. pareza preoperatorie in teritoriul n. cind cresterea somatica este complet incheiata D. Intrebare crt. sectorial pe arcada superioara B. tumori de consistenta dura Radioterapia postoperatorie pentru tumorile maligne este necesara in: A. facial sunt: A. 1 *Tratamentul chirurgical ortognat poate fi instituit: A. tumori cu malignitate scazuta ADE 768 29 AD 768 30 ACD 768 TEMA NR. tumori maligne de dimensiuni mari (T3. la orice virsta B. tumori cu malignitate crescuta B. concomitent bimaxilar C. facial E. Tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilare severe (1. tumori maligne cu afectarea n. facial B. intre 12-16 ani C.28 Criteriile relative de sacrificare a n. 787-816) – 30 intrebari Nr. tumori maligne ale lobului profund D. in functie de tratamentul ortodontic 2 Răspuns Pag. 14. tumori maligne ale lobului profund sau extinse in lobul profund B.T4) Criteriile absolute de sacrificare a n. recidive ale tumorilor maligne parotidiene D. secvential pentru fiecare arcada 787 63 . dupa 20 de ani E. tumora benigna localizata pe lobul profund C. numai la mandibula D. tumori cu malignitate crescuta E. unul sau mai multe ramuri ale n. pag. numai la maxilar E. tumori maligne ale lobului superficial C.

schema de predictie si cefalometria postoperatorie D. Buza superioara pare alungita C. rinoplastii D. 5% E. osteotomii modelante ale bazilarei mandibulare B. genioplastii C. corectii ocluzale minore E. ocluzie si pozitia nasului C. 2-3% C. 10% *Pacientii cu anomalii dento-maxilare clasa a III-a pot prezenta prognatism mandibular anatomic asociat cu deficit de crestere sagitala a maxilarului in proportie de : A. cefalometria preoperatorie si cea postoperatorie E. osteotomii segmentare Anomaliile in plan vertical prin deficit maxilar se caracterizeaza prin: A.3 *Un posibil esec al interventiilor de chirurgie ortognata este aratat de discrepanta intre: A. 10-15% D. 50% E. Mentonul pare/este proeminent E. corectarea inocluziei verticale C. contentia ocluzala a rezultatului operator *Incidenta anomaliilor dento-maxilare severe clasa a III-a datorate unui prognatism mandibular anatomic in populatia generala este de aproximativ: A. 0. Decompensare ocluzala C 788 4 E 795 5 A 795 6 A 795 7 A 815 8 ADE 810 Page 9 ABC 787 64 . pozitia partilor moi *Obiectivul principal al etapei ortodontice postchirurgicale este: A.5% B. Buza superioara pare scurtata Tratamentul ortodontic prechirurgical consta in: A. 18-20% B. inchiderea spatiilor interdentare B. Mentonul pare/este retrudat D. 2-3% D. ocluzie si pozitia buzei superioare B. alinierea dentara D. condilectomii E. 1% C. 100% *In asimetriile severe in plan transversal se pot face suplimentar urmatoarele interventii: A. Etajul inferior al fetei micsorat B.

Viitoarea pozitie a fragmentelor osoase B. Este nevoie de extractii dentare? B. Ce deplasari dentare trebuie efectuate? E. Osteotomia segmentara 11 ABCD 787 12 ABC 787. E. Efect psihologic negativ asupra pacientului Tehnicile chirurgicale de osteotomie utilizate in prezent pentru mandibula sunt: A. C. Care va fi rezultatul final? Deplasarile dentare ortodontice se fac pe baza: A. 788 13 ABC 788 14 ABC 788 15 ABCD 789 Page 65 . Viitoarea pozitie a partilor moi E. Efect psihologic benefic pentru pacient D. Schemelor de predictie chirurgicala E. D. Osteotomia cu ostectomia corpului mandibular E. Schemelor de predictie cefalometrica D. Ocluzogramei B. Osteotomia sagitala a ramului mandibular B. Exista suficient os alveolar? D. Permite simularea aspectului facial postoperator B. Eliberarea cailor respiratorii Simularea computerizata digitala are urmatoarele avantaje: A. Necesitatea calificarii personalului C. Introduce factori de eroare suplimentari E. Analizei pe modele de studiu C. 10 Pozitionarea dintilor in functie de baza ososa Corectia arcadelor dentare Degajari coronare Extractia molarilor de minte ABCD 787 Pentru a stabili un plan de tratament prechirurgical trebuie gasit raspunsul la urmatoarele intrebari: A. Cost redus Simularea computerizata digitala are urmatoarele dezavantaje: A. Care dinti vor fi extrasi? C. Audiogramei Planificarea interventiei se face cu ajutorul unei teleradiografii de profil pe care.B. Introducerea unor factori de eroare suplimentari D. Necesitatea si amploarea unei genioplastii C. Usureaza elaborarea planului de tratament E. Usureaza elaborarea planului de tratament C. Osteotomia in L inversat D. Osteotomia verticala a ramului mandibular C. Necesitatea unor interventii associate D. Pret ridicat B. trasarea reperelor urmareste sa stabileasca: A.

16 Procedeele chirurgicale ortognate la mandibula aplicate de-a lungul timpului: AB A. SNB micsorat semnifica un prognatism mandibular Obiectivele tratamentului ortodontic prechirurgical in anomaliile de clasa a III-a Angle sunt: A. Profilul este concav B. Profilul nu este modificat In contextual unei anomalii de clasa a III-a analiza cefalometrica Steiner are urmatoarele semnificatii: A. Hemangioame D. Repozitionarea punctelor craniometrice ACDE 790 17 795 18 ABCD 795 19 ABCD 795 20 AB 795 21 ABC 795. Aspectul caracteristic este de fata de pasare E. Decompensarea anomaliei B. Leziuni oftalmice Dupa osteotomia sagitala si verticala a mandibulei pot aparea: A. Leziuni ale nervului alveolar inferior B. Interventii pe unghiul mandibular C. SNB marit semnifica un prognatism mandibular C. Fractura etajului anterior al bazei craniului C. Corectarea bascularilor dentare E. Alinierea dentara D. 796 22 ABCD 796 Page 66 . Corectii ocluzale minore E. Inchiderea spatiilor interdentare B. Alinierea dentara D. SNA micsorat semnifica un retrognatism maxilar B. Fractura lamelor pterigoide D. Corectarea eruptiei molarului de minte In anomaliile de clasa a III-a. Necroze E. SNA micsorat si SNB marit semnifica o anomalie asociata D. Osteotomii segmentare E. Corectarea inocluziei verticale C. indiferent de tipul anomaliei: A. Lezarea nervului infraorbitar B. Tulburari neurosenzoriale C. SNA marit semnifica un retrognatism maxilar E. Profilul este convex D. Sectionarea arterei maxilare E. Osteotomii oblice Complicatiile intraoperatorii in chirurgia ortognata: A. Aspectul caracteristic aste de fata prelungita C. Osteotomii orizontale pe ramul ascendant al mandibulei D. Corectarea formei arcadelor C. Leziuni oftalmice Obiectivele etapei ortodontice postchirurgicale: A. Interventii pe condilul mandibular B.

SNB micsorat E. Infectii ale partilor moi B. Avansarea mandibulei retrognate B. Pe cale cutanata C. SNA marit si SNB micsorat In cazul anomaliilor dento-maxilare clasa a II-a tratamentul chirurgical vizeaza: A. Aspect clinic cu profil de pasare In anomaliile dento-maxilare clasa a II-a Angle analiza cefalometrica Steiner arata: A. SNB marit C. Retrognatism mandibular In anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a avem: A. Avansarea maxilarului prognat Genioplastia se practica: A. Prognatism mandibular B. SNA marit B. Osteite C. Retrudarea mandibulei prognate B.23 In cazul anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-a tratamentul vizeaza: A. Cu retrudarea mentonului E. Pecale mixta D. SNA micsorat D. Retrudarea maxilarului In anomaliile dento-maxilare clasa a II-a se descriu urmatoarele situatii clinice: A. Asocierea intre acestea D. Profil facial accentuat convex B. Cu avansarea mentonului Elongarea osoasa dirijata la nivelul viscerocraniului ridica problem majore: A. Hipoplazie mandibulara D. Profil facial concav D. Profil facial accentuat concav C. Hiperplazie mandibulara E. Retrudarea mandibulei retrognate E. Pe cale orala B. Avansarea mandibulei prognate E. Retrognatism maxilar C. Osteomielite ABC 796 24 DE 804 25 ACE 804 26 ADE 804 27 ABC 805 28 ADE 792 Page 67 29 ABC 817 . Prognatism maxilar E. Retrudarea maxilarului prognat C. Avansarea maxilarului in cazurile cu retrognatism maxilar C. Asocierea acestora D.

intre 17-20% C. 1 *Fuziunea proceselor embrionare faciale are loc : A. intre zilele 34-38 de viata intrauterina 2 *Formarea palatului primar are loc : A. intre 20-24% D. Despicaturi labio-maxilo-palatine (1. E 824 D 824 3 B 826 4 C 826 Page 68 . in saptamana a 7-a de viata intrauterina B. in saptamanile 8-12 de viata intrauterina D. in saptamanile 3-4 de viata intrauterina B. intre 12-17% B. Se realizeaza o aliniere a arcadelor dentare ABCD 813 TEMA NR. intre zilele 28-34 de viata intrauterina E. O disjunctie mai mare de 5 mm este contraindicata D. Intrebare crt. Apare o diastema importanta ce va fi rezolvata prin tratament ortodontic postchirurgical E. prin fuziunea procesului nazo-maxilar cu procesele nazale laterale *La un adult cu despicatura in antecedente si al carui prim nascut are aceeasi afectiune. Se obtine o deschidere de 2-4 mm anterior B. 15.D. in saptamana a 12-a de viata intrauterina C. riscul ca cel de-al doilea nascut sa prezinte aceeasi malformatie este : A. prin fuziunea proceselor nazale laterale D. intre 24-27% E. in saptamanile 6-8 de viata intrauterina C. intre 27-29% *In sindromul Pierre-Robin coexista : Răspuns Pag. 824-855) – 30 intrebari Nr. Neadaptarea partilor moi la modificarilor substratului osos E. Elongarea excesia a structurilor nervoase 30 In timpul si dupa interventia chirurgicala pentru corectarea compresiunii de maxilar se au in vedere urmatoarele: A. prin fuziunea proceselor nazale mediane E. pag. Se activeaza dispozitivul disjunctor pana se obtine o distanta de 3-5 mm C.

in despicatura labiala unilaterala totala sunt afectate : A. malformatii cardiace. despicatura labio-palatina. este interesat palatul dur in totalitate B. determina divizarea regiunii labiale in doua parti C. despicatura palatina macrognatie. malformatii cerebrale B. arinencefalie *Fetopatia rubeolica se caracterizeaza prin : A. arinencefalie E. despicatura labiala. malformatii cardiace E. despicatura labio-palatina. D. despicatura labio-palatina. E. malformatii cardiace Amploarea tulburarilor mecanice a copiilor cu despicatura variaza : A. daca este o despicatura labiala sau labio-palatina B. cheilo-palato-schizis. glosodinie. osoase. daca este insotita de hiperplazia segmentelor maxilare Dupa clasificarea lui Veau. structura buzei pana la santul nazo-labial. renale. in despicatura palatina simpla cu uranostafiloschisis: A. cheilo-palato-schizis. toata structura buzei pana la palatul primar C. anoftalmie. fara afectarea acestuia B. despicatura labiala D 826 *In sindromul Patau (trisomia 13-15) coexista : A. 5 micrognatie. cheilo-palato-schizis. se poate asocia cu despicatura palatina D. anoftalmie. glosoptoza. cheilo-palato-schizis. proalveolie.A. malformatii cerebrale D. despicatura labio-palatina macrognatie. nu afecteaza procesul alveolar E. despicatura labiala micrognatie. enoftalmie. daca este insotita de hipoplazia segmentelor maxilare E. daca aceasta este unilaterala sau bilaterala C. despicatura labio-palatina. oculare. nu se asociaza cu despicatura palatina B. exoftalmie. oculare. enoftalmie. glosodinie. renale. anencefalie B. retroalveolie. anencefalie C. arinencefalie D. malformatii cardiace. renale. malformatii cardiace. glosodinie. determina divizarea regiunii labiale in trei parti D. malformatii cardiace. despicatura labio-palatina micrognatie. C. osoase. este interesat palatul dur partial 6 B 826 7 ABD 828 8 BC 828 9 CE 829 Page 69 10 BC 829 . renale. B. prezinta prolabium hipoplazic Dupa clasificarea lui Veau. cheilo-palato-schizis. daca este insotita de agenezie D. afecteaza procesul alveolar Dupa clasificarea lui Veau. prognatie. retrognatie. retrognatie. malformatii cerebrale C. malformatii cardiace. nu modifica podeaua nazala E. glosoptoza. despicatura labiala bilaterala totala : A.

partile moi labiale B.C. asociata *In despicatura labiala bilaterala asimetrica : A. Partiale B. Asociate D. asimetrica D. complexa C. planseul nazal si procesul alveolar E. despicaturi asociate Avantajele utilizarii placutei palatine in despicaturile largi labiale unilaterale totale sunt : A. Totale E. despicatura labial cicatriceala B. clasificare despicaturilor labiale include: A. cheilorafia se practica la varsta de12-24 luni In despicatura labiala bilaterala asimetrica : A. este interesat valul palatin in totalitate D. cheilorafia se practica intr-un singur timp chirurgical DE 831 12 ACD 829 13 ACD 828. elimina folosirea suzetei Despicatura labiala bilaterala se clasifica in : A. in totalitate partile moi labiale. cheilorafia se practica la varsta de2-3 luni B. cheilorafia se practica la varsta de 3-5 luni C. ghideaza crestearea segmentelor maxilare D. totala E. despicatura labiala centrala E. doar procesul alveolar D. doar planseul nazal C. simpla B. usureaza alimentatia C. impiedica interpozitia limbii in despicatura E. este interesat valul palatin partial E. 829 14 BCDE 834 15 ACD 838 16 C 839 Page 17 BD 839 70 . usureaza respiratia B. se poate asocia si cu despicatura palatina unilaterala totala Dupa Valerian Popescu despicaturile se clasifica in: A. cheilorafia se practica la varsta de 9-12 luni E. despicatura partial anterioara C. Despicatura procesului alveolar C. cheilorafia se practica la varsta de 5-6 luni D. Despicatura palatine unilateral totala Dupa Veau. este interesat procesul alveolar 11 Despicatura labiala unilaterala totala intereseaza: A. despicatura labiala bilateral asimetrica D.

C. discontinuitatea musculaturii inserate pe aponevroza velara C. 18 cheilorafia se practica in doi timpi chirurgicali cheilorafia se practica prin tehnica Millard cheilorafia se practica prin tehnica Malek cheilorafia se practica prin tehnica Verdeja C 839 *In cazurile severe de protruzie a premaxilei in despicaturile labiale totale bilaterale : A. se practica labioplastia. fuziunea mediana a muschilor peristafilin extern si intern *In despicatura palatina simpla (a valului pe linia mediana) se realizeaza : A. urmata de labioplastie D. se practica cheilorafia in doi timpi chirurgicali *Tehnica Levignac (in scut) se aplica in : A. hemimaxilarul afectat hiperplazic si retrudat B. despicaturile labiale unilaterale totale operate intr-un singur timp B. la nivelul palatului dur se observa clinic: A. la nivelul valului palatin se observa clinic: A. intern. fuziunea mediana a muschilor palatoglos. urmat de tratament ortopedic de contentie C. hemimaxilarul afectat hipoplazic si retrudat C. anterior exista fuziune intre palatul primar si cel secundar D. se practica labioplastia. stafilorafie 19 E 840 20 BDE 842 21 BC 842 22 D 842 23 E 844 Page 71 . lipsa de fuziune mediana a muschilor peristafilin extern. palatoglos. uranoplastie *In despicatura valului palatin si a palatului secundar se realizeaza : A. palatoplastie D. per primam se intervine ortopedic B. palatoplastie D. tratament ortopedic B. E.B. tratament chirurgical. urmat de tratament ortopedic de contentie C. se practica osteotomia si retrudarea vomerului. despicaturile labiale bilaterale simetrice operate in doi timpi D. posterior se fixeaza la baza craniului prin aripa sfenoidului In depicatura palatina. palatofaringian si palatostafilin E. despicaturile labiale bilaterale operate intr-un singur timp In depicatura palatina. tratament ortopedic B. despicaturile labiale unilaterale totale operate in doi timpi C. urmata de tratament ortopedic E. D. stafilorafia E. tratament chirurgical. palatofaringian si palatostafilin D. urmata de osteotomia si retrudarea vomerului C. anterior lipseste fuziunea dintre palatul primar si cel secundar E. continuitatea musculaturii inserate pe aponevroza velara B. despicaturile labiale bilaterale asimetrice operate in doi timpi E.

tratamentul chirurgical se realizeaza in trei timpi operatori Factorii care conditioneaza interventia chirurgicala in despicatura palatina alveolara sunt: A. coexistenta altor malformatii congenitale Cele mai frecvente sechele postoperatorii dupa despicaturile labio-maxilopalatine sunt : A. risc minim de aparitie a fistulelor sau dehiscentelor postoperatorii C. se C 845 25 ABE 845 26 ABC 846 27 BCD 847 28 BCE 847 29 C 848 30 BC 854 Page 72 . localizarea malformatiei B. comunicare oro-nazala *Pentru corectarea supradimensionarii sau a discontinuitatii rosului de buza ca sechele postoperatorii in despicaturi. tratamentul chirurgical se realizeaza in doi timpi operatori E. se realizeaza : A. varsta la care s-a intervenit E. copil normosom. tratamentul este ortopedic B. tratament ortopedic de contentie efectuat preoperator E. supradimensionarea rosului de buza C. tratamentul chirurgical se face la varsta de 5-6 luni E. se asociaza retruzia premaxilei C. tratamentul chirurgical se realizeaza intr-un singur timp operator D. fistule cutanate E. corectia prin plastie in « Y » C. tratamentul este chirurgical intr-un singur timp operator C. existenta sau nu a tratamentului ortopedic prechirurgical D. corectie prin osteotomia premaxilei E. tratament chirugical efectual in jurul varstei de 6 luni Aparitia sechelelor dupa tratamentul despicaturilor depinde de : A. discontinuitatea liniei cutaneo-mucoase D. severitatea malformatiei C. tratamentul chirurgical este etapizat D. subdimensionarea rosului de buza B. corectia prin plastie in « Z » D. de regula.E. uranostafilorafie 24 *In despicatura palatina unilaterala totala : A. de regula. tratamentul chirugical se face la varsta de 20-22 luni In despicatura palatina bilaterala totala: A. corectie prin alungirea columelei In insuficienta velo-palatina ca sechela postoperatorie in despicaturi. structuri anatomice sa fie bine dezvoltate B. de regula. corectia prin plastie in « V » B. se asociaza protruzia premaxilei B. normotrof D.

de cauza neurogena B.919) – 30 intrebari Nr. raportul pe sexe in aparitia nevralgiei de trigemen este de 3/2 in favoarea sexului feminin Nevralgia trigeminala clasica: A. este tipic unilaterala D. se caracterizeaza prin crize dureroase deosebit de intense Răspuns Pag. Nevralgia de trigemen (1. 916 . de cauza somatica C. cauza odontogena Nevralgia de trigemen: A. incidenta este mai ridicata la tineri C. de cauza musculara 2 In nevralgia de trigemen. 1 Clasificarea cauzala a durerii oro-maxilo-faciale: A. se caracterizeaza prin crize dureroase de intensitate mica B. de cauza psihogena D. B. cea mai frecventa forma de nevralgie craniana o reprezinta nevralgia trigeminala B. compresia radacinii nervului la intrarea in foramen E. poate fi si bilateral la 4% din pacienti E. 16.cele mai frecvente cauze sunt: A. Durerea in teritoriul oro-maxilo-facial. ABC 916 ABCD 916 3 ACE 916 4 CDE 916917 Page 73 . C. debutul pentru formele simptomatice apare la 30-55 ani E. apare frecvent pe traiectul oftalmicului C.practica : A. varsta medie la debutul nevralgiei trigeminale idiopatice este de 52-58 de ani D. E. demielinizare B. procese expansive tumorale intracraniene D. de cauza dentara E. palatoplastia secundara stafilorafia secundara uranostafilorafia secundara rinoplastie secundara cheiloplastie secundara TEMA NR.cand debuteaza la 30-40 de ani. D. anevrisme C. Intrebare crt. pag.

atacuri paroxistice de durere cu durata de la fractiuni de secunde pana la cateva ore B. atacurile nu sunt stereotpe la fiecare individ D. durerea este declansata de un stimul senzitiv banal E. durerea este provocata de compresia vasculara D. nu exista deficit neurologic evident clinic E.superficiala sau cu caracter de “impungere” C. se datoreaza unei leziuni structurale a ganglionului Gasser B. durerea se deosebeste de nevralgia trigeminala primara C. chist epidermoid E. declansata de factorii trigger E. se insoteste de deficitul motor sau atrofia muschilor mimicii E. ascutita C. se insoteste de afectarea tuturor nervilor cranieni adiacenti In nevralgia trigemnala simptomatica: A. neurinom de acustic B. durerea este cauzata de leziuni structurale demonstrate altele decat compresia vasculara E. durerea are caracter lancinant B. se insoteste de deficitul motor sau atrofia muschilor masticatori D. profunda Nevralgia trigeminala simptomatica: A. durerea are debut lent si sfarsit brusc D. durerea nu se deosebeste de nevralgia trigeminala primara B. intensa B.ascutita. neurinom de trigemen C. superficiala D. chistul dermoid Nevralgia trigeminala simptomatica: ABD 917 6 BDE 917 7 ABCD 917 8 ABC 917 9 ADE 917 10 ABCD 917 11 AE 917 Page 74 .5 Nevralgia trigeminala clasica: A. se insoteste de tulburari de sensibilitate in teritoriul de distributie a trigemenului C. durerea este intensa. nu sunt atribuite altor afectiuni In nevralgia trigeminala clasica durerea are cel putin una din urmatoarele caracteristici: A. apare inainte de 40 de ani Nevralgia trigeminala clasica-criterii de diagnostic: A. daca durerea este bilaterala trebuie cautata o cauza centrala Nevralgia simptomatica poate fi produsa de tumori localizate la nivelul unghiului ponto-cerebelos: A. durerea are caracter de soc electric C. meningiom D.

AINS sunt folosite mai des ca medicatie adjuvanta la unul dintre anticonvulsivante Dintre efectele adverse ale carbamazepinei fac parte: A. alopecie Dintre efectele adverse ale carbamazepinei nu fac parte: A. sedarea B. nevralgia parietala E.A. in cazul nevralgiei trigeminale simptomatice trebuie tratata si cauza subiacenta C. rash E. ambele tipuri de nevralgie se trateaza la fel D. nevralgia occipitala ABCE 918 13 Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen: BD A. examenul obiectiv poate evidential hipoestezie pe una din ramurile trigemenului 12 Diagnosticul diferential al nevralgiei de trigemen: A. examenul obiectiv poate evidentia anestezie pe una din ramurile trigemenului E. nevralgia trigeminala postherpetica D. in tratamentul anticonvulsivant folosit pentru tratamentul nevralgiei de trigemen exista un studiu pilot pentru topiramat D. unul dintre medicamentele anticonvulsivante in tratamentul nevralgei de trigemen este oxcarbamazepina B. examenul obiectiv poate evidentia hiperestezie pe una din ramurile trigemenului D. hirsutism C. hiponatremia C. hiponatremie E. nevralgia nervului facial C. nevralgia trigeminala clasica nu raspunde de obicei la farmacoterapie B. tratamentul medicamentos nu utilizeaza medicatie anticonvulsivanta Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen: A. leucocitoza B. leucopenia D. sedare D. tratamentul medicamentos utilizeaza medicatie anticonvulsivanta E. nevralgia trigeminala din scleroza multipla B. examenul obiectiv nu poate evidentia zonele “trigger” C. Baclofenul nu este util la cei care nu suporta carbamazepina E. alopecie AC 918 14 918 15 ABC 918 16 ABE 918 Page 75 . unul dintre medicamentele anticonvulsivante folosite in tratamentul nevralgiei de trigemen este izoniazida C. diagnosticul se stabileste pe baze clinice B.

blocajul chimic prin infiltratii anestezice este folosit frecvent in practica C. nu se pot folosi infiltratii la nivelul ganglionului Gasser E. in cazul infiltratiilor la nivelul ganglionului Gasser cu alcool sau glicerol. sedare E. greata Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen: A. in cazul infiltratiilor la nivelul ganglionului Gasser cu alcool sau glicerol. infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce disestezii dureroase E. infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce rareori anestezie dureroasa. hiponatremia B. insa se insotesc frecvent de keratite In tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen.17 Dintre efectele adverse ale valproatului de sodiu fac parte: A. alopecie C. sedare Dintre efectele adverse ale fenitoinei fac parte: A. sedare D. hirsutism E. blocajul chimic prin infiltratii anestezice nu foloseste ca medicatie adjuvanta pe cea sedativa si hipnotica B. hipercolesterolemie C. cu cat injectarea este mai proximala rezultatele pe termen lung sunt mai bune B. crestere in greutate D. cu cat injectarea este mai distala rezultatele pe termen lung sunt mai bune C. greata Dintre efectele adverse ale gabapentinului nu fac parte: A. termocoagularea prin radiofrecventa B. greata D. procedeele chirurgicale vizeaza: A. hirsutismul B. decompresiunea microvasculara a fosei anterioare ACE 918 Page 76 22 918 . hipertrofie gingivala C. infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce hipoestezie faciala D. crestere in greutate B. se pot folosi infiltratii la nivelul ganglionului Gasser cu alcool sau glicerol ABC 918 18 AB 918 19 ABDE 918 20 BE 918 21 Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen: ACDE A. blocajul chimic anestezic este folosit rar in practica D. crestere in greutate E.

proceduri neurolitice percutanate-injectarea ganglionului sfenopalatin E. atacurile sunt stereotipe la fiecare individ C. 60-70 de ani D. nu prezinta arii de declansare “trigger” ACD 919 24 ACD 919 25 AB 919 26 A 916 27 B 917 Page 77 .C. beneficiile pe termen lung au fost raportate la 80% dintre pacienti B. decompresiunea microvasculara a fosei posterioare 23 Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen: A. blocajul chimic anestezic D. blocajul chimic anestezic D. 58-72 de ani E. in cazul gangliolizei prin radiofrecventa complicatiile majore sunt rare E. nu exista deficit neurologic evident clinic B. beneficiile pe termen scurt au fost raportate la 80% dintre pacienti C. umflarea unui balon in cavul Meckel C. rata de recurenta este de 1-6 % E. este o procedura neinvaziva fiind recomandat ca tratament de prima intentie Printre alte procedee de distructie a fibrelor durerii din nervul trigemen se numara: A. nu sunt atribuite altor afectiuni D. procedeul Janetta *Varsta medie la debutul nevralgiei trigeminale idiopatice este de: A. 30-40 de ani C. mortalitatea chirurgicala este de 1% D. atacuri paroxistice de durere cu durata de la fractiuni de secunda pana la cateva ore E. in ganglioliza prin radiofrecventa pot aparea parestezii la 10% dintre pacienti D. ganglioliza prin radiofrecventa produce ameliorarea durerii in 60% din pacienti C. termocoagularea prin radiofrecventa E. 52-58 de ani B. ganglioliza prin radiofrecventa produce ameliorarea durerii in 82-100% din pacienti B. criochirurgia B. 42-78 de ani *Nevralgia trigeminala simptomatica-criterii de diagnostic: A. in cazul gangliolizei prin radiofrecventa complicatiile majore sunt dese In cazul procedeului Janetta: A.

17. 1 Clasificarea şanţurilor ocuzale în funcţie de morfologia lor pot fi: A. Cantităţii de smalţ mai mici între suprafaţa dintelui şi joncţiunea smalţ-dentină în cazul şanţurilor 78 . aulin D. Concentraţiei mai mici a fluorului în smalţul ocluzal decât în cel proximal B. blocajul chimic anestezic B.28 *Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen utilizeaza: A. înguste E. precedeul Janetta *Dintre efectele adverse ale lamotriginei fac parte: A. Cantităţii de smalţ mai mari între suprafeţele dintelui şi joncţiunea smalţ-dentină la nivelul şanţurilor C. adânci şi înguste C. alopecie B. Metode locale de prevenire a cariei dentare din şanţuri şi fosete – 30 intrebari Nr. diclofenac *Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen nu vizeaza: A. Şanţuri în formă de “I”. crestere in greutate C. carbamazepina B. procedure neurolitice percutanate C. termocoagularea prin radiofrecventa D. hirsutism D. leucopenia E. Şanţuri în formă de “M”. Capacităţii de retenţie a microorganismelor şi alimentelor în şanţuri şi fosete D. cu diametru mic şi puţin adânci B. Şanţuri largi în formă de “V”. valproat de potasiu C. Intrebare crt. BE Page ACD Prevalenţa şi incidenţa crescută a cariei ocluzale se datoresc interacţiunii mai multor factori: A. Şanţuri largi. dexametazona E. Şanţuri în formă de “Y”. rash A 918 29 D 918 30 E 918 TEMA NR. în formă de “V” cu diametru mare şi puţin adânci 2 Răspuns Pag. infiltratii cu ser fiziologic E. strangulate D.

Este un cianoacrilat E. Creşterea cantităţii de răşină rămasă nepolimerizată D. Reducerea timpului de priză B. Absorbţia crescută a apei E. Este un monomer metacrilic C. Copii cu policarii care au o igienă orală proastă C. Nu se mai încorporează bule de aer Avantajele folosirii laserului în sigilare sunt: A. Nu se mai încorporează bule de apă C. Copii cu policarii care au o igienă orală bună B. Penetranţă scăzută B. Copii cu stare generală bună Răşina Bowen sau rălina bis-Gama este: A. Scăderea rezistenţei la întindere şi a rezistenţei de legare *Cantitatea cea mai mare de fluor se eliberează: A. Existenţa unor dubii în legătură cu prezenţa sau absenţa unei carii D. Seamănă cu o răşină epoxidică Calităţile unui sigilant sunt: A. În primele două zile B. Orificiul şi pereţii şanţului se demineralizează după baza şanţului E. Imposibilitatea efectuării unor controale periodice regulate E. Posibilităţii realizării unei autocurăţiri foarte bune. Smalţul expus laserului are rezistenţă crescută la factorii cariogeni C. Fluiditate C. Creşterea rezistenţei la întindere şi a rezistenţei de legare E. Debutul se produce printr-o leziune în smalţul pantei cuspidiene B. Orificiul şi pereţii şanţului se demineralizează înaintea bazei şanţului C. Debutul se produce prin două leziuni bilaterale independente la orificiul şanţului D.E. Materialul îşi păstrează constant vâscozitatea D. 3 Din mecanismul de producere a cariilor ocluzale din şanţuri şi fosete fac parte următoarele etape: A. Timp de priză scurt Avantajele sigilanţilor fotopolimerizabili sunt: A. Materialul se întăreşte în 5 secunde B. Biocompatibilitate D. În primele 24 de ore BCE 4 BCD 5 BCE 6 BCE 7 CDE 8 ABD 9 B Page 79 . Un material care eliberează fluor B. Este o moleculă hibrid mare D. Materialul se întăreşte în 10-20 secunde E. Evoluţia leziunii poate fi influenţată prin prezenţa unor cantităţi crescute de proteine la baza şanţului Odontotomia profilactică poate fi utilă în următoarele situaţii clinice: A.

Biocompatibilitate D. În următoarele 2 ore de la aplicare E. Lunar B. Hidrofilie crescută E. Finisare slabă datorită rugozităţii superficiale D. controlul în relaţie ocluzală.5% ABC 11 ACE 12 ADE 13 BCD 14 A 15 C Page 16 BCE 80 . Contracţie crescută la polimerizare Dezavantajele cimenturilor glass ionomer autopolimerizabile sunt: A. Curăţirea suprafeţei dentare. Timp de priză scurt E. Timp de priză crescut C. HCl – 37% *Controlul periodic al sigilării este necesar: A. Fuxină bazică 2. Izolarea. Aspect fizionomic acceptabil datorită suprafeţei mai netede Succesiunea timpilor operatori ai sigilării cu răşini compozite este: A. aplicarea materialului de sigilare D. La 6 luni în primul an de aplicare şi la 3 luni în cel de-al doilea an Controlul paraclinic al sigilării se realizează cu: A. Sensibilitate în mediu uscat C. H2SO4 – 30-50% E. H3PO4 – 60% D. Aplicare mai greoaie B. Adaptare marginală mai bună E. În mod constant. prepararea materialului de sigilare. curăţirea suprafeţelor dentare. controale periodice E.C. prepararea sigilantului B. Odată la 6 luni D. Sensibilitate crescută în mediu umed D. NaOCl – 6% C. Spălarea şi uscarea. La 2 ani E. aplicarea materialului de sigilare *Gravajul acid în sigilare se face cu: A. în primele două săptămâni 10 Proprietăţile materialuluio românesc “SIGILAR” sunt: A. izolarea. Rezistenţă scăzută în zonele supuse direct solicitărilor masticatorii Glass ionomerii fotopolimerizabili prezintă următoarele caracteristici: A. Într-o perioadă de cel puţin 2 ani D. spălare şi uscare. Anual C. Verificarea sigilării. Adeziune bună B. pregătirea suprafeţelor de smalţ C. Manevrare mai uşoară B. H3PO4 – 37% B. Prepararea materialului de sigilare. Capacitate de etanşare C.

Sigilarea este pierdută parţial – se repetă sigilarea D. Polipanturi E. Este o tehnică de sigilare restrânsă D. În cazul marmoraţiilor *Verificarea sigilării se poate face: A. Sigilantul este pierdut în totalitate – se repetă sigilarea C. Când leziunea de carie a progresat în dentină dar este încă mică C. În hiperemia pulpară Indicaţiile sigilării: A. Şanţuri adânci şi înguste ce prezintă modificări de culoare D. Sigilarea este intactă – nu se intervine B. Sigilarea este pierdută parţial – se completează cu sigilant fără altă intervenţie Enameloplastia: A. Cînd leziunea a ajuns la joncţiunea smalţ-dentină B. Este o sigilare lărgită E. Şanţuri şi fosete adânci în formă de picătură C. D. Prin examen cu sonda 18 ADE 19 ABC 20 BCD 21 ABCD 22 B Page 23 A 81 . Este o tehnică neinvazivă C. Sonda “agaţă” dar nu sunt alte semne de carie dentară E.B. Când leziunea de carie în şanţ şi fosetă este minimă E. Freză Sorensen D. Freză sferică ¼ C. Cupe de cauciuc Enamelopastia se recomandă: A. Este o tehnică invazivă B. Presupune o prelucrare mecanică a şanţului ocluzal Enameloplastia se realizează cu: A. Pe suprafeţe proximale B. C. S35 ABD Atitudini corecte la controlul sigilării prin inspecţie şi palpare cu sonda: A. E. Dinţi cu distrofii *Obturaţiile preventive cu răşini tip B se realizează: A. Când se suspectează o carie în şanţurile ocluzale E. În cazul suprafeţelor ocluzale cu şanţuri adânci C. Sigilarea are microneadaptări – se face control bite-wing E. 17 Raze X Cristal violet Examen cu sondă Izotopi radioactivi C14. Când leziunea are o extindere mare în dentină D. Şanţuri şi fosete adânci cu proastă cualescenţă D. Freză cilindro-conică fină B. Şanţuri şi fosete adânci în formă de amforă B.

Existenţa unor dubii în legătură cu prezenţa sau absenţa unei carii B. Copii cu stare generală bună E. 6-8 ani pentru primii molari permanenţi C. Aplicarea unei baze de hidroxid de calciu *Odontotomia profilactică poate fi utilizată în următoarele situaţii: A. Rock. Timp de lucru lung C. Cazul copiilor cu igienă orală bună D.25% Utilizând izotopi radioactivi C16. Curăţarea suprafeţei ocluzale cu o pastă fără fluor B.B. Rezistenţă medie la uzură *Perioada optimă recomandată pentru sigilare este: A. Odată la 6 luni B. S45 Utilizând raze γ A *Odontotomia profilactică poate fi utilă în: A. Copii cu sănătate generală bună *Proprietăţile ideale ale unui sigilant: A. cilindrică. a fissuri D. Posibilităţii efectuării unor controale periodice regulate E. 24 Prin colorare cu fuxină bazică 2% Prin colorare cu albastru de metil 0. Penetranţă medie B. Clinic prin examen cu sonda. 9-12 ani pentru premolari E. C. Înăsprirea suprafeţei de smalţ pe o zonă de aproximativ 1 mm cu o freză diamantată sferică. conform criteriilor lui Buounocore. Demineralizarea cu acid a suprafeţei smalţului E. Paraclinic prin diferite procedee E. Odată la 3 luni C. Vârsta de 3-6 ani pentru molarii temporari B. Absorbţia scăzută a apei E. D. Izolarea redusă C. E. Timp de priză mediu D. 11-13 ani pentru molarii 2 permanenţi şi premolari D. 18-20 ani pentru molarul 3 permanent Controlul periodic al sigilării este necesar: A. În necroză pulpară D. În cazul marmoraţiilor C. Anumite situaţii clinice când nu se poate aplica sigilarea B. În traumatismele dentare penetrante 25 D 26 C 27 ACD 28 ACD 29 A Page 82 . Când se constată microneadaptări la nivelul sigilării Tehnica de sigilare cu răşini compozite modificate de Einwag presupune: A. Horowitz D. În pulpite seroase totale C.

D. 318 3 BCE 3. aplatizarea bolţii palatine. 323 Page 83 . E. C. structurii osului maxilar. Preţ de cost foarte ridicat C TEMA NR. ACD 3. îngustarea maxilarului. structura osului alveolar. retrodenţia superioară. structurii osului etmoidal. Materialul se întăreşte în 5-10 secunde B. funcţiilor epiteliului. funcţiilor glandulare. C. E. 321 4 ABE 3. B. prodenţia superioară. arhitectonicii speciale.30 *Sigilanţii fotopolimerizabili au o serie de avantaje faţă de cei autopolimerizabili: A. E. poziţiei mandibulare. pag. 2 Pasajul aerian nazo-faringian realizează adaptarea curentului de aer datorită: A. C. Materialul nu îşi păstrează aceeaşi vâscozitate în perioada aplicării E. D. erupţia dentară. 318 BCD 3. B. reglarea cantităţii de aer. D. B. inervaţiei. Rolul factorilor funcţionali în formarea aparatului dento-maxilar – 30 intrebari Nr. 1 Pasajul aerian nazo-faringian realizează adaptarea curentului de aer datorită: A. pag. reducerea globală a debitului de aer. Nu se încorporează bule de apă C. pag. Aerul inspirat pe gură are ca efect: A. C. ţesutului venos erectil. umectarea şi sterilizarea aerului. Răspuns Pag. E. Trecerea coloanei de aer prin cavitatea orală se soldează cu deficienţe în: A. B. Materialul se întăreşte în 10-20 secunde D. poziţiei mandibulare. 18. pag. Intrebare crt. arhitectonicii speciale. D. înălţarea bolţii palatine.

prezenţa deformaţiei rahitice a maxilarelor. maxilarului. 28 kg pentru pterigoidian extern. pag. Puterea de suport a dinţilor este de: A. C.ABCE 3. 26 kg pentru maseter. 64 kg pentru molari primi. pag.5 Aerul inspirat pe gură acţionează asupra: A. D. 16 kg pentru pterigoidian intern. 44 kg pentru premolari secunzi. 35 kg pentru incisivi. 64 kg molari de minte. pag. C. D. îngustarea maxilarului. 340 11 ACD 3. 64 kg pentru buccinator. D. 35 kg pentru canini. D. Aerul inspirat pe gură are ca efect: A. 35 kg pentru temporal. bolţii palatine. 340 9 CDE 3. Inconvenientele alimentaţiei artificiale a sugarului sunt: A. retrodenţia superioară. 28 kg pentru pterigoidian extern. Intensitatea forţei muşchilor mobilizatori ai mandibulei este de: A. Page 84 . B. B. Intensitatea forţei muşchilor mobilizatori ai mandibulei este de: A. buzei superioare. E. repetarea mişcărilor de propulsie. aplatizarea bolţii palatine. 44 kg pentru premolari secunzi. E.70 kg pentru molari de minte. 64 kg pentru buccinator. înălţarea bolţii palatine. D. C. 323 6 BDE 3. E. prodenţia superioară.70 kg pentru molari primi. 340 12 Mecanismele masticaţiei perturbate în producerea anomaliilor dento. absenţa stimulilor funcţionali de propulsie a mandibulei. 32 kg pentru incisivi. B. pag. 32 kg pentru maseter. creşterea secreţiei salivare. 16 kg pentru pterigoidian intern. pag. pag. 340 10 BCD 3. C. 28 kg pentru temporal. 45. 32 kg pentru canini. B. C. 45. B. pag. Puterea de suport a dinţilor este de: A. E. E. C. B. C. mandibulei. B. coanelor. E. 323 7 BD 3. ABCDE 3. 332 8 ABC 3. E. ingestia unei cantităţi de aer (aerofagie). D. D.

C. 345347 14 Scăderea eficienţei masticatorie a anomaliilor dento-maxilare se realizează ACDE prin: A. C. ocluzia eugnată. B. obiceiului vicios de sugere a degetului. ocluzia lingualizată. B. E. Formele deglutiţiei anormale sunt: A. ABE 3. activitatea insuficientă a musculaturii masticatorii. contactele premature. pag. E. E. Prelungirea stadiului deglutiţiei de tip infantil se produce datorită: A. ocluzia adâncă. pag. contracţia muşchiului milohiodian. D. D. B. deglutiţia cu împingerea limbii şi arcadele depărtate. ABCD pag. 358 18 ABE Page 85 3. ocluzia dezechilibrată. deglutiţia de tip adult. unda peristaltică faringiană. B. lezarea directă a mucoasei orale. unda peristaltică a limbii. potenţialului de creştere normală. pag. D. reducerea suprafeţei de contact ocluzal. pag. C. pag. lipsa abraziei fiziologice. B. deglutiţia fără împingerea şi arcadele depărtate. deglutiţia de tip infantil. deglutiţia de tranziţie. deschiderea epiglotei. deglutiţia protruzivă. dificultatea efectuării mişcărilor masticatorii. deglutiţia sublinguală. deglutiţia cu împingerea limbii de tip adult. C. C. B. hipersecreţia salivară. D. Transportul bolului alimentar de pe dorsum-ul lingual în faringe se face prin: A. D. ocluzia inversă. C. D. 346347 15 3. E. maturităţii neuro-musculare. imaturităţii neuro-musculare. deglutiţia cu împingerea şi arcadele în contact. angrenajele inverse.maxilare sunt: A. 13 Anomaliile dento-maxilare scad eficienţa masticatorie prin: A. pag. B. D. Deglutiţiile normale evolutive sunt: A. deglutiţia fără împingerea şi arcadele în contact. hiposecreţia salivară. 344 3. E. E. ocluzia echilibrată. C. E. coborârea limbii în planşeul bucal. 355356 17 ACD 3. tulburărilor rino-faringiene. 360362 . 353354 16 BDE 3.

limba se interpune între: A. C.19 Metodele de explorare ale corzilor vocale sunt: A. C. disritmiile. canini. E. În vorbirea cu interpoziţii ale limbii. frecvenţa impulsurilor nervoase. D. deschidere a glotei. linguopalatograma. aplicarea presiunilor musculare pe suprafeţele osoase. cinematografia corzilor vocale. 381 23 ABC 3. linguală a caninilor inferiori. palatinală a premolarilor superiori. B. pag.ACE maxilor prin: A. durata şi cronologia apariţiei potenţialelor de acţiune. molari. incisivi. dislalia labialelor. închidere a glotei. B. C. ortopantomografia. C. E. ABD 3. acolare a glotei. C. pag. B. linguală a incisivilor inferiori. E. articulaţia temporo-mandibulară. inserţiile osoase. D. D. ADE 3. rotacismul. pag. rinolalia închisă. pag. sigmatismul. B. 405 25 3. B. E. linguală a premolarilor inferiori. C. D. D. premolari. 373 21 AB 3. poziţia de echilibru a mandibulei. Dislalia poate îmbrăca forme variate: A. Fazele ciclului corzilor vocale din vorbire sunt de: A. E. 381 22 AC 3. D. 370371 20 ACDE 3. laringoscopia stroboscopică. În vorbirea cu interpoziţii ale limbii. intensitatea impulsurilor nervoase. pag. aplicarea forţelor musculare prin intermediul sistemului dentar. B. elongaţie maximă. E. D. C. sprijinul limbii se realizează pe faţa: A. pag. glotografia electrică. obraji. 384 24 Muşchii masticatori şi oro-faciali influenţează dezvoltarea aparatul dento. B. palatinală a incisivilor superiori. 412 Page 86 . E. pag. amplitudinea potenţialului electric. energia cinetică. Pe o electromiogramă se poate aprecia: A. neutralitate a glotei.

B. C. 19. 444 TEMA NR. E. D. prognaţia mandibulară funcţională. E. E. D. retrodenţia superioară. Consecinţele interpoziţiei obrajilor între părţile laterale ale arcadelor sunt: A. pag. E. C. utilizarea aparatelor ortodontice activ mobilizabile. B. Intrebare Răspuns Pag. 3. intensitatea şi durata practicării. C. Page 87 . proalveolodenţia superioară. normalizarea funcţiilor perturbate. pag. D. Consecinţele obiceiului de sugere a policelui sunt: A. tip anormal de deglutiţie. 416 28 ABD 3. folosirea contracţiei musculare în vederea corectării modificărilor morfologice. oprirea în dezvoltarea verticală a arcadelor în sectoarele laterale. declanşarea reflexă a contracţiilor musculare. modelarea funcţională a articulaţiei temporo-mandibulare. C. pag. apariţia unei supraocluzii incisive accentuate.26 Obiectivele terapeutice urmărite în echilibrarea acţiunilor musculare sunt: ACE A. D. B. C. pag. 415 27 3. B. stimularea dezvoltării maxilarelor. poziţia de echilibru a mandibulei. modificarea comportamentului neuro-muscular al grupelor musculare deficitare. 443 30 Condiţiile pentru producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri ABD vicioase sunt: A. bilanţul forţelor oro-faciale. incompetenţa labială. B. tonusul labial scăzut. Dezvoltarea ocluziei dentare – 30 intrebari Nr. D. plasticitatea oaselor maxilare. utilizarea aparatelor ortodontice fixe. 439 29 BDE 3. descompunerea forţelor verticale. stabilirea unui echilibru adecvat privind tonusul grupelor musculare antagoniste. E. stimularea erupţiei dentare. retrognaţia mandibulară funcţională. Principiile comune tuturor tipurilor de aparate funcţionale sunt: A. ABCE 3. pag. ocluzie inversă laterală.

retrognaţia maxilară. 2 *Relaţia intermaxilară la naşterea nou-născutului este: A. biretognaţia. Erupţia dinţilor temporari se caracterizează prin: A. caninul erupe după molarul prim. B. reducerea gradului de supraacoperire. Erupţia dinţilor temporari nu se caracterizează prin: A. C. D. caninul erupe înaintea molarul prim. pag. prognaţia mandibulară. 40 Page 88 . reducerea spaţiului primat. dinţii apar mai întâi la mxilar. reducerea inocluziei sagitale. prognaţia maxilară. C. D. 1 Relaţiile intermaxilare din viaţa intrauterină sunt: A. E. C. 38 3 ACDE 4. 40 7 AE 4. C. B. caninul erupe înaintea molarul prim. C. pag. prognaţia maxilară. pag. reducerea inocluziei sagitale. E. D. retrognaţia mandibulară. pag. prognaţia maxilară. B. Relaţia intermaxilară la naşterea nou-născutului nu este: A. 39 5 BD 4. E. BD 4. B. retrognaţia maxilară. E. C. prognaţia mandibulară. a doua înălţare a ocluziei dentare. erup la întervale ciclice de 6 luni. 38 4 ACE 4. B. C. erup la întervale ciclice de 6 luni.crt. D. retrognaţia mandibulară. dinţii apar mai întâi la mandibulă. reducerea spaţiului primat. biretognaţia. pag. 39 6 BCD 4. retrognaţia maxilară. a doua mezializare a ocluziei dentare. biretognaţia. reducerea gradului de supraacoperire. D. B. Reglarea relaţiilor intermaxilare între 3 şi 6 ani nu se manifestă prin: A. E. E. retrognaţia mandibulară. pag. B. caninul erupe după molarul prim. dinţii apar mai întâi la mxilar. 36 B 4. a doua înălţare a ocluziei dentare. pag. E. prognaţia mandibulară. dinţii apar mai întâi la mandibulă. D. Reglarea relaţiilor intermaxilare între 3 şi 6 ani se manifestă prin: A. D. a doua mezializare a ocluziei dentare.

cuspid la cuspid. B. caria dentară. un comportament muscular anormal. D. *Planul postlacteal în treaptă mezializată oferă un raport molar: A. distalizat. E. D. o ocluzie cap la cap. a doua înălţare a ocluziei dentare. 42-45 12 D 4. E. 42 9 BCDE 4. decalaje mari între erupţia grupului incisiv inferior şi superior.8 Ocluzia inversă frontală apare în prima etapă a dentiţiei mixte dacă există: A. B. C. E. 43 14 C 4. pag. distalizat. pag. mezializat. E. pag. C. 42 10 BC 4. Erupţia primilor molari permanenţi nu produce: A. neutral. pag. Ocluzia psalidodontă apare în prima etapă a dentiţiei mixte dacă nu există: A. B. 42-45 11 ADE 4. cuspid în şanşul intercuspidian. Erupţia primilor molari permanenţi produce: A. B. cuspid în şanşul intercuspidian. cuspid în şanşul intercuspidian. B. deglutiţia de tip adult. 43 15 ABCE 4. mezializat. pag. C. pag. 43 13 A 4. C. *Planul postlacteal în treaptă distalizată oferă un raport molar: A. deglutiţia de tip adult. o malocluzie clasa a III-a. distalizat. psalidodont. *Planul postlacteal în linie dreaptă oferă un raport molar: A. un comportament muscular anormal. decalaje mari între erupţia grupului incisiv inferior şi superior. reglarea relaţiei de postură. mezializat. a doua mezializare a mandibulei. D. C. cuspid la cuspid. E. a doua mezializare a mandibulei. neutral. o malocluzie clasa a III-a. Page 89 . B. reglarea tridimensională a ocluziei dentare. D. a doua înălţare a ocluziei dentare. C. E. D. D. o ocluzie adâncă. cuspid la cuspid. reglarea relaţiei de postură. o ocluzie cap la cap. B. reglarea tridimensională a ocluziei dentare. C. pag. D. E. Planul postlacteal în linie dreaptă nu oferă un raport molar: BCD 4.

pag. cuspid în şanşul intercuspidian. cuspid la cuspid. 43 18 AD 4. cuspid la cuspid. B. E. neutral. deschiderea ocluziei frontale. C. neutral. pag.A. E. spaţiul de derivă Nance. creşterea scheletală. C. mezializat. E. cuspid în şanşul intercuspidian. reducerea spaţiului primat. D. D. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare. a treia înălţare a ocluziei dentare. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare. reducerea spaţiului primat. D. C. distalizat. 16 Planul postlacteal în treaptă mezializată nu oferă un raport molar: A. D. B. 44 19 BE 4. D. E. 45 21 Page 90 4. B. creşterea scheletală. C. a doua mezializare a ocluziei dentare. agravarea fenomenelor existente în interiorul arcadei dentare. 44 20 Schimbările dento-alveolare şi dento-dentare importante produse prin erupţia ABDE molarilor de 6 ani sunt: A. mezializat. modificarea formei arcadei. B. pag. Schimbările dento-alveolare şi dento-dentare importante produse prin erupţia ACD molarilor de 6 ani sunt: A. mezializat. 4. C. E. E. a doua înălţare a ocluziei dentare. C. modificarea lungimii arcadei. psalidodont. valorile dimensionale ale dinţilor temporari şi permanenţi. 45 . pag. 43 4. pag. Planul postlacteal în treaptă distalizată nu oferă un raport molar: A. 43 17 ABDE 4. B. distalizat. B. D. pag. D. Evoluţia relaţiei ocluzale a molarilor primi permanenţi depinde de următorii factori: A. BCDE pag. prima înălţare a ocluziei dentare. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei. Evoluţia relaţiei ocluzale a molarilor primi permanenţi depinde de următorii factori: A. modificarea formei arcadei. C. cuspid în şanşul intercuspidian. B. cuspid la cuspid. distalizat. modificarea lungimii arcadei.

1. Erupţia molarilor secunzi permanenţi produce: A. prima mezializare a mandibulei. a treia înălţare a ocluziei dentare. a doua mezializare a ocluziei dentare. E. pag. E. reglarea tridimensională a ocluziei dentare. reglarea tridimensională a ocluziei dentare. D. 0. 48 26 E 4. a doua înălţare a ocluziei dentare. 46 24 A 4. D. a doua înălţare a ocluziei dentare. 49 .9 – 1. C. 1.7 – 4. 46 25 DE 4. deschiderea ocluziei frontale. reglarea relaţiei de postură. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare. D. C. C. pag. a treia înălţare a ocluziei dentare. E. pag. 0. B. a doua mezializare a mandibulei. a doua înălţare a ocluziei dentare. 48 27 C 4. reglarea tridimensională a ocluziei dentare. 1. 0.7 – 2-4. C. 49 28 AB Page 91 4. pag. 1. 0.7 – 4. pag.9 – 1. 0. 1. prima mezializare a mandibulei. a treia înălţare a ocluziei dentare. a doua mezializare a mandibulei. incongruenţa dento-alveolară terţiară.7 – 2.9 – 1. D. deschiderea ocluziei frontale.7 – 2. Absenţa spaţiului pentru erupţia molarilor trei permanenţi poate produce: A. D. E. *Erupţia molarilor secunzi permanenţi produce: A. a doua mezializare a mandibulei.9 – 2.7.E. B. D. *Spaţiul de derivă sau de rezervă Nance pe mandibulă este între: A. C. B. E. *Erupţia molarilor trei permanenţi poate produce: A. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei. a treia înălţare a ocluziei dentare.7. pag.9 – 1.5. B. B. E. 22 *Erupţia primilor molari permanenţi produce: A. 45 23 C 4. C. B. C. *Spaţiul de derivă sau de rezervă Nance pe maxilar este între: A. B. D.5. pag. E. B 4. a doua mezializare a mandibulei. a treia înălţare a ocluziei dentare. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei. a doua înălţare a ocluziei dentare.

73 BCD 4. D. 1 Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: A. DE 4. B. D. 92 . caria dentară a dinţilor temporari. factori locali – 30 intrebari Nr. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei. pag. 73 3 BCD 4. B. 73 Page 4 ABD 4. caria dentară a dinţilor temporari. retenţia prelungită a dinţilor temporari. B. C. retenţia prelungită a dinţilor temporari. B. C. 20. 2 Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: A. incongruenţa dento-alveolară terţiară. pag. pag. C. pag. E. 49 TEMA NR. modificarea lungimii arcadei. pag. pag. C. caria dentară a dinţilor temporari. Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare. Existenţa spaţiului pentru erupţia molarilor trei permanenţi produce: A. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare. modificarea formei arcadei. E. pierderea prematură a dinţilor temporari. pierderea prematură a dinţilor temporari. C. E. încheierea fenomenelor dezvoltării dentiţiei. pierderea prematură a dinţilor temporari. sugerea policelui. D. deschiderea ocluziei frontale. a treia înălţare a ocluziei dentare. ACE 4. retenţia prelungită a dinţilor temporari.29 Absenţa spaţiului pentru erupţia molarilor trei permanenţi poate produce: A. E. D. agravarea fenomenelor existente în interiorul arcadei dentare. D. deglutiţia infantilă. retenţia prelungită a dinţilor temporari. 49 30 CD 4. Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: A. Intrebare crt. deglutiţiile atipice. Răspuns Pag. a treia înălţare a ocluziei dentare. reglarea tridimensională a arcadei dento-alveolare. Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: A. B. anomaliile gentice. B. deschiderea ocluziei frontale.

B. E. D. C. B. recuperarea spaţiului de rezervă Nance. 73 9 B 4. C. dimensiunii verticale faciale. pierderea dimensiunii verticale faciale. incluzia dintelui permanent. scurtarea arcadei dentare. 73 Page 93 . E. pag. deschiderea ocluziei dentare. 73 7 CE 4. C. E. C. pierderea spaţiului de rezervă Nance. pierderea prematură a dinţilor temporari. E. D. D. pag. *Caria dentară aproximală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral poate produce: A. 73 8 C 4. pag. Caria dentară aproximală a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect: A. pag. caria dentară a dinţilor temporari. pag. pierderea spaţiului de rezervă Nance. respiraţia orală. de deglutiţie. C. E. alungirea arcadei dentare. incluzia dintelui permanent. Caria dentară a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect pierderea: A. scurtarea arcadei dentare. tulburări verticale interarcadice. fonatorie. instalarea ocluziei adânci. 73 10 AB 4. scurtarea arcadei dentare. B. funcţiei fonatorii. relaţiei tridimensionale a ocluziei dentare. 5 Caria dentară a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect pierderea funcţiei: A. pierderea spaţiului de rezervă Nance. D. *Caria dentară aproximală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral poate produce: A. funcţiei respiratorii. pag. BC 73 4. pierderea dimensiunii verticale faciale. D. D. D. respiratorie. E. C. sugerea policelui. B. B. malpoziţia dintelui permanent. E. 73 6 AD 4. instalarea disfuncţiei fonatorii. instalarea ocluziei adânci. funcţiei de deglutiţie. Caria dentară ocluzală a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect: A. C. fizionomice. supraerupţia antagoniştilor. masticatorie. B. instalarea disfuncţiei fonatorii.B.

îngustarea arcadei dentare. D. C. Pierderea prematură a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect: A. E. 73 15 ABDE 4. B. angrenaje inverse. scurtarea arcadei dentare. C. pag. D. supraerupţia antagoniştilor. dezechilibru în dinamica mandibulară. incluzia dintelui permanent. instalarea ocluziei adânci. pierderea dimensiunii verticale faciale. 73 14 BD 4. C. instalarea ocluziei adânci. D. malpoziţia dintelui permanent. E 4. malpoziţia dintelui permanent. E. scurtarea arcadei dentare. C. B. D. incluzia dintelui permanent. C. 73 16 ACD 4. contacte premature. erupţia malpoziţionată a germenului subiacent. malpoziţia dintelui permanent. interferenţe ocluzale. pag. dezechilibru în dinamica mandibulară.11 *Caria dentară ocluzală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral poate produce: A. B. Caria dentară ocluzală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral poate produce: A. Pierderea prematură a dinţilor temporari produce la dinţii permanenţi: A. Traumatismele dinţilor temporari şi consecinţele lor au ca efect: A. 74 17 C Page 94 4. E. supraerupţia antagoniştilor. pag. spaţierea dinţilor permanenţi. B. scurtarea arcadei dentare. B. scurtarea arcadei dentare. B. pag. E. îngustarea arcadei dentare. 74 . B. D. scurtarea arcadei dentare. pag. 73 13 ADE 4. 73 12 DE 4. *Traumatismele dinţilor temporari şi consecinţele lor au ca efect: A. pag. D. Caria dentară ocluzală a dinţilor temporari din zona de sprijin lateral poate produce: A. C. C. dezechilibru în dinamica mandibulară. scurtarea arcadei dentare. înghesuirea dinţilor permanenţi. E. pierderea spaţiului de rezervă Nance. pag. D. afectarea germenului subiacent. instalarea ocluziei adânci. supraerupţia antagoniştilor. tulburări dento-alveolare. malpoziţia dintelui permanent. E. instalarea disfuncţiei fonatorii.

B. întârzieri în reglarea ocluziei. malpoziţia dintelui permanent. interpoziţii ale părţilor moi. afectarea germenului subiacent. ocluzia distalizată. B. supraerupţia antagoniştilor. incluzia germenului subiacent. D. D. migrarea dinţilor antagonişti. B. afectarea germenului subiacent. erupţia malpoziţionată a germenului subiacent. D. 74 . *Perturbarea timpului de exfoliere a dinţilor temporari poate produce: A. 74 19 ABDE 4. E. incongruenţa dento-alveolară. pag. pag. incongruenţa dento-alveolară la distanţă. pag. E. incongruenţa dento-alveolară. C. B. C. scurtarea arcadei dentare. întârzieri în reglarea ocluziei. instalarea ocluziei adânci. bariere osoase. E.E. tulburări ocluzale. pag. D. E. Întârzierea erupţiei dinţilor permanenţi poate produce: A. Retenţia prelungită a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect: A. C. E. C. migrarea dinţilor limitrofi. pierderea dimensiunii verticale faciale. 74 21 ACDE 4. 18 Retenţia prelungită a dinţilor temporari şi consecinţele ei are ca efect: A. migrarea dinţilor limitrofi. pag. angrenaje inverse. 74 20 CD 4. BDE 4. incluzia dintelui permanent. E. C. B. migrarea dinţilor limitrofi. pag. B. erupţia malpoziţionată a germenului subiacent. pag. 74 22 D 4. instalarea ocluziei adânci. tulburări ocluzale. D. angrenaje inverse. incongruenţa dento-alveolară la distanţă. C. incongruenţa dento-alveolară. E. D. 74 24 ABDE Page 95 4. Retenţia prelungită a dinţilor temporari poate produce: A. anclavarea dintelui temporar. Retenţia prelungită a dinţilor temporari poate produce: A. 74 23 BDE 4. malpoziţia dintelui permanent. interpoziţii ale părţilor moi. Întârzierea erupţiei dinţilor permanenţi poate produce: A. interpoziţii ale părţilor moi. C. bariere fibroase. B. migrarea dinţilor antagonişti. D.

meziodens-ul. supraerupţia antagoniştilor. ABD 4. B. *Bridele şi cicatricele ţesuturilor moi pot produce: A. incluzia dintelui permanent. B. instalarea ocluziei adânci. malpoziţia dintelui permanent. anomaliile dentare de formă. *Incisivul lateral superior în formă de cui poate produce: A. anomaliile dentare izolate. respiraţia orală. B. D. 74 29 B 4. *Inserţia joasă a frenului buzei superioare poate produce: A. E. 21. B. instalarea ocluziei distalizate. diastema interincisivă. anomaliile dentare de poziţie. pag. incongruenţa dento-alveolară. pag. D. B. 74 26 BCD 4. incluzia dintelui permanent. C. obstacole în dezvoltarea ocluziei dentare. *Incisivul lateral superior în formă de cârlig poate produce: A. incluzia dintelui permanent. B. incongruenţa dento-alveolară. 74 27 C 4. anomaliile dentare de număr. C. pag. D. E. C. E. Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: A. supraerupţia antagoniştilor. C. disarmonia dento-alveolară. diastema interincisivă. pag. E. obstacole în dezvoltarea ocluziei dentare. diastema interincisivă. pag. obstacole în dezvoltarea ocluziei dentare. 75 Page TEMA NR. instalarea ocluziei adânci. D. D.25 Factorii locali incriminaţi în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: A. sugerea policelui. incongruenţa dento-alveolară. 74 28 E 4. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare 96 . 75 30 A 4. perturbarea dinamicii mandibulare. C. C. D. sugerea policelui. anodonţia. anomaliile dentare izolate. E. pag. E.

B. sindroame. distalizat. C. D. distal. 78 5 E 4. lateral. B. 78-79 4 A 4. relaţiei mandibulo-maxilare. 77-78 3 A 4. mezializat. funcţional. *Relaţia de ocluzie distalizată molară este definită prin poziţia: A. clase. descriptiv. vârfului cuspidului centro-vestibular al molarului de 6 ani superior în dreptul primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani inferior. B. etiologic. E. 2 *Relaţia de ocluzie neutrală molară este definită prin poziţia: A. şanţului molarului de 6 ani inferior în dreptul vârfului cuspidului Răspuns Pag. E. mezial. D. neutral. C. posterior. frontal. pag. pag. 77 D 4. C. vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior în dreptul şanţului molarului de 6 ani inferior. pag. 1 *Angle clasifică malocluziile după criteriul: A. B. E. 97 . E. pag. D. D. vârfului cuspidului disto-vestibular al molarului de 6 ani superior în dreptul primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani inferior. D. *Anomaliile din clasa I Angle de malocluzie se găsesc la nivelul grupului: A. vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior în dreptul cuspidului vestibular al molarului de 6 ani inferior. Intrebare crt. subdiviziuni. vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior în dreptul primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani inferior. 78 Page 6 D 4. pag. pag. B. *Clasa I Angle de malocluzie se caracterizează prin raport molar: A. C. vestibularizat. C 4. E.– 30 intrebari Nr. false şi adevărate. fizionomic. normale şi anormale. *Angle împarte malocluziile în: A. C. lingualizat.

vestibularizat. şanţului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior în spatele vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior. distalizat şi ocluzie adâncă în acoperiş. *Diviziunea 2 a clasei a II-a Angle de malocluzie se caracterizează prin raport molar bilateral: A. şanţului molarului de 6 ani inferior în dreptul vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior. D. 78 10 E 4. C. C. mezializat. D. C. şanţului intercuspidian al molarului de 6 ani inferior în faţa 4. C. lingualizat. primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani inferior în dreptul vârfului cuspidului centro-vestibular al molarului de 6 ani superior. C. 79 Page 98 . pag. *Relaţia de ocluzie mezializată molară este definită prin poziţia: A. D. pag. B. 78 9 E 4. neutral şi ocluzie adâncă. E. mezializat şi ocluzie inversă frontală. E. mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior. E. *Diviziunea 1 a clasei a II-a Angle de malocluzie se caracterizează prin raport molar bilateral: A. pag. vestibularizat şi ocluzie adâncă acoperită.B. 78 8 C 4. şanţului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior în faţa vârfului cuspidului disto-vestibular al molarului de 6 ani superior. cuspidului vestibular al molarului de 6 ani inferior în spatele vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior. şanţului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior în spatele vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior. B. distalizat şi ocluzie adâncă acoperită. B. D. mezializat şi ocluzie inversă frontală. şanţului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior în faţa vârfului cuspidului disto-vestibular al molarului de 6 ani superior. distalizat şi ocluzie adâncă în acoperiş. neutral. lingualizat şi ocluzie deschisă frontală. E. neutral şi ocluzie adâncă. C 78 7 *Clasa a II-a Angle de malocluzie se caracterizează prin raport molar: A. pag. primului şanţ vestibular al molarului de 6 ani inferior în dreptul vârfului cuspidului centro-vestibular al molarului de 6 ani superior. distalizat. vestibularizat şi ocluzie adâncă în capac de cutie. E. D. B.

*Sindromul cu compresiune de maxilar clasificat de şcoala germană prezintă următoarele variante clinice: A. funcţional. lingualizat. 80 17 D Page 4. 79 13 B 4. *Şcoala franceză denumeşte malocluziile: A. pag. fizionomic. relaţiei mandibulo-maxilare. E. false şi adevărate. C. 79 14 B 4. B. fals şi adevărat. fizionomic. neutral. sindroame. cu ocluzie adâncă acoperită. D. B 4. pag. clase. descriptiv. funcţional. C. 11 *Clasa a III-a Angle de malocluzie se caracterizează prin raport molar: A. etiologic. pag. B. relaţiei mandibulo-maxilare. mezializat. C. D. 80 99 . B. *Şcoala franceză clasifică malocluziile după criteriul: A. E. D. pag. C. B. vestibularizat. cu protruzie şi înghesuire. E. C. cu ocluzie deschisă.vârfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior. B. B. C. E. *Şcoala germană clasifică malocluziile după criteriul: A. 79 15 CE 4. distalizat. 80 16 E 4. anomalii dento-maxilare. etiologic. E. cu protruzie şi înghesuire. normale şi anormale. D. *Şcoala germană împarte malocluziile în: A. pag. pag. cu conducere forţată. D. anomalii maxilo-mandibulare. cu conducere forţată. pag. E. cu ocluzie adâncă acoperită. diviziuni. 79 12 A 4. fals şi adevărat. cu ocluzie deschisă. Sindromul progenic clasificat de şcoala germană prezintă următoarele variante clinice: A. D. B. descriptiv.

supraalveolie. B. exognaţie. endoalveolie. pag. D. C. D. infraalveolie. D. prognaţie. 81 19 BE 4. supraalveolie. 81 . supraalveolie. E.C. retrocheilie. C. 81 21 BE 4. E. D. Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens sagital ale arcadelor alveolare este: A. B. C. retrognaţie. retrognaţie. proalveolie. endoalveolie. 81 23 AC Page 100 4. Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens sagital ale bazelor scheletale este: A. D. Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens transversal ale bazelor scheletale este: A. AD 4. endoalveolie. disarmonii. Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens vertcal ale arcadelor alveolare este: A. endognaţie. endoalveolie. proalveolie. pag. *Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens transversal ale arcadelor alveolare este: A. B. B. retroalveolie. E. D. retrognaţie. C. pag. C. E. E. E. endocheilie. exoalveolie. pag. anomalii pluricauzale. progenie. C. 81 22 D 4. anomalii dento-alveolare. pag. procheilie. progenie. retroalveolie. infraalveolie. 81 20 CD 4. vestibulo-poziţie. exognaţie. B. 18 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens sagital ale buzelor este: A. B. D. prognaţie. retroalveolie. pag.

E. B. D. D. C. 81-82 28 BC 4. 81-82 29 C 4. laterogenie. palato-gresie. 82 Page 101 . Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens transversal ale poziţiilor dinţilor din zona frontală este: A. C. E. 24 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens sagital ale mentonului este: A. Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens sagital ale poziţiilor dinţilor din zona frontală este: A. E. C.E. 81 25 ABDE 4. disto-versie. palato-gresie. retrogenie. prodenţie. D. 81-82 26 AD 4. mezio-gresie. pag. prodenţie. C. retrodenţie. infra-ocluzie. mezio-gresie. D. B. supra-poziţie. AC 4. Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens vertical ale ocluziei dentare este: A. infra-poziţie. mezio-gresie. prodenţie. E. Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens vertical ale poziţiilor dinţilor este: A. vestibulo-versie. pag. C. D. endoalveolie. supra-poziţie. progenie. vestibulo-versie. B. infra-poziţie. D. retrodenţie. pag. pag. infra-poziţie. retrodenţie. E. retrognaţie. 81-82 27 AD 4. B. palato-gresie. proalveolie. disto-ocluzie. Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens sagital ale poziţiilor dinţilor din zona laterală este: A. disto-versie. vestibulo-poziţie. E. C. pag. B. B. pag. infra-poziţie.

D. disto-ocluzie. E. 145- 102 . Radiografia cu film muşcat din ortodonţie este indicată în existenţa dinţilor: A. 1 Examinarea radiologică din ortodonţie se realizează pe: A. radiografia cu film retroalveolar. ABD 4. Răspuns Pag. radiografia panoramică. linguo-ocluzie. înghesuiţi. D. B. C. CE 4. pag. C. pag. B. 145146 5 E Page 4. 82 TEMA NR. 145146 4 C 4. *Radiografia cu film muşcat din ortodonţie este indicată în existenţa dinţilor: A. B. incluşi. C.30 Termenul utilizat de şcoala franceză pentru definirea modificărilor în sens sagital ale ocluziei dentare este: A. fracturaţi. E. C. incluşi. infra-ocluzie. 145146 ABDE 4. radiografia panoramică. rezonanţa magnetică nucleară. D. 22. ortopantomografia. Examenul radiologic în ortodonţie – 30 intrebari Nr. D. ortopantomografia. E. teleradiografia. Intrebare crt. teleradiografia. pag. malpoziţonaţi. B. egresionaţi. pag. C. înghesuiţi. B. B. malpoziţonaţi. pag. supra-ocluzie. *Radiografia cu film muşcat din ortodonţie este indicată în existenţa dinţilor: A. D. ectopici. mezio-ocluzie. E. radiografia cu film retroalveolar. E. pag. 2 Examinarea radiologică din ortodonţie se realizează pe: A. radiografia cu fim muşcat. malpoziţonaţi. înghesuiţi. 145146 3 CE 4. egresionaţi.

D. E. 152 8 BC 4. unghi mandibular închis. pag. Modelul de rotaţie anterioră mandibulară după Björk nu se caracterizează pe ortopantomografie prin: A. C. 6 Modelul de rotaţie anterioră mandibulară după Björk se caracterizează pe ortopantomografie prin: A. D. ancoşă preangulară discretă. Modelul de rotaţie posterioră mandibulară după Björk se caracterizează pe ortopantomografie prin: A. D. condil subţire. canal dentar drept. 152 11 ADE Page 103 4. canal dentar angulat. E. 152 10 BC 4. D. E. D. C. condil înalt. B. unghi mandibular închis. condil subţire. simfiză de dimensiune mare. simfiză de dimensiune mică. C. canal dentar drept. unghi mandibular deschis. Modelul de rotaţie anterioră mandibulară după Björk nu se caracterizează pe ortopantomografie prin: A. E. B. pag. 152 . condil înalt. egresionaţi. E. canal dentar drept. E. D. simfiză de dimensiune mică. 152 7 BC 4. C. cariaţi. simfiză de dimensiune mică. ancoşă preangulară discretă. simfiză de dimensiune mare. B. B. canal dentar angulat. C. condil înalt. ADE 146 4. B. pag. ectopici. ramură orizontală lată şi înclinată. unghi mandibular deschis. Modelul de rotaţie anterioră mandibulară după Björk se caracterizează pe ortopantomografie prin: A. ramură orizontală lată şi înclinată. B. ancoşă preangulară discretă. pag. pag. unghi mandibular închis.C. condil subţire. Modelul de rotaţie posterioră mandibulară după Björk se caracterizează pe ortopantomografie prin: A. 152 9 ADE 4. C. D. unghi mandibular deschis. canal dentar angulat. pag. ramură orizontală lată şi înclinată.

C. 152 14 BC 4. transversal. E. E. pag. pag. B. ancoşă preangulară discretă. sagital. punctul cel mai superior al simfizei mentoniere. E. D. Teleradiografia de faţă dă indicaţii asupra dezvoltării masivului facial în sens: A. 12 Modelul de rotaţie posterioră mandibulară după Björk nu se caracterizează pe ortopantomografie prin: A. pag. Modelul de rotaţie posterioră mandibulară după Björk nu se caracterizează pe ortopantomografie prin: A. canal dentar drept. tridimensional. tridimensional. punctul cel mai superior al spinei nazale anterioare. vertical. condil înalt. biaxial. 153 15 AC 4. pag. E. 154 17 4. D. E 4. transversal. biaxial. simfiză de dimensiune mare. E. 153 16 *Punctul antropometric Porion utilizat pe teleradiografia de profil este B definit ca: A. condil subţire. 152 13 BC 4. punctul cel mai inferior al condilului mandibular. punctul cel mai superior al condilului mandibular. B. pag. punctul cel mai superior şi posterior al conductului auditiv osos. sagital. D. C. punctul cel mai superior al şeii turceşti. simfiză de dimensiune mare. Teleradiografia de profil dă indicaţii asupra dezvoltării masivului facial în sens: A. canal dentar angulat. vertical. pag. ADE 4. punctul cel mai superior şi posterior al conductului auditiv extern. punctul cel mai superior al şeii turceşti. E. simfiză de dimensiune mică. B. D. D. B. ramură orizontală lată şi înclinată. C. unghi mandibular închis. D. C. unghi mandibular deschis. B. 154 Page 104 . *Punctul antropometric Gnathion utilizat pe teleradiografia de profil este definit ca: A.E. B. C. punctul cel mai inferior şi posterior al simfizei mentoniere. C. punctul cel mai superior al conductului auditiv osos.

B. Or – Po. punctul cel mai superior al suturii nazo-frontale. C. D. S – Gn. C. condil îngust. D. S – Gn. unghi molar diminuat. volum dento-alveolar mărit. B. C. Nsa – Nsp. punctul cel mai posteior al suturii nazo-frontale. B. D. Semnele teleradiografice ale rotaţiei de tip posterior după Björk sunt: A. S – Gn. canal dentar angulat. pag. *Axa Y utilizată pe teleradiografia de profil este linia care uneşte punctele: A. B. 156 . D. etaj inferior micşorat. B. D. Nsa – Nsp. E. S – N. C. pag. S – Ba. pag. coroane dentare mărite. punctul cel mai anterior al suturii nazo-frontale. canal dentar drept. pag. Semnele teleradiografice ale rotaţiei de tip posterior după Björk sunt: A. corticala simfizei posterioare fină. 156 22 BCD 4. etaj inferior mărit. 156 Page 105 24 BCD 4. E. S – N. Nsa – Nsp. S – N. ATM plasată înalt. D. pag. C.18 *Punctul antropometric Nasion utilizat pe teleradiografia de profil este definit ca: A. unghi mandibular închis. Or – Po. unghi mandibular deschis. E. C. unghi mandibular închis. E. B. *Planul bazei craniului utilizat pe teleradiografia de profil este linia care uneşte punctele: A. B 4. 156 23 ACE 4. S – Ba. Semnele teleradiografice ale rotaţiei de tip posterior după Björk sunt: A. punctul cel mai inferior al suturii nazo-frontale. 154 19 A 4. B. *Planul de la Frankfurt utilizat pe teleradiografia de profil este linia care uneşte punctele: A. 155 21 E 4. S – Ba. Or – Po. pag. 155 20 C 4. E. pag. E. condil lat. D. C. punctul cel mai inferior şi posterior al suturii nazo-frontale.

D. B. retrognaţie mandibulară. E. retrognaţie maxilară. retrognaţie maxilară. retrognaţie mandibulară. 162 29 E 4. retrognaţie maxilară. prognaţie mandibulară. clasă a III-a scheletală. *Unghiul SNB mărit măsurat pe teleradiografia de profil indică o: A. C. *Distanţa Ao-Bo mai mare de +2 mm măsurată pe teleradiografia de profil indică o: A. E. clasă a III-a scheletală. retrognaţie mandibulară. pag. retrognaţie maxilară. 162 28 A 4. prognaţie mandibulară. C. D. prognaţie maxilară. 161162 26 D 4. D. clasă a II-a scheletală. C. pag. clasă a II-a scheletală. C. E. 164 30 C 4. D. pag. E. E 4. B. prognaţie maxilară. clasă a II-a scheletală. prognaţie mandibulară. *Unghiul SNB micşorat măsurat pe teleradiografia de profil indică o: A. B. clasă a III-a scheletală. 164 Page 106 . C. clasă a III-a scheletală. prognaţie mandibulară. prognaţie maxilară. prognaţie mandibulară. *Unghiul SNA mărit măsurat pe teleradiografia de profil indică o: A. pag. pag. E.E. B. B. retrognaţie mandibulară. C. D. E. D. prognaţie maxilară. B. retrognaţie maxilară. clasă I scheletală. clasă I scheletală. prognaţie maxilară. pag. retrognaţie mandibulară. etaj inferior micşorat. 25 *Unghiul SNA micşorat măsurat pe teleradiografia de profil indică o: A. *Distanţa Ao-Bo mai mic de -2 mm măsurată pe teleradiografia de profil indică o: A. 161162 27 B 4. clasă a II-a scheletală.

D. C. pag. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează prin: A. CD 4. C. pag. B. pag. ocluzie deschisă. endognaţia. inocluzie sagitală. endognaţia. 381 5 BCD 4. E. reducerea diametrelor dentare. reducerea diametrelor sagitale. Intrebare crt. reducerea diametrelor mandibulare. C. ocluzie distalizată. 381 Page 107 6 ACE 4. 23. B. 1 Anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle după şcoala franceză prezintă următoarele forme clinice: A. E. reducerea diametrelor dentare. B. E. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează prin: A. 379 AE 4. D. 381 . reducerea diametrelor maxilare. E. D. reducerea diametrelor alveolare. D. B. pag. ocluzia încrucişată. sindromul de compresiune maxilară. pag. reducerea diametrelor alveolare. D. 2 Anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle după şcoala germană prezintă următoarele forme clinice: A. C. ocluzie inversă frontală. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează prin: A. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează prin: A. ANOMALIILE DENTO-MAXILARE DE CLASA A II-A – 30 intrebari Nr. retruzia procesului dento-alveolar superior. sindromul de compresiune maxilară. 380 4 ACD 4. B. B. ocluzie distalizată. E. cu protruzia şi înghesuirea. reducerea diametrelor mandibulare. reducerea diametrelor mandibulare. C. protruzia procesului dento-alveolar superior. ocluzia încrucişată. laterodeviaţia mandibulară. Răspuns Pag. protruzia şi înghesuirea. retruzia procesului dento-alveolar superior. C.TEMA NR. protruzia procesului dento-alveolar superior. pag. laterodeviaţia mandibulară. 380 3 BCD 4.

tip mezoprosop. 381 9 ABDE 4. 381 8 ABCDE 4. 7 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează prin: A. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. C. B. sugerea degetului. ACE 4. B. pag. pag. B. ocluzie deschisă. B. pag. ocluzie distalizată. 383 Page 108 13 DE 4. C. D. pag. factorii generali. D. factorii locali. tip euriprosop. B. E. ocluzie mezializată. factorul constituţional. E. ereditatea. tip normocephal. tipul mezoprosop. Factorii etiologici ai endognaţiei cu protruzie sunt: A. tipul dolicocefal. profil concav. respiraţia orală. laterodeviaţie mandibulară. D. D. Factorii etiologici ai endognaţiei cu protruzie sunt: A. tipul mezoprosop. E. deglutiţia infantilă. C. E. 381383 12 ACE 4. pag. E. tip dolicocephal. 381383 11 ABD 4. Factorii etiologici ai endognaţiei cu protruzie sunt: A. factorul funcţional. Factorii etiologici ai endognaţiei cu protruzie sunt: A. B. pag. edentaţia. E. D. B. C. C. 382383 10 ABD 4. deglutiţia atipică. tipul dolicocefal. C. ocluzie mezializată. respiraţia orală. ocluzie adâncă. fantă labială deschisă. sugerea limbii. rahitismul. tegumente palide. C. deglutiţia infantilă.D. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. profil prognatic. pag. 383 . D. ocluzie inversă frontală. E. disfuncţie respiratorie. sugerea degetului. D. deglutiţia infantilă.

D. D. pag. B. B. E. pag. profil retognatic. arcadă dento-alveolară în W. ADE 4. prodenţie superioară. C. incisivi superiori spaţiaţi. retrodenţie superioară. profil retognatic. B. profil prognatic. D. D. arcadă dento-alveolară în omega. tip normocephal. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. meziopoziţia dinţilor laterali inferiori. pag. B. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. respiraţie orală. arcadă dento-alveolară în W. meziopoziţia dinţilor laterali superiori. C. incisivi superiori înghesuiţi. 383384 17 A 4. pag. mărirea diametrelor dentare. 385 19 ABCE 4. respiraţie orală. E. D. incisivi superiori vestibularizaţi. tip dolicocephal. incisivi inferiori vestibularizaţi. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. B. retrodenţie inferioară. 385 20 ABCD Page 109 4. pag. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. incisivi superiori oralizaţi. E. D. arcadă dento-alveolară în trapez. prodenţie inferioară. respiraţie nazală. C. 383 16 BCE 4. C. arcadă dento-alveolară în V. arcadă dento-alveolară în M. tip dolicocephal. E. incisivi superiori înghesuiţi. B. 14 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. prodenţie bimaxilară. B. arcadă dento-alveolară în M. boltă palatină adâncă.E. prodenţie bimaxilară. pag. 383 15 CDE 4. C. E. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. pag. D. diastemă interincisivă inferioară. 385 . E. E. 384 18 ABCDE 4. C. *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. boltă palatină gotică. tip leptoprosop. respiraţie nazală. C.

pag. unghi SNB mărit. unghi IF mărit. Diagnosticul malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se pune pe baza: A. E.21 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. E. B. endoalveolia cu spaţiere. unghi SNA normal. pag. 390 28 DE Page 110 4. E. meziopoziţia dinţilor laterali superiori. macrodonţia. unghi PrAF micşorat. măsurătorilor antropologice. profilului constituţional. măsurătorilor teleradiografice. studiului de model. Diagnosticul malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se pune pe baza: A. examinării ortopantomografiei. laterodeviaţia mandibulară. asimetrie alveolară. unghi SNB normal. pag. pag. D. unghi SNA micşorat. E. D. 387 23 C 4. unghi SNB micşorat. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. D. B. 388 26 AC 4. ocluzia deschisă scheletală. E. pag. B. *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. D. unghi SNB mărit. unghi SNA micşorat. meziopoziţia. 387 25 AB 4. profilului facial. ABCD 4. îngustarea arcadelor alveolare. E. 390 27 ABC 4. măsurătorilor antropologice. C. pag. *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizează frecvent prin: A. unghi SNA mărit. unghi Ii micşorat. C. unghi SNA normal. C. unghi SNA micşorat. D. pag. C. C. B. unghi SNB normal. B. măsurătorilor faciale. C. C. măsurătorilor faciale. 390 . 385 22 C 4. examinării ortopantomografiei. distopoziţia dinţilor laterali inferiori. meziopoziţia dinţilor laterali inferiori. E. unghi SNB mărit. B. B. Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face cu: A. D. D.

endoalveolia cu spaţiere. E. E. microdonţia. 396 ACE 4. ocluzie deschisă. endoalveolia cu spaţiere. 396 . B. 1 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează prin: A. C. meziopoziţia. B. *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează prin: A. D. C. D. 24. ocluzie inversă frontală. reducerea diametrelor premolare. C. DIVIZIUNEA 2 – 30 intrebari Nr. pag. laterodeviaţia mandibulară. 396 3 CE 4. endoalveolia cu înghesuire. pag. retrodenţie. inocluzie sagitală. ocluzie adâncă. macrodonţia. 2 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează prin: A. prodenţie. ocluzie distalizată. E. E. B. prodenţie. B. reducerea diametrelor molare. ABD 4. E. C. pag. C. B. laterodeviaţie mandibulară. spaţiere dentară. ocluzie inversă frontală. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează prin: A. ocluzie distalizată. pag. reducerea diametrelor molare. B. ocluzie distalizată. macrodonţia. retrodenţie. endoalveolia cu înghesuire. 390 30 BDE 4. Intrebare crt. pag. D. meziopoziţia. C. 390 TEMA NR.29 Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face cu: A. MALOCLUZIA CLASA A II-A. Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face cu: A. ocluzie mezializată. D. ABD 4. D. pag. Răspuns Pag. 396 Page 111 4 C 4.

retrodenţie. pag. E. E. B. genetici. deglutiţia infantilă. E. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. C. pag. locali. deglutiţia infantilă. edentaţia. D. 396 9 BE 4. D. pag. 396 6 D 4. C. pag. prodenţie. B. generali. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. rahitismul. 396 8 E 4. B. *Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt: A. funcţionali. *Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt: A. pag. C. ocluzie deschisă. E. 397 10 ABE 4. înghesuire dentară. B. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. B. disfuncţie respiratorie. C. etaj inferior mărit. genetici. tip mezoprosop. E. genetici. genetici. pag. tegumente palide. 397 Page 112 11 CE 4. pag. 5 *Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt: A. D. D. D. C. respiraţia orală. D. tipul dolicocefal. *Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt: A. fantă labială fermă. C. A 4. 396 7 B 4. respiraţia orală. nas proeminent. D. constituţionali. deglutiţia atipică. C. fantă labială deschisă. 397 . B. ocluzie deschisă. B. deglutiţia infantilă. E. etaj inferior micşorat. sugerea degetului. tipul dolicocefal. ocluzie adâncă. ocluzie inversă frontală. sugerea degetului. E. ocluzie mezializată.D.

C. incisivi inferiori proclinaţi. E. spaţieri dentare. pag. ocluzie labială fermă. 12 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. 398 17 ADE 4. E. B. B. 398 . D. pag. ocluzie inversă frontală. înghesuire dentară. 398 18 BD Page 113 4. incisivi inferiori proclinaţi. E. incivivi centrali superiori verticali. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. pag. prodenţie bimaxilară. ocluzie labială înaltă. 397 14 ACE 4. C.E. buze subţiri. D. CE 4. C. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. pag. D. C. D. B. prodenţie. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. etaj inferior micşorat. C. incisivi inferiori retroclinaţi. incisivi superiori proclinaţi. incivivi centrali superiori retroclinaţi. E. ocluzie inversă frontală. meziopoziţia dinţilor laterali inferiori. incivivi laterali superiori verticali. incivivi centrali superiori retroclinaţi. B. etaj inferior micşorat. pag. angrenaje inverse. arcadă dento-alveolară în trapez. B. pag. D. menton proeminent. şanţ labio-mentonier şters. leziuni parodontale. incivivi laterali superiori retroclinaţi. incivivi centrali superiori proclinaţi. ocluzie deschisă. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. B. 397 15 BCE 4. incisivi inferiori retroclinaţi. B. pag. E. 397 13 AC 4. E. menton şters. boltă palatină adâncă. buze groase. E. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. retrodenţie. şanţ labio-mentonier accentuat. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. C. D. C. D. treaptă labială inversată. incivivi laterali superiori retroclinaţi. 398 16 BCE 4.

B. ocluderea incisivilor inferiori în bolta palatină. *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. abrazie vestibulară a dinţilor superiori. limtarea mişcărilor de lateralitate a mandibulei. tip mezoprosop. E. pag. D. meziopoziţia dinţilor laterali superiori. tip masticator frecător. D. D. E. B. curba Spee accentuată. pag. C. ocluderea incisivilor superiori în parodonţiul incisivilor inferiori. C. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. distopoziţia dinţilor laterali inferiori. ocluzie deschisă. sindromul algodisfuncţional temporo-mandibular. unghi SNA micşorat. pag. tip dolicocephal. spaţieri dentare. meziopoziţia dinţilor laterali inferiori. tip masticator tocător. pag. tip de rotaţie facială anterioară. canini temporari neatriţionaţi. curba Spee inversată. C. C. E. sindromul algodisfuncţional temporo-mandibular. 398 25 ACE Page 114 4. 398 . E. B. B. 398 22 A 4. C. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A.19 *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. ocluzie deschisă. E. B. canini temporari neatriţionaţi. abrazie palatinală a dinţilor superiori. 398 20 ABD 4. 398 21 BDE 4. ocluderea incisivilor inferiori în parodonţiul incisivilor superiori. abrazie vestibulară a dinţilor inferiori. C. 398 24 BE 4. libertatea mişcărilor de lateralitate a mandibulei. tip normocephal. B. *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. asimetrie alveolară. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. pag. D 4. 398 23 D 4. E. unghi SNA micşorat. abrazie vestibulară a dinţilor inferiori. curba Spee accentuată. angrenaje inverse. E. curba Spee inversată. pag. D. D. tip de rotaţie facială posterioară. pag. D. B. angrenaje inverse. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. D. C.

pag. 405 . D. E. unghi marcat corono-radicular al incisivului central superior. E. D. 1 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. pag. unghi SNB mărit. curba Spee inversată. pag. C. pag. unghi SNA micşorat. unghi marcat corono-radicular al incisivului lateral superior. E. macrodonţia. endoalveolia cu înghesuire. ocluzie inversă frontală. distanţă Nsa-Gn mărită. distanţă Nsa-Gn normală. Intrebare crt. distanţă Nsa-Gn mărită. B. E. B. Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 se face cu: A. B. ocluzia adâncă clasa a II-a. unghi SNA micşorat. D. 399 29 DE 4. pag. MALOCLUZIA DE CLASA A III-A – 30 intrebari Nr. C. Page 115 BE 4. endoalveolia cu înghesuire. unghi Go micşorat. macrodonţia. ocluzia adâncă clasa I. endoalveolia cu spaţiere. Răspuns Pag. C. B. B. curba Spee accentuată. unghi SNB mărit. C. distanţă Nsa-Gn micşorată. *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. 398399 27 E 4. clasa a II-a diviziunea 1. clasa a II-a diviziunea 1. 399 TEMA NR. 399 28 DE 4. 399 30 CDE 4. Diagnosticul diferenţial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 se face cu: A. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. unghi marcat corono-radicular al incisivului central inferior. B. C. E. reducerea diametrelor mandibulare. pag. D. C. distanţă Nsa-Gn micşorată.26 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizează frecvent prin: A. D. 25. endoalveolia cu spaţiere. ocluzie distalizată. CE 4.

B. profil drept. ocluzie inversă frontală. 406 7 CD 4. 406 5 ABE 4. B. mai mare de 10°. ocluzie intercalată. 406 6 ABD 4. Nsa înapoia planului Dreyfuss. B. profil concav. buză superioară înfundată. mai mic de 10°. buză inferioară înfundată. pag. buză inferioară înfundată. Nsa înaintea planului Dreyfuss. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin deplasarea punctului: A. unghi mandibular închis. C. ocluzie intercalată. BD 4. ocluzie mezializată. D. profil convex. D. pag. C. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. laterodeviaţie mandibulară. B. D. C. ocluzie deschisă. pag. obraji înfundaţi. 406 116 . pag. 406 8 BDE Page 4. ocluzie distalizată. Nsa înapoia planului Simon. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. 2 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. 405 3 BDE 4. faţă aplatizată. B. E. Gn înaintea planului Simon. profil convex. ocluzie mezializată. E. D. B. pag. ocluzie mezializată. pag. faţă aplatizată. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin unghiul tangentei gurii: A. treaptă labială inversată. 405 4 BCD 4. ocluzie inversă frontală. obraji înfundaţi. D. incongruenţă dento-alveolară. C. E. Gn înaintea planului Dreyfuss. E. C. C. E. E. D. pag.D. B. buză inferioară avansată. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. ocluzie distalizată. ocluzie intercalată. E.

unghi SNB mărit. D. unghi SNA micşorat. 406 12 AB 4. unghi SNA mărit. unghi ANB mărit. E. E. 406 13 ABE 4. unghi IF mărit. unghi IF mărit. unghi Tweed negativ. E. 9 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. AB 4. unghi SNA mărit. unghi SNA mărit. pag. C. unghi SNA micşorat. unghi SNB normal. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. 406 10 ABE 4. unghi SNB normal. D. de –1°. E. unghi Tweed micşorat. C. pag. 406 11 DE 4. unghi ANB mărit. C. B. unghi IF mărit. B. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. D. unghi ANB mărit. unghi SNB normal. 406 15 BE Page 4. unghi SNB mărit. D. unghi ANB micşorat. unghi SNB micşorat. D. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. B. D. unghi SNA normal. pag. unghi SNA mărit. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. 406 117 . E. B. B. unghi IF mărit. unghi SNB mărit. unghi SNB mărit. unghi SNA mărit. de +15°. pag. pag. unghi ANB negativ. 406 14 BD 4. unghi SNB mărit. B. C. unghi PrAF micşorat. unghi ANB normal. de +1°. E. unghi ANB micşorat. pag. D. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A.C. unghi ANB mărit. C. C. unghi SNA micşorat. C. E. B. pag. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A.

D. 407 . B. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. pag. respiratorii. E. pag. buză superioară înfundată. B. distanţa S-Nsa mărită. 16 *Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. B. distanţa S-Nsa micşorată. 406 21 ABCE 4. fizionomice. 406 20 ADE 4. pag. B. pierderea spaţiului de rezervă Nance. C. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. distanţa S-Nsa normală. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. E. pag. afectarea ATM. aspect de lăţire a feţei. 406407 Page 118 22 BDE 4. pag. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin tulburări: A. pierderea dimensiunii verticale faciale. distanţa Nsa-Nsp mărită. D. drum de închidere în treaptă mezializată. masticatorii. 406 17 AD 4. C. articulare. fonatorii. pag. D. ocluzie inversă canină. E. B. B. D. C. B. C. prezenţa ghidajului anterior. zâmbet disgraţios. profil drept. distanţa Nsa-Nsp micşorată.D. C. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. distanţa S-Nsa normală. E. distanţa Nsa-Nsp mărită. unghi ANB negativ. distanţa Nsa-Nsp micşorată. 406 18 BCDE 4. A 4. pag. treaptă labială inversată. C. D. E. profil concav. unghi Tweed negativ. prezenţa ghidajului lateral. E. distanţa S-Nsa mărită. D. absenţa ghidajului lateral. E. ocluzie inversă incisivă. drum de închidere în treaptă distalizată. D. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. zâmbet gingival. C. treaptă labială inversată. distanţa Nsa-Nsp normală. etaj inferior micşorat. 406 19 ABD 4.

ocluzie deschisă. B. B. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. pag. ABE 4. unghi SNA mărit. 407 . 23 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. proalveolodenţia superioară. D. afectarea ATM. unghi SNB mărit. E. distanţa Go-Kdl mărită. E. C. unghi Tweed mărit. distanţa Go-Kdl micşorată. afectarea ATM. D. C. proalveolodenţia inferioară. distanţa Go-Gn micşorată. În malocluzia de clasa a III-a când drumul de închidere este în linie dreaptă apare: A. spasme musculare. unghi Margolis mărit. unghi IF micşorat. proalveolodenţia bimaxilară. C. C. D. 406407 27 AC 4. distanţa Nsa-Nsp micşorată. afectarea cartilajelor de creştere. buză superioară proeminentă. C. D. E. 406407 28 BC 4. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. unghi IF mărit. pag.E. B. B. afectarea parodontală. B. C. sugerea policelui. D. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. buză inferioară înfundată. crepitaţii. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. distanţa Go-Gn mărită. distanţa Nsa-Nsp mărită. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează frecvent prin: A. unghi Tweed mărit. 407 25 BCD 4. D. 407 24 ABC 4. pag. unghi Tweed negativ. retroalveolodenţia superioară. pag. 406407 26 ABE 4. unghi ANB negativ. B. pag. E. pag. E. unghi ANB mărit. cracmente. distanţa Nsa-Nsp mărită. C. 407 29 AE Page 119 4. D. B. E. pag. distanţa Go-Gn mărită. distanţa S-Nsa mărită. distanţa S-Nsa normală.

deglutiţia infantilă. genetici. sindromul Klinefelter. *Factorii etiologici genetici ai sindromului de inocluzie verticală sunt: Răspuns Pag. D. locali. 419 A 4. E. rahitismul. B. C. generali. pag. retroalveolodenţia superioară. 30 În malocluzia de clasa a III-a când drumul de închidere este în treaptă mezializată apare: A. BD 4. generali. E. SINDROMUL DE INOCLUZIE VERTICALĂ – 30 intrebari Nr. funcţionali. 26. dismetaboli. pag. pag. B. C. constituţionali. B. E. retroalveolodenţia inferioară. Factorii etiologici ai sindromului de inocluzie verticală sunt: A. E. Factorii etiologici ai sindromului de inocluzie verticală sunt: A. sindromul Turner. iatrogeni. sindromul Down. 408 TEMA NR.E. proalveolodenţia bimaxilară. C. constituţionali. retroalveolodenţia inferioară. 419 3 ABDE 4. Page 120 . genetici. Intrebare crt. sindromul Turner. D. 419420 5 E 4. sindromul Apert Crouzon. 419420 4 BDE 4. B. sindromul Down. C. C. sindromul Klinefelter. 1 Factorii etiologici ai sindromului de inocluzie verticală sunt: A. D. 2 *Factorii etiologici genetici ai sindromului de inocluzie verticală sunt: A. D. proalveolodenţia superioară. E. pag. D. proalveolodenţia inferioară. pag. genetici. ABDE 4. B.

masticatorii. B. C. caria dentară frontală. D. 6 *Factorii etiologici funcţionali ai sindromului de inocluzie verticală sunt: A. B. B. fonatorii. pag. deglutiţia atipică. C. B pag. E. B. Factorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie verticală sunt: A. C. pag. articulare. 420 4. C. disostoza cleido-craniană. C. disostoza cranio-facială. hiperplazii dentare. E. 431432 11 ABCE 4. afecţiuni reumatice ale ATM. disostoza mandibulo-facială. cicatricile cheloide. sugerea degetului. D. Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. B. sindromul oro-digito-facial. incongruenţa dento-alveolară secundară. afecţiuni reumatice ale ATM. E. 422 7 BC 4. genetici. 425426 9 ABC 4. Factorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie verticală sunt: A. rahitismul. D. condrodistrofiile. D. incongruenţa dento-alveolară primară. sugerea degetului. D. C. respiratorii. Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin tulburări: A. deglutiţia de tranziţie. deglutiţia infantilă. respiratorii. pag. E. pag. Factorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie verticală sunt: A. fonatorii. pag. B. masticatorii. 121 . pag. condrodistrofiile. pag. respiraţia orală. D. Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin tulburări: A. B. genetici. D. fizionomice. cicatricile cheloide. incongruenţa dento-alveolară secundară. 431432 Page 12 BCE 4. parodontale. E. articulare. 425426 8 ABE 4. cicatricile cheloide. E. sindromul Turner. E. 425426 10 ABCE 4.A. C.

C. afectarea ATM. E. B. limbii. crepitaţii. buză inferioară înfundată. dinţi baroc. B. pag. D. E. pterigoidian lateral. afectarea cartilajelor de creştere. orbicularis oris. E. orbicularis oris. C. molari Moser. Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin afectarea muşchiului: A. hipoplazii dentare. D. D. pag. 13 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. 433 15 ADE 4. 434 . hipergenezii. D. limbii. pterigoidian extern. orbicularis oris. incisivi Hutchinson. pterigoidian intern. E. C. temporal. pag. incisivi nanici. Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin afectarea muşchiului: A. B. pag. temporal. pag. pterigoidian intern. pterigoidian intern. pătrat al buzei inferioare. Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin afectarea muşchiului: A. dinţi nanici. pterigoidian lateral. pterigoidian intern. limbii. temporal. BC 433 4. C. B. C. C. incisivi Hutchinson. 433434 18 ABC Page 122 4. E. D. 433 16 ADE 4. D. pterigoidian median. cracmente. Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. pag. mentonier. mentonier. D. molari Moser. B.B. E. B. 433 14 AD 4. E. 433 17 ACDE 4. Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin spasticitatea muşchiului: A. C.

D. C. Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. aspect de lăţire a feţei. profil concav. rahitism. şant labio-mentonier şters. rahitism. D. B. unghi Go mărit. şant labio-mentonier accentuat. pag. E. B. faţă alungită. D. şant labio-mentonier şters. unghi SNA micşorat. 434 20 ADE 4. B. faţă scurtă.19 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. distanţă S-Ba micşorată. unghi Tweed micşorat. pag. unghi NSBa micşorat. 436 23 AE 4. pag. C. unghi NSBa micşorat. D. distanţă S-Ba micşorată. pag. treaptă labială inversată. D. unghi SNA normal. unghi NSBa mărit. D. 436 25 ADE Page 123 4. distanţă S-N micşorată. E. distanţă S-N micşorată. ACD 4. unghi SNB mărit. 434 21 AD 4. unghi NSBa mărit. 434 22 AD 4. fantă labială deschisă. unghi Tweed mărit. Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. faţă alungită. E. Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. distanţă S-N mărită. C. 436 24 AC 4. B. E. E. D. E. C. B. pag. pag. C. tip hiperleptoprosop. B. unghi SNB mărit. B. distanţă S-N mărită. distanţă N-Nsa mărită. Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. 436437 . fantă labială fermă. faţă scurtă. E. unghi NSBa normal. Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. C. pag. C. unghi NSBa micşorat. Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A.

distanţă S-Ba micşorată. unghi NSBa micşorat. B. E. pag. C. pag. unghi Kdl micşorat. 1 *Anodonţia se caracterizează prin: A. ACE 4. spaţiul între incisivii centrali. B. unghi SNB mărit. pag. Page 124 D 5. B. distanţă S-N micşorată. E. unghi Tweed mărit. E. E. B. unghi SNB mărit. inversarea locului a doi dinţi vecini. distanţa Go-Kdl micşorată. 436437 29 ABE 4. unghi SNA mărit. unghi Go mărit. unghi Go mărit. Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. unghi NSBa mărit. pag. unghi Tweed mărit. unghi NSBa micşorat. 436437 28 DE 4. 15 . B. 436438 TEMA NR. Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. C. D. C. D. D. D. unghi SNA mărit. ANODONŢIA – 30 intrebari Nr. C. 436438 30 ABD 4. distanţă N-Nsa mărită. distanţă S-N micşorată. B. unghi NSBa mărit. pag. D. unghi Go micşorat. C. pag. Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. unghi Go micşorat. distanţă S-N micşorată.26 Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A. unghi Tweed mărit. unghi Kdl micşorat. 436437 27 ABC 4. E. distanţă N-Nsa mărită. 27. distanţa Go-Kdl normală. existenţa unuia sau mai multor dinţi în plus faţă de formula Răspuns Pag. Intrebare crt. C. Sindromul de ocluzie deschisă se caracterizează frecvent prin: A.

teoria reducţiei terminale. D. E. poliodonţie. Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt: A. pag. oligodonţie. 15 5 ACE 5. oligodonţie. 2 Anodonţia utilizează şi denumirea de: A. Anodonţia utilizează şi denumirea de: A. E. pleodonţie. Anodonţia utilizează şi denumirea de: A. 15 3 CDE 5. B. lipsa unui dinte prin neformarea germenului dentar. E. hiperdonţie. B. subnumerari. adenţie. oligodonţie. atelectodonţie. agenezie. D. 15 7 E 5.dentară. ateleodonţie. E. dens in dente. 19-23 125 . teoria metabolică. B. D. C. B. pag. B. hipodonţie. atelectodonţie. C. atelectodonţie. Anodonţia utilizează şi denumirea de: A. E. E. pleiodonţie. oligodonţie. 15 8 CE Page 5. *Dinţii hipodontici sunt denumiţi şi: A. ateleodonţie. ACD 5. pag. poligenezie. B. Anodonţia utilizează şi denumirea de: A. pag. agenezie. B. teoria mugurilor adamantini multipli. pag. pag. C. D. poligenezie. D. meziodens. D. E. aplazie. hiperodontogenie. C. D. ateleodonţie. C. supranumerari. aplazie. 15 4 AC 5. poliodonţie. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format. pag. agenezie. C. 15 6 ABD 5. C. anastrofici.

molarul prim inferior. B. D. distrugerea germenului dentar. Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este: A. 24 . 9 Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt: A. incisivul. teoria proterogenetică. premolarul secund inferior. C. E. E. E. incisivul central inferior. 24 13 BCE 5. teoria mugurilor adamantini multipli. premolarul prim inferior. molarul secund inferior. 24 14 ACD 5. premolarul. B. teoria proterogenetică. teoria metabolică. C. incisivul lateral inferior. B. C. molarul secund inferior. premolarul secund superior. 19-23 11 ACD 5. teoria evaginării epiteliului adamantin. D. C. E. B. B. teoria atavică. D. B. C. persistenţa unui dinte temporar pe arcadă. C. D. Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este: A. pag. incisivul central superior. molarul de minte superior. pag. Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este: A. pag. B. supranumerarul. E. molarul. pag. teoria celei de-a treia dentiţii. pag. E. BC 5. premolarul secund inferior. 19-23 10 BC 5. D. teoria ereditară. D. incisivul lateral superior. molarul de minte inferior. E. pag.D. teoria hiperactivităţii lamei dentare. C. D. teoria reducţiei terminale. Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ageneziei este: A. teoria diviziunii lamei dentare. 24 12 BC 5. teoria reducţiei terminale. premolarul secund inferior. Diagnosticul anodonţiei se pune pe următoarele semne: A. caninul. Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt: A. pag. 24 Page 126 15 ACD 5. închiderea spaţiului necesar erupţiei dentare. premolarul prim superior. lipsa unui dinte permanent de pe arcadă.

E. atipici. de fonaţie. fără persistenţa incisivului central inferior temporar. Anodonţia subtotală se caracterizează prin dinţi: A. ACDE 5. bombarea osoasă vestibulară sau orală. pag. reducerea spaţiului premolarului secund. C. *Tulburările funcţionale ale anodonţiei premolarului secund sunt: A. persistenţa molarului secund temporar. Anodonţia incisivului central inferior permanent se caracterizează prin: A. D. D. ocluzale. Tulburările funcţionale ale anodonţiei incisivilor centrali inferiori sunt: A. odontale. 27 19 ABCE 5. D. pag. pag. B. pag. C. fără persistenţa incisivului lateral superior temporar. profil convex. D. B. profil concav. şanţ labio-mentonier accentuat. fără persistenţa molarului secund temporar. închiderea spaţiului incisivului central inferior. 29 21 ACDE 5. 25-26 17 ACDE 5. persistenţa incisivului central inferior temporar. pag. 27-28 20 D 5. C. etaj inferior al feţei micşorat. persistenţa incisivului lateral superior temporar. D. D. de deglutiţie. fizionomice. reincluzia molarului secund temporar. E. fizionomice. pag. 31 22 ACDE Page 127 5. închiderea spaţiului incisivului lateral superior. reincluzia incisivului central inferior temporar. închiderea spaţiului premolarului secund. E. E. Anodonţia premolarului secund se caracterizează prin: A. C. reduşi de volum. cu rădăcini scurte. de deglutiţie. buza inferioară răsfrântă. ocluzale. B. reincluzia incisivului lateral superior temporar. B. B. cu rădăcini curbe. pag. Anodonţia totală sau subtotală se caracterizează prin: A. reducerea spaţiului incisivului central inferior. de fonaţie. C. B. odontale. aşezaţi simetric. reducerea spaţiului incisivului lateral superior. C. 27 18 ACD 5. E. E. 31 . B. E. C. E. 16 Anodonţia incisivului lateral superior permanent se caracterizează prin: A. D.

vârsta pacientului. B. D. Obiectivele protezării în anodonţia totală sunt: A. E. C. 34 25 ABDE 5. D. Conduita terapeutică în anodonţia premolarului secund este următoarea: A. obţinerea dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei. B. starea dinţilor temporari. obţinerea eficienţei masticatorii. 34 26 ACE 5. Decizia terapeutică a anodonţiei se face în funcţie de: A. D. C. extracţia dintelui temporar. D. menţinerea spaţiului. vârsta pacientului. 34-35 27 BD 5. pag. păstratea dintelui temporar. de fonaţie. E. vârsta pacientului. migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi. B. C. C. starea dinţilor permanenţi. rezolvarea prin mijloace protetice. localizarea anomaliei. respiratorii. Conduita terapeutică în anodonţia dinţilor frontali este următoarea: A. starea dinţilor temporari. pag. B. localizarea anomaliei. starea dinţilor permanenţi. extracţia dinţilor temporari. ocluzale. pag. E. C. fizionomice. B. pag. tulburările ocluzale. pag. D. C. D. E. pag.23 Tulburările funcţionale ale anodonţiei totale sunt: A. B. E. Decizia terapeutică a anodonţiei nu se face în funcţie de: A. masticatorii. migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi.migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi. tulburările ocluzale. D. 38 29 CD Page 128 5. C. 35 28 ACE 5. stimularea dezvoltării osoase. extracţia dintelui temporar. rezolvarea prin mijloace protetice. 31 24 ABE 5. E. 34 . starea dinţilor permanenţi. momentul depistării. menţinerea spaţiului. păstratea dintelui temporar. starea dinţilor temporari. ACE 5. E. pag. B. Decizia terapeutică a anodonţiei se face în funcţie de: A. localizarea anomaliei.

oligodonţie. Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi: A. C. 1 *Dinţii supranumerari se caracterizează prin: C 5. E. 38 TEMA NR. C. 40 129 . pag. dinţi suplimentari. E. B. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format. poliodonţie. 28. D. migrarea dirijată mezială a celorlalţi dinţi. E.30 Obiectivele protezării în anodonţia totală nu sunt: A. B. E. agenezie. 40 C. E. pleodonţie. Intrebare Răspuns Pag. 40 4 BDE 5. B. D. pag. poligenezie. B. oligodonţie. B. existenţa unuia sau mai multor dinţi în plus faţă de formula dentară. stimularea dezvoltării osoase. poligenezie. 40 5 ACE Page 5. agenezie. BD 5. Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi: A. 2 Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi: A. obţinerea eficienţei masticatorii. spaţiul între incisivii centrali permanenţi. agenezie. atelectodonţie. Dinţii supranumerari mai sunt denumiţi şi: A. C. pag. A. pag. pag. BDE 5. B. poliodonţie. pag. D. 40 3 ABE 5. inversarea locului a doi dinţi vecini. pleiodonţie. ateleodonţie. crt. obţinerea dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei. C. lipsa unui dinte prin neformarea germenului dentar. hipodonţie. D. extracţia dinţilor temporari. hiperdonţie. DINŢII SUPRANUMERARI – 30 intrebari Nr. poligenezie. D.

distrofici. 40 10 ADE 5. 47 130 . anastrofici. E. paramolari. B. anastrofici. 6 Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor: A. pag. Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor: A. D. hipertrofici. meziodens. 40 12 BD Page 5. paramolari. 40 11 AD 5. 40 7 DE 5. distrofici. Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor: A. teoria reducţiei terminale. pag. B. C. hiperodontogenie. Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt: A. E. BC 5. E. distomolari. D. C. Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor: A. E. C. teoria ereditară. anastrofici. pag. ateleodonţie. hipertrofici. pag. pag. distomolari. anastrofici. C. Carabelli. dens in dente. meziodens. C. D. B. paramolari. E. pag. hipertrofici. dens in dente. pag. Bolk. teoria ontogenetică. 40 9 CDE 5.C. Bolk. D. D. dens in dente. 40 8 BE 5. distrofici. oligodonţie. sixtum. Carabelli. Bolk. B. E. B. D. 42. D. C. Moser. distrofici. B. E. Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor: A. C. sixtum. Dinţii supranumerari sunt denumiţi după poziţia lor: A. Carabelli. B.

erupe pe arcadă. D. E. 47 18 BDE 5. teoria proterogenetică. unicuspidat. rămâne inclus. E. erupe la distanţă de arcadă. 46 17 CD 5. 46. 44. Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt: A. C. teoria metabolică. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie.D. C. bicuspidat. 47 14 BD 5. apare pe mandibulă. B. D. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie. pag. Principalele caracteristici ale mesiodens-ului sunt: A. uniradicular. teoria ontogenetică. teoria proliferării resturilor epiteliale paradentare. B. teoria mugurilor adamantini multipli. teoria reducţiei terminale. pag. pag. 44. 45 16 BE 5. pag. teoria factorilor funcţionali. pag. 51 . teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie. teoria evaginării epiteliului adamantin. B. C. C. teoria diviziunii lamei dentare. teoria ereditară. teoria proterogenetică. D. pag. biradicular. Mesiodens-ul este de obicei: A. B. E. teoria diviziunii lamei dentare. D. teoria mugurilor adamantini multipli. teoria reducţiei terminale. teoria diviziunii lamei dentare. teoria reducţiei terminale. teoria celei de-a treia dentiţii. C. C. teoria diviziunii mugurilor dentari. teoria diviziunii mugurilor dentari. teoria hiperactivităţii lamei dentare. 46 15 AD 5. B. Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt: A. D. D. teoria mugurilor adamantini multipli. D. AB 5. E. E. 43. pag. apare pe maxilar. teoria filogenetică a dinţilor terminali din serie. teoria factorilor necunoscuţi. C. 51 Page 131 19 ABE 5. Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt: A. B. teoria atavică. 13 Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt: A. Conceptele etiopatogenice ale dinţilor supranumerari sunt: A. 44. E. E. B.

56 . dentoid in dente. pag. 56 24 DE 5. paramolar. incluzia incisivilor centrali superiori temporari. B. pag. E. pag. 20 Mesiodens-ul poate fi: A. C. dens in dente. 56 26 DE Page 132 5. dens in dente. D. incluzia incisivilor centrali superiori pemanenţi. dens invaginatus. B. E. 51 22 ABE 5. dublu. incluzia caninului superior pemanent. C. dentoid in dente. Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte: A. meziodens. Mesiodens-ul produce: A.E. D. C. peridens. E. peridens. bicuspidat. meziodens. E. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori pemanenţi. mastra per evcessum. pag. Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte: A. incluzia incisivilor centrali superiori pemanenţi. pag. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori pemanenţi. conic. Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte: A. C. *Formaţiunea supranumerară dezvoltată în interiorul altui dinte se numeşte: A. dentoid in dente. C. E. dens in dente. Mesiodens-ul nu produce: A. 51 23 ACD 5. incluzia incisivilor centrali superiori temporari. 56 25 D 5. D. pag. sixtum. B. tectodont. 51 21 CD 5. D. sixtum. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori temporari. sixtum. meziodens. biradicular. D. C. ABE 5. B. sixtum. E. D. incluzia caninului superior pemanent. malpoziţii ale incisivilor centrali superiori temporari. meziodens. E. D. conic. B. pag. B. B. unic. C.

pag. tulburări de ocluzie. 73 E Page 5. tulburări de ocluzie. tulburări fizionomice. E. pag. număr. tulburări ocluzo-articulare. macrodonţie. *Extracţia dinţilor supranumerari este contraindicată în: A.27 Dinţii supranumerari produc: A. C. oligodonţie. tulburări de respiraţie. tulburări de deglutiţie. B. tulburări fizionomice. tulburări de respiraţie. BCD 5. pag. E. D. ateleodonţie. microdonţie. erupţia unui dinte pe linia arcadei dentare. D. pag. Dinţii supranumerari produc: A. E. 65 28 BD 5. tulburări de deglutiţie. B. Dinţii supranumerari produc: A. resorbţii radiculare. reîntoarcerea în profunzimea osului a unui dinte erupt. spaţiul între incisivii centrali. D. pag. D. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format. 29. inversarea locului a doi dinţi vecini. C. D. 65 30 C 5. tulburări de deglutiţie. pag. 65 TEMA NR. volum. B. 1 *Incluzia dentară se caracterizează prin: A. INCLUZIA DENTARĂ – 30 intrebari Nr. pleiodonţie. Răspuns Pag. 65 29 CDE 5. B. Intrebare crt. E. înghesuiri dentare. 2 *Incluzia dentară este o anomalie dentară de: A. înghesuiri dentare. C. tulburări de respiraţie. C. E. spaţieri dentare. C. 73 133 . E 5. B. B.

74 8 B 5. poziţie. 74 7 BCD 5. retenţie parţială. premolarul. C. 74 4 BC 5. C. retenţie secundară. pag. pag. caninul. molarul. reincluzie dentară. pag. D. erupţie. E. *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul incluziei dentare este: A. caninul superior. *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul incluziei dentare este: A. dentaţia permanentă. caninul inferior. premolarul superior. B. B. 3 *Incluzia dentară mai este denumită şi: A. reincluzie dentară. C. pag. sediu. D. incisivul. retenţie primară. dinte geminat. D.C. B. dinte înclinat. retenţie secundară. pag. 74 9 A Page 5. Incluzia dentară mai este denumită şi: A. retenţie primară. retenţie totală. dinte inclavat. retenţie totală. retenţie primară. C. B. 74 5 BC 5. dentaţia temporară. B. C. dinţii supranumerari. edentaţie. E. scufundare dentară. E. C 5. E. retenţie secundară. E. anchiloglosie. 74 134 . supranumerarul. C. *Un dinte inclus este denumit şi: A. D. anchiloză dentară. dinte încleştat. E. dinte retenţionat. dentiţia mixtă. pag. B. pag. D. anchiloglosie. C. D. 74 6 A 5. D. E. Incluzia dentară mai este denumită şi: A. Incluzia dentară se întâlneşte frecvent la: A. B.

D. molarul inferior; E. molarul superior. 10 *Dintele interesat frecvent în fenomenul incluziei dentare este: A. premolarul prim superior; B. premolarul secund superior; C. premolarul secund inferior; D. molarul secund inferior; E. premolarul prim inferior. Dintele interesat frecvent în fenomenul incluziei dentare este: A. incisivul central superior; B. incisivul central inferior; C. incisivul lateral superior; D. incisivul lateral inferior; E. supranumerarul. Dintele interesat în fenomenul incluziei dentare este: A. caninul superior temporar; B. molarul secund inferior temporar; C. caninul inferior temporar; D. molarul secund superior temporar; E. molarul prim inferior temporar. Incluzia dentară face parte din grupa anomaliilor: A. dentare izolate; B. asociate; C. de grup; D. de ocluzie; E. monocauzale. Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: A. absenţa spaţiului necesar erupţiei dentare; B. închiderea spaţiului necesar erupţiei dentare; C. micşorarea spaţiului necesar erupţiei dentare; D. mărirea spaţiului necesar erupţiei dentare; E. reducerea spaţiului necesar erupţiei dentare. Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: A. macrodonţia; B. compresiunea de maxilar; C. spaţierea dentară; D. ocluzia distalizată; E. reincluzia molarului prim permanent. Dezvoltarea insuficientă a maxilarului este o cauză a incluziei dentare la nivelul: A. incisivului central superior; B. caninului superior; C. premolarului prim inferior; C 5, pag. 74

11

AE

5, pag. 74

12

BE

5, pag. 74

13

AE

5, pag. 75

14

ABCE

5, pag. 75

15

AB

5, pag. 76

Page

135

16

BDE

5, pag. 76-77

D. molarului de minte; E. premolarului secund inferior. 17 Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: A. macrodonţia; B. proalveolia maxilară; C. meziopoziţia generalizată; D. dezvoltarea insuficientă a maxilarului; E. secvenţa de erupţie favorabilă. *Meziopoziţia generalizată este o cauză a incluziei dentare la nivelul: A. incisivului central superior; B. caninului superior; C. caninului inferior; D. molarului de minte; E. premolarului secund inferior. *Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: A. microdonţia; B. hiperexcitabilitatea musculară; C. reincluzia molarului prim permanent; D. mărirea spaţiului necesar erupţiei dentare; E. reducerea filogenetică a aparatului dento-maxilar. *Reducerea filogenetică a aparatului dento-maxilar este o cauză a incluziei dentare la nivelul: A. incisivului central superior; B. caninului superior; C. premolarului prim inferior; D. molarului de minte; E. premolarului secund inferior. Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: A. poziţia mezială de formare a germenului dentar; B. persistenţa dintelui temporar pe arcadă; C. chistul folicular; D. erupţia unui dinte supranumerar; E. fibromucoasa densă şi dură. Factorii incriminaţi în producerea incluziei dentare sunt: A. formarea foarte înaltă a germenului dentar; B. configuraţia anatomică favorabilă; C. transpoziţia dentară; D. angulaţia corono-radiculară; E. curbura accentuată a rădăcinii. Incluzia dentară îmbracă următoarele formele clinice: A. incluzia totală; B. incluzia completă; C. incluzia parţială; ACD 5, pag. 77

18

B

5, pag. 77

19

E

5, pag. 77

20

D

5, pag. 77

21

BCDE

5, pag. 77-78

22

ADE

5, pag. 79

23

ABCD

Page

5, pag. 80

136

D. incluzia incompletă; E. incluzia înaltă. 24 *Tratamentului conservator este favorabil în incluzia dentară: A. verticală; B. orizontală; C. în retroversie; D. heterotopică; E. subtotală. Diagnosticul pozitiv al incluziei dentare se pune pe următoarele semne: A. lipsa unui dinte permanent de pe arcadă; B. închiderea spaţiului necesar erupţiei dentare; C. persistenţa unui dinte temporar pe arcadă; D. distrugerea germenului dentar prin infecţii localizate; E. bombarea osoasă vestibulară sau orală. Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza: A. închiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare; B. extracţia unui dinte permanent vecin compromis; C. extracţia dintelui temporar persistent pe arcadă; D. deschiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare; E. bombarea osoasă vestibulară sau orală. Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza: A. închiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare; B. extracţia unui dinte permanent vecin compromis; C. extracţia dintelui temporar persistent pe arcadă; D. deschiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare; E. descoperirea chirurgicală a dintelui inclus. Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza: A. închiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare; B. extracţia unui dinte permanent vecin compromis; C. extracţia dintelui temporar persistent pe arcadă; D. deschiderea spaţiului necesar evoluţiei dentare; E. extracţia dintelui supranumerar erupt. Ancorarea unui dinte inclus descoperit chirurgical se face: A. periotisular; B. peritisular; C. intratisular; D. extratisular; E. transtisular. Ancorarea unui dinte inclus descoperit chirurgical se face prin: A. ligatură metalică pe coroană; B. butonul colat pe coroană; C. bracket-ul colat pe coroană; D. ligatură elastică pe coroană; A 5, pag. 83

25

ABCE

5, pag. 84

26

BCD

5, pag. 90-91

27

BCDE

5, pag. 90-91

28

BCDE

5, pag. 90-91

29

BCE

5, pag. 92

Page

137

30

BCE

5, pag. 92-93

E. nu se ancorează.

TEMA NR. 30. REINCLUZIA DENTARĂ – 30 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 *Reincluzia dentară se caracterizează prin: A. inversarea locului a doi dinţi vecini; B. spaţiul între incisivii centrali; C. reîntoarcerea în profunzimea osului a unui dinte erupt; D. erupţia unui dinte pe linia arcadei dentare; E. rămânerea în interiorul osului maxilar a unui dinte complet format. 2 *Reincluzia dentară este o anomalie dentară de: A. număr; B. volum; C. sediu; D. poziţie; E. erupţie. Reincluzia dentară face parte din grupa anomaliilor: A. dentare izolate; B. asociate; C. de grup; D. de ocluzie; E. monocauzale. Reincluzia dentară mai este denumită şi: A. incluzie dentară; B. anchiloză dentară; C. retenţie dentară primară; D. anchiloglosie; E. retenţie dentară secundară. Reincluzia dentară mai este denumită şi: A. scufundare dentară; B. anchiloză dentară; C. retenţie dentară primară; D. anchiloglosie; E. retenţie dentară secundară. Un dinte reinclus este denumit şi: A. dinte anastomorf; Răspuns Pag. C 5, pag. 107

E

5, pag. 107

3

AE

5, pag. 107

4

BE

5, pag. 107

5

ABE

5, pag. 107

Page

6

BC

5, pag.

138

B. dinte inclavat; C. dinte încleştat; D. dinte înclinat; E. dinte geminat. 7 Reincluzia unui dinte poate fi: A. primară; B. totală; C. secundară; D. parţială; E. incompletă. Reincluzia dentară se întâlneşte predominant în: A. dentiţia mixtă; B. dentaţia temporară; C. dentaţia deciduală; D. dentaţia permanentă; E. edentaţie. *Reincluzia dentară se depistează predominant în: A. dentiţia mixtă; B. dentaţia temporară; C. dentaţia deciduală; D. dentaţia permanentă; E. edentaţie. *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul reincluziei dentare este: A. incisivul; B. caninul; C. premolarul; D. molarul; E. supranumerarul. *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul reincluziei dentare este: A. caninul superior; B. caninul inferior; C. premolarul superior; D. molarul inferior; E. molarul superior. *Dintele interesat frecvent în fenomenul reincluziei dentare este: A. molarul prim superior temporar; B. molarul secund superior permanent; C. premolarul secund inferior; D. molarul secund inferior temporar; E. molarul prim superior permanent. Dintele interesat frecvent în fenomenul reincluziei dentare este: A. molarul prim superior temporar; B. molarul secund superior permanent; BD

107

5, pag. 107

8

BC

5, pag. 108109

9

A

5, pag. 108109

10

D

5, pag. 108109

11

D

5, pag. 108109

12

D

5, pag. 108109

13

DE

Page

5, pag. 108-

139

C. premolarul secund inferior; D. molarul secund inferior temporar; E. molarul prim inferior permanent. 14 Dintele interesat frecvent în fenomenul reincluziei dentare este: A. molarul prim superior temporar; B. molarul secund inferior permanent; C. premolarul secund inferior; D. molarul secund inferior temporar; E. molarul prim inferior permanent. Reincluzia dentară îmbracă următoarele formele clinice: A. totală; B. completă; C. parţială; D. incompletă; E. subtotală. Reincluzia parţială a unui molar se caracterizează prin: A. coroană dentară inevizibilă; B. coroană dentară vizibilă; C. o parte din coroana dentară vizibilă; D. coroană dentară în suprapoziţie; E. coroană dentară în infrapoziţie. *Reincluzia totală a unui molar se caracterizează prin: A. coroană dentară inevizibilă; B. coroană dentară vizibilă; C. o parte din coroana dentară vizibilă; D. coroană dentară în suprapoziţie; E. coroană dentară în infrapoziţie. Diagnosticul diferenţial al reincluziei parţiale se face cu: A. incluzia dentară; B. anodonţia; C. oprirea în erupţie a unui dinte; D. extracţia dentară; E. intruzia posttraumatică parţială. *Diagnosticul diferenţial al reincluziei parţiale se face cu: A. incluzia dentară; B. anodonţia; C. oprirea în erupţie a unui dinte; D. extracţia dentară; E. intruzia posttraumatică totală. Diagnosticul diferenţial al reincluziei totale se face cu: A. incluzia dentară; B. anodonţia; C. oprirea în erupţie a unui dinte; BDE

109

5, pag. 108109

15

AC

5, pag. 113

16

CE

5, pag. 113

17

A

5, pag. 113

18

CE

5, pag. 116117

19

C

5, pag. 116117

20

ABD

Page

5, pag. 116117

140

B. D. pag. pag. hiperestezia dinţilor vecini. denivelarea planului de ocluzie. 117 25 BCD 5. distalizarea dinţilor vecini. parodontopatia marginală a dinţilor vecini. incluzia dentară. denivelarea planului mandibular. anodonţia. pag. ectopia succesorului permanent. denivelarea planului maxilar. C. anodonţia succesorului permanent. halistereza dinţilor vecini. Soluţia terapeutică a reincluziei dentare este: A. înclinarea dinţilor vecini. cariile ocluzale ale dinţilor vecini. hipersensibilitatea dinţilor vecini. C. gingivita hipertrofică a dinţilor vecini. C. E. implantul protetic. Consecinţele reincluziei dentare sunt: A. pag. Consecinţele reincluziei dentare sunt: A. E. B. mezializarea dinţilor vecini. C. D. B. E. extracţia dentară. pag. oprirea în erupţie a unui dinte. expectativa. D. cariile radiculare ale dinţilor vecini. înclinarea dinţilor vecini. incluzia succesorului permanent. 117 24 AB 5. E. 118 . denudarea dinţilor vecini. E.D. migrarea dinţilor antagonişti. E. cariile aproximale ale dinţilor vecini. cariile de colet ale dinţilor vecini. E. extracţia dentară. C. pag. B. ABDE 5. denivelarea planului de ocluzie. intruzia posttraumatică parţială. D. extracţia dentară. pag. 21 Diagnosticul diferenţial al reincluziei totale se face cu: A. C. Consecinţele reincluziei dentare sunt: A. migrarea dinţilor antagonişti. B. C. 116117 22 ABDE 5. D. 117 Page 141 27 AB 5. înclinarea dinţilor vecini. D. 117 26 BDE 5. D. aparatul ortodontic. intruzia posttraumatică totală. B. 117 23 ACD 5. cariile ocluzale ale dinţilor antagonişti. B. Consecinţele reincluziei dentare sunt: A. Consecinţele reincluziei dentare sunt: A.

spaţiul între incisivii centrali. permanent. Soluţia terapeutică a reincluziei dentare depinde de: A. linia arcadei trece printre doi dinţi vecini. B. descoperirea dintelui. erupţia unui dinte înafara liniei arcadei dentare. B. 28 Soluţia terapeutică a reincluziei dentare este: A. D. E. Soluţia terapeutică a reincluziei dentare depinde de dintele în cauză: A. 1 Ectopia dentară se caracterizează prin: A. E. posterior. D.E. felul dentatiei. pag. erupţia unui dinte vestibular faţă de linia arcadei dentare. forma clinică. 121 Page 3 AC 5. erupţia unui dinte înafara liniei arcadei dentare. 142 . extracţia dintelui. BCE 5. erupţia unui dinte înăuntrul liniei arcadei dentare. vârsta pacientului. aparatul protetic. Răspuns Pag. temporar. 2 Ectopia dentară se caracterizează prin: A. frontal. reimplantarea dintelui. lateral. ECTOPIA DENTARĂ – 30 intrebari Nr. D. B. E. B. D. DE 5. pag. coroană de înveliş. pag. pag. C. C. linia arcadei trece printre doi dinţi vecini. luxarea dintelui. pag. pag. erupţia unui dinte oral faţă de linia arcadei dentare. E. dintele în cauză. 118 29 BDE 5. E. C. 118 30 ABDE 5. consecinţele produse. B. Ectopia dentară mai utilizează următorii temeni: A. C. entopie. 121 ABDE 5. 118 TEMA NR. D. erupţia unui dinte înăuntrul liniei arcadei dentare. Intrebare crt. C. 31. inversarea locului a doi dinţi vecini.

Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt: A. 121 8 BCDE 5. C. D. E. molarul superior. 121 7 ABC 5. molarii inferiori. caninii inferiori. premolarii primi superiori. hipodonţie. B. D. Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt: A. D. E. incisivul inferior. distopie. supranumerarii. 4 *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ectopiei dentare este: A. pag. C. caninii superiori. pag. D. pag. 121 6 BC 5. C. caninii inferiori. C. caninul inferior. B. pag. D. E. premolarii primi inferiori. pag. pag. E. supranumerarul. premolarii secunzi inferiori. caninii inferiori. 121 9 ABE 5. incisivii. E. E. caninul. molarii superiori. pag. *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul ectopiei dentare este: A. C. B.B. Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt: A. molarii superiori. premolarii superiori. premolarii. B. pleiodonţie. B 121 5. E. molarii. caninii inferiori. D. caninii superiori. 121 143 . D. C. caninii. caninii superiori. 121 10 ABD Page 5. oligodonţie. caninul superior. molarul. incisivul lateral. B. incisivul central. premolarii secunzi superiori. B. Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt: A. incisivul superior. incisivii superiori. Dinţii interesaţi frecvent în fenomenul ectopiei dentare sunt: A. B. C. caninii superiori. 121 5 C 5.

C. 11 Cauzele etiopatogenice ale ectopiei dentare sunt: A. reducerea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare. C. C. B. B. C. D. E. închiderea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare. D. diastema interincisivă. mărirea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare. incluzia unui dinte supranumerar. exintenţa unui obstacol în calea erupţiei dintelui în cauză. E. Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui dinte sunt: A. extracţia precoce a unui dinte permanent. existenţa unui capac osos dens. D. B. extracţia precoce a unui dinte. reducerea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare. reducerea spaţiului necesar erupţiei dintelui în cauză. exintenţa spaţiului necesar erupţiei dintelui în cauză. diastema interincisivă. persistenţa unui dinte temporar. AC 5. E. extracţia unui dinte supranumerar. premolarii primi inferiori. 122 15 ACE 5. premolarii secunzi superiori. B. micşorarea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare. absenţa spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare. D. E. 122 14 ACE 5. incluzia unui dinte supranumerar. Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui dinte sunt: A. dinţii temporari. 123 . dinţii permanenţi. B. E. absenţa spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare. pag. erupţia unui dinte supranumerar. o fibromucoasă dură. mărirea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare.C. diastema interincisivă. C. 123 16 ABCE Page 144 5. E. E. C. prezenţa spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare. pag. pag. D. B. micşorarea spaţiului necesar erupţiei şi alinierii dentare. pag. pag. molarii inferiori. Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui dinte sunt: A. Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui dinte sunt: A. 122 13 BCE 5. D. pag. dinţii supranumerari. persistenţa unui dinte temporar. exintenţa unui tunel liber în calea erupţiei dintelui în cauză. Obstacolele în calea erupţiei dentare care determină erupţia ectopică a unui dinte sunt: A. D. 122 12 BCD 5.

endoalveolia maxilară. endoalveolia mandibulară. Obiectivele tratamentului preventiv al ectopiei dentare vor viza: A. pag. Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt: A. prodenţia maxilară. B. C.17 Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt: A. C. B. D. microdonţia. respiratorii. pag. prodenţia maxilară. D. de deglutiţie. C. 123 18 AD 5. E. E. Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt: A. pag. pag. endoalveolia maxilară. 125 22 ACDE 5. pag. îndepărtarea obstacolelor din calea erupţiei dentare. Cauzele reducerii spaţiului pe arcadă şi a erupţiei ectopice a unui dinte sunt: A. AC 5. D. retrognaţia mandibulară. fonatorii. ocluzale. retrognaţia maxilară. B. C. retrodenţia maxilară. macrodonţia. E. B. C. B. endoalveolia mandibulară. aplicarea menţinătorului de spaţiu în edentaţie. B. retrodenţia mandibulară. prognaţia maxilară. 123 19 CD 5. 123 21 AC 5. E. D. endoalveolia mandibulară. fizionomice. 126 . retrognaţia maxilară. articulare. pag. 123 20 AC 5. prodenţia maxilară. tratamentul cariilor dentare din zona de sprijin lateral. deplasarea dentară. meziopoziţia generalizată. pag. E. retrodenţia maxilară. Ectopia canină provoacă tulburări: A. D. 126 23 BCE Page 145 5. respiratorii. de abrazie dentară. D. C. B. parodontale. masticatorii. retrognaţia mandibulară. C. retrognaţia mandibulară. cosmetizarea prin adiţie a caninului permanent. E. Ectopia canină provoacă tulburări: A. E. D.

extracţia dirijată a dinţilor. forma clinică a ectopiei. C. În tratamentul curativ al ectopiei dentare cu lipsă de spaţiu pe arcada dentară se recurge la: A. deficitul de spaţiu pe arcada dentară. tratamentul cariilor dentare. C. În tratamentul curativ al ectopiei palatinale cu lipsă de spaţiu pe arcada dentară se recurge la: A. C. deplasarea dentară. D. B. 127 25 BE 5. 129 29 CD 5. D. îndepărtarea obstacolelor din calea erupţiei dentare. pag. extracţia unui dinte permanent. tratamentul cariilor dentare. B. expansiunea transversală. E. expansiunea sagitală. 129 30 CD Page 146 5. Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de: A. B. vârsta pacientului. E. extracţia unui dinte temporar. pag. C. vârsta pacientului. C. E. tratamentul cariilor dentare. tratamentul cariilor dentare. D. BCD 5. D. obţinerea spaţiului pe arcadă. Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de: A. B. B. pag. 128 26 ABC 5. tratamentul cariilor dentare din zona de sprijin lateral. D. pag. D. deficitul de spaţiu pe arcada dentară. tratamentul cariilor dentare. pag. Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de: A. 128 28 CDE 5. cauza determinantă. B. pag. E. tratamentul focarului de incongruenţă. extracţia unui dinte temporar. extracţia unui dinte permanent. deplasarea dentară. extracţia unui dinte temporar. D. înălţarea provizorie a ocluziei dentare.24 Obiectivele tratamentului preventiv al ectopiei dentare vor viza: A. 128 27 ABCD 5. C. E. În tratamentul curativ al ectopiei dentare cu lipsă de spaţiu pe arcada dentară se recurge la: A. forma clinică a ectopiei. expansiunea transversală. forma clinică a ectopiei. 131 . tratamentul cariilor dentare. B. extracţia dirijată a dinţilor. extracţia dirijată a dinţilor. E. C. şlefuiri modelante ale cuspidului caninului. vârsta pacientului. pag.

existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi mandibulari. B. C. Diastema mai este denumită şi: Răspuns Pag. extracţia dintelui ectopic. existenţa unui spaţiu între incisivii superiori. structură. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali temporari.E. 133 BC 5. pag. existenţa unui spaţiu între incisivi. pag. C. DIASTEMA – 30 intrebari Nr. poziţie. D. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi maxilari. E 5. D. Diastema se caracterizează prin: A. D. erupţie. E. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali temporari. E. D. pag. B. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi. existenţa unui spaţiu între incisivii superiori. E. E. număr. 133 4 ACD 5. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi superiori. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali temporari. Page 147 . volum. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi inferiori. pag. Diastema este o anomalie de: A. existenţa unui spaţiu între incisivii maxilari. 133 3 CDE 5. 2 Diastema se caracterizează prin: A. C. B. B. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi maxilari. existenţa unui spaţiu între incisivii inferiori. B. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi. 133 5 CD 5. pag. tulburare de erupţie. C. existenţa unui spaţiu între incisivii temporari. 1 *Diastema se caracterizează prin: A. inversarea locului a doi dinţi vecini. TEMA NR. 133 6 AE 5. E. 32. existenţa unui spaţiu între incisivii centrali permanenţi. C. Intrebare crt. Diastema se caracterizează prin: A. D.

133 12 BCE 5. E. diastemă patologică. B. C. D. D. Diastema interincisivă prezintă următoarele formele clinice: A. C. 133 10 ADE 5. C. diastemă secundară. diastemă falsă. D. diastemă adevărată. D. pag. oligodonţie. diastemă primară. 148 . pag. E.A. diastemă falsă. pag. D. Diastema mai este denumită şi: A. diastemă patologică. 133 5. 133 Page 13 ABCD 5. D. hipodonţie. B. E. B. E. diastemă falsă. Diastema interincisivă prezintă următoarele formele clinice: A. B. 7 Diastema mai este denumită şi: A. diastemă interincisivă. C. pag. diastemă secundară. diastema vera. 133 9 ABE 5. diastemă patologică. diastemă patologică. diastema vera. 133 11 ACD 5. diastema primatelor. B. diastemă vera. diastemă primară. diastemă terţiară. diastemă patologică. ACE pag. dens in densis. pag. pag. C. E. diastemă primară. B. C. diastemă patologică. C. diastemă primară. Diastema mai este denumită şi: A. E. diastemă secundară. Diastema interincisivă prezintă următoarele formele clinice: A. diastemă secundară. strungăreaţă. diastemă interincisivă. B. pag. diastemă patologică. pleiodonţie. diastemă adevărată. diastemă vera. D. diastemă primară. E. diastema vera. 133 8 ABCDE 5. Diastema mai este denumită şi: A. hipodonţie.

meziodens erupt. Anodonţia incisivului lateral. Anodonţia incisivului lateral. inserţia joasă a frenului buzei inferioare. inserţia joasă a frenului buzei inferioare. dezvoltarea exagerată a frenului lingual. 133 16 BC 5. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare. pag. pag. C. 14 *Diastema interincisivă primară este cauzată de: A. E. 133 20 ABCD Page 5. Diastema interincisivă secundară este cauzată de: A. C. displazia ectodermală. C. B. C. E. pag. diastemă adevărată. pag. B. inserţia joasă a frenului buzei inferioare. 133 15 BE 5. C. B. Anodonţia incisivului lateral. inserţia joasă a frenului buzei superioare. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare. inserţia joasă a frenului buzei superioare. nanismul hipofizar. 133 18 AD 5. inserţia joasă a frenului buzei superioare. inserţia joasă a frenului buzei superioare. D. E. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare. E. pag. inserţia joasă a frenului buzei inferioare. inserţia joasă a frenului buzei inferioare. diastemă primară. D. 133 17 BD 5. D. nanismul hipofizar.B. C. inserţia joasă a frenului buzei superioare. Anodonţia incisivului lateral. D. D. E. 133 149 . E 133 5. Diastema interincisivă adevărată este cauzată de: A. meziodens erupt. Anodonţia dinţilor laterali. diastemă secundară. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare. inserţia joasă a frenului buzei inferioare. Diastema interincisivă primară nu este cauzată de: A. dezvoltarea exagerată a frenului lingual. meziodens. D. meziodens. B. inserţia joasă a frenului buzei superioare. 133 19 E 5. Diastema interincisivă primară este cauzată de: A. Anodonţia incisivului lateral. D. E. E. C. pag. B. B. pag. diastemă patologică. *Diastema interincisivă falsă este cauzată de: A. Diastema interincisivă secundară este cauzată de: A. B. inserţia joasă a frenului buzei inferioare.

meziodens. E. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare. C. Diastema interincisivă falsă nu este cauzată de: A. *Tratamentul diastemei interincisive se realizează prin: A. B. Anodonţia incisivului lateral. pag. displazia ectodermală. pag. pag. B. Diastema interincisivă secundară nu este cauzată de: A. 142 150 . meziodens. E. E. Anodonţia incisivului lateral. D. E. C. cosmetizare prin adiţie a incisivilor. inserţia joasă a frenului buzei superioare. B. pag. inserţia joasă a frenului buzei inferioare. tehnici adezive. ACD 5. D. deplasare corporeală a dinţilor. D. Diastema interincisivă secundară nu este cauzată de: A. meziodens. E. 21 Diastema interincisivă primară nu este cauzată de: A. meziodens. B. Anodonţia incisivului lateral. D. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare. Diastema interincisivă adevărată nu este cauzată de: A. B. Anodonţia dinţilor laterali. ameloplastie modelantă a incisivilor. C. inserţia joasă a frenului buzei superioare. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare. C. deplasare corporeală a dinţilor. 133 24 BCE 5. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare. B. C. 133 23 ACE 5. D. 133 25 ABCD 5. 133 26 E 5. inserţia joasă a frenului buzei inferioare. stripping. pag. *Tratamentul diastemei interincisive se realizează prin: A. inserţia joasă a frenului buzei inferioare. Anodonţia incisivului lateral. E. egresie. pag. 142 27 C Page 5. 133 22 ADE 5.C. C. inserţia joasă a frenului buzei superioare. inserţia joasă a frenului buzei inferioare. inserţia joasă a frenului buzei superioare. dezvoltarea exagerată a frenului lingual. inserţia joasă a frenului buzei superioare. dezvoltarea exagerată a frenului lingual. coroane de substituţie. inserţia joasă a frenului buzei superioare. inserţia joasă a frenului buzei inferioare. pag. D. C. Anodonţia incisivului lateral. E. D. B.

stripping. ameloplastia modelantă a incisivilor. E. B. 1 *Transpoziţia dentară este o anomalie: A. 142 29 ABDE 5. brackets. pag. 142 TEMA NR. erupţie. C 5. inele metalice. 149 DE 5. TRANSPOZIŢIA DENTARĂ – 30 intrebari Nr. ameloplastia modelantă a incisivilor. D. C. Tratamentul diastemei interincisive nu se realizează prin: A. tracţiuni elastice. ligaturi în "8". poziţie. D. pag. inele de cauciuc. Page 151 . volum. D. B. D. pag. B. *Transpoziţia dentară presupune inversarea locului pe arcadă a doi dinţi: Răspuns Pag. cosmetizarea prin adiţie a incisivilor. ADE 5. D. 149 3 E 5. B. 2 Transpoziţia dentară este o anomalie dentară de: A. structură. Intrebare crt. C. coroane de substituţie. pag. pag. dentară. E. C. stripping. E. număr. inele de cauciuc. dento-maxilară. tracţiuni elastice. E. C. deplasarea corporeală a dinţilor. E. 142 30 BC 5. alveolară. ligatiri în "8". 28 Pentru închiderea diastemei interincisive se aplică pe incisivii centrali: A. Pentru închiderea diastemei interincisive nu se aplică pe incisivii centrali: A. brackets. E.D. inele metalice. 33. scheletală. C. dento-alveolară. B.

*Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul transpoziţiei dentare este: A. dentare de erupţie. E. pag. B. 150 9 ABCD 5. molarul. dentaţia temporară. E. caninul. transpoziţie completă sau totală. caninul superior. pag. ABE pag. transpoziţie parţială. E. B. supranumerari. Transpoziţia dentară îmbracă următoarele formele clinice: A. D. învecinaţi. C. transpoziţie completă. pag. B. D. B. E. C. molarul superior. de grup. 149 6 B 5. dentare izolate. edentaţie. pag. premolarul. 149 7 C 5. E. C. 151 Page 10 AC 5. 149 5. dentaţia permanentă. Factorii incriminaţi în producerea transpoziţiei canine sunt: A. poziţia intramucoasă a germenilor dentari. incisivul superior. inferiori. D. transpoziţie incompletă. supranumerarul. dentaţia deciduală. Transpoziţia dentară îmbracă următoarele formele clinice: A. transpoziţie subtotală. superiori. D. antagonişti. C. 4 Transpoziţia dentară face parte din grupa anomaliilor: A. caninul inferior. D. 149 8 CDE 5. C. dentiţia mixtă. B. *Dintele cel mai frecvent interesat în fenomenul transpoziţiei dentare este: A. B. E. D. pierderea precoce a caninului de lapte. asociate. 149 5 D 5. incisivul inferior. pag. pag. C. 152 . pierderea precoce a dinţilor temporari. *Transpoziţia dentară se întâlneşte în: A. incisivul. cronologia dentară. E. poziţia intraosoasă a germenilor dentari. de ocluzie. transpoziţie totală. pag. C. D.A. B.

spaţieri dentare. unul la distanţă de altul. ocluzii distalizate.B. B. definitivă a doi dinţi vecini. respiratorii. fizionomice. fizionomice. ocluzale. 11 *Transpoziţia dentară completă presupune inversarea: A. E. B. auditive. totală a doi dinţi vecini. pag. pag. pag. E. ocluzii duale. unul lângă altul. *În transpoziţia dentară completă dintre canin şi primul premolar pot apare: A. unul peste altul. C. E. C. 152 Page 153 . E. 152 16 B 5. D 151 5. 152 15 A 5. D. D. ocluzale. de fonaţie. B. limitată a doi dinţi vecini. C. parţială a doi dinţi vecini. D. unul în dreptul celuilalt. transpoziţie completă sau parţială. D. E. contacte premature. 151 13 B 5. D. pag. 151 14 A 5. B. *Transpoziţia dentară completă dintre canin şi incisivul lateral produce tulburări: A. definitivă a doi dinţi vecini. transpoziţie incompletă sau totală. incompletă a doi dinţi vecini. C. C. 151 12 C 5. limitată a doi dinţi vecini. D. E. C. E. transpoziţie completă sau subtotală. *Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi: A. respiratorii. fonatorii. parţială a doi dinţi vecini. transpoziţie incompletă sau parţială. înghesuri dentare. C. B. *Transpoziţia dentară completă dintre canin şi primul premolar produce tulburări: A. B. totală a doi dinţi vecini. unul sub altul. pag. *Transpoziţia dentară incompletă presupune inversarea: A. de deglutiţie. D. pag. completă a doi dinţi vecini.

C. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral. pag. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral. E. B. 152 Page 23 BCD 5. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal. unul sub altul şi linia arcadei trece peste ei. unul în dreptul celuilalt şi linia arcadei trece printre ei. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei. Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi incisivul lateral vor viza: D 5. unul în dreptul celuilalt şi linia arcadei trece printre ei. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic vestibular. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal.17 *Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi: A. *Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi: A. unul pe linia arcadei şi celălalt situat entopic. E. 152 21 BC 5. unul sub altul şi linia arcadei trece peste ei. unul în dreptul celuilalt şi linia arcadei trece printre ei. C. 152 18 BDE 5. B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal. D. pag. D. unul peste altul şi linia arcadei trece pe sub ei. B. B. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral. Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi: A. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic distal. pag. B. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei. 152 20 CE 5. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic mezial. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei. C. D. 152 19 ACE 5. C. D. pag. E. unul lângă altul şi linia arcadei trece printre ei. E. pag. Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi: A. 154 . C. E. E. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic. Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi: A. C. D. pag. unul la distanţă de altul şi linia arcadei trece printre ei. pag. D. Transpoziţia dentară incompletă se caracterizează prin prezenţa celor doi dinţi situaţi: A. B. unul sub altul şi linia arcadei trece peste ei. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic vestibular. unul pe linia arcadei şi celălalt situat ectopic oral. unul pe linia arcadei şi celălalt situat entopic. 152 22 C 5.

ameloplastia modelantă a caninului. E. transformarea în transpoziţie incompletă. 154 29 CDE Page 5. deplasarea dentară. ameloplastia modelantă a caninului. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral. E. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului. E. 153 26 A 5. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral. D. ameloplastia modelantă a caninului. şlefuirile modelante ale incisivului lateral. *Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre canin şi incisivul lateral vor viza: A. pag. cosmetizarea prin adiţie a caninului. B. şlefuirile modelante ale cuspidului palatinal al premolarului. Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre incisivul central şi lateral vor viza: A. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral. C. ameloplastia modelantă a caninului. D. deplasarea dentară. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului. cosmetizarea prin adiţie a caninului. pag. ABCE 153 5. cosmetizarea prin adiţie a incisivului lateral. E. şlefuirile modelante ale cuspidului palatinal al premolarului. cosmetizarea prin adiţie a caninului. D. transformarea în transpoziţie incompletă. deplasarea dentară. 154 155 . 154 28 C 5. C. C. E. B. D. C. D. 24 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi incisivul lateral vor viza: A. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului. B. ameloplastia modelantă a caninului. *Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre canin şi incisivul lateral vor viza: A. B. C.A. pag. E. B. B. deplasarea dentară. C. *Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi primul premolar vor viza: A. pag. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului. 153 25 D 5. 153 27 D 5. deplasarea dentară. pag. cosmetizarea prin adiţie a caninului. D. şlefuirile modelante ale cuspidului caninului. stripping-ul. ameloplastia modelantă a incisivului lateral. ameloplastia modelantă a caninului. cosmetizarea prin adiţie a caninului. pag. B. *Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare complete dintre canin şi primul premolar vor viza: A.

B. necesare pentru pulpă 171 B. împreună cu finisarea pereţilor de smalţ şi a marginilor cavităţii D. A. plasarea marginilor restauraţiilor cât mai conservativ posibil D. tehnicile adezive. crt. plasarea marginilor cavităţii într-o poziţie ce va ocupa în final prepararea. 174 3 Page 156 6. 176 . BCDE 5. Intrebare Răspuns Pag. C. transformarea în transpoziţie completă. plasarea marginilor cavităţii într-o poziţie ce va ocupa în final prepararea. să permită aplicarea estetică şi funcţională a materialului respectiv C. deplasarea dentară. handicap fizic sau psihic B. crearea unui contur retentiv C. necesitatea pentru măsuri suplimentare ale retenţiei şi rezistenţei 6. îndepărtarea tuturor ţesuturilor alterate şi oferirea protecţiei pag. să obţină o cavitate care sub acţiunea forţelor masticatorii să nu se fractureze şi nici să nu disloce restaurarea E. ameloplastia modelantă a incisivului lateral. transformarea în transpoziţie completă. TRATAMENTUL CARIEI DENTARE – 30 intrebari Nr. pag. 30 Obiectivele terapeutice ale transpoziţiei dentare incomplete dintre incisivul central şi lateral vor viza: A. să obţină o cavitate care sub acţiunea forţelor masticatorii să nu disloce restaurarea 2 *Stabilirea conturului marginal al cavităţilor înseamnă: A A. plasarea marginilor cavităţii în zone de autocurăţire şi curăţire artificială. 1 În termeni generali obiectivele preparării cavităţii sunt: ABCDE 6. cu excepţia finisării pereţilor de smalţ şi a marginilor cavităţii B. E. vârsta înaintată a pacientului C. pag. Unele condiţii care pot să ducă la sporirea extensiei marginilor cavităţilor ABC sunt: A. E. 154 TEMA NR. deplasarea dentară. plasarea marginilor cavităţii în ţesut sănătos E. tehnicile adezive. D. pag. stripping-ul.C. D. 34.

182 9 Page 6. dinţii persoanelor tinere E. cimenturi ionomere de sticlă modificate cu răşină Toaleta finală a cavităţii include: A. 181 8 6. 182 157 . care ajută dintele să reziste la forţele ocluzale prin virtutea existenţei unghiurilor drepte B.5 mm. să se exercite o presiune minimă B. îndepărtarea tuturor aşchiilor şi debriurilor care s-au acumulat B. căldura fricţională să fie aproape zero C. 177 5 6. să se permită o vizibilitate directă asupra zonei de operat E.5 mm E. a se folosi cavităţi cu bază plană. pag. 178 6 6. pantele înclinate ale cuspizilor şi B convergenţa pereţilor cavităţii în scop retentiv realizează un unghi de: A. 110º D. pag. amalgam de argint E. cimenturi ionomere de sticlă D. 95º E. 180 7 *În cavităţile de clasa I pentru amalgam. 2 mm B. răşini compozite C. pentru a permite cuspizilor şi crestelor de smalţ de a avea suficientă dentină de suport C.02 mm Metoda ideală pentru îndepărtarea materialului carios trebuie îndeplinească următoarele condiţii: A. 90º C. cum ar fi: A. 1.D. acoperirea sau includerea corespunzătoare a dinţilor distruşi în restaurare ca să prevină fractura lor prin forţe laterale D. uscarea cavitătii ABC 6. reducerea extensiei pereţilor cavităţii. pag. dinţi devitali 4 Principii fundamentale implicate în obţinerea formei de rezistenţă sunt ABCD următoarele: A. 1 mm D.2 mm C. *Şanţul suplimentar de retenţie din cavităţile proximale se termină la B joncţiunea smalţ-dentină. pag. la o distanţă de minim: A. scurtarea pereţilor mai subţiri de 3. să se facă numai manual să ABC 6. 45º Teşirea conturului marginal-bizotarea-se aplică în preparările pentru anumite AB materiale. 75º B. 0. să furnizeze suficientă grosime materialului restaurativ pentru a-i preveni fractura sub încărcătura ocluzală E. incrustaţii B. să existe un control complet al instrumentului folosit D. pag. 0. pag.

izolarea termică necorespunzătoare Linerii de hidroxid de calciu prezintă următoarele forme de utilizare: A. eugenol D.C. rezistenţă la uzură masticatorie Solvenţii organici în care sunt dizolvate lacurile dentare sunt: A. 5-10 μm. 1mm B. benzonele şi alcooli: A. pastă de hidroxid de calciu BCDE 6. neutralizarea acizilor din cavitate 10 Solvenţii organici cum ar fi: cloroformul. în funcţie de natura chimică a acesteia C. reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc în plaga dentinară B. benzen *După aplicarea unui lac pe plaga dentinară. pag. C. în cursul contracţiei de priză a răşinilor acrilice sau compozite D.5mm D. desprinderea de pe suprafaţa plăgii dentinare. pag. sunt indicaţi în coafajul indirect Avantajele lacurilor dentinare (varnish-urile) sunt: A. au efect toxic C. pag. au efect iritant D. 150 μm BCD 6. 294 13 B 6. prin evaporarea solventului. pag. lipsa de protecţie chimică împotriva efectului iritant al materialului de obturaţie coronară B. 1. 297 158 . solubilizarea şi dezintegrarea în lichidele bucale C. degresarea cavităţii E. 100 μm E. timol E. B. 184 11 AD 6. E. efectuarea unei inspecţii finale completă a preparării D. dar cu variaţii între 2-40 μm. încetinesc pătrunderea în canaliculeloe dentinare a produşilor de coroziune ai amalgamului de argint răspunzători de colorarea dentinei. rezistenţă mecanică crescută la solicitările mecanice D. lipsa unei rezistenţe mecanice semnificative E. sunt ideali ca agenţi de degresare la nivelul smalţului şi dentinei. cloroform C. pag. pag. aderă chimic la ţesuturile dentare. 296 15 Page 6. soluţie de hidroxid de calciu B. 294 12 ABE 6. groasă de: A. alcool B. rămâne o peliculă protectoare poroasă de răşină. deshidrateaza dentina E. suspensie de hidroxid de calciu C. 294 14 Dezavantajele linerilor sunt: BCDE A.

prin depunerea ionilor de fier. utilizarea unei soluţii apoase diluate de FeCl3 care. eliminarea zonelor retentive pentru incrustaţii BCE 6. condiţionarea plăgii dentinare cu acid clorhidric care îndepărtează detrisul dentinar remanent sau îl dizolvă şi reprecipită.5 mm Obiectivele obturaţiei de bază sunt: A.1 mm E. 311 Page 159 . raportul scăzut pulbere/lichid C. efect sedativ pulpar D. 1 mm D. insolubili în lichidele de microinfiltraţie marginală E. pag. temperatura crescută a mediului exterior B. în vederea unei mai bune cuplări a acestuia pe dentină B. 301 18 6. 298 17 *Capacitatea de izolare chimică a dentinei se reduce la 90% din valoarea C iniţilă. ceea ce duce la formarea unui strat mult mai reactiv cu acizii poliacrilici din compoziţia bazei de CIS D. cristalizarea unor soluţii de fosfat sau sulfat de calciu pe suprafaţa plăgii dentinare. ciment de hidroxid de calciu E. 0. hidroxid de calciu fotopolimerizabil 16 Linerii din eugenolat de zinc (EOZ) au următoarele avantaje: A. pag. în vederea 6. 301302 19 Rezistenţa mecanică la compresiune a cimentului fosfat de zinc poate fi însă BCD compromisă prin: A. pag. 304 20 6. contactul prematur cu lichidele bucale E.5 mm C.D. 0. 2. pag. pH în apropierea neutralităţii B. potenţează reacţia chimică dintre CIS şi hidroxiapatita dentinei C. stimularea neodentinogenezei B. atunci când grosimea stratului restant de dentină atinge: A. spatularea incorectă ( incorporarea iniţială a unei mari cantităţi de pulbere creşte brusc temperatura şi scurtează priza cu obţinerea unei consistenţe mult reduse) D. contactul cu limfa dentinară Ameliorarea adeziunii cimenturilor ionomere de sticlă se poate face prin : ABC A. neiritanţi pulpari C. în vederea unei mai bune cuplări a acestuia pe dentină E. sigilarea canaliculelor dentinare E. 2 mm B. condiţionarea plăgii dentinare cu acizi poliacrilici care îndepărtează detrisul dentinar remanent sau îl dizolvă şi reprecipită. condiţionarea plăgii dentinare cu acid fosforic care îndepărtează detrisul dentinar remanent sau îl dizolvă şi reprecipită. nu inhibă polimerizarea răşinilor ABC 6. economisirea materialelor de obturaţie coronară D. substituirea dentinei cariate C. pag.

pag 339340 24 6. preferabil fără umplutură. Aplicarea răşinii adezive. Reducerea riscului colabării fibrelor de colagen prin uscarea prea intensă B. Matricea dentinară demineralizată trebuie menţinută foarte umedă D. într-un strat cât mai subţire B. Eliminarea consecinţelor lavajului insuficient Sistemele adezive în trei etape distincte presupun: ABC A. Utilizarea preferenţială a tehnicilor adezive care îndepărtează detritusul dentinar remanent în 3 etape distincte D.unei mai bune cuplări a acestuia pe dentină 21 În hibridizarea dentinei umede: AB A. Sistemele adezive de primeri cu acetonă sunt eficiente doar pe dentina umedă (însă nu excesiv) E. Gravarea acidă. Primerul se aplica direct pe dentina umeda. care datorită păstrării apei îşi menţine permeabilitatea normală B. pag 346 25 Page 160 6. Aplicarea a trei straturi succesive de adeziv E. succesul primingului depinde BC de: A. executat cu monomeri amfifili C. Aplicarea unui singur strat este suficientă pentru cele mai multe sisteme C. Demineralizarea şi infiltrarea simultană cu monomer adeziv a detritusului dentinar remanent şi a plăgii dentinare subiacente D. Primingul care promovează adeziunea. Există riscul ca apa din matricea dentinară demineralizată să nu fie complet înlocuită de primerul hidrofil C. Nu prezintă riscul de supraumectare Avantajele primerilor autogravanţi sunt: ACDE A. Aplicarea primerilor autogravanţi Regulile generale ale unei hibridizări optime sunt: BCDE A. pag 345 23 6. Aplicarea pentru minimum 15 secunde pentru a permite pătrunderea monomerului adeziv pe toată profunzimea matricei dentinare demineralizate 6. care elimină detritusul dentinar remanent şi demineralizează superficial dentina B. Polimerizarea separată a răşinii adezive înaintea obturaţiei coronare din compozit În cazul aplicării sitemelor adezive în 3 timpi. Utilizarea preferenţială a gravării globale cu acid fosforic 30-40% timp de 15s C. Dentina demineralizată trebuie uscată cu un jet puternic de aer şi reumezită după aplicarea primerului E. Aplicarea răşinii adezive. Scurtarea timpului de lucru E. care încheie hibridizarea prin fotopolimerizare D. pag 342343 22 6. pag 340 . Uscarea imediată după aplicare B.

Obţinerea unui aspect mat. Scăderea timpului de aplicare al acidului fosforic pe dentină În tehnica hibridizării dentinei uscate: BCE A. Penetrarea răşinii cât mai profund în tubulii dentinari dilataţi E. Excesul de apă este eliminat de solventul primerului care. cât mai subţire CDE 6. ce nu compromite hibridizarea. Excesul de apa din dentină este eliminat prin uscare intensă şi prelungită B. cretos prin uscarea plăgii dentinare tratate cu primer 26 *În cadrul sistemelor adezive în trei timpi. pag 344 28 6. primerii având apa drept solvent: E A. Trebuie aplicaţi pe dentină foarte umedă B. fiind volatil. Aplicarea obligatorie într-un singur strat. moderată. Permit verificarea clinică a eficienţei gravării smalţulului care. Nu există riscul de supraumenctare C. Hibridizarea plăgii dentinare după îndepărtarea detritusului dentinar remanent C. Nu necesită gravare acidă C. Nu sunt eficienţi pe dentină uscată moderat D. îmbracă un aspect cretos în timp ce dentina ia un aspect mat *Tehnica primerilor autogravanţi urmăreşte: A A. Evaporarea excesului de solvent după priming printr-o uscare scurtă. Hibridizarea dentinei demineralizate este compromisă Regulile de aplicare a primerilor autogravanţi includ: A. Hibridizarea plăgii dentinare prin păstrarea detritusului dentinar remanent B.5 secunde a plăgii dentinare spălate cu apă după gravare acidă D.C. pag 343344 30 Page 6. pag 342 29 6. Primerii în soluţie apoasă asigură reexpansiunea activă a reţelei fibrilare de colagen colabate În cazul utilizării primerilor având solventul miscibil cu apa (acetona): BCD A. pag 343 27 6. printr-o uscare moderat. Lavajul anterior aplicării adezivului E. înaintea aplicării răşinii adezive D. determină pe măsură ce se evaporă creşterea concentraţiei răsinii adezive pătrunsă în dentina demineralizată C. Aplicarea. pag 346 161 . lavajul şi uscarea. Necesită o uscare moderată de cca. Presupune aplicarea unui primer pe bază de acetonă pe dentina uscată în prealabil E. Există riscul de supraumectare B. Contracţia matricei fibrilare de colagen este de numai 24% în cazul deshidratării chimice a dentinei demineralizate D. Trebuie evitat excesul de apă deoarece determină o separare locală a fazei hidrofile de cea hidrofobă E. anterior aplicării răşinii adezive B. Nu prezintă probleme legate de supraumectarea dentinei demineralizate în profunzime E. Îndepărtarea completă a cepurilor de detritus dentinar remanent D.

flora microbiană C. bolile sistemice grave C. 4-5 mililitri ABC 6. pag 31 4 A 6. crt. carenţa de calciu şi fosfat B. pag 36 Page 162 . carenţa de vitamina PP C. carenţa de vitamina D D. 1 Dintre factorii care pot perturba formarea matricii organice a smalţului se ACD 6. unele boli infecto-contagioase E. alimentaţia D. ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE – 30 intrebari Nr. mucus nazofaringian *Volumul zilnic al secreţiei salivare globale este de: A. terenul B.5-1. pag 35 5 C 6. 0. carenţa de vitamina E 2 Dintre factorii care pot perturba mineralizarea matricii organice a smalţului ACD se numără: A.5 mililitri B. excesul de proteine Triada Keyes în etiopatogenia cariei dentare cuprinde următorii factori: A. carenţa de vitamina C D.5 litri D. pag numără: 33 A. factori locali E. pag 34 3 6. 2-2. 35. Aplicarea suficient de lungă a primerului E.5-1. salivă B. factori morfologici *Lichidul bucal este alcătuit în cea mai mare parte din: A. unele dereglări hormonale E. Frecarea permanentă a smalţului cu primer proaspăt TEMA NR. secreţie gastrică regurgitată C. exudat din pungile parodontale E. 3-4 mililitri E. transudat al mucoasei bucale şi a şanţurilor gingivale D. Intrebare Răspuns Pag.5 mililitri C. Crearea de asperităţi cu freza pe marginile de smalţ ale cavităţii D. 0.C. carenţa de vitamina A B.

pag 37-38 8 BCDE 6. 0.1 l/min E. glucide libere B. calciu B. polimeri ai glucozei şi fructozei. fosfaţi D.6 *În caz de hiposialie valorile secreţiei salivare stimulate scad sub: A. sistemul acid carbonic/bicarbonat D. lactoferina C.5 ml/min C. alfa protează Sistemele tampon salivare includ: A. pag 36 7 ACE 6. pag 41-42 Page 163 12 6. peroxidaza C. peroxidazele E. 0. sintetizaţi de glicoziltransferazele bacteriene E. sistemul fosfat anorganic C. ritmul circadian E 6. lizozimul B. pag 40 11 Saliva conţine o serie de factori antimicrobieni capabili să modeleze ABDE colonizarea cavităţii bucale: A. 0. pH-ul salivar E. pag 39 10 6. staterină D. glicoproteinele din saliva parotidiană CDE 6. sursa salivară C. mucinele D. lactoferină E. ritmul secreţiei salivare D. pag 38 9 Glucidele salivare se găsesc sub formă de: ABD A. aglutininele Din categoria aglutininelor salivare fac parte: A. mucine C. sistemul fosfat organic B. sistemul uree-amoniac BCD 6. sistemul macromolecular proteinic E.7 ml/min Materialul anorganic salivar este reprezentat de: A. 0. pag 42 . fluor Concentraţia fosfaţilor salivari depinde de: A. sistemul acid carbonic/bicarbonat D. glucide legate de proteine C. amilaza B. concentraţia fosfaţilor din biofilmul bacterian B. 0.2 ml/min B.1 ml/min D.

favorizarea adeziunii bacteriene C. conţinutul scăzut de mucină al salivei C. de scurtare a timpului de clearance ACDE al glucidelor. pag 46 17 6. factor cariogen AD favorizant. favorizarea colonizării smalţului de către microorganisme cariogene E. concentraţiei mai mici de glucide D. vâscozitatea scăzută a salivei D. obturaţii coronare anfractuoase. se bazează pe: A. scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile B. tamponarea acidităţii bucale prin sistemele tampon salivare şi substanţe alcaline D. pag 48 164 . este utilizată de microorganisme mai mult decât oricare alt principiu nutritiv pentru înmulţire şi dezvoltare C. lucrări protetice) E.E. remineralizarea cariilor incipiente Făina neagră de grâu. vâscozităţii crescute Prelungirea timpului de clearance salivar al carbohidratelor. favorizează colonizarea microorganismelor odontopatogene D. este uşor fermentabilă de către microorganisme. pag 44 15 6. melasa şi siropul de trestie de zahăr nerafinat reduc BD solubilitatea hidroxiapatitei. ca urmare a condiţiilor D propice demineralizării ţesuturilor dentare. periajul imediat după mese Zaharoza rămâne hidrocarbonatul cu cel mai însemnat potenţial cariogen BCD deoarece: A. perioada în care pH-ul bucal rămâne sub valoarea: 6. inhibă sinteza polizaharidelor extracelulare *Este considerată drept perioadă de agresiune. pag 46 16 6. folosirea gumei de mestecat E. factori retentivi bucali (carii. ritmul scăzut al secretiei salivare B. scade colonizarea plăcii bacteriene pe suprafeţele dentare B. prezenţei unor fosfaţi organici C. utilizarea unor alimente detergente D. pag 43 14 6. ducând la o producţie masivă şi rapidă de acizi organici E. datorită: A. scăderea secreţiei salivare C. pag 47 18 Page 6. comparativ cu produsele rezultate prin rafinarea lor. prezenţei unor substanţe tampon E. ritmul crescut al secreţiei salivare Contramăsurile practice cariopreventive. fibronectina 13 Rolul cariopreventiv al lichidului bucal este reprezentat de: ACE A. consistenţei mai reduse B. inducerea unei secreţii salivare rapide şi masive prin folosirea unor alimente de consistenţă crescută B. poate fi cauzată de: A.

capacitatea antidemineralizantă a cazeinei şi proteinelor C. brânzeturi Grăsimile acţionează prin mai multe mecanisme cariostatice. pag 52 . bolnavii psihic D. sorbitolul B. salivă ABCD 6. pag 49-50 21 6. formarea unei bariere protectoare pentru smalţ E. cum ar fi: BCDE A. vârsta D.5 B. pag 50 22 6. coafarea particulelor alimentare din hidrocarbonate cu un film de lipide care împiedică degradarea lor şi scurtează timpul de clearace D. obezi B. regimul alimentar B. pag 51 24 ABCE Page 165 6. ciclamatul E. bolnavii cronici C. pag 50 23 BDE 6. zaharina C. 4 C. pag 49 20 6. cât şi localizarea plăcii bacteriene pot fi influenţate de: A.5 D. igiena bucală C. 4. 7 19 Grupele de populaţie în care alimentaţia creşte riscul la carie sunt ABCE reprezentate de: A. formarea excesivă de tartru Din categoria îndulcitorilor necalorici fac parte: A. cacao E. gradul de mineralizare a dentinei E. faina din cerealele rafinate C. conţinutul în fosfaţi de calciu B. precum: A. efectul cariostatic al fosfopeptidelor din cazeină D. profesori E. substituirea glucidelor din alimentaţie C. stimularea secreţiei salivare E. aspartamul Atât rata de formare. gravide Alimentele pot modela efectul cariogen al hidrocarbonatelor. 6 E. reducând riscul ACDE la carie prin: A. fosfaţi B. conţinut crescut în fluor B. 3. modificarea proprietăţilor de membrană ale bacteriilor plăcii Brânzeturile acţionează prin mai multe mecanisme carioprotectoare.A. xilitolul D. grăsimi D.

posibilitatea de a fi eliminată rapid de pe suprafeţele dure dentare D. Staphylococcus Formarea plăcii bacteriene implică două procese majore: A. aderarea iniţială a bacteriilor anaerobe Componenţi adiţionali ai plăcii bacteriene sunt: A. concentrarea unui număr imens de microorganisme pe o suprafaţă mică B. cu aderarea lor de cele iniţiale E.25 Grupa cocilor gram pozitivi prezenţi în placa bacteriană este reprezentată de: A. formarea materiei alba B.5 6. leucocite DE 6. posibilitatea de a produce acid şi în lipsa unui aport substanţial de hidraţi de carbon prin alimentaţie E. pag 57-58 . pag 57 30 Page 166 Patogenitatea plăcii bacteriene. precipitarea iniţială a lipidelor salivare C. ABDE rezidă în: A. producţia de amilază *Dintre speciile de streptococi izolate. Streptococul salivarius B. Actinomyces C. acidogeneza B. pag 53 26 CD 6. pag 55 28 Din punct de vedere al patogenezei cariei dentare. Streptococul mitior E. scăderea constantă şi îndelungată a pH-ului plăcii sub pH-ul critic de 5. pag 57 29 6. înmulţirea bacteriilor odată ataşate. celule epiteliale B. adeziune scăzută la ţesuturile dentare E. protozoare C. factorul cauzal primordial al cariei dentare. Streptococul mutans D. producţia de lipide D. Streptococcus E. Lactobacillus B. pag 54 27 ABCDE 6. eritrocite D. producţia de polizaharizi extra şi intracelulari C. streptococii prezintă două AB proprietăţi importante: A. cel mai cariogen este: A. capacitatea unor micoorganisme de a fermenta o mare varietate de hidraţi de carbon C. Streptococul β hemolitic C 6. aderarea iniţială a microorganismelor din salivă la peliculă D. particule alimentare E. Streptococul sanguis C. Bacteroides D.

tratamentul cariei dentare şi coafaj indirect B. persistenţa durerii câteva minute după încetarea excitantului. extirpare vitală Diagnosticul diferenţial al hiperemiei preinflamatorii se face cu : A. existenţa unui proces carios profund. existenţa unui proces carios profund. nelocalizată. FORMELE ANATOMO-CLINICE ALE PULPITELOR DINŢILOR PERMANENŢI – 30 intrebari Nr. persistenţa durerii 30-40 min după încetarea excitantului. penetrant. provocată mai ales de dulce. localizată. 1 B 7 *Diagnosticul pozitiv al hiperemiei preinflamatorii: A. gangrena pulpara C. provocată mai ales de cald. hipersensibilitatea şi hiperestezia dentinară B. 167 . existenţa unui proces carios profund. teste de vitalitate intens pozitive D. localizată. nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză. nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză. caria simplă dentară AE 7. existenţa unui proces carios profund.TEMA NR. provocată mai ales de rece şi dulce. 72) 3 7 (pag. pulpita cronică închisă propriu-zisă E. în cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare D. de intensitate mare. existenţa unui proces carios 71) profund. nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză. pulpite acute coronare Diagnosticul diferenţial în pulpita seroasă parţială se face cu: A. provocată mai ales de rece şi dulce. provocată mai ales de cald. crt. nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză. 36. tratamentul cariei dentare şi coafaj direct în doi timpi. amputaţie vitală E. teste de vitalitate pozitive B. pulpita cronică deschisă ulceroasă D. (pag. localizată. 71) Page 4 BCDE 7 (pag. teste de vitalitate pozitive C. persistenţa durerii 5-10 min după încetarea excitantului. persistenţa durerii 25-30 min după încetarea excitantului. teste de vitalitate pozitive 2 ACDE Indicaţii de tratament în hiperemia preinflamatorie: A. localizată. persistenţa durerii cât actioneaza excitantul. (pag. tratamentul cariei dentare şi coafaj direct într-un timp. în cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare C. percuţie în ax pozitivă E. Intrebare Răspuns Pag.

crize dureroase violente alternate cu perioade de remisiuni B. hiperemia preinflamatorie B. la testele de vitalitate răspunsul este intens pozitiv. 5 hiperemia preinflamatorie pulpita acută seroasă totală pulpita purulentă parţială pulpita purulentă totală 74) E *In pulpita seroasă parţială : A. caracterului discontinuu al durerii B. calmarii temporare prin lichide reci D. percutia in ax pozitiva E.B. dinţii vecini B. pulpita acută seroasă parţială B. pulpite seroase totale D. prezenta unui proces carios profund *Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute seroase totale se pune pe baza: A. hemimaxilarul opus D. (76) 9 B 7 (pag. hipersensibilitatii la testele de vitalitate termice C. tendinta de iradiere a durerii C. D. testele de vitalitate sunt slab pozitive D. 75) 10 CE Page 168 7 (pag. pulpita acută purulentă parţială E. zona orbitală *Simptomatologia subiectiva in pulpita acuta seroasa totala este B dominata de: A. zona temporală E. pulpite purulente parţiale acute E. prezentei cavitatii carioase profunde E. pulpita acută seroasă totală C. dinţii antagonişti C. 80) . percuţia în ax este dureroasă B. E. testele de vitalitate răspund doar la stimuli de intensitate crescută E.7 3 6 7 (pag. C. pulpita acută purulentă totală Percuţia în ax este pozitivă în următoarele pulpopatii: A. 75) 8 7 pag. parodontita apicală acută seroasă D. 76. durerea poate ABDE iradia către: A. pulpite purulente totale B 7 pag. sensibilitatea la percuţia în ax negativă * “Turbarea dinţilor” este o expresie cunoscută pentru ilustrarea intensităţii durerii din: A. cu o durere prelungita În pulpita seroasă totală la un dinte maxilar superior. 75) 7 7 (pag. caracterul pulsatil al durerii D. pulpite seroase parţiale acute C. percuţia transversală este dureroasă C.

7281) 12 ABCD 7 (pag. pulpita seroasă totală D. 80) 169 . pulpite cronice deschise E. tratamentul cariei simple si coafajul direct in dublu timp. calmarii temporare prin lichide calde D. caria dentară simplă B. pulpite cronice închise Indicatii de tratament in hiperemia preinflamatorie: A. pulpita seroasă coronară C. extractia Durerea poate fi spontană în următoarele situaţii: A. B. pulpita seroasă parţială B.11 *Testele de vitalitate sunt intens pozitive în următoarele situaţii: A. pulpita cronică deschisă ulceroasă Din categoria pulpitelor cronice deschise fac parte formele: A. cand prin exereza dentinei ramolite s-a deschis larg camera pulpara. polipoasă AB 7 (pag. apariţia picăturii de puroi prin fistulă vestibulară în dreptul rădăcinii dintelui *Diagnosticul diferenţial al pulpitelor acute purulente parţiale se face A cu: A. 79) 17 Page 7 (pag. pulpita seroasă parţială C. tratamentul cariei simple si coafajul indirect. caracterului lancinant al durerii B. parodontita apicală acută purulentă B 7 (pag. amputatia vitala la dintii permanenti in curs de dezvoltare. testelor de vitalitate reduse C. sensibilitatii la percutia transversală E. pulpita seroasa totală C. 79) 15 B *Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute purulente totale se pune pe baza: A. pulpita purulentă parţială Diagnosticul diferenţial în pulpita purulenta parţială se face cu: A. pulpite acute purulente D. caria simplă B. ulceroasă B. C. pulpita purulentă corono-radiculară E. 75) 14 BD 7 (pag. hiperemia preinflamatorie B. 80) 16 7 (pag. pulpita cronică deschisă E. extirparea vitala E. in deschiderile accidentale ale camerei pulpare. pulpita seroasă totală D. D. parodontita apicală acută seroasă (difuză) D. 72) 13 BCE 7 (pag. hiperemia pulpară E. pulpite acute seroase C.

al cincilea strat Granulomul intern al lui Palazzi: A. granulom chistic C 7 (pag. hiperplazică E. existenta cariei profunde cu prezenţa polipului în camera pulpară B. palparea cu sonda nedureroasa superficial D. în masticaţie. poate fi localizată coronar şi/sau radicular E. este o pulpită cronică deschisă polipoasă B. sangerare la inteparea pulpei cu sonda D. în pulpita cronică deschisă ulceroasă. 92) 22 A 7 (pag. în pulpita cronică deschisă ulceroasă se constată: A. percutia in ax si transversala negative *Diagnosticul pozitiv in pulpita cronica deschisa ulceroasa se pune pe urmatoarele semne: A. cu resturi alimentare 170 7 (pag. fibrele nervoase din parenchimul pulpar sunt în număr redus şi se observă pe o secţiune axială prezenţa lor începând cu: A. în cazul unor reacutizări cauzate de obliterarea cavităţii carioase pentru un timp mai lung. al treilea strat D. 85) 19 7 (pag. scleroatrofică D. al patrulea strat E. pulpita cronica inchisa propriu zisa E. pereti insensibili la testarea cu agenţi termici C. este o pulpită cronică închisă hiperplazică D. primul strat B. 85) 20 C 7 (pag. inteparea in profunzime provoaca durere si sangerare E. 84) . palparea cu sonda în profunzime C. al doilea strat C. propriu-zisă 18 A *La inspecţie.C. 90) 23 Page Sensibilitatea dureroasă în cazul unei pulpite cronice deschise ulceroase ABCD poate apărea: A. diagnosticul se poate pune pe baza radiografiei *Granulomul intern Palazzi mai este cunoscut sub denumirea: A. raspuns pozitiv la percutia transversala a dintelui E. pulpită cronică deschisa granulomatoasa C. este o pulpită cronică închisă propriu-zisă C. raspuns pozitiv la percutia in ax a dintelui C. raspunsuri negative la testele de vitalitate *Morfopatologic. prezenţa unei cavităţi carioase pofunde. 83) 21 CDE 7 (pag. cu deschiderea largă a camerei pulpare B. când sunt tasate alimente în cavitatea carioasă şi se exercită presiuni în spaţiul endodontic B. boala „pink spots”sau boala”petelor roz” B. granulom simplu conjunctiv D.

diminuare la cald C. fracturi ale dintelui E. necroză pulpară D. sensibilitate la percutia in ax E.D. necroza pulpară E. prezenta picaturii de puroi la deschiderea camerei pulpare D. durerea localizata B. hipoexcitabilitate E. gangrena E. fractura coronara D. caria dentară profundă B. pulpita cronică deschisă ulceroasă Pulpita cronică închisă hiperplazică poate evolua şi se poate complica CD cu: A. pulpită seroasă parţială B. exacerbare la rece. polipul gingival D. dar la intensităţi mari ale excitanţilor E. 87) 25 7 (pag. durere continua B. imposibilitatea localizarii dintelui afectat In stratul patru din pulpita cronica deschisa ulceroasa se gasesc: A 7 (pag. durere pulsatila C. forme subacute de pulpita seroasa B. hipersensibilitate la teste de vitalitate D. forme subacute de pulpita purulenta C. la intensităţi obişnuite ale excitanţilor 24 Diagnosticul diferenţial în cazul pulpitei cronice deschise polipoase se CDE face cu: A. 93) 26 7 (pag 75) 27 AB 7 (pag 79) 28 ABCD 7 (pag 85) 29 ACD 7 (pag 79) 30 ABCD 7 Page 171 . testări ale vitalităţii dintelui. parodontită apicală cronică *Intr-o pulpita acuta seroasa totala nu apare: A. durere localizata Pulpita cronica deschisa ulceroasa poate evolua spre: A. pulpita cronica polipoasa Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta purulenta partiala se face pe: A. durerea violenta C. durerea spontana D. testări ale vitalităţii dintelui. pulpită seroasă totală C. percutia axiala pozitiva Care sunt simptomele pentru diagnosticul pulpitei acute purulente totale: A. durerea continua E. pulpita cronică deschisă granulomatoasă C. caracterul pulsatil al durerii B.

(pag. temperaturi mai mari de 75°C. B. este produsă sub acţiune enzimatică. frecvent instalată după aplicarea pansamentelor arsenicale. (pag. dintele este modificat de culoare. este o mortificare aseptică a pulpei dentare. 98) 4 D 7. B. C. C. 97) 3 B 7. C 7. E. testele de vitalitate cu stimul electric nu pot da un răspuns fals negativ. cu excepţia: A. spasme vasculare prelungite urmate de ischemie . D. testele biochimice sunt negative. Răspuns Pag. NECROZA ŞI GANGRENA PULPARĂ – 30 intrebari Nr. *Factorii cauzali cu acţiune determinantă în gangrena pulpară sunt: A. diabet. E. C. E. 99) 172 . D. temperaturi sub 0°C. fibrele conjunctive. traumatisme cu intensitate redusă. B. E. (pag. 37. D. fibre conjunctive limfocite histiocite macrofage pulpa cu structura aparent normala (pag 84) TEMA NR. pereţii vasculari. este dominată de fenomene de coagulare a protoplasmei. celulele. (pag. Intrebare crt.A. 1 *Factorii cauzali cu acţiune favorizantă în necroza pulpară pot fi: A. luxaţii. *Necroza de colicvaţie: A. substanţa fundamentală. B. (pag. *Despre necroza de colicvaţie sunt adevărate următoarele. este o formă a gangrenei pulpare. hipertensiune arteriala. C. fibrele nervoase. E. 2 *Primele elemente ce au de suferit în evoluţia necrozei pulpare: A. B. poate fi cauzată de soluţii antiseptice de tipul antiformină. avitaminozele (A şi C) . D. testele de vitalitate cu curent electric pot da un răspuns fals pozitiv. B. dar repetate. 94) A 7. C. intruzii. D. 98) 5 C Page 7.

examen bacteriologic negativ. E. fractura dentară. deschiderea camerei pulpare produce o sangerare abundentă. fetiditate (nu este caracteristică). gangrena complicată. fractura coronară. C. pulpa necrozată are un aspect galben-brun sau negru-violaceu ADE 7. Diagnosticul diferenţial al gangrenei pulpare simple se face cu: A. pulpita cronica. Evoluţia si complicaţiile gangrenei pulpare pot fi spre: A. 102) . 6 Diagnosticul diferenţial în necroza pulpară se face cu: A. E. E. boala de focar. B. pulpita cronică deschisă. B. D. 9899) 7 CE Necroza pulpară: A. D. caria dentară. extirparea devitală este de elecţie. C. 98) 9 ABC Diagnosticul pozitiv în gangrena pulpară simplă este stabilit pe baza următoarelor aspecte: A. microorganismele ajunse în spaţiul endodontic . E. respectă tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturaţie radiculară corectă. examen bacteriologic pozitiv. E. B. E. travaliul prelungit . D. se produce o necroză de coagulare. (pag. D. C. fetiditate (este caracteristică numai gangrenei). se produce o necroză de colicvaţie. D. BCD 7. (pag. pulpa necrozată are aspect uscat. B. B.C. gangrena pulpară simplă. se tratează ca o gangrenă pulpară. B. 99) 8 7. fractura corono-radiculară. pulpita cronică închisă. stări fiziologice: menstruaţia. se tratează ca o pulpită cronică închisă. D. parodontita apicală cronică. (pag. luxaţii cu intruzii. D. (pag. După devitalizare cu preparate pe bază de arsenic: A. C. C. necroza pulpară. prezenţa unei carii profunde cu camera pulpară deschisă şi insensibilitate totală la sondajul explorator. (pag. parodontita apicală. E. necroza pulpară. (pag. pulpita acuta. 101) 10 7. C. nu necesită etapă de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptică. 102) 11 ACDE Page 173 7. ABCE 7.

apare adesea dupa arsenic. C. (pag. stafilococul alb. E. bradichinina. enzime vegetale. pulpa de culoare galben-brun sau negru-violaceu. 91. circulatie generala prin anacoreza. E. stafilococul auriu. pulpa uscata. pulpita cronică închisă propriu-zisă. tesut pulpar putrificat ferm. pierdere totală a configuraţiei structurale a pulpei. pneumococi. B. C. poate releva o eventuala îngustare a canalului radicular. poate releva o radiotransparenţă periapicală. poate evidenţia existenţa denticulilor. D. D. extirparea se realizeaza destul de usor. cavitatea bucala. D. gangrena pulpară. D. C. chisturi de vecinatate. C. arsenic. B. 99) 15 CE 7. E. 98) 18 ACD Page 174 7. (pag. 100) 16 ABDE 7. necroza pulpară. este elocvent. 99) . Necroza de coagulare se caracterizeaza prin: A. B. Gangrena umedă se caracterizează prin: A. Modificări de culoare a dintelui se pot întâlni în: A. pulpita cronică închisă hiperplazică. tesut pulpar putrificat foarte moale. poate evidenţia uneori o transparenta crescuta a canalului radicular.12 CDE Examenul radiologic în gangrena pulpară: A. (pag. B. E. B. D. consistenta pulpara este redusa. B. canal radicular lateral. ACD 7. (pag. pulpita cronică deschisă. (pag. C. D. B. Necroza de colicvatie este produsa prin: A. E. (pag. 95) 14 ABCE 7. E.cu instumente de canal. Microrganismele implicate în patogenia gangrenei pulpare sunt: A. gonococi. 101) 13 7. streptococi beta hemolitici. imagine radiologică cu modificări periapical. osul alveolar. enzime animale. Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni proveniti din: A. 98) 17 ABC 7. D. C. pierdere parţială a configuraţiei structurale a pulpei. E. C. (pag. solutii antiseptic.

durere la excitanţii termici. procesul septic depăşeşte teritoriul pulpar şi intereseaza parodonţiul apical. însămanţare bacteriană pozitivă. 94) . C. B. succede actiunii unui agent chimic. spasme vasculare prelungite. se caracterizeaza prin extirparea usoara a resturilor. D. hipersensibilitate la sondarea canalelor radiculare. C. (pag. durere la excitanţi termici. urmate de ischemie. B. D. *Diagnosticul pozitiv în gangrena pulpară simpla se pune pe: A. brună sau galben-cenuşie. durere la excitanţi chimici. interesează numai teritoriul periapical. C. test de vitalitate negative. (pag. D. C. E. C. teste de vitalitate pozitive. are peretii dentinari alterati profund. interesează strict pulpa. D.19 Semnele de gangrena simpla sunt: A. D. C. dinte cu coloraţie modificată. camera pulpara inchisa. E. microorganisme ajunse în spaţiul endodontic. E. lipsa sensibilitatii si sangerarii pe canal . dinte cu transparenţa mai mare decat a dinţilor vecini. hipersensibilitate la palparea cu sonda în camera pulpară. succede un traumatism. B. D. 101) 20 BCE 7. intruzii. durere la percuţia în ax a dintelui. B. interesează numai parţial teritoriul pulpar. 101) 24 A 7. E. fără răspuns din partea parodonţiului apical. B. D. 98) 25 C Page 175 7. luxaţii. *Factorii cauzali cu acţiune determinantă în gangrena pulpară sunt: A. 98) 23 B 7. toate răspunsurile sunt corecte. 101) 22 D 7. modificarea de culoare a dintelui. modificari periapicale pe radiografie. avitaminoze. *Forma anatomo-clinică de gangrenă complicată se caracterizează prin: A. E. ABD 7. (pag. dinte modificat de culoare. carie profundă fără deschiderea camerei pulpare. Gangrena uscata: A. teste de vitalitate pozitive. intoxicaţii exogene cu diferite metale grele. succede unei pulpite cronice deschise ulceroase. *Diagnosticul pozitiv in necroza pulpara se pune pe: A. E. hipersensibilitate la palparea cu sonda în canalul radicular. examen bacteriologic pozitiv. 100) 21 D 7. (pag. E. (pag. B. *Tabloul clinic al necrozei pulpare cuprinde următoarele: A. (pag. C. (pag. B.

pansamentul arsenical. continutul canalului radicular este o masa omogena de culoare rosie vie. gangrena pulpara simpla. C. 100) 27 E 7. 176 Răspuns Pag. cresterile mari si bruste de temperatura. 9899) 28 ADE 7. parodontita apicala cronica. C. (pag.26 *Un factor cauzator al gangrenei pulpare este: A. (pag. (pag. *Diagnosticul diferential al necrozei pulpare nu se face cu : A. E. depolimerizarea colagenului. C 7. probe de vitalitate negative. D. prezinta hiperestezie. PARODONTITE APICALE ACUTE SI CRONICE – 30 intrebari Nr. (pag. B. Necroza pulpara poate evolua spre: A. C. E. blocarea respiratiei celulare. gangrena pulpara. 99) 29 CD 7. la percutie rezonanta este mata. D. pulpita acuta purulenta totala. dezechilibrul circulator. B. . Arsenicul determina necroza pulpei dentare prin: A. modificarea brutala a pH-ului. B. dintele are culoare modificata. D. vindecare spontana. Simptomatologia clinica in necroza pulpara: A. pulpita cronica inchisa propriu-zisa. D. C. C. 38. B. (pag. actiunea unor enzime de provenienta bacteriana. E. fractura dentara. formolul. E. (pag. Intrebare crt. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei pulpare Page C 7. D. pulpita cronica deschisa. pulpita cronica cu camera pulpara inchisa. E. 97) 30 ADE 7. 1 *Parodontita apicală acută hiperemică: A. precipitarea proteinelor plasmatice si lezarea membranei celulare. ramane o perioada in acest stadiu. B. paralizia peretilor vasculari. 98) TEMA NR.

granulom chistic E. senzaţie de uşoară egresiune D. în 100% din cazuri D. C. D. este diferită in funcţie de factorii etiologici B. (pag. este faza de alterare tisulară primară D. (pag. granulom epitelial D. (pag. (pag. 114) 5 BCD 7. percuţia laterală este pozitivă C. în 90% din cazuri B. (pag. parodontita apicală cronică fibroasă B. *Percuţia în ax este pozitivă în parodontitele apicale cronice: A. 106) 3 E 7. durează între câteva ore şi câteva zile *Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturată pot fi enumerate următoarele. este o hiperemie de tip pasiv E. este o osteită apicală cronică B. este dominată de durere la atingerea dintelui cauzal E. percuţia în ax este pozitivă 7. 114) 6 ABDE 7. 2 reprezintă faza iniţială a inflamaţiei ligamentelor periodontale reprezintă faza iniţială a inflamaţiei osului alveolar apical reprezintă faza iniţială a inflamaţiei septului interradicular reprezintă faza iniţială a inflamaţiei septului interdentar B 104) *A doua fază în evoluţia inflamaţiei parodonţiului in parodontita apicala acuta hiperemica: A. durere cu senzaţie de oboseală după masticaţie E. granulom simplu conjunctiv C. cel mai concludent este examenul radiologic Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice: A. cu excepţia: A. parodontita apicală cronică condensantă. este caracteristică prin manifestările vasculare şi clinice C. pulsatilă Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirma următoarele: A. se mai numeşte granulom intern al lui Palazzi D. în 50% din cazuri Durerea în parodontita apicală cronică poate îmbrăca următoarele aspecte: A. este numită „timpul mut‟ B. prezintă 4 zone E. nevralgiformă C. 117) 7 ADE Page 177 7. E. percuţia în ax este negativă D.B. 114) 4 B 7. (pag. 106) . absentă B. în 70% din cazuri E. în 20% din cazuri C. este o parodontită apicală cronică C.

imagine radiologică difuză. foliculita acută a dinţilor incluşi B. este cauzat de reacutizări repetate ale granulomului simplu E. în stadiu endoosos B. pulpite acute totale D. parodontita apicală acută supurată E. 119) 9 ACD 7. în parodontite apicale cronice E. cu spaţii intertrabeculare înguste B. 107) 11 ADE 7. pulpita acută purulentă totală E. în stadiu submucos D 7. (pag. în stadiu de hiperemie D. percuţia în ax este pozitivă Diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale acute seroase se face cu: A. interesează regiunea mentonieră pentru incisivii inferiori E. (pag. parodontita apicala cronica fibroasa Examenul radiologic este elocvent: A. interesează regiunea geniană pentru molarii inferiori Diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu: A. parodontite apicale cronice C. 124) 13 ACDE 7. în parodontita apicală acută purulentă în primele stadii D. pulpita acută seroasă parţială B. în parodontita apicală acută purulentă în ultima fază *Trăsătura esenţială a parodontitei apicale cronice condensante este: A. imagine radiologică de osteită circumscrisă. 113) 12 C 7. (pag. 109) 14 D Page 178 7. (pag. 108) 10 BD 7. (pag. este o parodontită apicală acută seroasă Edemul din parodontita apicală acută seroasă: A. în stadiu de fistulă C. (pag. este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente C. nevralgia de trigemen *Durerea este de intensitate maximă în parodontita apicală acută purulenta: A. interesează aripa nasului pentru grupul incisiv C. interesează buza superioară pentru dinţii incisivi superiori B. pulpita acută purulentă parţială D. este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente B. 111) .8 *Abcesul Phonix: A. în parodontita apicală acută seroasă totală C. (pag. este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente D. radiotransparentă C. pulpita acută seroasă totală C. interesează regiunea palpebrală pentru caninii superiori D. răspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate E. îngustarea spaţiului periapical D. în stadiu subperiostal E. în parodontita apicală acută hiperemica B.

modificarile vasculare B. senzatie de egresiune a dintelui E. cuprinderea apexului dintilor vecini Diagnosticul pozitiv in parodontica apicala acuta purulenta: A. resorbtie osoasa Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea originea in: A. febra C. semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensităţi foarte mari ale stimulului E. durerea este prezentă la percuţia în ax D. pe canal este prezentă o secreţie seroasă B. utilizarea arsenicului D. modificarile chimice C. osul alveolar Morfopatologic. 109 21 ABE Page 7. pag 108 20 ABC 7. parodontita apicala acuta seroasa se caracterizeaza prin: A. lipsa adenopatiei D. lucrari protetice defectuoase E. (pag. mobilitatea dintelui B. teste de vitalitate negative Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinate de: A. durere E. pag. antisepticele utilizate intempestiv pe canal *Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de: A. (pag 112) 18 ABCE 7. sinuzita maxilara E. (pag 116) 19 A 7. 108 179 . mucoasa sinusala C. 109) 17 ABDE 7. parodontita apicala acuta purulenta B. este prezentă tumefierea mucoasei şi a tegumentelor Parodontita apicala acuta seroasa evolueaza spre: A. cronicizare D. complicare cu un proces osteomielitic C. modificarile enzimatice D. pulpa dintelui E. 108) 16 AC 7. gangrena pulpara simpla C.15 Precizaţi răspunsurile corecte în cazul simptomatologiei parodontitei apicale acute seroase: A. durerea are caracter acut C. resturile epiteliale Malassez B. mucoasa bucala in cazul unor fistule D. traumatizarea tesutului apical in cursul instrumentarii B. turgescenta pernitelor vasculare ABCE 7. pag. (pag.

tumefierea si infiltrarea mucoasei E. 22 ligamente alveolare ingrosate fenomene de agregare eritrocitara fragmentarea si depolimerizarea ligamentelor Sharpey corticala interna alveolara prezinta un contur neregulat ABCE 7. (pag.se percep uneori. parodontita apicala cronica fibroasa se caracterizeaza prin: A. 108) Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta seroasa se bazeaza pe: A. inspectia nu releva totdeauna semne manifeste concrete pentru diagnostic C. palparea ganglionilor este edificatoare B. (pag 110) 24 BCE 7. apar zone de tesut osos dens cu putine trabecule osoase si spatii intratrabeculare 23 ACE 7. prezenta unui bogat infiltrat leucocitar. aglomerarea celulara este mai mare decat in interior C. E. resorbtie si vindecare temporara C.B. liza tesutului osos Evolutie si complicatii in parodontita apicala acuta purulenta: A. 116) Page 180 . facies rigid Stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente se caracterizeaza prin: A. percutia verticala este intens pozitiva D. la percutia transversala. adenopatie regionala D. 114) 26 ACD 7. durerea este localizata C. resorbtie radiculara externa de natura iatrogenica B. (pag. la frontalii superiori se constata frecvent prezenta fistulei mai ales pe mucoasa vestibulara E. (pag. C. D. resorbtie radiculara interna de natura microbiana E. tensiune mare intratisulara D. fistulizare. se formeza asa numitele leziuni de granulom conjunctiv fibropar B. supuratia lojelor si a spatiilor cervico-faciale Semnele obiective la parodontitele apicale cronice ne releva urmatoarele: A. la periferia formatiunii. durere este localizata E. B. (pag. prezenta de infiltrat limfo-poliblastic E. concomitent cu palparea mucoasei in dreptul apexului. complicare cu un proces osteomelitic D. durere cu caracter acut B. vase sanguine cu pereti ingrosati si strangulati de-a lungul traiectului lor D.la monoradicularii cu leziuni periapicale voluminoase. senzatie de egresiune a dintelui C. 112) 25 BDE 7.vibratii ale apexului Morfopatologic.

in granulomul simplu conjunctiv. pulpita cronica deschisa ulceroasa in stadii avansate de evolutie D. zona de stimulare B. teste de vitalitate usor pozitive la intensitati mari Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice difuze progresive Partsch se face cu: A. pulpita acuta seroasa totala B. 39. parodontita apicala cronica condensanta La granulomul simplu conjunctiv in mecanismul de formare se descriu urmatoarele zone: A. este obligatorie pe tot timpul tratamentului B. nu se observa nici o leziune E. granulomul chistic B. TRATAMENTUL NECROZEI SI GANGRENEI PULPARE – 30 intrebari Nr. durerea este exacerbata la cald in fazele de reacutizare B. 1 * Izolarea dintelui in timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare: A. uneori. este obligatorie in a treia sedinta Răspuns Pag. 119) 30 ABD 7. Intrebare crt. parodontita apicala cronica cu hipercementoza BC 7. (pag. pag 167 Page 181 . zona de necroza Simptomatologic. coronar. (pag. zona exudativa E.27 Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice fibroase se face cu: A. parodontita apicala acuta seroasa E. gangrena pulpara simpla C. la inspectie dintele prezinta obturatie veche C. adenopatii supurate E. se constata urmatoarele: A. zona de colicvatie C. zona de iritatie D. granulomul epitelial D. 118) 29 BCD 7. actinomicoza C. nu este necesara izolarea dintelui decat dupa primul pansament ocluziv D. este facultativa pe tot timpul tratamentului C. (pag. 117) 28 ACDE 7. prezenta unui proces carios ce intereseza si camera pulpara D. C 7. (pag. 124) TEMA NR.

pag 166 5 D 7. hiperemia pulpara *Pentru prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmatoarele metode. radiologice E. cu o usoara depasire a constrictiei apicale *O preparatie mecanica corecta a canalului: A. pag 211 7 D 7. parodontitele apicale cronice D. deoarece acestea sunt iritante B. cu exceptia: A. pag 159 3 B 7. cu exceptia celor: A. pag 166 8 D Page 7. pulpita purulenta totala C. 7-9 E. se realizeaza pana la apexul radiologic *Cloroterapia NU este indicata in: A. cai false interradiculare D. sonice. clorfenol B. radacini in baioneta B. radacini cu curburi exagerate C. camfor E 7. manuale B. pag 181 182 . parodontitele apicale acute E. pana la constrictia apicala C. gangrena pulpara B. nu este insotita de irigatii cu solutii antiseptice. ultrasonice. pana la foramenul apical B. ultrasonice D. pana la ½ canalului E. mecanice C. 12-13 D. sonice *Pasta iodoformata Walkhoff contine urmatoarele.E. pag 198 4 B 7. se obtine utilizand numai tehnici moderne. 10-11 B. combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehnici E. de obicei. 8-10 *Tratamentul mecanic in gangrena pulpara se efectueaza: A. pag 173 6 E 7. necesita. toate de mai sus *Ph-ul hidroxidului de calciu este cuprins intre: A. laser D. 11-12 C. este obligatorie in momentul obturarii radiculare definitive 2 *Nu beneficiaza de tratament conservator dintii care prezinta: A. implantare deficitara E. pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului D. se obtine utilizand aceeasi tehnica pe toata lungimea canalului C.

C. de care este raspunzator ionul OH-. cuprins intre 11-12 B. tratamentul mecanic se efectueaza pana la constrictia apicala C. ph-ul alcalin. metoda clinico-radiologica C. metoda intepaturii apicale *In extirparea pulpara: A. camfor 60%. alcool si eter 10% *Obturatia de canal in aceeasi sedinta. nu este necesara izolarea dintelui E. 166 10 A 7. tratametul mecanic se efectueaza pana la apexul radiologic B. toate de mai sus *Actiunea antiseptica a hidroxidului de calciu se bazeaza pe: A. 163 12 B 7. sonice C. pag 177 Page 183 14 A 7. pag. care determina eliberarea treptata a ionului Ca2+ *Metoda cea mai precisa de masurare a canalului radicular este considerata: A. solubilitatea redusa in apa. monoclorfenol si alcool 10% C. p-monoclorfenol. manuale B. cu laser E. partiale sau totale D. pH-ul alcalin. pulpite cronice C. 170 . de care este raspunzator ionul Ca2+. avem un canal uscat B. cuprins intre 11-12 C. care determina eliberarea treptata a ionului OHE. de care este raspunzator ionul OH-. camfor si mentol D. cand in timpul tratamentului campul operator a fost invadat de E 7. mentol 9 *Metodele folosite in prepararea canalelor pot fi: A. p-monoclorfenol. metoda electronica E. cloroform E. pH-ul alcalin. cuprins intre 1314 D. se realizeaza cand: A. pag 198 11 D 7 pag. in cursul tratamentului se aplica pansamente medicamentoase *Solutia Walkhoff contine: A. alcool 10% B. pupite acute purulente. 166167 13 C 7. tratamentul se executa in mai multe sedinte D. pag. fenol 30%. solubilitatea crescuta in apa. ultrasonice D. metoda clinica B. iodoform D. metoda radiologica D. p-monoclorfenol si tricrezol E. pag.

saliva E. cand nu putem opri hemoragia 15 *Eficienta asociatiilor de antibiotice in tratamentul gangrenei pulpare, depinde de urmatorii factori: A. evitarea antibioticelor cu reactii adverse; B. evitarea unor doze insuficiente; C. evitarea antagonismelor D. evitarea rezistentei incrucisate E. toate de mai sus. Daca pe canale se intalnesc obstacole formate din depuneri calcare, tratamentului mecanic i se pot asocia urmatoarele substante chimice de permeabilizare : A. sarea sodica de EDTA solutie 10% B. acid sulfuric solutie 20-30% C. antiformina D. solutia clorhexidina 1% E. eugenol Dintre metodele mecanice de preparare a canalului radicular in gangrena pulpara fac parte urmatoarele sisteme: A. sistemul Giromatic B. canal Master U C. metoda conversiunii D. canal Finder E. sistemul treptelor consecutive In alegerea substantei medicamentoase utilizate in tratamentul gangrenei pulpare, ne putem ghida dupa urmatoarele criterii: A. forma anatomo-clinica a gangrenei (umeda sau uscata) B. prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical C. tipul de reactivitate al pacientului D. concentratia solutiei E. lipsa efectului bactericid al substantei In tratamentele endodontice, antisepticele se folosesc sub urmatoarele forme sau proceduri: A. pansamente endodontice B. irigatii endodontice C. asociate cu agenti fizici D. diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari E. numai la persoane varstnice Intre factorii locali care pot conditiona terapia endodontica a dintilor cu necroza sau gangrena pulpara, se inscriu: A. prezenta unor obturatii coronare din amalgam B. valoarea masticatorie si protetica a dintelui C. topografia dintelui D. afectiunile de sistem E. starea parodontiului marginal E 7, pag. 187

16

ABC

7, pag 162

17

ABD

7, pag 171

18

ABC

7, pag 173

19

ABC

7, pag 210

20

BCE

Page

184

7, pag. 158159

21

Cauzele generale ale hemoragiei sunt: A. hemofilie B. diateze hemoragice C. afectiuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sangelui D. stari fiziologice congestive: menstruatie E. graviditate Pasta iodoformata Walkhoff, contine: A. iodoform B. clorfenol C. timol D. oxid de zinc E. formol Aparatele electronice de masurare a lungimii de lucru existente, pot fi clasificate astfel: A. analogice B. audiometrice C. digitale D. de inalta frecventa E. sonda bimetalica Curalt Compusii cuaternari de amoniu: A. sunt detergenti cationici B. reduc tensiunea superficiala a solutiei C. sunt mai activi in mediu acid D. sunt mai activi in mediu alcalin E. sunt toxici citoplasmatici puternici Permeabilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu urmatoarele instrumente: A. ace Miller B. ace Donaldson fine si foarte fine C. ace Hedstroem fine D. freze globulare mici E. ace Kerr fine si foarte fine Ce medicatie endodontica are capacitate antimicotica: A. tricrezolformalina B. Walkhoff C. Chlumski D. clorhexidina E. creozotul de mesteacan Timpii operatori ai tratamentului mecanic in gangrena pulpara sunt : A. crearea accesului in camera pulpara B. permeabilizarea si evidarea continutului gangrenos C. indepartarea dentinei alterate de pe peretii canalului

ABCD

7, pag 166

22

ABCD

7, pag 181

23

ABCD

7, pag 165

24

ABD

7, pag. 182

25

AE

7, pag. 162

26

BD

7, pag. 176181

27

ABCD

Page

7, pag. 160

185

D. stabilirea lungimii canalului E. obturarea radiculara definitiva in aceeasi sedinta 28 Tratamentul Spad : A. reprezinta o metoda de tratament al pulpitei seroase totale B. reprezinta o metoda de tratament al gangrenei pulpare C. se realizeaza cu solutie Walkhoff si pasta Spad D. utilizeaza pasta Spad E. utilizeaza pasta Spad si un amestec de doua lichide Cerintele ideale pentru medicatia canalara sunt: A. efect lent bactericid si fungicid B. actiune antibacteriana indelungata C. usurinta introducerii pe canale D. interferarea proceselor de vindecare periapicala E. tensiune superficiala mare Pasta Ledermix contine: A. prednisolon B. clorhidrat de neomicina C. oxid de zinc D. hidroxid de calciu E. streptomicina BD 7, pag 185

29

BC

7, pag 175

30

CD

7, pag. 192

TEMA NR. 40. OBTURAREA CANALELOR RADICULARE – 30 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 *La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (Mc Spadden), acesta trebuie sa se opreasca : A. la constrictia apicala B. la 1 mm de constrictia apicala C. la 1,5-2 mm de constrictia apicala D. la 4-3 mm de constrictia apicala E. la apexul radiologic 2 *Premiza obligatorie in tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire este urmatoarea: A. largirea adecvata a canalului radicular B. respectarea regulilor de preparare a canalelor radiculare C. utilizarea cimentului de sigilare pentru realizarea cimentarii apicale D. plasarea corecta a varfului canulei Răspuns Pag. C 7, pag 235

C

7, pag 237

Page

186

E. largirea excesiva a canalului radicular 3 *Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hand spreadere: A. permit indepartarea cu usurinta din canal, cu dislocarea gutapercii B. nu permit rotirea spreaderului in jurul axului sau C. confera operatorului o mare sensibilitate tactila D. partea activa are forma cilindrica E. lungimea partii active este de cca 20 mm. *In lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald prin tehnica Endotec, se recomanda introducerea conului master: A. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie B. pana la 1mm de limita apicala stabilita prin odontometrie C. pana la 2 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie D. dincolo de limita apicala E. pana in treimea medie a canalului *Obturatia segmentara cu gutaperca are ca dezavantaj : A. necesita instrumentar endodontic special B. sigilare imperfecta in 1/3 apicala a canalului C. grava perturbare a procesului de vindecare periapicala D. necesita un calibru larg al portiunii apicale E. este dificil de indepartat *Indicatiile obturarii segmentare cu rumegus dentinar sunt: A. canale inguste B. canale curbe C. foramen apical larg D. delta apicala E. perforatii in 1/3 coronara a canalului *Alegerea acului Lentulo se face dupa urmatoarele criterii, cu exceptia: A. volumul canalelor B. topografia dintilor C. integritatea fizica a acului Lentulo D. numarul canalelor E. gradul de curbura al canalelor *In lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald Endotec, se recomanda introducerea conului master : A. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie B. pana la 1mm de limita apicala stabilita prin odontometrie C. pana la 2mm de limita apicala stabilita prin odontometrie D. dincolo de limita apicala E. Pana in treimea medie a canalului *Timpul in care gutaperca ramane plastica in canal dupa indepartarea plugger/spreader-ului incalzit din canal, este: A. 10-15 sec C 7, pag 223

4

C

7, pag 229

5

B

7, pag. 241

6

C

7, pag 241

7

D

7, pag 215

8

C

7, pag. 229

9

A

Page

7, pag. 229

187

B. C. D. E. 10

30 sec 60 sec. 50 sec 70 sec C 7, pag. 234

*Avantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercii (Mc Spadden) A. este mai lenta B. exista posibilitatea fracturarii compactoarelor C. obtureaza cea mai mare parte a spatiului endodontic D. faciliteaza depasirile in lipsa unui stop dentinar apical corespunzator E. exista posibilitatea aparitiei unor leziuni termice ale parodontiului de sustinere *Avantajele tehnicii de condensare verticala la cald a gutapercii sunt reprezentate de: A. asigura o obturatie omogena a canalelor B. nu necesita o largire excesiva a canalelor C. nu necesita mult timp D. nu necesita instrumente speciale E. frecventa mica a obturatiilor cu depasire comparativ cu alte tehnici *Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hand spreadere: A. utilizare mai usoara in zonele distale B. nu permit rotirea in jurul axului propriu in ambele sensuri C. permit indepartarea usoara din canal, fara dislocarea gutapercii D. sunt mai subtiri E. sunt mai flexibile *In condensarea verticala la cald a gutapercii,coafarea conului principal cu ciment de sigilare si propulsarea sa in canal se face pana la: A. 1 mm de constrictia apicala B. 2 -3mm de constrictia apicala C. 4 mm de constrictia apicala D. 5 mm de constrictia apicala E. 10 mm de constrictia apicala *Ramolirea portiunii apicale de 2 mm a conului, prin introducerea in cloroform, dureaza: A. 3-4 secunde B. 3 minute C. 1 minut D. 2 minute E. 20 minute *Dezavantajele utilizarii conurilor de argint in obturatia radiculara sunt:

11

A

7, pag. 232

12

C

7, pag. 223

13

B

7, pag. 232

14

A

7, pag. 225

Page

15

B

7, pag.

188

A. inchiderea perfecta a canalelor B. tratamentul biomecanic incomplet nu asigura sigilarea apicala urmarita C. raduioopacitatea intensa a conului da o falsa impresie de obturatie neetansa D. are actiune oligodinamica discutabia in conditiile unei sigilari perfecte E. flexibilitate mai mare decat a conurilor de gutaperca. 16 *La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden), acesta trebuie sa se opreasca : A. la constrictia apicala B. la 1,5 mm de constrictia apicala C. la 2mm de constrictia apicala D. la 3-4 mm de constrictia apicala E. la apexul radiologic Adaugarea de dezinfectante in pastele de obturatie radiculare nu este benefica, deoarece: A. creste riscul obturatiilor de canal cu depasite B. nu reduce semnificativ microinfiltratiile marginale C. irita parodontiul apical D. sunt inactivate rapid in umorile tisulare E. produc coloratii ale dintilor Dispozitivul de condensare laterala la cald, Endotec, prezinta urmatoarele caracteristici: A. este simplu si ergonomic B. exista posobilitatea atasarii unui ajustor ocluzal din silicon C. incalzirea poate fi calibrata perfect D. racire rapida E. nu poate fi utilizat in canale curbe In tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire, este necesara respectarea urmatoarelor reguli obligatorii: A. trebuie evitata largirea excesiva a canalelor B. plasarea corecta a varfului canulei C. injectarea gutapercii la temperatura indicata de prospect D. injectarea gutapercii la consistenta adecvata E. proba clinica prealabila a pluggerelor B

243

7, pag. 235

17

CD

7, pag. 214

18

ABCD

7, pag. 229

19

BCDE

7, pag. 237

20

21

Pentru timpii operatori ai obturatiei de canal cu conuri de gutaperca

BCD

7,

Page

189

Tehnica de condensare lateral la rece a gutapercii prezinta urmatoarele AB avantaje: A. asigura o sigilare superioara obturatiilor, prin cimentarea unui con B. prezinta succes clinic considerabil in timp C. asigura o obturatie foarte omogena D. simplitatea si rapiditatea executiei E. nu da fenomene de iritatie apicala

7, pag. 224

sa se verifice patrunderea acului in turatie pe canal D.calibrate se numara si: A. pag. sa aiba spirale integre B. introducerea cimentului de sigilare pe canal E. sa se specifice sensul corect de rotatie ( invers acelor de ABCD pag. pag. neadaptarea festa la calibrul portiunii apicale a canalului B. condensarea cimentului de sigilare cu spreaderul 22 CDE Avantajele utilizarii conurilor de titan sunt urmatoarele: A. sunt nedeformabile B. rigiditate superioara fata de cea a conurilor de argint D. sa fie usor indoit C. permit indepartarea din canal fara dislocarea gutapercii C. individualizarea conului de gutaperca B. materialul utilizat Finger spreaderele prezinta urmatoarele caracteristici fata de hand spreadere: A. 223 26 AD Page 190 7. discordanta de forma dintre varful conului si segmentul apical al canalului radicular E. topografia dintilor B. depasirea lungimii de lucru D. sunt urmatoarele: A. lipsa coroziunii E. trebuie ca acesta: A. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in jurul axului sau propriu. imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru a canalului C. biocompatibilitate Situatii mai frecvent intalnite la proba conului inaintea obturatiei. 215 25 ABC 7. pag. pag. volumul canalelor radiculare D. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in jurul axului sau propriu. proba clinico-radiologica a conului C. la indepartarea lor din canal se dizloca conul de gutaperca In utilizarea acului Lentulo pentru introducerea pastei in obturatia radiculara. morfologia canalelor radiculare E. toaleta finala a canalului prin irigatie endodontica D. sa nu fie ruginit E. 221 7. pag. in sensul acelor de ceasornic E. 244 23 7. inchiderea canalului e posibila doar prin asocierea unui ciment de sigilare C. canale cu apex larg deschis Alegerea acului Lentulo pentru realizarea obturatiei de canal se face dupa urmatoarele criterii: A. in ambele sensuri D. 219 . 220221 24 ABC 7. integritatea fizica a acului Lentulo C. confera sensibilitate tactila B.

Intrebare Răspuns Pag. 1 B 7. ciment fosfat de zinc Page 191 . 232 30 AB 7. timp indelungat pentru largirea canalelor B. *Daca secretia se mentine in canal si dupa folosirea pansamentelor pag.ceasornic) pentru propulsarea pastei in canal 27 Dezavantajele tehnicii de obturatie de canal prin cimentarea unui con unic. pag. necesita mult timp B. dificultatea obturarii canalelor inguste C. consum mai mare de conuri de gutaperca Obturatia de canal cu conuri metalice este indicata in : A. laborioasa C. premiza sigilarii corecte doar in treimea apicala C. canale ovale D. Endomethasone E. pag. sunt: A. 219 28 ABCD 7. pag. reclama o largire excesiva a canalului D. 242 29 ABC 7. Dontisolon 259 B. frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire E. dezobturare dificila in caz de necesitate E. resorbtii radiculare interne ACE 7. pasta Walkhoff C. ciment zinc oxid eugenol D. calibrat la apex. pag. canale cu curbura accentuata C. dificultatea obturarii canalelor curbe D. obturatii de canal incomplete E. se poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu: A. solubilitatea sigilantilor B. 41. premiza sigilarii corecte doar in cei 2-3 mm apicali Inconvenientele obturarii cu gutaperca: A. 245 TEMA NR. microinfiltratie mai mare decat la alte tehnici D. TRATAMENTUL PARODONTITELOR APICALE ACUTE SI CRONICE – 30 intrebari Nr. canale inguste B. medicamentoase. foramen apical larg E. obturatii de canal tridimensionale Tehnica de condensare verticala la cald a gutapercii are ca dezavantaje: A. crt.

crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. toate de mai sus *Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale NU sunt reprezentati de : A. tipul de reactivitate individuala *In parodontita apicala hiperemica consecutiva acutizarii unui proces cronic preexistent. tratamentul medicamentos cu antiseptice B. 216 7 C 7. consta in: A. aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice D. permeabilizarea apexului C. toaleta canalelor cu mese imbibate in apa oxigenata E. lasarea deschisa a dintelui D. extractia dintelui B. pag 256 4 D 7. 251252 5 A 7. aplicarea de prisnite reci E. lasarea inchisa a dintelui pentru cateva zile E. aplicarea imediata de pansament ocluziv cu antiseptic (Walkhoff) D. pag. pag. expectativa B. pag. nu se indica: A. cauterizarea chimica C. chiuretare pana in os sanatos C. aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice *In cazul secretiei seroase moderate pe canal. forma pe sectiune a canalului radicular E. NU se recomanda: A.2 *Tratamentul parodontitei apicale seroase exudative necesita: A. pag. protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial E. pag 256 3 E 7. tratament mecanic cu permeabilizarea apexului B. extractia dintelui B. tratament mecanic fara permeabilizarea apexului C. irigatii endocanalare cu solutii antiseptice B. *Tratamentul parodontitei apicale arsenicale. forma grava. interventia chirurgicala E 7. pag. protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial D. paste cu antibiotice *In parodontita apicala acuta hiperemica consecutiva depasirii apexului cu material de obturatie. obturatie definitiva de canal in aceeasi sedinta *In parodontita apicala acuta arsenicala forma grava. chiuretarea alveolei pana in os sanatos C. toate de mai sus. starea parodontiului apical dinainte de obturatie B. se realizeaza: A. este contraindicata: A. calitatea materialului de obturatie D. 258259 8 C Page 7. 255 6 D 7. cauterizarea electrica E. 256 192 . volumul de substanta care a depasit apexul C.

C. 252 11 E 7. administrarea de antialgice E. ampicilina se administreaza dupa urmatoarea schema: A. lasarea deschisa a dintelui E 7. drenaj endodontic asociat cu antibiotice B. 0. drenaj alveolar D. tipul de reactivitate individuala E. endodontic si prin osteotomie transmaxilara A. in faza submucoasa E.200 g de 5 ori pe zi E. toate de mai sus *In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala cronica NU se indica: A. 0. drenaj combinat. drenaj endodontic B. in faza subperiostala D. pag. medicatie analgetica. calitatea materialului de obturatie C. 0. pag. pag. pag. 257 12 A 7. NU se practica: A. 251 14 E Page 7. 0. extractie si replantare *Administarea antibioticelor in tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente se recomanda in urmatoarele circumstante: A. pag. 259 193 .drenaj alveolar prin extractia dintelui C. volumul de substanta care a depasit apexul B. vecinatatea unor formatiuni nervoase D. cand drenajul este nesatisfacator si starea pacientului este alterata B. cand nu se poate face un tratament corect endodontic *Care din urmatorii factori conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale: A. dezobturarea canalului radicular D. 257 10 B 7. infiltratia plexala cu novocaina 1% 9 *In parodontita apicala acuta purulenta. medicatie analgetica E. drenaj transosos C. pag.C.500 g o data pe zi D. in faza endoosoasa. 254 13 E 7.250 g de 6 ori pe zi C. faza endodosoasa.cu exceptia: A. pansament cu antiseptice *In tratamentul parodontitei apicale acute purulente la adulti. in faza endoosoasa. tranchilizante D.500 g de 2 ori pe zi *Schema de tratament in parodontitele apicale acute purulente in stadiul endodosos cuprinde urmatoarele etape. 0. drenaj endodosos B.250 g de 4 ori pe zi B. canddrenajul este nesatisfacator din diferite cauze C.

tratament cu diatermie B. 5 sedinte E. indepartarea pansamentului arsenical C. se recomanda instituiea unui tratament medicamentos cu: A. pag. volumul de substanta care a depasit apexul C. antibiotice D 7. tipul de reactivitate individuala *Secretia persistenta pe canal in tratamentul unei parodontite apicale cronice impune schimbarea pansamentului antiseptic cu un alt antiseptic dupa: A. 258 17 BC 7. 251252 16 B 7. aplicarea unui aparat fix de imobilizare Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale exudative seroase spre forme purulente. sedinta B. introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canal E. 253 194 . incizia mucoasei D. varsta pacientului In stadiul submocos al parodontitei apicale acute exudative purulente. pag. terapia este urmatoarea: A. pozitia dintelui pe arcada E. obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu E.C. mese impinse dincolo de apex B. ionoforeza endocanalara cu enzime C. aplicarea in canal a unor mese imbibate in solutie de dimercaptopropanol D. 258 19 ACD 7. cuprinde: A. forma pe sectiune a canalului radicular E. 257 20 ACD Page 7. utilizarea incorecta a agentilor fizici D. pag. cauterizarea chimica cu acid tricloracetic 15 *Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale NU sunt reprezentati de: A. pag. pag. starea parodontiului apical dinainte de obturatie B. crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice Cauzele iatrogene ale persistentei secretiei pe canal in parodontitele apical cronice sunt: A. pag. 10 sedinte Atitudinea terapeutica fata de parodontita apicala acuta arsenicala. doua sedinte C. iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente C. forma usoara. drenaj endodontic B. extractia dintelui si drenaj alveolar E. calitatea materialului de obturatie D. 4 sedinte D. 256 18 ABC 7.

pag. se sutureaza fistula E. canale curbe Metoda chirurgicala aleasa in tratamentul parodontitelor apicale acute este in raport de: A. C. profesia pacientului B. se obtureaza dintele retrograd Tratamentul parodontitelor apicale acute poate fi dictat de: A. conditiile topografice locale D. forma anatomo-clinica a parodontitei apicale B. se mentine 48 de ore D. radacini curbe Cauzele persistentei secretiei pe canal sunt: A. apex larg deschis la copii si adolescenti B. obturatii coronare de amalgam B. E. 260 Schema de tratament a parodontitei apicale cronice fistulizate cuprinde urmatorii timpi: A. mese impinse dincolo de apex D. pag. se insista cu irigatiile pe traiectul dinte-fistula C. se aplica din prima sedinta B. dinti acoperiti de coroane C. corpi straini in canal E. sexul pacientului C. nu se aplica din prima sedinta C. starea generala a pacientului 22 CDE 7. pozitia dintelui pe arcada In cazul parodontitelor apicale hiperemice consecutiv gangrenei pulpare. reactivitatea individuala D. se mentine minimum 72 de ore E. se mentine o saptamana Care sunt situatiile clinice in care nu se poate realiza drenajul endodontic: A. 253 25 ABC 7. se obtureaza in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului D. largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic C. 250 24 CDE 7. conditiile topografice generale E. pag. 249 23 AC 7. 21 anticoagulante antiinflamatoare nespecifice antialgice antiacide ABC 7. 258 26 ABCE Page 195 7. pasta cu antibiotice: A. pag. 249 . forma anatomo-clinica de inflamatie E. stadiul ei de evolutie C. D. pag. lucrari protetice cu ancoraj in canal D.B. tratamente endodontice incomplete E. tratament de gangrena B. pag.

eliminarea cauzei inflamatiei. MORFOFIZIOLOGIA PARODONTIULUI MARGINAL (8. care consta in: A. fara a exacerba durerile pacientului. 26-89) – 30 intrebari Nr. .27 Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex. statusul general al pacientului AB 7. medicatia folosita E. 252 29 CD 7. existenta unor fistule D. vom recurge la urmatoarele metode: A. 260 30 BC 7. 1 Forma şi volumul papilei interdentare variază în raport cu: A. persistenta secretiei pe canal C. cauterizare electrica C. pag. folosirea unei turatii cat mai joase pentru a nu produce trauma pulpara Care sunt indicatiile terapeutice in parodontitele apicale cronice cu forme lezionale grave: A. folosirea turbinei pentru a micsora vibratia C. vârsta Page AD 8/43 196 Răspuns Pag. interventii chirurgicale endodontice cu conservarea dintelui D. extractia dintelui E. pag. pag. reprezentata in 99% din cazuri de o afectiune pulpara B. 249 28 ABC 7. 42. realizarea rezectiei apicale E. simpla extirpare a tesutului pulpar Pentru a realiza drenajul endodontic in parodontitele apicale. 258 TEMA NR. imobilizarea dintelui B. cu unele modificari determinate de: A. schimbarea medicatiei endodontice Tratamentul parodontitelor apicale cronice urmeaza in general aceleasi etape cu ale tratamentului gangrenei pulpare simple. cauterizare chimica B. asigurarea unei cai de drenaj pentru solutiile irigante D. pag. Pag. lungimea de lucru B. premedicatia antibiotica E. anestezia D. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie si produsele de lichefactie colectate in focarul inflamator C. Intrebare crt.

aderă la dinte în mod direct sau prin intermediul unor variate pelicule sau cuticule *Particularităţile anatomice care explică vulnerabilitatea epiteliului de joncţiune faţă de agresiuni fizice şi biologice sunt: A. dar uneori este şters sau lipseşte D. numar mare de punţi desmodontale intercelulare E. consistenţă moale la palpare D. linia muco-gingivală Gingia sănătoasă are următoarele aspect clinice generale: A. aspect de “gravură punctată” E. prezintă o singură lamina bazală din punct de vedere structural C. 2 microproteze inserate pe dinţii respectivi corect adaptate cantitatea de gingie ataşată adiacentă traumatismul produs de folosirea intempestivă de scobitori adâncimea şantului gingival BE 8/44 Următoarele afirmaţii sunt adevarate referitor la gingia fixă: A. porţiunea coronară a gingiei şi corespunde peretelui extern al şanţului gingival B. existenţa unor fibre de colagen în grosimea sa Lichidul gingival are următoarele roluri: A. este delimitată între marginea gingivală şi linia muco-gingivală B. sugerând o nutriţie bogată D. îndepărtarea mecanică din şanţul gingival a materialului fluid sau 3 C 8/42 4 ABDE 8/45 5 CE 8/50 6 A 8/50 Page 7 ABCE 8/52 197 . are o înalţime mai mare la mandibulă decât la maxilar E. E. este produsul proliferării celulare din stratul extern al epiteliului adamantin redus D. epiteliul de joncţiune E. culoare roz palid cu pigmentări melanice C. are o dimensiune aproximativ constantă de 1-3 mm la toţi dinţii frontali D.25 şi 1. sulcusul gingival C. prezintă un grad semnificativ de keratinizare E. absenţa digitaţiilor epiteliale B. D. C. consistenţă mai laxă la nivelul papilelor interdentare Epiteliul de joncţiune: A. hiperkeratinizarea C. constituie zonă de rezistenţă împotriva tendinţelor de retracţie şi deplasare ale marginii gingivale libere C. limita dintre marginea gingivală liberă şi gingia fixă. interfaţa epiteliu-corion sulcular este ondulată. aderă ferm la dinte şi osul subiacent *Şanţul marginii gingivale libere reprezintă: A. are o grosime care variază între 0. culoare roz palid B.35 mm B.B.

produc histamină prezentă în stadiile incipiente de inflamaţie E. sunt celule de apărare prezente în număr redus în desmodonţiul normar C. cementoblaşti D. totalitatea fibrelor de colagen din corionul gingival B. unele cu acţiune antigenică şi efecte agresive activitate antimicrobană complexă prin anticorpi activarea adeziunii inserţiei epiteliale prin conţinutul de proteine plasmatice conţine proteoglicani şi glicoproteine cu rol important în apărarea locală conţine enzime lizozomale ACE 8/55 Fibroblaştii : A. sunt celule situate în ţesutul conjunctiv dispuse perivascular şi între elementele fibrilare B. C. este celular B. 8 sub formă de particule străine. sunt celule provenite din teaca lui hertwing şi diagrama epitelială în cursul cementogenezei B. este dispus în jumătatea apicală a rădăcinii D. histologic prezintă linii de apoziţie paralele în general între ele şi suprafaţa radiculară E. D. E. lamina dura B. plexul vascular periodontal Celulele epiteliale Malassez: A. numărul lor variază în funcţie de vârsta pacientului 9 BDE 8/60 10 B 8/61 11 AD 8/62 Page 12. sunt întâlnite la nivelul desmodonţiului E. fibrilar: A. au înalt potenţial de transformare în celule ca fibroblaşti. ca fibronectina cu rol în menţinerea integrităţii corionului gingival D. au rol activ în resorbţia şi remodelarea tramei fibrilare de colagen Cementul primar. totalitatea structurilor din spaţiul dento-alveolar C. se găsesc în ţesutul gingival inflamat C. glicoproteine. Osul alveolar propriu-zis se mai numeşte şi: A.B. un ţesut de tip conjunctiv cu un grad ridicat de mineralizare care acoperă suprafaţa radiculară a dinţilor D. lamina cribriforma C. totalitatea filamentelor nervoase aferente şi eferente formaţiunilor sensitive şi senzoriale ale parodonţiului marginal E. substanţa minerală a cementului este reprezentată de cristale fine. os alveolar susţinător ABD 8/64 198 . aciculare de hidroxiapatită *Desmodonţiul reprezintă: A. produc proteoglicani. este acelular C.

D. este o lipsă de substanţă lacunară la colet produsă probabil prin traumă ocluzală C. asigură fixarea şi menţinerea dintelui în os C. reduce din braţul de pârghie extraalveolar reprezentat de coroana clinic Mobilitatea dentară fiziologică: A. hormonal paratiroidian C. are valori diferite în funcţie de momentul zilei C. prin atriţie se reduce relieful ocluzal accidentat D. asigură fixarea şi menţinerea gingiei pe dinte la un nivel constant B. este o lipsă de substanţă dentară la colet . procesul de migrare a dinţilor în direcţie către planul mediosagital B. are rol activ în contiguitatea arcadelor neîntrerupte de breşe edentate E. TSH B. progesteronul E. este uşor perceptibilă clinic prin prinderea dintelui în pensă şi mişcarea sa vestibule-oral B. variază funcţie de la o persoană la alta D. are rol în prezenirea formării spaţiilor retenţive sub zonele de contact interdentar Contactul interdentar are următoarele roluri: BCDE 8/756 14 ACDE 8/71 15 CDE 8/878 16 BCE 8/89 17 ADE 8/89 18 ABC 8/89 Page 199 . transformă contactul interdentar dintr-o zonă redusă iniţial într-o zonă extinsă E. estrogenii D. corticala internă a osului alveolar E. întăreşte structura corionului gingival D. se opune tendinţelor de retracţie gingivală prin agresiuni mecanice directe asupra marginii gingivale libere Despre atriţie se poate spune că: A. produsă prin demineralizare acidă B. testosteronul Sistemul ligamentar supraalveolar îndeplineşte următoarele roluri: A. procesul de erupţie permanent a dintelui D. este rezultatul a două faze de deplasare dentară: desmodontală şi alveolară Mezializarea fiziologică reprezintă: A. procesul de înclinare spre mezial a unui dinte daca lipseşte vecinul său mezial C. os medular 13 Remanierea osului alveolar este influenţată de anumiţi hormoni cum ar fi: A. variază functie de anumite medicamente utilizate de pacient E. formează o barieră biologic rezistentă în timp faţă de agresiunea microbiană E.

rol în mezializarea fiziologică şi erupţia dintelui prin depunerea continuă C. existenţa unei apoziţii permanente care compensează liza marginală fiziologică Fibrele nervoase pătrund în desmodonţiu prin zona periapicală şi prin orificiile laminei dura şi se termină prin următoarele tipuri de formaţiuni: A. frig D. protejează ligamentul supraalveolar de traumatismul alimentar 19 Reţeaua vasculară a parodonţiului marginal este influenţată de: A. spiralate în porţiunea mijlocie a parodonţiului Osul alveolar este cel mai bogat în os medular în următoarele zone: A. preluarea solicitărilor exercitate asupra dintelui şi transformarea în tracţiuni dispersate în mod echilibrat în osul alveolar D. realizarea unei legături strânse de tip anchiloză cu dintele B. direcţionează bolul alimentar pe versanţii gingivali şi alveolari. terminaţii nervoase libere specializate în recepţionarea stimulilor dureroşi B. protejează gingia ataşată de impactul alimentar traumatic E. tuberozităţile maxilare ACD 8/69 20 ABD 8/71 21 BCD 8/745 22 ABDE 8/70 23 AC 8/65 Page 200 . molarii şi premolarii inferiori B. asigură fixarea fibrelor ligamentului periodontal B. osul alveolar asigură implantarea dintilor prin: A. asigurarea unui suport integru de-a lungul rădăcinii dentare care se constituie într-un braţ de pârghie intraalveolar E. chemoreceptori D. transmiterea echilibrată a fortelor din cursul masticaţiei B.A. protejează papila gingivală de impactul direct al alimentelor D. hormoni Cementul radicular are următoarele funcţii: A. prezintă fenomene de remodelare şi resorbţie în condiţii funcţionale În cadrul complexului morfofuncţional cement-desmodonţiu-os alveolar. creasta zigomato-alveolară C. formează o barieră biologică rezistentă în timp la agresiunea microbiană D. caldură C. terminaţii nervoase ondulate. corpusculi de tip Ruffini şi Krause E. ceea ce contribuie la stimularea dinamicii vasculare din corion C. fixarea fibrelor ligamentului parodontal C. fumat B. stress E. terminaţii nervoase fuziforme înconjurate de o capsulă fibroasă C. îmbunătăţirea condiţiilor de implantare a dintelui prin apoziţia continuă E.

osteoclaşti Dimensiunile spaţiului dento-alveolar diferă functie de: A.D. cement D. dentină C. mucopolizaharide C. gradul de funcţionalitate a dintelui C. se găseşte la nivelul suprafeţei ventral a limbii şi a planşeului bucal E. se gaseşte la nivelul mocoasei alveolare ABDE 8/62 25 ABD 8/61 26 ACE 8/58 27 BCDE 8/31 28 AE 8/41 29 BDE 8/41 Page 201 . faţa vestibulară a grupului frontal superior 24 Între tipurile de celule existente în desmodonţiu întâlnim: A. afecţiuni sistemice E. plăgile chirurgicale situate în zona palatină au prin incizie o deschidere puţin extensibilă. prezintă numeroase formaţiuni papilare E. obrajilor. smalţ B. desmodonţiu Caracteristicile mucoasei masticatorii conduc la următoarele implicaţii clinice: A. glicogen B. dimensiunea rădăcinii D. os alveolar E. dificilă pentru asigurarea unui eventual drenaj B. protezele dentare trebuie realizate ţinând seama de rezilienţa diferitelor zone ale mucoasei masticatorii Următoarele afirmaţii sunt adevărate referitor la mucoasa de căptuşire acavităţii bucale: A. lamina cribriforma E. osteoblaşti E. ameloblaşti D. fibroblaşti C. celule mezenchimale nediferenţiate B. se ăseşte la nivelul buzelor. are o submucoasă bine reprezentată în ţesut lax C. markeri neuro-endocrini E. sex În gingie se întâlnesc componente histochimice: A. grupări sulfhidrice şi disulfhidrice Mezenchimul stă la baza dezvoltării următoarelor structuri dentare: A. gradul de erupţie B. sutura se face cu uşurinţă C. enzime D. este bogat keratinizată B. feţei dorsal a limbii D. procesele inflamatorii şi hemoragiile se răspândesc cu uşurinţă D.

D 8/109 E 8/106 3 BD 8/107 4 A 8/107 Page 5 B 8/107 -108 202 . 800-1000 n. ETIOPATOGENIA PARODONTITELOR MARGINALE CRONICE (8.m B. 70-80% Pelicula are urmatoarele caracteristici: A. granulos şi keratinizat E. 200 n. strat germnativ. spinos. 60-70% D. granulos şi exfoliativ AB 8/47 TEMA NR. Circa 10 zile D. 45 de zile dupa periaj 2 *In compozitia placii bacteriene. ora dupa periaj B. Nu contine factori de inhibitie ai hemaglutinarii D. cornos B. Reprezinta un depozit anorganic din saliva *La 24-48 de ore de la periaj pelicula bacteriana are o grosime de : A. Intrebare crt. 1000 n. Are o compozitie omogena B. granulos. keratinizat C.m D. Circa 30 zile E. 800 n.la 2 ore E. 75-80% E. strat bazal. strat spinos.m *Aderenta bacteriilor la pelicula se explica prin mai multe mecanisme exceptand unul: Răspuns Pag. 25% B. spinos. 35% C. bacteriile se gasesc intr-un procent de: A.m. strat bazal.m E. saptamana dupa periaj C. 500-1000 n. granolos.m C.30 Epiteliul oral este format din următoarele straturi de celule: A. 43.spinos şi descuamativ D. 1 *Acumularea maxima a placii bacteriene incepe la: A. pag 103-155) – 30 intrebari Nr. Are o compozitie heterogena C. Are o grosime de 100 n. strat germinativ.

Bacteriile acopera suprafata coroanei dentare C. Treponeme D. E. D. Actioneaza litic asupra bacteriilor E. Complexe polizaharide-proteine produse de microorganismele din placa D. Are o structura apropiata de a placii supragingivale B. Imunoglobuline C. Glicoproteine B. Flora bacteriana este gram-pozitiva E. Bacili gram-pozitivi si gram-negativi ACD 7 108 8 ABCD 8/125 9 ADE 8/110 10 ACD 8/110 11 C 8/110 Page 203 .A. Marginea apicala a placii este la nivelul epiteliului jonctional *Portiunea apicala a placii subgingivale asociata suprafetei dentare este formata din: A. Bacili Placa bacteriana subgingivala asociata suprafetei dentare are urmatoarele caracteristici: A. Bacteriile acopera suprafata radacinii dentare D. Dominant din coci gram-negativi cu orientare specifica B. Produse de metabolism celular Substantele cu actiune toxica locala continute in matricea plăcii bacteriene sunt: A. Priveaza bacteriile de anumite cerinte metabolice C. C. Flora gram-negativa C. Bacili gram-negativi fara o orientare specifica C. Flora gram-pozitiva B. Coci E. Endotoxine D. B. Metaboliti toxici cu greutate moleculara mica E. 6 Aderenta prin receptori de suprafata specifici sau enzime Aderenta prin mecanisme hidrofile Aderente prin structuri bacteriene specializate Aderenta prin mecanisme hidrofobe Aderenta prin mechanism electrostatic 8/106 *In componenta matricei placii bacteriene intra: C A. Produc acizi lactici Placa dentara tanara contne: A. Enzimele litice B. Impiedica aderenta bacteriana B. Saruri de potasiu C. Actioneaza toxic asupra bacteriilor D. Bacili gram-negativi cu orientare specifica D. Celule fagocitare E. Metaboliti toxici cu greutate moleculara mare Factorii imunitatii nespecifice prezenti in saliva au urmatoarele caracteristici: A.

Contine un numar mare de bacterii flagelate si spirochete B. Lipopolizaharidul atasat membranei exterioare a peretelui celular C. Lizozimul. si sistemul peroxidaza E. Are aspect characteristic de “perie cu tepi” Mecanismele directe de patogenitate bacteriana sunt: A. Hidrogen sulfurat D. Exototinele B. Integritatea anatomica a epiteliului jonctional B. Prezenta exotoxinelor E. Leucocitele din lichidul santului gingival B. Nu au un rol semnificativ in protectia fata de bolile parodontale In lichidul santului gingival sunt prezenti factorii de aparare cum sunt: A. Sunt prezenti doar in saliva B. Hialuronidaza Apararea nespecifica in parodontopatii este asigurata de: A. Prezenta anticorpilor din clasa IgG in procent ridicat *Speciile bacteriene producatoare de leucotoxina distrug: A. Se extinde pana in zona jonctiunii gingivo-dentare C. Dimetilsulfit E. Acid butiric B. lactoferina si sistemul peroxidaza D. Factori umorali prezenti in lichidul santului gingival C. Sunt reprezentati de lizozim. Aderenta si colonizarea bacteriana subgingivala B. Antigenele de invelis E. Bacteriile din aceasta zona nu mai pezinta matrice D. Endotoxinele ABC 8/111 13 ABD 8/120 -121 14 A 8/122 15 ABCD 8/122 16 ABCE 8/125 17 BDE 8/125 18 CE 8/126 Page 204 . lactoferina. Bacterii flagelate si spirochete 12 Placa bacteriana subgingivala asociata epiteliului santului gingival are urmatoarele caracteristici: A. Sunt prezenti in saliva si in lichidul gingival C. Invazia bacteriana in tesuturile parodontale C. Factori umorali prezenti in punga parodontala D. epiteliul gingival Factorii ce pot contribui la distructiile tisulare produsi de catre metabolitii bacterieni sunt: A. Bacteriile din aceasta zona au o orientare specifica E. Factori celulari din tesut Factorii umorali de aparare antibacteriana: A.E. Macrofagele D. Amine C. Actiunea nociva a unor factori sintetizati si eliberati din celula bacteriana E. Sunt prezenti doar in lichidul gingival D.

9 zile E. Celule polimorfonucleare E. Actinobacillus actinomycetemcomitans C. 7 zile dupa o igiena orala defectuaosa B. Se coreleaza cu gingivita bacteriana generalizata C.C. Prevotella melaninogenica *Inflamatia gingivala se instaleaza in mod experimental pe model la un interval de: A. 10-14 zile D. Efectul distructiv se datoreaza endotoxinelor elaborate E. 7 saptamani dupa tratament E. Elastaze D. 20-30 de zile Actinobacillus actinomycetemcomitans are urmatoarele caracteristici: A. Porphyromonas gingivalis B. 4 saptamani dupa tratament C. 8-10 luni dupa tratament B. Factori antifagocitari ABC 8/126 20 CDE 8/127 21 C 8/130 22 BCE 8/130 23 B 8/111 24 ACE 8/112 25 BCD 8/114 Page 205 . 8-12 luni dupa tratament D. In procent mai mic anticorpi din clasa IgM C. Hialuronidaze E. Endotoxinele bacteriene D. 4-6 luni dupa tratament Urmatoarele bacterii sintetizeaza cantitati mari de proteine de soc termic: A. Anticorpi din clasa IgM in procent ridicat E. Se coreleaza cu parodontopatia juvenila B. Produsele metabolice bacteriene C. 10-21 de zile dupa o igiena orala defectuoasa C. Bacteriile opsonizate B. Anticorpi din clasa IgG in procent ridicat 19 Complementul din lichidul gingival este activat de : A. Complementul extravazat din ser D. Leucotoxina B. Efectul distructiv se datoreaza exotoxinei elaborate (leucotoxina) Efectul patogen al bacteriei Porfhyromonas gingivalis este dat de: A. Eikenella corrodens D. Macrofage Macrofagele elaboreaza enzime cu rol distructiv tisular cum sunt: A. Se coreleaza cu parodontopatia rapid progresiva la adult D. Treponema denticola E. Factorul de necroza al tumorilor *Titrurile de anticorpi au o tendinta de scadere treptata intr-un interval de: A. Anticorpi din clasa IgG B.

Spirochete Tartrul supragingival : A. Fosfat octocalcic (31%) D. Colagenaza 26 Tartrul dentar : A. DIAGNOSTICUL ÎMBOLNĂVIRILOR GINGIVO-PARODONTALE (8. Are o consistenta crescuta C. Celule epiteliale descuamate D. Wiltokita (21%) C. neregulata D. Este un complex organo-mineral C. Amestec de bacterii E. Brusita (9%) BE 8/137 27 B 8/138 28 D 8/138 29 DE 8/138 30 BDE 8/140 Page TEMA NR. Are o culoare alb-galben E. Bacili D.C. Bacterii filamentoase cu orientare in unghi drept E. Endotoxina lipopolizaharidica E. Contine si componente organice *Structura tartrului este dominate de : A. Leucocite *In zona supragingivala a tartrului domina urmatoarele tipuri de bacterii : A. 44. Complexe polizaharide-proteine B. Factori leucopenici D. Adera numai de suprafetele dentare D. Este dispus sub forma unor depozite lamelare cu suprafata dura . Coci C. Imediat dupa depunere se disloca cu usurinta Componentele anorganice ale tartrului supragingival au urmatoarea structura cristalina: A. Hidroxiapatita (68%) B. Are o culoare maro inchis B. pag 189-201) – 8 intrebari 206 . Bacterii filamentoase fara o orientare specifica B. Contine numai substante minerale E. Este un complex anorganic B. Cristale anorganice de tip apatita C. Hidroxiapatita (58%) E.

se asociază frecvent cu boli generale C. leziunile distructive afectează parodonțiul de susținere B. diabet. gingie mărită de volum C. 1 Semnele clinice ale parodontitei marginale cornice tipice pot fi: A. Intrebare crt. B. halena. singerare gingivala produsă cu ușurință ADE 8/195 3 8/196 4 C 8/194 5 B 8/193 6 ABE 8/192 7 ABCD 8/191 Page 207 . E. Parodontitele agresive: A. pungi parodontale E.Nr. inflamaţie gingivală B. joncțiune gingiva-dentară integră B. eroziuni ale epiteliului sulcular C. distrucţii de colagen mai reduse ca în parodontita adultului D. bogat infiltrate limfocitar T Aspectul clinic in gingivita indusă de placa bacteriană prezinta urmatoarele semne: A. infiltrat inflamator predominant plasmocitar E. tulburări neuro-vegetative D. mobilitate patologică prin edem B. creşte mobilitatea dinţilor D. este cauzată genetic C. mobilitate dentară accentuată C. disjuncția gingiva-dentară se realizează rapid E. lichen plan. speciile microbiene cel mai frecvent întâlnite sunt Actinobacillus actinomycetemcomitans și Porphyromonas gingivalis *Gingivitele descuamative apar în: A. sarcină. pungi adevărate E. sclerodermie *În gingivitele din cursul tratamentelor cu antagoniști de calciu: A. sângerări gingivale D. evoluția este în general lent progresivă E. culoare roz-palidă a gingiei marginale D. C. medicamentele au acțiune primară asupra gingiei Semnele histopatologice în gingivite sunt: A. ADE 8/194 În parodontita marginală cronică diagnosticul se pune pe baza următoarelor ABD criterii: A. apare după vârstă de 35 ani D. sunt frecvent circumpubertare B. depozite mari de placă și de tartru 2 Răspuns Pag.

Actinobacillus actinomycetemcomitans E. BOX şi MC CALL descriu următoarele forme de îmbolnăviri: A. paradentosis prin lipsă ocluzală D. boli inflamatorii: paradentite B. periodontoza avansată Răspuns Pag. 205-219) – 20 intrebari Nr. Treponema Denticola D. manifestări degenerative ale ţesutului conjunctiv C. E. Porphyromonas gingivalis TEMA NR. 45. parodontita rapid progresivă În categoria îmbolnăvirilor parodontale apărute în condiţii degenerative sunt incluse: A. atrofia presenilă B. CLASIFICAREA BOLILOR PARODONTIULUI MARGINAL (8. gingivozele E. periodontite simple C. C. paradentita marginală superficială 2 În grupul de afecţiuni intitulate paradentosis. paradentita marginală profundă E. paradentosis prin traumă ocluzală C. elastazelor C. atropfa alveolară difuză E. parodontita marginală cronică superficială D. paradentoma În 1940.B. gingivite acute şi cronice B. Becks. AB 8/206 ABCD 8/206 3 AB 8/208 4 ABC 8/208 Page 208 . în 1929 include: A. gingivoze de cauză sistemică B. pag. 8 modificări de culoare . Intrebare crt. 1 Cea mai veche clasificare a bolilor parodontale cuprinde A.modificări de volum Pierderea texturii de "gravură punctată" Frecvent dureri în mod spontan CE 8/199 Testul BANA se bazează pe depistarea: A. D. metaboliților toxici B. boli distrofice cu inflamaţie redusă C. paradontite de cauză sistemică D.

paradentita marginală incipientă B. leziuni care apar in SIDA D. în 1951 descrie: A. gingivita marginală cronică B. în 1955 propune clasificarea: A. parodontita lent progresivă a adultului B. în 1950 clasifică bolile parodontale în: A. parodontita ulceronecrotică În 1996. parodontite B. gingivostomatita acută herpetică E. afecţiuni gingivale B. periodontite agresive ABC 8/208 6 ABCD 8/209 7 A 8/209 8 ABC 8/209 9 ABCD 8/210 10 ABDE 8/210 11 ABCD 8/211 Page 209 . paradentita hipertrofică C. CARRANZA JR descrie următoarele forme de îmbolnăvire parodontală. sistemice E. tip gingivită: A. paradentita localizată E. parodontita rapid progresivă precoce E. parodontita medie D. parodontita rapid progresivă a adultului C. sindrom periodontal *CARRANZA. parodontita juvenilă E. infecţioase (granulom piogen) B. periodontite cronice C. medicamentoase D. parodontitele sunt clasificate în: A. endocrină (sarcină) C. parodontita superficială C. gingivite hiperplazice D. paradentita descuamativă D. gingivite cronice În 1996.D.. gingivita acută ulcero-necrotică C. parodontome D. parodontoze C. gingivite acute E. Academia Americană de Parodontologie propune clasificarea: A. parodontita complexă E. traumatice PUCCI. sindromul periodontal inflamator superficial şi profund B. parodontita agresivă ARPA. parodontită lent progresivă După Carranza Jr. parodontita prepubertară 5 Hiperplaziile gingivale au cauze diferite: A.

candidoza gingivală generalizată E. alimente şi aditivi alimentari E.P. gingivite din deficienţa acidului ascorbic Leziunile gingivale neinduse de placă sunt: A. ape de gură D. gingivita asociată de sarcină D. cardiopatia ischemică C. sindrom Down B. parodontoze 12 *Periodontitele şi manifestările bolilor sistemice. asociate în tulburările hematologice sunt cele din : A. periodontite agresive După Armitage. injurii termice A 8/213 13 ABCD 8/213 14 ABCD 8/211 15 ABCD 8/211 16 ABC 8/214 17 ABCD 8/215 Page 210 . sindromul Chediak-Higaschi D. sindrom Papillon-Lefevre C.A. leucemia Afecţiunile gingivale asociate sistemului endocrin sunt: A. periodontite şi manifestări ale unor boli sistemice E. leziuni asociate cu Treponema pallidum C. leziunile gingivale induse de placă sunt: A. candidoza gingivală E. gingivite asociate cu ciclul menstrual C. gingivite asociate cu sarcina D. gingivita ulcero-necrotică B. pastă de dinţi C. sindrom Down E. sindrom Cohen E. neutropenia dobândită B. după A. gingivostomatita herpetică primară D. gingivite asociate cu pubertatea B. gingivite asociate diabetului zaharat E. materiale de restaurare B.D. leziuni asociate cu Neisseria gonorrhea B. în 1999. sindrom Cohen Tulburările genetice asociate bolilor parodontale sunt: A. accident vascular cerebral D. gingivita asociată de pubertate C. fibromatoza gingivală Reacţiile alergice gingivale pot fi la: A.

acantoza in stratul spinos Răspuns Pag. sexul Gingivitele hiperplazice ca efect al unor medicamente sunt: A. 1 *Gingivita hiperplazica (fibromatoasa) ereditara se mai numeste si. cu exceptia: A.18 În gingivite este afectat numai parodonţiul de înveliş. gingivita prin utilizarea contraceptivelor E. gingivita prepubertara 2 *Se descriu gingivite descuamative dupa administrarea de. gradul de afectare al structurilor parodonţiului marginal C. cu exceptia: A. corionul gingival C. FORME CLINICE . aminofenazona E. saruri de au si ag C. epiteliul B. fibromatoza gingivala ereditara D. gingivita hiperplazică prin hidantoină B. antibiotice B. distrofia E. gradul de manifestare al inflamaţiei D. mecanismul de producere al bolii parodontale B. E 8/245 B 8/248 Page 3 A 8/249 211 . in pemfigus se constata urmatoarele manifestari gingivale: A. gingivita hiperplazică prin ciclosporine D. gingivita prin antagonisti de calciu C.SIMPTOMATOLOGIE IN GINGIVITE PARODONTITE MARGINALE (8. fibromatoza familiara congenitala E. respectiv: A. Intrebare crt. sistemul ligamentar supra-alveolar D. gingivita ulcero-necrotică ABC 8/217 19 ABC 8/217 20 ABCD 8/218 TEMA NR. pag 221-280) – 40 intrebari Nr. 46. sistemul ligamentar profund E. salicilati *Histopatologic. citostatice D. gingivomatoza B. osul alveolar Criteriile de clasificare ale Catedrei de Parodontologie Bucureşti: A. elefantiazis gingival C.

15% B. cu exceptia: A. 30% C. Fusobacterium nucleatum D. angiomatoza bacilara *Gradul de retractie gingivala poate fi influentat de mai multi factori. malpozitii dentare C. intre 3 si 80% E. D. epiteliomul D. bruxismul D. hiperkeratoza excesiva a epiteliului aspect papilomatos al jonctiunii corio-epiteliale prezenta a numeroase fibre de oxytalan distructii intinse ale fibrelor de colagen din structura ligamentelor supraalveolare si periodontale B 8/241 4 *Incidenta hiperplaziei gingivale la bolnavii tratati cu ciclosporine este de cca: A. carcinomul 5 C 8/258 6 B 8/270 -2 7 D 8/275 8 A 8/273 -4 9 A 8/278 Page 212 . obiceiuri vicioase *Lipsa contactului ocluzale se poate manifesta prin: A. cresterea grosimii ligamentului periodontal C. Veionella parvula E. reducerea grosimii ligamentului periodontal B. Capnocytophaga C. melanomul malign E. 45% *Microorganismele implicate in etiologia parodontitei marginale rapid progresive sunt: A. osteita a corticalei interne a crestei alveolare C.B. fibromul gingival B. C. bride cu insertie joasa E. radioopacitate crescuta a osului alveolar D. cu exceptia: A. cu exceptia: A. senzatii de arsura a mucoasei orale B. intre 3 si 85% D. Treponema denticola *Manifestarile orale la bolnavii cu SIDA cuprind. radioopacitate normala a osului alveolar E. reticulosarcomul C. impactul alimentar cu actiune directa B. Actinomyces naeslundii B. E. hiperpigmentatii ale mucoasei orale D. veruci orale E. cresterea spatiului dento-alveolar *Afectiunile tumorale maligne gingivale cuprind.

0. 14 ani C 8/268 -9 11 B 8/252 12 E 8/248 13 B 8/246 14 D 8/242 15 E 8/230 16 D 8/258 Page 213 . sifilis.5 – 2 cm D. 5 mm *In gingivita hiperplazica (fibromatoasa) ereditara.5 mm D.1 – 1 cm B. sarat si acru *Parodontita agresiva.2 – 1 cm C. pericoronaritele E.arcinom 10 *SLOTS si RAMS descriu in parodontita refractara la tratament. Capnocytophaga E. polimorf *Gingivita ulcero-necrotica prezinta urmatorii factori favorizanti: A. acru C. acru si dulce E. vezicula. 2 mm B. prundis C. tumori maligne si benigne D. suprafata gingiei are aspect de: A. B2. tumoral E. tbc C. dulce D. Selemonas noxia C. 0. feriga D. urmatoarele microorganisme: A. traumatismul indirect al gingiei *Gingivita si gingivostomatita din menopauza se caracterizeaza prin senzatii anormale de gust: A. coaja de portocala B. sarat B. 0. B6. C B.5 cm *Leziunea de baza in gingivitele descuamative. 0.2 cm E. Actinomyces naeslundii *Dimensiunile aftelor mici variaza intre: A. anemii. 2. Enterobacteriacee D.1 – 0.4 – 2. are dimensiuni de pana la: A. rapid progresiva prezinta maximum de incidenta in jurul varstei de: A. Specii de streptococi B. deficitul de vitamine B1. 0. 3 mm C. 1 cm E.

albinism E. activarea policlonala a limfocitelor b C. modificari ale chemotactismului neutrofilelor fata de levuri B. de unde poate descinde pe cai nervoase in conditii favorizante prin. boala MOELLER-BARLOW A 18 8/251 19 C 8/225 20 B 8/258 21 AE 8/245 22 ABC 8/255 Page 214 . C. producerea de autoanticorpi fata de neutrofile E. expunere la soare sau la frig B. alterari ale functiilor fagocitelor D. tulburari gastrointestinale si cardiovasculare D. 17 20 ani 14-20 ani 30-35 ani 35-40 ani 8/244 -5 *Factorii favorizanti ai pericoronaritelor cuprind. tulburari ale fagocitelor *In patogenia parodontitei agresive. vaccinari E. traumatisme D. hipoplasticitatea pielii si a articulatiilor B. D. persistenta unui lambou de mucoasa care acopera total suprafata ocluzala a molarului in curs de eruptie sau partial inclus E. rapid progresive au fost incriminate mecanisme ca: A. cu exceptia: D A. gripa. persistenta unui lambou de mucoasa care acopera partial suprafata ocluzala a molarului partial inclus *Virusul herpetic supravietuieste la nivelul ganglionilor nervosi. sindromul PLUMMER-VINSON B. persistenta unui lambou de mucoasa care acopera partial suprafata ocluzala a molarului in curs de eruptie C.B. formarea de pungi parodontale in zona molarului de minte D. formarea unui exsudat purulent deasupra capusonului mucozal Parodontita pubertara poate fi asociata cu boli si tulburari genetice. producerea de autoanticorpi fata de elastin Simptomatologia acuta a pericoronaritelor cuprinde urmatoarele simptome. malpozitia dentara B. pseudotumori cutanate C. cu exceptia: A. hiposalivatie B. adenopatie D. cu exceptia: A. cu exceptia: A. stare generala alterata E. hepatita epidemica *Sindromul EHLERS-DANLOS se caracterizeaza prin: A. E. halena C. ciclu menstrual C.

sindromul COHEN 23 Sunt implicate in etiologia parodontitei juvenile: A. a V-a D. boala ADDISON si boala BOURNEVILLE B. fosfataza alcalina B. dupa iradieri masive sau reduse D. Campylobacter rectus B. tumori benigne C. a II-a B. Eubacterium nucleatum D. sarcina si utilizarea contraceptivelor C. Porphyromonas gingivalis E.C. distructiv pentru epiteliul si corionul gingival sunt: A. Prevotella intermedia D. a III-a C. a VI-a E. elastaza Semnele clinice ale gingivitei de sarcina se accentueaza din luna: A. Spirochete E. Capnocytophaga C. Capnocytophaga sputigena Conditiile favorizante ale transformarii Candidei albicans in intr-un microorganism agresiv. hipertiroidismul D. SIDA Sunt implicate in producerea gingivitei de pubertate: A. scaderea rezistentei organismului in urma tratamentului unor tumori maligne cu citostatice si doze reduse de radiatii E. sindromul EHLERS-DANLOS E. leucemii B. Mycoplasma B. se mentin constant Trombocitopenia secundara apare in: A. boala BOURNEVILLE D. citocromoxidaza E. intoxicatii cu benzen E. pepsina D. fosfataza acida C. tratamentul cu Dilantin Semne obiective in gingivita si gingivostomatita ulcero-necrotica: ADE 8/256 24 BE 8/252 -3 25 BC 8/227 26 ABDE 8/223 27 AB 8/229 28 AD 8/236 29 CDE 8/243 Page 215 . Aggregatibacter actynomicetemcomitans „Leziunea avansata” in parodontita marginala cronica prezinta din punct de vedere histochimic cresterea nivelului si activitatii: A. Treponema denticola C.

molarii primi superiori si inferiori C. feston mccall si hipoestezie D. hipersalivatie E. molarii secunzi superiori si inferiori B. E. pungi parodontale adevarate B. tumori benigne E. incisivii superiori D. afte bucale si genitale B. incisivii inferiori si superiori E. fumatul excesiv In boala BEHÇET se intalnesc: A. hiposalivatie Gingivita alergica se poate produce ca o reactie alergica la: A. D. gingivostomatita ulcero-necrotica C. hiperestezie 31 AB 8/246 32 ABC 8/252 33 BCD 8/257 34 AD 8/257 35 DE 8/267 Page 216 . 30 halena fetida intensa limitarea deschierii gurii prin trismus hipersalivatie vascoasa rigiditatea fetei papile interdentare cu „aspect decapitat” BC 8/245 Complicatiile pericoronaritelor sunt: A. hiperestezia dentinara E. formarea de abcese parodontale in formele incipiente de imbolnavire Semnele leziunilor de tip distrofic sunt: A. feston McCall E. condimente E. edem laringian D. retractie gingivala cu semne de inflamatie papilara si a gingiei fixe reduse B. incisivilor si caninilor D. pungi parodontale false C. fisuri STILLMAN si hipoestezie C. caninii superiori si inferiori Principalele semne de imbolnavire in parodontita juvenila sunt: A. dulciuri cu alune D. C. arterite D. adenopatie Forma localizata a parodontitei juvenile se caracterizeaza prin semne clinice in urmatoarele zone: A.A. migrari patologice ale primilor molari. extractul de Sapota Zapotilla B. B. tromboflebite C. unele componente din pastele de dinti C. gingivita fibromatoasa B.

gingivita generalizata Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza: A. se numesc „perle epstein” cand sunt situate de-a lungul crestelor alveolare D. b B. apare mai frecvent dimineata si se accentueaza prin miscarile masticatorii D. 217 . durerea este localizata B. durerea este localizata sau generalizata Parodontita marginala cronica profunda lent progresiva prezinta urmatoarele semne clinice subiective: A. 47. „nodulii lui BOHN” provin din resturi ale lamei dentare Formele clinice ale gingivitei cronice cuprind: A. manifestari psihice anxios-obsesive exagerate C. care cuprinde papila interdentara si marginea gingivala libera. sangerari gingivale la masticatie ABD 8/260 37 BC 8/263 38 ADE 8/227 39 ABE 8/224 40 CDE 8/224 Page TEMA NR. mobilitate patologica de gradul 2 sau 3 E. dureri intense la periaj si in timpul masticatiei alimentelor dure C. tulburari de fonatie in special legate de articularea fonetica a consoanelor t. la nou-nascuti sunt situate pe linia mediana a boltii palatine B. intensitate medie E. tulburari de masticatie D. d. papilita B. parodontita marginala cronica superficiala se caracterizeaza prin: A. senzatie de usturime D.36 Subiectiv. apare mai frecvent dimineata si dispare dupa cateva miscari de masticatie C. semne de inflamatie gingivala mai accentuate fata de parodontita marginala cronica superficiala Chisturile gingivale: A. prurit gingival intens B. gingivita difuza. fara afectarea gingiei fixe D. care cuprinde doar marginea gingivala libera E. gingivita marginala C. se numesc „nodulii lui BOHN” cand sunt situate de-a lungul crestelor alveolare E. gingivita difuza. la nou-nascuti sunt situate la numai in 1/3 superioara a gingiei vestibulare C. sangerari gingivale la periaj E.

abcesul lojii sublinguale E. stimularea nervoasa prin eliberarea unor glicoproteine in cursul agresiunilor pulpei dentare D. pag 283-286) – 8 intrebari Nr. poate aparea si spontan *Urmatorul factor este esential in producerea hiperesteziei dentinare: A. contact cu alimente solide sau lichide C. toate de mai sus *Mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt: A. contact cu alimente acre sau dulci B. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale. parodontite apicale subacute sau cronice 2 Urmatoarele afirmatii despre abcesul parodontal marginal sunt adevarate: A. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare B. necroze pulpare C. PROGNOSTIC SI COMPLICATII ALE PARODONTOPATIILOR (8. 1 Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt: A. pulpite acute totale B.EVOLUTIE. este insotit de modificari radiologice ale osului alveolar D. hiperestezia dentinara D. prezenta placii bacteriene C. contact cu peria de dinti E. stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei. apar în 1/3 medie a suprafetelor dentare B. stimularea prelungirilor odontoblastice din canalele radiculare C. datorita stationarii excesive lichidului dentinar prin tubii dentinari E. BCE 8/283 ACD 8/283 -284 3 A 8/285 4 ABD 8/285 5 B 8/285 6 BCDE 8/285 Page 218 . depozite de tartru depuse la coletul dintilor E. Intrebare crt. apar la coletul dintilor Răspuns Pag. efectuarea detartrajului ultrasonic Lacunele cuneiforme: A. fenomenul de fermentatie acida a detritusurilor anorganice depuse pe suprafetele ocluzale D. cind drenajul pe cale naturala este redus sau blocat E. nici unul din cele enuntate Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii: A. este o complicatie a parodontitelor marginale cronice B. contact cu alimente calde (cel mai frecvent) D. este localizat numai vestibular C. prezenta peliculei dobindite B.

1 *Tratamentul initial al gingivitelor si parodontitelor marginale consta in: A. debridare gingivala B. restaurari odontale E. indemni de carie B. reprezinta o lipsa de substanta 7 In abcesul parodontal marginal: A. tratament mecanic al suprafetelor radiculare accesibile D. indepartarea placii bacteriene prin periaj C. reechilibrare dento-ocluzala B. tratamentul complicatiilor acute D. apar mai frecvent vestibular D. percutia transversala a dintilor limitanti este mai dureroasa decat cea verticala *Simptomele obiective in abcesul parodontal marginal nu cuprind: A. tratamentde bioreactivare 2 *Mijloacele prin care pacientul realizeaza igienizarea sunt: A. C 8/289 B 8/292 Page 3 C 8/293 219 . detartraj subgingival *Dezavantajele periilor dentare cu peri naturali sunt A. consistenta abcesului este moale. dintii limitanti sunt indemni de carie C. 48. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt pozitive numai la percutia in ax D. Intrebare crt. TRATAMENTUL GINGIVITELOR SI PARODONTITELOR MARGINALE (8. tumefactie circumscrisa cu dimensiuni variabile de la 1-2 mm pina la 1. mucoasa acoperitoare este lucioasa. dintii limitanti sunt. apar frecvent adenopatii locoregionale E. violacee D. consistenta abcesului palatinal in primele faze este mai ferma ADE 8/284 8 C 8/284 TEMA NR.5 cm B.C. depresibila E. 288-374) – 20 intrebari Nr. sunt suple si se adapteaza la suprafetele dentare si gingivale Răspuns Pag.granitata. tratament ortodontic C. detartraj supragingival E. in general. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt negative C. au forma triunghiulara cu baza spre exterior si virful spre axul longitudinal al dintelui E. pag.

aplicarea de paste cu antibiotice D. determina modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar D. aplicarea unui program special. debridarea parodontala prin indepartarea placii bacteriene B. E. tratamentul antimicrobian E. este un agent antimicrobian foarte activ B.tartrului. detartrajul supragingival C. sa fie simplu C. urmareste prevenirea recidivelor C. sa fie instituit cat mai precoce B. 4 nu produc lezari gingivale se degradeaza mecanic in timp relativ scurt nu retin apa si detritusurile organice flexibilitatea crescuta C 8/292 *Dezavantajele clorhexidinei sunt urmatoarele: A. D. tratamentul initial este singurul aplicat Igienizarea efectuata de catre medic urmareste: A.individualizat *Prin igienizare se intelege: A. tratamentul este individualizat de la caz la caz E. sa prezinte o schema generala pentru un grup de pacienti *In parodontita marginala cronica superficiala se recomanda ca tratament: A. ca un ansamblu de manopere ce pot fi realizate doar de catre pacient 5 A 8/288 6 D 8/289 7 BE 8/290 8 D 8/291 9 A 8/292 Page 220 . actiuni ce vizeaza impiedecarea aparitiei inflamatiei parodontiului profund C. sa prezinte pauze mari intercalate intre perioadele de tratament E. determina sangerari gingivale *Tratamentul gingivitelor si parodontopatiilor marginale trebuie sa: A. C.in timp E. rezolvarea formelor incipiente de imbolnavire ale parodontiului marginal B. tratamentul pierderii osoase D. impiedecarea aparitiei gingivitelor cronice si a parodontitelor marginale E. nu este necesara suprimarea microulceratiilor C. dezvolta rezistenta din partea bacteriilor . actiuni terapeutice de indepartare a placii bacteriene. sa fie cat mai ieftin D. simpla indepartara a factorilor locali este suficienta B. detartrajul subgingival professional *Profilaxia primara a inflamatiei parodontiului marginal urmareste: A.detritusului organic si cementului necrotic B.B. nu se recomanda biostimularea D. inhiba formarea placii bacteriene C.

actionand ca agenti tensioactivi D. Sonde parodontale E. sanguinarina *Fluorurile au un efect antimicrobian prin urmatoarele mecanisme. Chiuretajul radicular E. Au doua muchii taioase B. peria se aplica in unghi 45grade fata de axul lung al dintelui C. cu exceptia: A. Sunt active in toate zonele si suprafetele radiculare D. Suprafata faciala se situeaza la un unghi de 90 de grade fata de axul longitudinal al primei parti pasive C.antimicrobiene E. diminuarea energiei de suprafata a smaltului. reducerea glicolizei B. Detatrajul supragingival C. Chiuretajul tesutului de granulatie E 8/296 11 B 8/304 12 E 8/331 13 D 8/309 14 E 8/314 15 B 8/316 Page 221 . triclosan E. creste fixarea proteinelor la hidroxiaapatita *Instrumentele manuale de detatraj cuprind urmatoarele. se adapteaza cel mai bine pe supraftele curbe ale radacinii *Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt urmatoarele. formaldehida si fluoruri D. este indicata persoanelor sanatoase E. ataca enzimele microbiene E. Detatrajul subgingival din pungile parodontale D. Chiurete D. nu include chiuretajul radicular 10 *Periajul dentar prin tehnica Bass are urmatoarele caracteristici. Partea activa. substante abrazive 95% C. inhibarea formarii stratului polizaharidic sintetizat de celulele microbiene C.D. nu este o metoda usor de invatat *In compozitia pastelor de dinti intra urmatoarele. substante abrazive 30-35 % B. Razuse *Caracteristicile chiuretelor Gracey sunt: A. are potential traumatic D. Seceri B. cu exceptia: A. mai putin: A. cu exceptia: A. mai ales in treimea terminala sau frontala. Sunt chiurete universale E. mai putin: A. vizeaza santul gingival B. nu utilizeaza substante medicamentoase . Sapaligi C. unele substante cu actiune antimicrobiana: clorhexidina. Detatrajul santului gingival B.

Bolnavi cu boli infectioase. Se foloseste in paste de dinti A 8/325 17 B 8/329 18 A 8/329 19 C 8/330 20 A 8/331 TEMA NR. Solutii pentru clatirea gurii cu 0. Efecte secundare mai accentuate decat ale clorhexidinei C. Prevenierea depunerii placii microbiene B. Puratori de stimulator cardiac E. Hiperestezie dentara accentuata D. 49. Folosita in combinatie cu saruri de potasiu E. Reduce depunerea de placa cu 30-80% *Compusii de amoniu cuaternar: A. Nu dau senzatie de arsuri linguale D. IMOBILIZAREA DINTILOR PARODONTOTICI (8. Intrebare crt. Eficienta mai mare decat a CHX C. Periochip *Indicatiile folosirii clorhexidinei sunt urmatoarele: A. Geluri 2% C. pag 427-461) – 30 intrebari Nr. Abcese vestibulare E. Bolnavii cu diabet zaharat neechilibrat B. Determina iritatii ale mucoaselor B. Geluri 0.16 *Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete NU sunt urmatoarele: A. contagioase C. Stimularea depunerii placii microbiene C. Are actiune antiseptica slab eficienta asupra placii microbiene B.05% CHX B. Copii mici *Produse care contin CHX pentru uz stomatologic sunt urmatoarele. A 8/427 Page 222 . 1 *Imobilizarea dintilor parodontotici: Răspuns Pag. Risc pentru aparitia leziunilor precanceroase la nivelul cavitatii bucale D. Epulis gingival *Sanguinaria: A. Nu dau coloratii ale dintilor E. cu exceptia: A.2% D. Lacuri de protectie E. Parodontite apicale D.

este mai mare recesiunea C. de fortele sagitale sub un unghi C. reprezinta o masura profilactica D. imobilizarea sa includa numarul minim suficient de dinti B. cat mai aproape de marginea incizala sau de suprafata ocluzala C. principiul bio-mecanic B. angrenarea multidirectionala D. realizarea poligonului de sustinere C. este contraindicata la persoanele cu diabet zaharat 2 *Imobilizarea dintilor parodontotici este cu atat mai eficace cu cat: A. restabilirea functiei masticatorii Care dintre urmatoarele reprezinta princii de imobilizare? A. extinderea maxima Care dintre urmatoarele reprezinta avantaje ale sistemelor mobile de imobilizare: A. sistemuld de imobilizare trebuie sa permita o buna intretinere prin autocuratire si igiena artificiala C. se pot corecta unele defecte aparute in cursul purtarii lor C 8/429 3 DE 8/429 4 B 8/431 5 BCD 8/431 -2 6 CDE 8/428 -9 7 ADE 8/432 Page 223 . poligonul de imobilizare este mai mic Caninii sunt deplasati: A. locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare E. in treimea coronara a radacinii D. la nivelul cingulumului B. apartine timpului protetic curativ-corectiv C. poligonul de imobilizare este mai mare D. se realizeaza in exclusivitate la tineri E. realizarea sistemului de imobilizare trebuie sa respecte organul pulpar D. restabilirea integrala a functiilor aparatului dento-maxilar E. cat mai aproape de hypomoclion Care dintre urmatoarele afirmatii apartin principiului biologic al imobilizarii dintilor parodontotici? A. constituie un mijloc terapeutic de echilibrare functionala in cadrul tratamentului complex al parodontopatiilor B. de fortele verticale cu o directie perpendiculara pe planul sagital B. de fortele orizontale D. cat mai departe de marginea incizala sau de suprafata ocluzala E. dintii sunt mai putin mobili B. de fortele transversale cu o directie oblica la cca 450 fata de planul frontal *Angrenarea dintilor mobili trebuie sa se realizeze: A. mobilitatea dintilor este mai crescuta E. de fortele transversale cu o directie oblica la cca 450 fata de planul sagital E.A.

la dintii cu pungi parodontale foarte profunde care ajung pana in zona parodontiului apical D. starea organului pulpar D. 8 exercita asupra parodontiului microtraumatisme repetate sunt costisitoare pret de cost scazut nu necesita prepararea dintilor AC 8/432 Care dintre urmatoarele reprezinta dezavantaje ale sistemelor mobile de imobilizare: A. la dintii cu procese periapicale C. dento-dentara 9 CDE 8/434 10 BC 8/435 11 ACD 8/435 12 CE 8/441 13 BCE 8/442 Page 224 . disponibilitatea financiara a pacientului C. nu se pot igieniza corespunzator Pentru a aprecia oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dintilor parodontotici trebuie luate in considerare o serie de circumstante: A. profilactic B. cand imobilizarea se va face cu dispozitiv de imobilizare mobil Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata in urmatoarele situatii: A. nu se pot combina cu o proteza mobila E. protezarea breselor edentate C. repozitionarea mandibulei fata de maxilar E.B. imobilizarea poate fi: A. la dintii cu modificari discrete de culoare. sistemul de imobilizare preconizat Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata in urmatoarele situatii: A. D. la pacientii varstnici Imobilizarea temporara este un procedeu terapeutic ce are drept scop: A. exercita asupra parodontiului microtrumatisme repetate B. grabirea vindecarii parodontale In functie de relatia dintre sistemul de imobilizare si dintii angrenati. necesita sacrificiu de substanta dentara C. redarea fizionomiei B. pulpa dentara prezinta o reactivitate scazuta evidentiata prin teste de vitalitate C. la dintii care au suferit traumatisme accidentale D. chiar daca raspund la testele de vitalitate E. determina solicitari nefiziologice D. E. gradul de imbolnavire parodontala a dintilor E. terapeutic pentru a opri in evolutie parodontopatia E. varsta pacientului B. restabilirea functionala D. C. la dintii cu procese carioase mari B.

pot dezvolta forte ortodontice C. pot apare forte de tensiune active care duc la: A. este realizata din materiale compozite D. are caracter temporar. 14 pericoronara intracoronara dento-parodontala extracoronara ACD 8/442 Imobilizarea semipermanenta: A. constituie factor de retentie pentru detritusurile fermentabile C. necesita activari periodice – surse potentiale de rupere a sarmei D. E. nu apar forte de tensiune active Dezavantajele imobilizarii prin ligatura de sarma sunt: A. protejeaza foarte bine partile moi invecinate: buze.5 mm diametru Sina MAMLOCK prezinta: A. necesita controale si reinnoiri periodice E. risc de fracturare a dintilor B. favorizeaza retentiile alimentare E. sarma de vipla de 0.B.25 mm diametru E. C. eruptii active C. risc redus de decimentare E. ingresiuni B. deplasari vestibulo-orale E. D. 2 pense hemostatice B. rezistenta C. 2 pense dentare C. de lunga durata B. nu dezvolta forte ortodontice D. este realizata din ligaturi metalice sau nemetalice Imobilizarea cu ligaturi nemetalice din fir de matase sau mase plastice: A. sunt vizibile B. are caracter temporar. poate aluneca spre cervical sau spre incizal Care dintre urmatoarele constituie instrumentar si materiale necesare imobilizarii prin ligatura de sarma in “8”? A. sarma de vipla de 0. se pot aplica atat frontal cat si lateral In cazul ligaturii de sarma care inglobeaza un numar crescut de dinti. risc crescut de percolare Care dintre urmatoarele reprezinta avantaje ale sistemelor de imobilizare 15 BD 8/442 16 ABCD 8/443 17 BCE 8/444 18 ACD 8/444 19 BCD 8/457 20 CE 8/460 Page 225 . obraji. limba B. de scurta durata C. ofera posibilitate de curatire si autocuratire ideale E. rigiditate deosebita D. torsionari D. lampita de spirt D.

se foloseste sarma de vipla rotunda cu diametrul de 0. se foloseste sarma de vipla cu diametrul de 0. se pastreaza vitalitatea dintilor B. descoperite a coroanelor dentare 21 La imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile.9 mm C. produce in timp accentuarea mobilitatii dentare D.pericoronare? A.25 mm E. componenta mobilizabilapoate fi reprezentata de: A. microbarele se fixeaza cu microsuruburi parapulpare E. nu exista riscul decimentarii deoarece fortele masticatorii nu actioneaza asupra nici unei portiuni libere. sunt reunite prin sudare B. conectorii dentari sunt reuniti prin bare transversale plasate sub punctul de contact Pentru imobilizarea cu anse de sarma in “U“ instracoronar si intraradicular: A. coroane telescopice B. se devitalizeaza dintii in prealabil Sistemul de imobilizare “Indenta Splint System”: A. microbarele se fixeaza cu microsuruburi intrapulpare dupa devitalizare ACDE 8/459 22 ABD 8/458 23 BC 8/458 24 BE 8/454 25 BCD 8/454 Page 226 . se aplica la nivelul dintilor frontali superiori B. realizata cu concursul laboratorului de tehnica dentara. este constituit dintr-un conector metalic oral B. se folosesc anse prefabricate din sarma de vipla D. se aplica la nivelul dintilor laterali C. se pot produce abraziuni cu modificarea rapoartelor ocluzale initiale E. este constituit din doi conectori dentari – vestibular si oral C. protejeaza dintii parodontotici fata de fortele care actioneaza in axul lor E. sunt plasate in apropierea parodontiului Aparatul de imobilizare ELBRECHT A. sunt flexibile D. permit inlocuirea dintilor lipsa D. rezistenta in timp la solicitarile functionale este mica C. coroane ¾ fixate printr-o sina orala cu pivoturi E. foloseste microbare de otel D. culise (sistemul ALDER) D. sunt turnate monobloc C. sunt rezistente E. butoni si capse C. pivoturi fixate in cilindri cu fund orb Aparatele de imobilizare formate din bare de incrustatii: A. rezistenta in timp la solicitarile functionale este mare B.

75 mm B. necesita continuitate la 1 mm sub punctul de contact *Sistemul anterior splint grid foloseste: A. Intrebare Răspuns Pag. necesita devitalizarea prealabila a dintilor C. 465-477) – 20 intrebari . urmareste obtinerea unor efecte ortodontice E. plase de material plastic prefabricate D.5 mm Gutierele din rasini acrilice auto. flancati obligatoriu de dinti ferm implantati D. necesita control periodic al imobilizarii si activarea acesteia BC 8/454 27 A 8/451 28 CDE 8/450 29 ABD 8/450 30 BCE 8/448 Nr. se aplica imobilizarilor cu materiale compozite B. se pot cimenta pe dinti D. foloseste sarma de vipla semirotunda cu diametrul de 2 mm E.2 mm B. 1 mm C. ORIENTARI TERAPEUTICE PRINCIPALE SI SCHEME DE TRATAMENT (8. 0.5 mm E. 1. o atela metalica turnata. pag. 0. pentru zona laterala. reticul de sarma cu latimea de minim 1 cm C.5 mm Principiul tensiunii controlate: A. A.26 Imobilizarea permanenta realizata in cabinet fara ajutorul laboratorului de tehnica dentara. sunt destinate imobilizarii temporare Pentru confectionarea gutierei din material acrilic transparent se folosesc folii de material termoplastic cu grosime variabila: A. este un principiu activ al unei imobilizari eficiente D. plase de material plastic sau reticul de sarma cu latime de 4-5 mm si grosime 0. sunt imobilizari de lunga durata C. sunt rigide E. sunt flexibile B. plase de sarma fabricate in laboratorul de tehnica dentara E. 50.sau termopolimerizabile: A. se aplica imobilizarilor prin ligaturi de sarma C. cu latime de 2 mm si grosime de 0. solidarizeaza unul sau mai multi dinti laterali mobili. Page 227 TEMA NR. necesita realizarea unui sant mezio-distal cu adancime de 2mm B.25 mm D. 0.

aplicaţii locale cu colutorii de antibiotice şi antiinflamatorii C. periaj profesional Tratamentul local al gingivitelor hiperplazice medicamentoase constă în: A. administrarea intravenos sau intramuscular de diazepam 0.010 g D. reducerea fenomenelor acute sau subacute B. îndepărtarea tartului supra şi subgingival B. detartraj supra şi subgingival D. antibioterapie E. operaţie cu lambou 2 *Tratamentul gingivitei de pubertate constă în: A. antibioterapie E. capul va fi aplecat înainte şi în jos C. evitarea zgomotelor E. depistarea factorilor locali B. clătiri cu soluţii antiseptice D. chiuretaj parodontal La bolnavii cu epilepsie se impun următoarele măsuri: A. pacientul va fi ferit de lovirea cu elemente dure B. debridarea gingivală D. se administrează prednison Tratamentul de urgenţă în GUN constă în: A. spălături bucale largi cu soluţii antiseptice B. 1 Tratamentul în gingivita cronică simplă. asigurarea unui ambient de linişte C. aplicarea unor aparate ortodontice În cazul declanşării unei crize epileptice se procedează astfel: A. gingivectomie localizată ABC 8/466 4 8/468 5 ABCD 8/468 6 ABC 8/468 7 ABD 8/469 Page 228 . detratraj supragingival E. tratament chirurgical cu adiţie de os D. şedinţele scurte cu schimbarea poziţiei şezând în clinostatism uşor oblic C. colaborarea cu medicul psihiatru B. necomplicată urmăreşte: A. operatii cu lambou E. radiografiile B. nu se administrează oxigen E. evitarea aglomeraţiei D. detartraj E. spălături cu soluţii antiseptice C. tratament antiviral ABCD 8/465 A 8/466 3 *În timpul sarcinii trebuie evitate: A A. aplicaţii de colutorii complexe cu antibiotice D.crt. instruirea pacientului asupra periajului corespunzător C. educarea gravidelor pentru igiena bucală corectă C.

tratament antimicrobian şi antiinflamator D. hiposulfit de sodiu C. cortizon D. vitaminoterapie D. antibioterapie F. spălături antiseptice abundente C. ceai de muşeţel D. Zovirax D. antibioterapie Tratamentul parodontitei marginale agresive constă în: A. soluţie de Romazulan E. aplicarea unui dren din meşă iodoformată E. RODILEMID. Tetraciclină B. propolis B. permanganat de potasiu C. NIVCRISOL-D Tratamentul parodontitei marginale cronice superficiale constă în: A. Negamicin B C. apă oxigenată Produsul NIVCRISOL-D ce se aplică pe mucoasa ulcerată conţine: A. Acyclovir E. tratament cu antibiotice ABCD 8/470 9 8/470 10 AD 8/471 11 CD 8/471 12 ABCE 8/471 13 ABCD 8/472 Page 229 14 ABCD 8/472 . tratament antimicrobian local D. debridare gingivală B. decapuşonarea chirurgicală la nivelul molarului de minte incomplet erupt B. chiuretajul in camp deschis a molarului semiinclus Spălăturile bucale în tratamentul gingivitei herpetice se realizează cu: A. detartraj C. antibiotice C. detartraj C. cloramină 3 %0 B. debridare gingivală B. tratament chirurgical E. Romazulan În tratamentul gingivitei herpetice se administrează: A. tetraborat de sodiu E. tetraciclină Medicaţia antivirală administrată în gingivita herpetică este: A. instilaţii de colutorii cu antibiotice D.8* Tratamentul preventiv al pericoronaritelor constă în: A A. aplicaţii locale cu Orthochrome E. soluţie injectabilă B.

periaj înainte de culcare C. medicaţie antivirală 15 În tratamentul retracţiilor gingivale. 51. parodontita apicală cronică AB 8/473 16 ABCD 8/475 17 ADE 8/475 18 ABCE 8/475 19 CDE 8/476 20 ABCD 8/477 Page TEMA NR. atingeri cu glicerină caldă C. periaj înainte şi după mese Tratamentul de urgenţă al abcesului parodontal marginal constă în: A. chiuretaj subgingival B. citrat de sodiu Bolile generale ce stau în atenţia medicului stomatolog sunt: A. epilepsia D. diabet C. aplicarea unei lame de dren E. îndepărtarea completă a plăcii bacteriene B. impregnări cu antibiotice E. operaţie cu lambou la pluriradiculari Tratamentul hiperesteziei dentinare se realizează prin: A. chiuretaj parodontal Tratamentul definitiv al abcesului parodontal marginal constă în: A. nitrat de potasiu E.E. spălare abundentă cu soluţii antiseptice D. penicilina V C. şedinţele de periaj se fac astfel: A. aplicaţii de solutie clorură de calciu Substanţe cu acţiune desensibilizantă în pastele de dinţi sunt: A. OCLUZIA DENTARĂ (pg. triamcinolon B. periaj obligatoriu seara după masă B. aplicarea unei lame de dren D. îndepărtarea exsudatului purulent C. 25 . leucemiile E. boli cardiovasculare B. aplicaţii de cristale de clorură de zinc D. clorură de stronţiu D. gingivectomie E. antibioterapie C. periaj după fiecare masă E. incizie la nivelul bombării maxime B. periaj de 3 ori/zi D.76) 230 .

planul Camper B. planul Camper B. cuspizii platinali ai premolarilor și molarilor inferiori D Pag: 28 3 Pag: 28 4 Pag: 28 5 BCE Pag: 30 Page 6 CDE Pag: 30 231 . descrie axele dentare ca mijloc de distribuire optimă a solicitărilor ocluzale și care generează curbele de ocluzie Planul de ocluzie se situează într-o poziție bine precizată față de anumite ABE repere cranio-faciale ce determină planurile de referință: A. secvențial. planul lui Saizar E. determinantul posterior (dinții laterali) E. axa de masticație C. determinantul funcțional (neuro-muscular) D. planul bazal mandibular D. precum și vârfurile cuspizilor linguali D. trece prin toți cuspizii vestibulari și marginile incizale ale dinților mandibulari. planul lui RICH Conceptul de stabilitate ocluzală implică intricarea următorilor factori: A. este o suprafață plată. netedă 26.– 30 intrebari Nr. Intrebare Răspuns Pag. conține curbele de ocluzie transversale și sagitale 27 C. B. se mai numește teoria sferei B. planul de la Frankfurt C. susține că există o serie de cilindrii cu axe instantanee de rotație ce trec prin condili E. crt. pe câte o zonă a arcadei 2 Teoria lui Monson: ACE A. permite realizarea de contacte funcționale simultane. determinantul anterior (ghidajul anterior) B. permite utilizarea la maxim a contactelor dentare în decursul variatelor funcții E. planul facial D. planul bazal mandibular *Articulatoarele utilizează ca referință: A. planul de la Frankfurt E. determinantul posterior (articular termporo-mandiular) Elementele de morfologie dentară cu rol de sprijin al ocluziei sunt: A. la distanță egală de suprafețele ocluzale ale dinților posteriori și de centrele condiliene D. se mai numește teoria cilindrilor C. susține că există o sferă cu centrul la nivelul glabelei. 1 Despre planul de ocluzie se poate afirma că: BCD Pag: A. determinantul anterior (dentar) C.

cuspizii platinali ai premolarilor și molarilor superiori E. cuspizii disto-vestibulari ai molarilor secunzi și a celor de minte și cuspidul centro-vestibular al molarului prim inferior contactează tripodic cu foseta centrală antagonistă Rolurile cuspizilor vestibulari maxilari și cei linguali mandibulari sunt: CD A. pentru stopurile de clasa a II-a: marginile libere ale frontalilor inferiori se sprijină pe fețele palatinale ale grupului frontal superior. nu permit migrări ale dinților C. marginile libere ale caninilor inferiori și cele incizale ale incisivilor inferiori D. cuspizii disto-vestibulari ai molarilor secunzi și a celor de minte și cuspidul centro-vestibular al molarului prim inferior contactează tripodic cu foseta centrală antagonistă C.B. prin versanții lor de ghidaj asigură conducerea mandibulei în mișcările de lateralitate E. cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor inferiori 7 În cadrul rapoartelor normale de ocluzie corespondențele de angrenare ale BD acestor elemente morfologice dentare sunt următoarele: A. mențin dimensiunea verticală de ocluzie Următoarele afirmații sunt adevărate: AB A. pentru stopurile de clasa I: cuspizii vestibulari ai premolarilor și cei mezio-vestibulari ai molarilor realizează puncte de sprijin cu creasta marginală a omologului și cea distală a dintelui situat mezial de acesta. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților externi Pag: 30. asigură conducția mandibulei în mișcările de protruzie B. pentru stopurile de clasa a III-a: cuspizii vestibulari ai premolarilor și cei mezio-vestibulari ai molarilor realizează puncte de sprijin cu creasta marginală a omologului și cea distală a dintelui situat mezial de acesta. anulează componentele orizontale ale forțelor ocluzale. exceptând cuspizii mezio-palatinali ai molarilor superiori ai molarilor superiori care contactează fosetele centrale antagoniste B. exceptând cuspizii mezio-palatinali ai molarilor superiori ai molarilor superiori care contactează fosetele centrale antagoniste E. infracingular D. fiind denumiți din acest motiv cuspizi de echilibru D. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților interni ai cuspizilor orali inferiori și vestibulari superiori C. pentru stopurile de clasa I: cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor contactează fosetele distale ale dinților omologi inferiori. cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor superiori C. pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanților interni ai cuspizilor orali superiori B. 31 8 Pag: 32 9 Page 232 Pag: 32 . pentru stopurile de clasa a III-a: cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor contactează fosetele distale ale dinților omologi inferiori.

cu o medie de 33° B. în lateralitate protecție canină D.55°. stimularea electrică transcutanată D. factorul forță = repartizarea uniformă a solicitărilor ocluzale E. posturometrie Pag: 33 12 Pag: 33 13 ABCDE Pag: 34 14 După Korber. RC ≠ IM B. în lateralitate protecție canină E. deglutiția se efectuează în IM Mijloacele specifice medicinei dentare neuromusculare sunt: A. contacte la dinți posteriori. lipsa contactelor pe partea de balans în lateralitate B. ultrasonografie E. raport ocluzal tripodic cuspid/fosetă C. factorul timp = contacte dentare simultane C.ai cuspizilor orali superiori D. dar la cei anteriori inolcuzie pentru protecția mutuală în propulsie Asemănările dintre concepțiile ocluzologice "freedom în centric" și AD gnatologic sunt: A. cu un diametru de 20 mm C. este de tip ginglimo-artroidal Pag: 36 15 Page 233 Pag: 36 . contacte dento-dentare la toți dinții frontali și laterali ACE Pag: 33 11 Concepția gnatologică presupune: BDE A. factorul continuității suprafețelor ocluzale = alunecarea dentodentară fără obstacole D. factorul formă = lipsa edentațiilor Următoarele afirmații sunt valabile pentru articulația temporo-mandibulară: ACD A. deglutiția se efectuează în RC E. în lateralitate funcție de grup D. factorul cantitativ = contacte dentare multipoziționale B. electromiografia C. RC ≠ IM B. ghidaj incizal în protruzie E. RC = IM C. deglutiția se efectuează în IM D. pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanților interni ai cuspizilor orali superiori și vestibulari inferiori E. panta tubercului articular are o înclinație de 5 . ocluzia funcțională este caracterizată de următorii factori: ABD A. analiza computerizată a ocluziei statice și dinamice B. condilul mandibulei are o formă sferică. RC = IM C. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanților exteni ai cuspizilor orali inferiori și vestibulari superiori 10 Concepţia "freedom în centric" presupune: A.

testul Wild: pacientul pronunță cuvinte ce conțin fonema "S" B. intoxicații medicamentoase (stricnină) Reperele relației centrice sunt: A. osos: dimensiunea verticală centrică egală cu a etajului mijlociu D. de amortizare a presiunilor exercitate asupra articulațiilor E. datorită inervației zonei centrale. Dawson D. Champer C.D. ligamentul stilo-mandibular E. dentar: evidențierea spațiului minim de vorbire E.160° E. ligamentul temporo-mandibular C. cu excepția: A. spasme msculare ca cele din boala parkinson sau din miastenie D. transformă cele două suprafețe articulare în congruențe C. ligamentul încrucișat B. afecțiunile ATM E. Jankelson 234 Pag: 48 . testul Robinson: veveriță. cu valori cuprinse între 140 . poziționarea bolnavului cu capul sprijinit C. numărătoarea de la 60 la 70 E. lingual: existența spațiului Donders CDE Pag: 37 17 Pag: 37 18 Pag: 44 19 ABD Pag: 45 20 AC Pag: 45 21 Page *Determinarea relației centrice la pacientul dentat se poate realiza prin B următoarele metodele. meniscul articular are formă de lentilă biconcavă și este vascularizat 16 Rolurile meniscului articular sunt: BCD A. muscular:echilibru tonic anti-gravific C. poziția capului și a gâtului C. prelungirile axelor lungi condiliene formează un unghi deschis anterior. facilitează propulsia mandibulei D. articular: condilii centrați în cavitățile glenoide B. cu A excepția: A. Lauritzen-Barrelle B. ligamentul sfeno-mandibular D. ferfeniță D. contribuie la modularea cinematicii mandibulare *Ligamentele articulației temporo-mandibulare sunt următoarele. caracterul respirației (respirația orală) B. ligamentul medial Inducerea clinică a relației de postură se obține prin: A. are rol tampon. efectuarea deglutiției Factorii loco-regionali ce influențează poziția de postură a mandibulei sunt: A. separă cavitatea articulară în două compartimente: superior umplut cu lichid sinovial și inferior fără lichid sinovial B.

pacientul este așezat în fotoliu.3 mm . cu cât unghiul Bennett este mai mare. vârful triunghiului este reprezentat de IM AE Pag: 48 23 Pag: 53 24 Conform clasificării gnatologice a relațiilor ocluzale statice. condilul de partea lucrătoare (condilul pivotant) execută o rotație și o deplasare spre anterior în cavitatea glenoidă.5 mm D. astfel ca bărbia să fie îndreptată în sus. cu cât mișcarea Bennett este mai amplă. denumită mișcare bennett (lateral side shift) B. Tip II = Intercuspidarea maximă în armonie cu o "postură centrică adaptată" (ocluzie habituală) C. iar spătarul la un unghi de 60 . Ramfjord 22 *În cadrul metodei Ramfjord de determinare a relației centrice: C A. cu atât mai mare este valoarea ungiului Bennett D. se utilizează miomonitorul C. pacientul este așezat în poziție culcat. cu capul în ușoară extensie. după Dawson: AE A. cu cât unghiul Bennett este mai mare. se constată: BC A.1. în funcție Pag: 56 25 Pag: 59 Page 235 26 Pag: 60 . cu atât mai accentuate trebuie sa fie pantele cuspidiene În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan orizontal. cu cât distanța intercondiliană este mai mare. mai poartă denumirea de "triunghi de toleranță laterală" E. astfel: A.25 . cu atât unghiul Bennett este mai mare E. relaxat.70° D. cu atât unghiul delimitat pe fețele ocluzale ale dinților între traiectoriile de laterotruzie și mediotruzie va fi mai mic C.E. mișcarea bennett (lateral side-shift) este de 1 . cu tetierea așezată suboccipital. Tip III = Condilii trebuie să se deplaseze de la postura centrică adaptată pentru a realiza IM E. datorită deformării progresive ai instabilității ATM. are o bază de 2 mm orientată anterior C. cu atât relieful ocluzal trebuie să fie mai șters B. iar gâtul întins B. se utilizează jigul anterior Despre triunghiul lui Spirgi se poate afirma: A. Tip II A = Condilii trebuie să se deplaseze de la RC verificabilă pentru a realiza IM D. cu cât mișcarea Bennett are o direcție mai posterioară. Tip IV = Relația ocluzală este într-o fază de alterare continuă. Tip I = Intercuspidarea maximă (IM) în armonie cu o relație centrică (RC) verificabilă B. descrie libertatea de mișcare a cuspidului de sprijin "in centric" B. are o înălțime de 1. pacientul este sfătuit să sprijine limba în zona anterioară a palatului și să execute mișcări lente E. Morfologia ocluzală a dinților este direct influențată de unghiul Bennett și ABCD distanța intercondiliană.

pterigoidian extern E. este echivalent cu ocluzia habituală C Pag: 59 28 Pag: 31 29 Pag: 53 30 *Muşchii responsabili cu dinamica mandibulară sunt: A A. poziția cap la cap C. este echivalent cu freedom in centric D. maseter. în jos și medial E. în diagrama lui ABE Posselt. angrenajul invers vestibular E. în sens sagital. în sens vertical. 77-146) – 30 intrebari . condilul pivotant efectuează o mișcare de rotație și translație înainte. SINDROMUL ALGODISFUNCȚIONAL AL ATM (pg. este echivalent cu long-centric B.de configurația cavității glenoide și de laxitatea capsulei atm de partea respectivă C. pterigoidian extern Pag: 39 Page 236 TEMA NR. pterigoidian intern B. în sens transversal. arcada maxilară circumscrie arcada mandibulară B. în sens vertical. poziția test în lateralitate D. traiectoria condilului pivotant se înscrie într-un con. temporal pterigoidian intern D. este echivalent cu spaţiul minim de vorbire E. în sens sagital. milohioidian C. denumit conul lui Guichet D. poziția de relație centrică B. maseter. maseter. pterigoidian intern. muşchi coborâtori: digastric. sunt normale următoarele rapoarte: B A. axa caninului superior se prelungeşte cu axa caninului inferior *Triunghiul lui Spirgi: A. muşchi responsabili cu lateralitatea: temporal. muşchi propulsori: pterigoidian extern. deplasarea condilului pivotant se mai numește și unghiul lui Bennet 27 În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan sagital. maseter. maseter. ocluzie psalidodontă D. se pot recunoaște următoarele repere: A. muşchi retropulsori: temporal. overjet între 0 și 1/3 E. overjet cuprins între 0 – 2 mm C. muşchi ridicători: temporal. este echivalent cu wide-centric C. 52. deschiderea maximă a gurii *În cadrul rapoartelor ocluzale interarcadice.

viteza de deschidere a gurii influențează devierea C. viteza de deschidere a gurii influențează devierea C. E. se carcterizează prin endfeel elastic. poate apare oricând pe parcursul traiectoriei de deschidere a gurii D. răspunsul la testele de solicitare a articulațiilor temporomandibulare B. caracteristicile devierii liniei mediene a mandibulei la deschiderea gurii E. nu se asociază cu zgomote articulare 6 Page 237 . nici una din cele de mai sus Devierea liniei mediene mandibulare la deschiderea gurii este de cauză CD musculară dacă: A. se instalează endfeel-ferm la deschiderea pasivă C. Cracmente sau blocaje articulare C. nici una dintre cele de mai sus Limitarea deschderii gurii ca efect al disfuncției musculare : A. Glosodinie D. se carcterizează prin endfeel elastic. crt. 1 Toxemia stafilococică coagulazo-negativă prezintă următoarele simptome ABD musculo-scheletale: A. E. este inconstantă D. parodontogramă D.Nr. nu se asociază cu zgomote articulare E. Durere sau sensibilitate la nivelul gâtului și umerilor. poate apare oricând pe parcursul traiectoriei de deschidere a gurii D. nici una dintre cele de mai sus 2 Diagnosticul diferențial între disfuncțiile artrogene și cele miogene se poate ADE stabili prin : A. apare la 25-30 mm B. este inconstantă D. apare la începutul traiectoriei de deschidere și revine la linia mediană înainte de 30-35 mm B. apare la începutul traiectoriei de deschidere și revine la linia mediană înainte de 30-35 mm B. Durere în musculatura masticatorie B. se instalează endfeel-ferm la deschiderea pasivă C. apelul dinților C. E. nici una dintre cele de mai sus AB 3 4 CD 5 Devierea liniei mediene mandibulare la deschiderea gurii este de cauză AB articulară dacă: A. blocajul anestezic Limitarea deschderii gurii ca efect al disuncției articulare: A. Intrebare Răspuns Pag. Apare la 25-30 mm B.

sunt reprezentate exclusiv de translație ca și test diagnostic D. permite determinarea sensibilității musculare și a durerii C. sunt reprezentate numai de tracțiunea și transalțiea articulației ca și teste diagnostice E.metoda CADIAX ABC A. influențarea motilității mandibulare D. permite evaluarea părților moi B. se realizează cerând pacientului diferite deplasări ale mandibulei la care opertorul se opune D. permite înregistrarea tridimensională a mișcărilor funcționale ale 8 9 10 11 Page 12 238 . se realizează îndeosebi prin palpare digitală B. este indicată exclusiv la copii E. implică studierea raporturilor dintre diverse puncte și planuri antropometrice D. tracțiunea și compresia articulației ca și teste diagnostice C. permite reevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie și prefigurarea planului de ocluzie în realbilitarea orală complexă C. se face exclusiv prin manipulare funcțioanală Teleradiografia de profil: BC A. nici una din cele de mai sus Axiografia computerizată. se realizează cu durere în orice condiții Coloana cervicală influențează poziția și mobilitatea mandibulei astfel: ACD A.E. nici una din cele de mai sus 7 Testele statice (solicitarea articulației): ABC A. trebuie să identifice punctele trigger care generează efecte excitatoare centrale D. existența unei relații directe între postura în extensie a capului și gâtului și adoptarea unei posturi prognate a mandibulei C. influențarea mișcărilor de lateralitate mandibulară cu contact dentar Examinarea clinică a musculaturii mobilizatoare a mandibulei și a celei ABC cervicale: A. influențarea închiderii gurii E. nici una din cele de mai sus Testele funcționale pasive: AB A. se pot realiza fară durere în cazul articulațiilor sănătoase B. se realizează poziționând condilii mandibulari în poziția lor stabilă musculo-scheletică C. nu permite identificarea punctelor trigger dureroase E. existența unei relații directe între postura în extensie a capului și gâtului și adoptarea unei posturi retrognate a mandibulei B. solicitarea structurilor articulare produce durere în orice condiții E. verifică starea funcționala a structurilor musculare oro-faciale B. sunt reprezentate de translațiea.

oferă rezultate de maximă acuratețe C. atitudinea față de pacient E. atitudinea față de punctele trigger C. hiperactivității musculare C. monitorizarea D. anxietății și depresiei D. inflamației B. toate cele de mai sus E. E. program izioterapeutic la domiciliu E. relaxarea sistemului masticatorprin limitarea voluntară a mișcărilor mandibulei B. nici una din cele de mai sus *Terapia medicametoasă urmărește ameliorarea simptomelor sindromului D disfuncțional cranio-mandibular prin acțiune asupra: A. nici una din cele de mai sus *Terapia fizică a disfuncției cranio-mandibulare realizează: E 14 15 16 17 18 Page 239 . D. psihoterapia E. bioeedback-ul EMG D. atitudinea față de compresia nervoasă și combaterea ischemiei D. oferă rezultate contradictorii privind parametrii de sensibilitate și specificitate ai acesteia D. nici una din cele de mai sus Programul de modificare a obiceiurilor maladaptative implicate în ABCD sindromul disfuncțional cranio-mandibular cuprinde: A. C. mandibulei permite înregistrarea componentei rotatorii a mișcării în jururl axei balama concomitent cu mișcarea transversală a condilului permite citirea curbelor de timp nu permite citirea curbelor de timp nu permite înregistrarea componentei rotatorii a mișcării în jururl axei balama concomitent cu mișcarea transversală a condilului 13 Electromiografia: AC A. nici una din cele de mai sus Principiile generale ale terapiei neuro-musculare cuprind : ABC A. hipnoza C. nici una din cele de mai sus Obiectivele terapiei educaționale a sindromului disfuncțional cranio. conștietizarea obiceiurilor vicioase C. relaxarea musculară progresivă B.ABCD mandibular sunt: A. este ușor acesibilă oricărui serviciu E. permite obiectivizarea activității neuromusculare masticatorii B. reechilibrarea posturală și corectarea disfuncției din punct de vedere biomecanic B.B.

nici una din cele de mai sus ABD 23 24 Page Gutirele de repoziționare mandibulară se adresează doar cazurilor bine AB selecționate. reduce zgomotele articulare C. C. D. gnatosonia eliminată la plasarea mandibulei în relație de postură C. diminuarea durerii E. toatre cele de mai sus E. în special dureroase. au suprafața ocluzală plană B. de stabilizare. gnatosonia eliminată la plasarea mandibulei în relație centrică 240 . nici una din cele de mai sus Dispozitivele interocluzale pot fi : A.A. de miorelaxare. relaxarea musculară E. B. stabilizarea articulară D.prezintă o suprafață ocluzala plană E. reducerea bruxismului și a altor manifestări patologice D. realizează contacte dentare cu antagoniștii doar la nivelul caninilor D. repoziționare anterioară a mandibulei pentru diminuarea gnatososniilor trebuie să fie minimă B. alungirea fibrelor musculare ridicătoare ale mandibulei C. Nici una din cele de mai sus Gutierele de repoziționare mandibulară A. modificarea rapoartelor ocluzale și redistribuirea forțelor B. E.prezintă o suprafață ocluzala cu indentații C. de miorelaxare – prezintă o suprafață ocluzala plana B. reduce numărul contactelor dentare D. nici una din cele de mai sus 20 ACE 21 asupra ABCD 22 Gutirele de miorelaxare: AB A.diminuă durerea articulară B. 19 reducerea transmisiei senzoriale reducerea inflamației diminuarea. trebuie să înregistreze un umăr cât mai mare de contacte ocluzale cu antagoniștii C. după următoarele criterii A. de repoziționare Dispozitivele interocluzale de stabilizare sunt eficiente simtomatolgiei ușoare sau moderate. este mai eficient dacă se poartă permanent E. eliminarea interferențelor ocluzale B. prin : A. A.prezintă o suprafață ocluzala cu indentații D. de stabilizare. coordonarea și susținerea activității musculare reparații și regenerări tisulare toate cele de mai sus ABCD Scopul dispozitivelor interocluzale este reprezentat de : A. prevenirea abraziunii dentare patologice și a mobilității dentare C.

se poate aplica profilactic E. sterge relieful ocluzal B. nici una din cele de mai sus Bruxismul a fost definit ca fiind: A. bruxism nocturn și bruxism diurn B. nici una din cele de mai sus AB 26 Ajustarea ocluzală terapeutică va fi luată în considerație în următoarele ABC circumstanțe: A. bruxism primar și bruxism secundar D. reduce înălțimea coronară C. modifică dimensiunea verticală de ocluzie E. nu se aplică niciodată profilactic D. alterează condiția ocluzală a pacientului B. cea ma gravă formă de parafuncție a aparatului dento-maxilar B. etapa comportamentală B. etapa dentară ireversibilă E. poate fi reversibilă și ireversibilă C. bruxism centic și bruxism excentric C. caracterizată prin scrâșnitul sau încleștarea dinților D. nici una din cele de mai sus 25 Terapia ocluzală a sindromului disfuncțional cranio-mandibular : A. toate cele de mai sus E. nici una din cele de mai sus ABC 27 28 D 29 ABCE 30 ABCD Page 241 . hiperactivitatea mușchilor masticatori C. nu modifică dimensiunea verticală de ocluzie Terapia bruxismului implică parcurgerea următoarelor etape (Brocard): A. mărește suprafațele ocluzale ale dinților D.D. etapa farmacologică C. nici una din cele de mai sus *Bruxismul se poate clasifica în: A. nici una din cele de mai sus Uzura dentară generalizată din bruxism generează următoarele modificări: A. poate fi doar ireversibilă D. dacă după terapia ortopedică ocluzia rămâne intabilă și incorortabilă B. toate cele de mai sus E. cracment la începutul deschiderii și la sârșitul deschiderii E. o tulburarea de ocluzie E. etapa dentară reversibilă și non invazivă D. pentru ameliorarea stabilității ocluzale și distribuirea fiziologică a sarcinilor ocluzale C.

Intrebare crt. ascultatie *Dintre parametrii spatiului protetic potential nu face parte: A. inaltimea E. de 40 kgf in cazul protezelor partiale fixe E. latimea *Raportul optim coroana-radacina pentru un dinte ce va fi folosit ca stalp de punte este de: A. istoricul afectiunii B. 1/1 B. egale indiferent de tipul antragonistilor Decizia de a nu practica o terapie endodontica inaintea restaurarii protetice se bazeaza pe urmatorii factori: Răspuns Pag. 1/3 D. inaltimea crestei edentate D. antecedentele heredo-colaterale E. ACDE ABCE 3 C 4 D 5 ABC Page 6 ACE 242 . limitele C. de 68. 1/2 C. 1 In cadrul examenului clinic al pacientului cu LOC/EPR datele anamnestice vor urmari: A.TEMA NR. amplitudinea B. datele personale C. de 11. antecedentele stomatologice 2 Examenul clinic al sistemului stomatognat utilizeaza mijoacele hipocratice clasice de examinare: A. palpare C. pulsatie E. 2/3 E. percutie D.8 kgf in cazul protezelor mobilizabile C. 3/2 Fortele ocluzale dezvoltate sunt: A. 53. inspectie B. EXAMENUL CLINIC SI PARACLINIC IN LOC SI EPR – 30 intrebari Nr. antecedentele generale D.1 kgf in cazul dintilor dintilor naturali D. mai reduse decat cele dezvoltate de dintii naturali in cazul antagonistilor artificiali B.

solutie iodo-iodurata E. sinusite C. protetica si inflamatorie B. continuitatea septului osos alveolar D. inflamatia parodontala B. spatiul periodontal cu radiotransparenta crescuta C. parodontopatie D. protetica. B. tumorala si parodontala Mobilitatea iatrogena poate fi cauzata de: A. contur bine delimitat al tesuturilor dure dentare B. directia fibrelor ligamentare transseptale *Mobilitatea dentara reversibila poate avea etiologie: A. inflamatorie si ocluzala C. solutia de fluoresceina C. raportul dintre baza pungii si osul alveolar B. otite D. Revelan *Diferenta dintre pungile supraalveolare si cele infraalveolare nu se realizeaza pe baza criteriului: A. solutie albastru de metil 10% D. dintii stalpi in cursul elaborarii unor lucrari protetice de amploare C. E. camera pulpara cu radiotransparenta uniforma E.A. solutia Lugol B. D. protetica. bruxismul Mobilitatea dentara de originer inflamatorie poate fi cauzata de: A. relatia dintre peretele de tesut moale si osul olveolar D. protetica si pulpara D. dinti vecini care au suferit extractii laborioase E. structura uniforma a spongioasei 8 B 9 B 10 ABD 11 ABE 12 B Page 243 . raportul dintre coroana clinica si radacina C. dintii supusi unei terapii ortodontice B. C. uveite E. inflamatia pulpara *Dintre semnele radiologice in cazul dintilor sanatosinu face parte: A. protetica si parodontala E. tiparul alveolizei E. pacientul este asimptomatic exista sensibilitate doar la stimuli termici nu exista radiotransparente periapicale dintele are un raport coroana/radacina favorabil nu s-a produs expunerea pulpara dupa prepararea cavitatii carioase C 7 *Pentru detectarea placii bacteriene nu se foloseste: A.

cand distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar in zona de furcatie este intre 4-7 mm D. tipul defectelor angulare E. defecte intraosoase. se mai numeste si leziune partiala E. defecte intraosoase. defecte osoase combinate Aparatul Periotest nu trebuie folosit in urmatoarele cazuri: A. Morfologia cavitatii glenoide D. cratere interdentare.13 *Defectele angulare se clasifica in functie de numarul peretilor ososi in: A. leziuni de furcatie C. cand defectul cuprinde mai mult de 1/3 din spatiul interradicular ajungand pe fata opusa *Clasificarea lui Meyer se refera la: A. hemisepturi. hemisepturi. De tip cuspid-cuspid E. cratere interdentare. aprecierea nivelului cel mai apical al pierdierii osoase interradiculare in raport cu osul adiacent B. gradul de mobilitate dentara *In cazul ocluziei ideale contactele dento-dentare nu trebuie sa fie: A. Spatiul Donders Dintre metodele de inducere a relatiei centrice fac parte: E 14 ACD 15 D 16 A 17 D 18 ACD 19 BD Page 244 . se mai numeste si leziune completa B. Uniform distribuite D. Stabile Ocluzia dinamica se afla in stransa corelatie cu parametri precum: A. Valoarea over-bite-ului E. hemisepturi. in cazul implantelor endoosoase in curs de vindecare E. distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar in zona furcatiei C. gradul de afectare al furcatiei in plan orizontal D. in sarcina si alaptare C. defecte osoase combinate E. in fracturi radiculare sau ale procesului alveolar D. in cazul dintilor cu mobilitate clinica grad III *Leziunea de furcatie de gradul II in plan orizontal: A. leziuni de furcatie. De tip cuspid-ambrazura B. Numarul contactelor dento-dentare C. Distanta intercondiliana B. defectul cuprinde mai putin de 1/3 din spatiul interradicular in sens vestibulo-oral C. hemiseptuei. defecte cu arhitectura inversata B. Multiple C. cratere interdentare D. defecte osoase combinate. defecte intraosoase. in procese periapicale acute B. defecte intraosoase.

Absenta osului interradicular B. Furcatia este acoperita vestibular si oral de tesut gingival D. Poate fi marita in extruzii ale dintilor limitrofi bresei edentate in conditiile absentei dintilor antagonisti E. Prin inclinarea vestibulo-orala a dintilor limitrofi C. Prin rotatii in ax a dintilor *Amplitudinea spatiului protetic potential va fi micsorata prin: A. Este de natura iatrogena B. Poate fi marita in cazul atrofiei accentuate a crestei alveolare D. Beneficiaza de tehnici de RTG C. Este cauzata de contacte premature si interferente D. In functie de treimea radacinii unde este localizat osul alveolar C. Migrari corporeale ale dintilor limitrofi spre bresa edentata D. Poate fi micsorata in subocluzia dintilor antagonisti Latimea spatiului protetic potential poate fi marita: A. Prin preparari ale dintilor limitrofi D. Modificari de volum ale substructurilor organice prin preparare E. Cand dintii vecini bresei sunt nanici Mobilitatea dentara ireversibila: A. D. Poate fi micsorata in cazul egresiunii sau extruziei antagonistilor C. E. Migrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre dintii vecini B.A. 20 Metoda Landa Metoda Ramfjord Metoda Boianov si Boianov modificata Metoda Dawson Metoda Leonardo da Vinci BCD Inaltimea spatiului protetic potential: A. Migrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre alte brese edentate C. B. In functie de tipul de resorbtie osoasa B. Furcatia se observa clinic C. Este cunoscuta sub denumirea de insuficienta parodontala E. Se poate determina numai prin metoda clinico-manuala Gradul III de afectare a furcatiei in plan orizontal presupune: A. C. Prin tratamente protetice necorespunzatoare pe dintii limitrofi E. Sonda parodontala patrunde mai mult de 1/3 din spatiul interradicular vestibulo-oral E. Pentru a putea realiza o selectie a viitorilor dinti stalpi 21 BD 22 C 23 BD 24 AC Page 245 25 ABD . In atrofii ale crestei alveolare B. Se apreciaza ca fiind distanta dintre muchia crestei edentate si inaltimea dintilor vecini spatiului protetic potential atunci cand sa produs extruzia antagonistilor B. In corelatie cu gradul de mobilitate dentara D. Examenul radiografic este neconcludent Imaginile radiografice ale osului alveolar au fost clasificate: A.

4 grupe E. Mobilitate in sens V-O si M-D mai mare de 1 mm E. M-D si axial C. Mobilitate in ax *Dintre parametrii ocluzali nu fac parte: A. Curba de ocluzie transversala Spee. Reducerea ca numar si densitate a fibrelor ligamentare *In functie de distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar. Sunt mai frecvente la maxilar E. 2 grupe B. 3 subgrupe C. Page 246 TEMA NR. Atrofia ligamentului parodontal D. Curba de ocluzie sagitala *Fortele ocluzale reduse nu determina: A. Mobilitate in sens V-O si M-D mai mica de 1 mm D. Mobilitate in sens V-O.E. Mobilitate mai mare de 1mm in sens V-O B. Balkwill C. Planul de ocluzie E. PRINCIPIILE DE TRATAMENT IN RESTAURARILE UNIDENTARE SI PRIN PUNTI DENTARE – 30 intrebari . 54. leziunile de furcatie se clasifica in: A. Se mai numesc si defecte osoase combinate D. Ingustarea spatiului ligamentar E. In functie de distanta fata de marginea libera gingivala 26 Defectele cu arhitectura inversata: A. 2 clase BD 27 D 28 B 29 A 30 B Nr. Intrebare Răspuns Pag. Nu exista o clasificare D. Pot fi apreciate in plan vertical si orizontal *Din punct de vedere clinic. Se produc prin pierdierea de os interdentar fara ca osul radicular sa sufere C. Curbura frontala D. Sunt mai frecventa la nivelul primilor molari mandibulari B. Reducerea numarului trabeculelor ososase C. mobilitatea de grad II reprezinta: A. Inmultirea trabeculelor osoase si aparitia de os de neoformatie B. Cuspizii de sprijin si de ghidaj B.

Recuperarea functionala C. Introducerea metodelor profilactice in algoritmul activitatilor profesionale zilnice C. Imbunatatirea functiei masticatorii E. gripe. Corelarea specificului activitatilor de rezolvare terapeutica cu activitatile profilactice D. Economie in prepararea dentara E. Aplcarea metodelor de recuperare functionala Terapia protetica se incadreaza. Imbunatatirea functiei fonetice D. Prevenirea contaminarii incrucisate B. rubeola) E. Beneficiaza de fluorizare prin miojloace locale si generale Constientizarea medicului se realizeaza prin: A. Profilaxiei tertiare BC ADE 3 ABC 4 DE 5 Deficientele de modelare morfologica a elementelor de agregare si a corpului ABE de punte pot determina: A. O profilaxie primara. 1 Profilaxia generala cu caracter specific se refera la: A. Retentia de alimente si placa bacteriana B. HIV. de regula in cadrul: A. Propune o alimentatie rationala E. Ergonomizarea activitatii medicale D. Are in vedere tratarea si prevenirea complicatiilor locale si locoregionale C. Profilaxiei secundare E. Profilaxiei generale specifice C. Se adreseaza dintilor indemni B. Prevenirea imbolnavirii prin maladii contagioase (hepatite. Protectia parodontala “Deficitele morfologice “ se intalnesc sub aspectul: A. Traumatismul direct al parodontiului marginal C. Constientizarea pacientului prin educatie sanitara E. Suprasolicitarea substructurilor organice Principiul curativ are ca scop: A.crt. secundara si tertiara 2 Profilaxia primara: A. Instructia lui asupra mijloacelor profilactice B. Are in vedere tratarea bolii carioase si a bolii parodontale D. O profilaxie atat in perioada pre cat si posteruptiva C. Profilaxiei primare D. Crearea premiselor dezvoltarii normale a sistemului stomatognat D. Recuperarea morfologica B. Modelajului cat mai aplatizat al fetelor vestibulare AB 6 Page 7 BCE 247 . Profilaxiei generale nespecifice B.

Coroanele dentare sunt lungi C.p. Gradul de over-bite Fortele orizontale tangentiale: A. Considerente biologice C.v.7-1 mm de fundul santului gingival D. Cunoasterea parametrilor starii generale Plasarea marginilor cervicale ale elementelor de agregare este preferabil sa se realizeze: A. E. Sunt responsabile de migrarile dentare spre spatiul edentat CD 9 10 BDE 11 ACD 12 ACD 13 ABDE Page 248 . Se exercita prin intermediul punctelor de contact interdentar B. Sa se opreasca la 0. Subgingival 1 mm C. Aspecte legate de biocompatibilitatea materialelor B. Gradul de sensibilitate al parodontiului E.B. Gradul de over-jet C.d. Ecuatorial Plasarea subgingivala a marginilor microprotezelor nu este dictata de: A. Considerente biomecanice D. al intensitatii E. Pastrarea relatiei de congruenta biologica si mecanica a restaurarii protetice fixe cu organismul uman D. Se transmit “in pata de ulei” d.5 mm B. Rezulta din descompunerea fortelor ce actioneaza paraaxial la nivel ocluzal C. Natura alimentului D. Ingustarii V-O a corpului de punte Diminuarea inaltimii cuspizilor Realizarea corpului de punte ovat Modelarea incompleta a fetei orale a corpului de punte in vederea obtinerii spatiului pentru autocuratire 8 *Respectarea principiului biologic nu se refera la: B A. Este prezenta abrazia D. Coroanele dentare sunt scurte B. Pe cat posibil subgingival 1. Realizarea unui bilant al indicilor clinico-biologici locali E. Capacitatea de contractie a muschilor masticatori B. Cunoasterea notiunilor de ergonomie in activitatea stomatologica C. Cand coroanele dentare sunt lungi Plasarea subgingivala a marginilor microprotezelor se realizeaza cand: A. Cand exista convexitati dentare exagerate Intensitatea fortelor verticale depinde de: A. D. Pe cat posibil supra sau juxtagingival E. C. Au directie vestibulo-orala D. Considerente fizionomice B. In cazul eroziunilor in 1/3-mea cervicala E. Considerente economice E.

Sa coincida cu directia fortelor de masticatie ABDE 15 A 16 ABE 17 C 18 ACE 19 CE 20 BCDE Page 249 . Ingustarea corpului de punte Axul de insertie ideal trebuie: A. Echilibrul tonic antigravific D. Ocluzia dentara E. Pe dintii tineri cu apexul deschis E. Permite echilibrarea statica a aparatului protetic fix B. In deschiderea accidentala a camerei pulpare Atunci cand Fr < Fa pentru echilibrarea aparatului conjunct se impun o serie de modificari: A. Prezenta antagonistilor B. Morfologia dentara C. Leziunile periapicale *Distributia grupata a elementelor odonto-parodontale restante are avantajul: A. Prezenta dintilor antagonisti D. Permite echilibrarea dinamica a aparatului protetic fix C. Prezenta leziunilor carioase Indicele de competenta biomecanica depinde de: A. Existenta afectiunilor ATM B. Cand prepararea sunstructurilor organice impune indepartarea dentinei pe o profunzime mai mare de 2/3 din grosimea ei B. Realizarea liniara a corpului de punte D. al respectarii principiului biomecanic depinde de: A. Cand putem prepara cu racire cu aer si apa C. Se preteaza la protezarea conjuncta E. Nu permite afectarea parodontala a dintilor limitrofi breselor edentate Depulparea dintilor in scop protetic se realizeaza: A. Vitalitatea dentara C.d. Cand exista carii profunde D. Realizarea corpului de punte in subocluzie B. Dispunerea dintilor pilieri pe arcada C.p.14 Configuratia structurii dento-protetice d. Numarul dintilor pilieri B. Linia surasului D. Mentine integritatea parodontala la nivelul dintilor intermediari D. Accentuarea curbelor sagitale si transversale E. Sa nu fie unic B. Tipul de elemente de agregare E. Forta de contractie a muschilor E. Extractia dintilor antagonisti C.v. Maniera constructiva a corpului de punte *Indicele de competenta biomecanica nu este influentat de : A.

Se prefera neinstituirea tratamentului protetic B. Pozitia culcat. Sa coincida cu axul dintilor stalpi D. Sa necesite preparari minime E.v. omoplati. Uman BCE 22 C 23 C 24 B 25 C 26 Page *Atunci cand homeostazia sistemului stomatognat nu se poate realiza la nivel B ideal: A. perfect orizontala C. cu corpul la 300 fata de orizontala E. d. Ocupa pozitia 4-5 D. regiunea terminala si proximala a coapselor si talpi D. Se prefera temporizarea tratamentului protetic E. Extremitatii cefalice. partea dorsala a coapselor si talpi C. Axelor de implantare ale dintilor care sunt divergente catre crista galli B. Se instituie un tratament de reechilibrare psiho-somatica 250 . omoplati. sprijinul bolnavului se realizeaza la nivelul: A. Volumului coronar redus E. regiunii lombare. atunci cand medicul ocupa pozitia 10-11. omoplati. Pozitia sezanda cu capul nesprijinit in tetiera B. regiunea sacrata si talpi E. regiunea fesiera. Pozitia sezanda atunci cand se lucreaza la arcada mandibulara *In pozitia sezanda. regiunea lombara. p. omoplati. regiunea fesiera. Migrarilor dentare consecutiv edentatiei C. ergonomic. Sta in picioare B. Regiunea occipitala. Morfologic si functional D. Estetic C. Extremitatii cefalice. Nu are nici o importanta *Pozitia ergonomica a pacientului presupune: A. coapse si talpi *Principiul conservarii prin tratament protetic al homeopatiei sistemului stomatognat trebuie privit sub aspect: A. Se prefera ca sedintele de tratament sa fie cat mai scurte D. Ergonomic B. coapse si talpi B. cu corpul la 200 fata de orizontala D. Socio-economic E. Pozitia culcat. Pozitia culcat. Anomaliilor primare D. Ocupa pozitia 1-2 E. Ocupa pozitia 9 C. Extremitatii cefalice. Extremitatii cefalice. Sa asigure retentia restaurarii fixe 21 Axul de insertie ideal nu se poate obtine datorita: A. Anomaliilor secundare *D.C. asistenta: A. Se prefera realizarea unui echilibru la nivel de normalitate C.

refac morfologia ocluzală B. Subdimensionarea etajului inferior B. Propulsia fortata a mandibulei D. Campul vizual C. la persoanele din mediul rural Lipsa sprijinului in zonele distale ale arcadei conduce la: A. RESTAURĂRI UNIDENTARE INRACORONARE ŞI EXTRACORONARE (9) – 30 intrebari Nr. in perioada dentitiei temporare C. la varsta de 20-40 de ani B. Modificarea arhitecturii faciale D. ambrazura ocluzală şi cea parodontală D. sunt exigente privind execuţia clinică şi tehnologică E. Campul electomagnetic Pierderea punctelor de contact prin edentatie conduce la: A. la femei fata de barbati E. Extruzii si abraziuni E. Suprasolicitari mecanice A 28 AD 29 C 30 ABDE TEMA NR.27 *Edentatia partiala este frecvent intalnita: A. sunt rezistente Răspuns Pag. campul receptor cel mai intins este reprezentat de: A. Abraziunea antagonistilor *In reglarea dinamicii mandibulare. ABCE pg 171 Page 251 . Necoordonarea neuro-musculara statica sau dinamica C. Cresterea numarului ciclurilor masticatorii E. Tesuturile articulare si periarticulare B. refac corect punctul de contact. 1 Care sunt avantajele inlay-urilor metalice : A. 55. dupa 40 de ani D. sunt neutre chimic şi biologic C. Muschii faciali E. Tesutul parodontal D. Intrebare crt. Supradimensionarea etajului mijlociu C. Modificarea parametrilor ocluzali B.

198 .5 mm B. refacerea dimensiunii verticale de ocluzie B. prag lat de 1. conturul ocluzal al cavităţiise face rotund D. treaptă negativă în peretele pulpar E. 192 8 B Page 252 pg. peretele pulpar plan C pg 171 3 ACE pg. in bizou de 15 -25˚ Care din următoarele situaţii reprezintă preparări atipice ale cavităţilor BCDE de cls. in bizou de 30˚ C. tehnica “slice-cut” C. sprijin pentru protezele scheletate Forma de retentie a unei cavitati de inlay se realizeaza prin. în imobilizarea dinţilor parodontotici E. inlay metalic în bizou de 350. adâncime mică a cvităţii E. 183 6 pg. pereti laterali netezi E. prag lat de 0. sunt bine tolerate de parodonţiul marginal B. pot reda nuanţele dorite de culoare *Care este dimesiunea pragului pentru coroana ceramică: A. prag lat de 2 mm E.450 D. prag lat de 0. toate variantele sunt corecte. A. tehnologia de realizare este complicată E. şanţ de blocaj în peretele gingival *În ce situaţie este posibilă decimentarea inlay-urilor A. 189 7 ABE pg. D pg. 177 4 *Bizotarea marginilor de smalt la cavitatea de inlay clas a I-a se C realizeaza pentru: A. a II-a pentru inlay: A.8-1 mm C. rezistenţă la flexiune şi tracţiune D. bizotare incorectă D. tehnica “slice-lock” (Weeks si Knapp) D.2 *Contraindicaţiile relative de utilizare a inlay-urilor sunt: A. pe dinţi voluminoşi C. oferă protecţie pulpei faţă de agenţii termici C. pereti laterali convergenti spre ocluzal C. pereţi verticali aproape paraleli B. inlay din rasini composite E. lipsa extensiei preventive B. cuspizi neprotejaţi Care sunt avantajele coroanelor ceramice: A. inlay ceramic B.5 mm D. pereţi subţiri C. casetă simplă proximală deschisă ocluzal B. la tineri sub 18 ani D. 178 5 pg.

preparaţia se extinde până la marginea incizală D. se repetă operaţiunea de mai multe ori ABDE 200201 10 pg. ½ vestibulara a fetelor pg 251 253 . se alege culoarea la soare D. realizarea unei casete suplimentare E. preparaţia feţei vestibulare se opreşte la 0. masele ceramice moderne au structură bifazică Care din următoarele reguli trebuie respectate în alegerea culorii: A. se alege culoarea la umbră E. perete parapulpar plan D. la pacienţi cu igienă bucală corespunzătoare *La inlay de clasa a V-a ameliorarea retentiei se face prin: A. 224 13 CDE pg. pe dinţi depulpaţi B. juxtagingival C. sinterizarea foloseşte doar mase ceramice cu conţinut ridicat de leucit. aripioare de stabilizare B pg. dintele să fie privit în diferite poziţii C. puţuri dentinare B. prepararea fetei vestibulare. santuri de retentie C. ceramizarea reprezintă procedeul tehnologic prin care. ca element de agregare pentru proteza scheletată D. prag lat de 0.9 BE Precizaţi care din următoarele afirmaţii sunt corecte: A. prag lat de 0. pe dinţi cu indice mezio-distal mare C.75mm de marginea incizală C. E. ocluzale. prag 0.3 mm subgingival D. prag lat de 0. să nu se privească mult timp eşentionul B. în cadrul restaurărilor integral ceramice. marginea incizală rămâne nepreparată B. calităţile estetice superioare ale sistemului Cerapearl se datorează capacităţii de refracţie a luminii în proporţie de 75%. 246 14 A pg 185 Page 15 B *Preparatia pentru coroana 4/5 cuprinde: A.5 mm. prag drept de 0.3 mm. C. subgingival B. D. sistemul IPS Empress2 a apărut îmbunătăţi performenţele optice ale sistemelor integral ceramice. ceramica se aplică strat cu strat. pe dinţi lungi E.3 mm supragingival E.5 mm juxtagingival Onlay-ul este indicat: A. B. faţeta va acoperi şi marginea incizală E. toate răspunsurile sunt corecte *Plasarea corectă a pragului pentru metoda faţetării este : A. 224 12 pg. 215 11 E *Cum se prepară incizal dintele pentru faţetare: A.

252 20 B pg. pe dinţi malpoziţionaţi B. 2 şanţuri proximale paralele între ele de 0. 2 santuri proximale si unul incizal E. prag drept B. preparaţie end-knife D. 3 pivoturi dentinare 2 incizale şi unul cingular C. si 2/3 orale ale fetelor proximale numai fetele proximale si fata ocluzala numai fata orala si fetele proximale pg. ocluzale cu excepţia versantului extern al cuspidului vestibular şi 2/3 orale a le feţelor proximale prepararea fetei orale. D. şanţ orizontal plasat pe versantul intern al cuspidului vestibular si uneste santurile proximale E. subgingival E. 249 19 pg. prag chamfer. prag chamfer.8 – 1mm unite cu un şanţ orizontal (paraincizal) C. 254 18 *Caracteristicile şanţurilor de retenţie pentru coroana parţială ¾ sunt: B A. plasate în smalţ la distanţă de pulpă. 262 D *Retentia pentru onlay 4/5 se realizeaza prin: A. pentru oprirea abraziei frontalilor superiori BCE 17 pg. BD pg. cuspidul oral si panta cuspidiana interna a cuspidului vestibular. pe dinţi devitali E. 254 Page 21 BCE pg 255 254 . E. juxtagingival C. şanţul paraincizal are versantul oral mai înalt decât versantul vestibular D. un sant orizontal plasat in masa cuspidului vestibular Indicaţiile pinledge-ului sunt: A.B. 16 proximale prepararea fetei orale. 2 santuri proximale realizate la unirea 1/3 orala cu 2/3 vestibulare a fetelor proximale B. end-knife chamfreinat *Pinledge este un onlay la care retentia se realizează prin . şanţurile sunt uşor convergente spre peretele proximal B. 2 santuri proximale realizate la unirea 1/3 vestibulara cu 2/3 orale ale fetelor proximale C.5mm E. puturi dentinare pe toata fata orala D. se acceptă o convergenţă de 20 spre incizal a şanţurilor proximale Tipul de preparaţie la colet pentru coroana parţială ¾ va poate fi: A. 2 santuri proximale in 1/3 incizala B. doar un sant incizal Puţurile dentinare în preparaţia pentru pinledge sunt: A. A. un sant orizontal realizat de-a lungul santului intercuspidian D. şanţul orizontal se prepară pe o profunzime de 1. pe dinţi îngustaţi vestibulo-oral C. C. ca element de agregare în punţi frontale reduse D.

313 27 pg. adâncimea cavităţii de minim 1. in urma prepararii se scurteaza dintele D. Page 255 . are formă ovalară E. are forma cilindrica Particularităţile cavităţilor pentru incrustaţii integral ceramice sunt: A. in urma prepararii apare o suprafata incizala de 1-1.5mm E.5mm C. freza cilindrică cu vârf rotunjit C. nu se bizotează marginile ocluzale B. preparaţie în chanfrein a marginii ocluzale a cavităţii D. C. freza globulară BD 23 pg. îndepărtarea lor poate afecta pulpa şi parodonţiul E. freza cilindro-conică cu vârf plat B.5mm în unghi drept faţă de axa de inserţie B. freza fisure D. limitele preparaţiei nu trebuie situate în zone de contact ocluzal C. freza cilindro-conică cu vârf rotunjit E. se pot realiza forme de casetă u unghiuri rotunjite Caracteristicile lojei radiculare pentru coroana de substituţie sunt A. 1/3 lungime si 2/3 grosime D. 298 25 A pg. 2/3 lungime si 1/2 grosime B. unghiurile interne ale cavităţii se rotunjesc C. sunt rezistente C. 2/3 lungime si 1/3 grosime C.B. sunt nefizionomice D. se traseaza un bizou pe o lărgime de 0. 262 24 ABCE pg. retenţie mai mare decât a coroanelor parţiale B. realizarea unui bizou la nivelul suprafeţei ocluzale a cavităţi D. 321 28 ABCE pg. se traseaza un bizou in unghi de 90˚ E. 313 26 A *Pe fata orala la nivelul marginii incizale la coroana partiala 3/4 : A. 22 paralele cu jumătatea uncizală a feţei vestibulare paralele între ele paralele cu axul de inserţia al dintelui adâncime 2 mm pg 296 Care din următoarele caracteristici sunt specifice preparărilor pentru BDE incrustaţii din compozite: A. se bizotează în unghi de 300 E. nu se prepara de loc pentru a nu leza marginea incizala Avantajele coroanelor turnate sunt: A. pereţii cavităţii perpendiculari pe fundul cavităţii B. D. E. permit modificarea conturului axial al dintelui Care din următoarele erori apar frecvent în prepararea bonturilor: ABE pg. fundul cavităţii plan *Prepararea şanţurilor proximale pentru coroan ¾ se face cu: A.

ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE (9) – 30 intrebari Nr. în zona laterală cu PM2 stâlpul cel mai mezial Răspuns Pag. prepararea feţelor proximale D. 435 ACE pg. prag înclinat C. prepararea feţei vestibulare şi feţelor proximale E. 332 30 pg. modificări ale ATM D. prag drept de 900 D. în sens M-D un spaţiu de 10 mm Restaurările fixe cu integral metalice sunt indicate: A. 462 3 ABC Page pg. denivelarea planului de ocluzie C. 440 256 . în zona laterală mandibulară B. D. Intrebare crt.A. în spaţiu protetic de minim 6 mm D. când nu există exigenţe estetice B. B. end-knife chanfreinat E. prepararea marginii incizale si a feţei vestibulare *Care din următoarele tipuri de prag nu se realizează în zona D vestibulară pentru coroanele metalo-ceramice: A. 1 *Edentaţiile uni sau multi dentare determină: A. C. la distanţă 0. disfuncţii mandibulare E. toate cele de mai sus 2 Corpul de punte la distanţă de creastă (suspendat) se realizează: A. E. 338 TEMA NR. 56. 29 reducerea insuficientă din suprafaţa oculzală convergenţă prea mare a suprafeţelor proximale preparare insuficientă în zona terminală a bontului deschiderea camerei pulpare reducerea insuficientă a feţei vestibulare 330 *Prepararea dinţilor pentru coroana metalo-ceramică în zona frontală A debuează cu: A. migrări orizontale şi verticale ale dinţilor B. prag cu bizou B. E pg. prepararea feţei vestibulare C. în zona laterală maxilară E.5 mm de muchia crestei C. prepararea marginii incizale B. chanfreinul pg.

în realizarea unei punţi suspendate E. design rotunjit al feţei mucozale B. indicat în zone unde estetica este principalul obiectib D. 468 8 ABCD pg. se igienizează uşor C. la mandibulă când spaţiul protetic este mai mare de 4mm E. biovitroceramică E. toate cele de mai sus *În crestele edentate din clasa I Siebert se utilizează: A. autogrefa D. 463 5 E pg. mai mare de 6mm B. adiţie de os de la pacient C. 467 7 B pg. grefa epitelio-conjunctivă B. în zona laterală la mandibulă D. creste înguste *Procedee chirurgicale de augmentare acrestei edentate cu pierdere de substanţă: A. este mai mic de 5mm C. toate suprafeţele plane.C. hidroxiapatita *Care din următoarele materiale utilizate în realizarea corpului de punte retenţionează cel mau puţin placa bacteriană: A. bine finisate Intermediarii metalici se recomandă când spaţiul protetic este: A. contactul oral va fi în armonie cu dinţii adiacenţi E. malpoziţii dentare 4 Caracteristicile intermediarilor ovoidali sunt: A. creste exostotice *Corpul de punte semifizionomic în casetă : ABCD pg. hidroxiapatită D. compozite Care din următoarele caracteristici sunt specifice pentru intermediarii din zona frontală: A. polisticlele D. metalul bine lustruit B. la creste late E. contactul cu versantul vestibular al crestei să fie minim D. nu necesită preparaţii dentare importante D. os bovin granulat E. grefa epitelio-conjunctivă B. netede şi finisate C. ceramica glazurată C. toate suprafeţele să fie convexe B. 466 6 A pg. biovitroceramica C. 469 9 BCD pg 471 10 C pg Page 257 . răţini acrilice E.

forma ovalara E. cu 1 mm mai redusă la nivelul zonelor de placare E. punct de topire mai mic cu 2 00-3000 decât al ceramicii C.A. se utilizează în zona frontală maxilară B. rezistenţă limitată la forfecare C. nu este obligatorie rotunjirea feţelor sau a unghiurilor La mandibulă în zona de sprijin intermediarii metalo-ceramici trebuie să: A. pe secţiune transversală bara are formă în “ Y” D. cu 3 mm mai redusă la nivel zonelor de placare B. corp de punte foarte rezistent C. în zona frontală mandibulară C. C. raport tangenţial cu creasta D. B. punct de topire egal cu cel al masei ceramice B. legătura aliaj-ceramică este puternică D. performanţe estetice superioare celor metalo-ceramice pg. 474 12 CD pg. suprafeţe convexe C. toate feţele vor fi rotunjite D. în formă de “T” Pentru intermediarii metalo-ceramici scheletul metalic este realizat din aliaje care au: A. coeficientul de dilatare mai mare ca al ceramicii La intermediarii metalo-ceramici macheta scheletului metalic va fi: A. raport punctifor cu creasta E. 11 este metalic pe faţa mucozală este metalic pe faţa orală metalic pe faţa mucozală şi orală metalic pe faţa ocluzală nu are metal aparent ACDE 472 Corpul de punte cu bara metalică are următoarele caracteristici: A. economie de substanţă de aliaj E. E. prezinte suprafeţe plane B. rezistenţă limitată la rupere B. se confecţionează din machete prefabricate B. nici un răspuns nu este corect *Care din următoarele variante caracterizează corpurile de punte integral ceramice: A. coeficientul de dilatare temică apropiat de coeficientul de contracţia al ceramicii E. cu 2 mm mai redusă la nivelul zonelor de placare C. D. 475 13 BC 14 BC pg 475 15 ABCD pg. 479 Page 258 16 E pg 443 . raport în “şa” cu creasta Avantajele tehnicii INZOMA de realizare a intermediarilor metaloceramici: A. punct de topire cu 200-3000 mai înalt decât al ceramicii D.

numărul de dinţi stâlpi B. de modulul de elasticitate D. lăţimea şi înălţimea spaţiului edentat B. forma crestei edentate C. adaptare marginală optimă C. factori ce ţin de placaj E. erori minime la prelucrare şi manipulare B. 457 20 ABC 442 21 E pg. zona frontală mandibulară D. dificultăţi de lustruire a restaurărilor cu alterarea efectului estetic în timp E. zona laterală maxilară C. vârsta pacientului C. exigenţe estetice ale pacientului D. toate variantele sunt corecte Design-ul intermediarilor într-o proteză fixă depind de: A. toate răspunsurile sunt corecte Solicitările elastice de la nivelul copului de punte depind de: A. de realizarea tehnologică a scheletului D. 435 22 ABCD pg. suprafeţe concave în toate sensurile C. inăltimea spaţiului protetic de 5-6mm E. de dimensiunile câmpului protetic C. refacerea continuităţii arcadelor dentare B. intensitatea forţei aplicate B. utilizate în edentaţii de amplitudine mică E. protectia crestei edentate E. în bruxism Care sunt avantajele sistemului Targis/Vectris: A. cu suprafeţe plane E pg. lungimea. 452 Page 259 . starea ţesuturilor moi care acoperă creasta E. 451 23 A pg. ocluzie gnatologic normală Indicaţia de elecţie a corpului de punte suspendat este: A. pret de cost ridicat *Funcţiile unei proteze parţiale fixe sunt. nu produce iritaţii gingivale D. de statutul socio-economic al pacientului *Corpul de punte se modelează cu: A. A. materiale cu grad mare de ductibilitate E.D. refacerea planului de ocluzie D. zona laterală la mandibulă B. suprafeţe convexe în toate sensurile B. împiedicarea migrărilor dentare C. toate variantele sunt corecte 17 *Longevitatea restaurărilor fixe este influenţată de : A. 447 18 ABC pg 448 19 AD pg.

intramucoase E. suprafeţe convexe în sens mezio-distal E. suprafeţe plane În literatura americană se descriu trei grupe de design a corpului de punte: A. să păstreze raporturi ocluzale favorabile cu antagoniştii C. utlizat în zonele laterala maxilare E.D. să respecte ambrazurile cervicale D. A. retenţionează mai puţin alimentele C. nu se poate igieniza C. corp de punte în şa D. utilizat în zone vizibile la mandibulă â D. să fie estetice B. are contact intim cu creasta B. în ocluzii dezachilibrate *Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească corpul de punte sunt: A. toate cele de mai sus Care din următoarele particularităţi sunt specifice corpului de punte cu raport tangent liniar la mandubulă: A. cubice D. forma ovoidală C. produce reacţii inflamatorii tisulare D. să permită igienizarea E. utilizat în zonele vizibile la maxilar B. reducerea suprafeţelor ocluzale se face în detrimentul cuspizilor linguali C. indicat în zona frontală mandibulară E. suprafaţa linguală trebuie să fie netedă Ce particularităţi prezintă corpul de punte cu contact puctiform: ABD pg. forma de şa. contactul corpului de punte cu creasta să permită trecerea firului de mătase B. sferoidal sau intermediarul igienic B. îngustarea v-o se face doar cândspaţiul protetic este mic B. ambrazurile corpului de punte să fie cât mai larg deschise C. ambrazurile dintre elementele de agregare vor fi cât mai deschise D. 460 30 ABC pg. suprafeţe convexe ale corpului de punte E. 458 27 ABC pg 459 28 E pg 452 29 ABCE pg. 455 25 ABE pg. 456 26 ABC pg. suprafeţe concave în sensvestibulo-oral 24 Pentru o igienizare corectă a punţilor se va realiza . tangent-liniar şi tangent liniar modificat (semişa) Corpul de punte cu contact „în sa” este nebiologic deoarece: A. suprafaţa linguală modelată concav în sens C-O E. Page 260 . senzaţie de disconfort pentru pacient Corpul de punte în semisa este : A.

630 . B. Polieter > polisulfide > silicon Amprenta de corecție se poate realiza cu următoarele materiale. elastomer D. 10 μm 2 *Coeficientul de expansiune termică a elastomerilor de sinteză diferă de la o categorie de materiale la alta.690) – 30 intrebari Nr. E. cu excepția: A. se impune ca detaliile de suprafață a preparațiilor dentare să fie redate cu o precizie de cel puțin: A. AMPRENTAREA (pg. cu excepția: A. conform schemei: A.A. hidrocoloizi ireversibili E. 25 μm D. rezistența la tracțiune E. rezistența la încovoiere D. 15 μm C. 20 μm E. 1 *În protetica fixă. C Pag: 637 D Pag: 642 3 BD Pag: 651 4 D Pag: 651 5 ACD Pag: Page 261 . Polieter > silicon > polisulfide E. Silicon > polieter > polisulfide B. siliconi *Proprietățile mecanice relevante pentru materialele de amprentă sunt următoarele. alginat C. D. Intrebare crt. Polisulfide > silicon > polieter D. 5 μm B. 57. deformația remanentă B. C. contracția de priză Obiectivele amprentei în protetica fixă sunt: Răspuns Pag. reproducerea detaliilor C. hidrocoloizi reversibili B. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE. Silicon > polisulfide > polieter C. pe secţiune are formă conică are contact punctiform pe mijlocul crestei indicat în zonele laterale mandibulare indicat în zona frontală maxilară indicat la creste late 460 TEMA NR.

este o amprentă într-un singur timp B. redarea exactă a rapoartelor preparației cu dinții vecini E. poliuretanodimetilmetacrilați) E. înregistrarea și redarea cât mai corectă a reliefului dinților antagoniști D. redarea cât mai fidelă a formei și detaliilor preparației B. 05% în 24 h) E. cu excepția: A. se pot utiliza două materiale D. cât și în asociere cu polivinilsiloxanii cu vâscozitate redusă Alegerea unui tip de material sau al altuia se poate face ținând cont de anumite criterii. individuale. paste ZOE) B. polieterii prezintă proprietăți hidrofile și umectabilitate scăzută D. hidrocoloizii reversibili au proprietăți hidrofile și umectabilitate crescută B. pe care să se poată realiza macheta viitoarei proteze fixe 6 Materialele de amprentă se pot clasifica în: A. rigide reversibile (gutaperca. manipularea facilă adaptată la cazul clinic E. toleranța la umiditate. elastice reversibile (hidrocoloizi agar-agar. dintre care: A. vâscozitatea și compresiunea în cursul inserției C. compounduri Stents) D. plasticitatea și timpul de priză Amprenta monofazică: A. biocompatibilitate B. ceruri bucoplastice) Următoarele afirmații cu privire la materialele de amprentă sunt adevărate. capacitatea de umectare D. elastice ireversibile (alginate. se pot utiliza portamprente standard. speciale ABCD 636 Pag: 640 7 AE Pag: 641 8 BCDE Pag: 640. prețul de cost D. polieteri. siliconii cu reacție de adiție prezintă o rezistență la deformare adecvată C. vâscozitatea și compresiunea în cursul dezinserției E. polisiloxanii cu vâscozitate ridicată se pot folosi atât singuri. este o amprentă în doi timpi E. rigide și semirigide ireversibile (gipsuri. prezența cavităților și a retentivităților B. preluarea și redarea cu fidelitate minimă a rapoartelor preparației cu parodonțiul marginal C. să ofere posibilitatea obtinerii unui model preliminar cât mai exact. siliconii cu reacție de adiție prezintă o stabilitate dimensională foarte bună (0. polisulfuri) C.A. 641 9 ABCE Pag: 646 10 ABCE Page 262 Pag: 652 . elastice ireversibile (siliconi. se poate utiliza un material C. timpul de păstrare a amprentei până la realizarea modelului C. umectabilitatea și caracteristicile reologice Dintre proprietățile fizico-chimice ale materialelor de amprentă au o importanță deosebită: A.

modele de lucru pentru inscrustații *Despre amprenta monofazică globală (într-un singur timp) cu elastomeri de sinteză și cu portamprente individuale sunt adevărate următoarele afirmații. se indica pentru preparații unice sau multiple E. amprentarea parcelară în restaurările compozite D. amprentarea bonturilor în restaurările compozite B. sunt cele mai rar utilizate B. arcade antagoniste B. sunt materiale termoplastice reversibile D. tehnica este facilă și rapidă Despre polieteri sunt adevărate următoarele afirmații. amprentarea globală în restaurările compozite C. sunt materiale care necesită portamprente individuale sau „semiindividuale” B. cu excepția: A. punți adezive B. se pretează pentru tehnicile bifazice D. coroane și punți (alginat clasa A) E. înregistrarea ocluziei C. tehnologia de amprentare prezintă următoarele faze: ACD Pag: 653 A Pag: 653 13 ABCD Pag: 689 14 A Pag: 689 15 ABC Pag: 685 16 CE Pag: 685 Page 17 ACDE Pag: 658 263 . coroane parțiale E. modele de studiu și documentare D. este indicată depozitarea la frigider până la turnarea modelului Pentru amprentarea cu elastomeri de sinteză. amprentarea pentru punți adezive E. au caracter hidrofil B. modelele trebuie turnate în primele 45 minute de la amprentare E. amprentă globală în restaurări compozite *Tehnica de elecție pentru amprenta monofazică în portamprenta individuală cu siliconii de adiție este: A. se pretează pentru tehnicile monofazice C. au consistență constantă C. au indicații (aproape) universale în protetica fixă C. fidelitatea este comparabilă cu a siliconilor de adiție E. se indică pentru proteze parțiale fixe D. inlay D. fațete C.11 12 Amprenta monofazică globală cu hidrocoloizi ireversibili și cu portamprente standard se indică pentru: A. cu excepția: A. amprentarea pentru fațete Despre hidrocoloizii reversibili sunt adevărate următoarele afirmații: A. se pot folosi în una sau două consistențe Amprenta dublului amestec în portamprenta standard cu siliconi (puttywash) se indică pentru: A.

permite realizarea unei amprente într-un singur timp E. stabilitate dimensională excelentă B. cuprinde materiale de amprentă aparținând unor clase diferite de compuși (siliconi de condensare și hidrocoloizi) D.A. pot determina stări alergice în contact prelungit cu mucoasa D. înainte de această etapă este necesară clatirea *Igienizarea amprentelor prin pulverizare (sistemul Durr Hygojet) prezintă ABD Pag: 656 19 ABC Pag: 660 20 ADE Pag: 661 21 C Pag: 669 22 ABC Pag: 677 23 D Pag: Page 264 . îndepărtarea rapidă D. se pot utiliza și hidrocoloizi reversibili Dezinfecția amprentelor prin imersie prezintă următoarele caracteristici: A. nu presupune clătirea înainte de dezinfecția propriu-zisă C. exercitarea unor presiuni în cursul gelificării C. înregistrarea relațiilor ocluzale 18 Următorii factori pot genera deformări la nivelul unei amprente cu hidrocoloizi reversibili: A. permite realizarea unei amprente de situație *Despre amprenta prin tehnica dublului amestec sunt adevărate următoarele afirmații cu excepția: A. îndepărtarea lentă a amprentei B. utilizează elastomeri în consistențe diferite C. se pot utiliza și siliconi E. cuprinde materiale de amprentă aparținând unor clase diferite de compuși (siliconi de adiție și polieteri) B. este o amprentă globală într-un singur timp B. acuratețea detaliilor după 9 zile Despre sistemul PENTA sunt adevărate următoarele afirmații: A. cuprinde aparatura necesară unei prelucrări superioare în vederea obținerii unei portamprente fidele C. pregătirea șanțului gingival când se amprentează bonturi coronare cu zone terminale intrasulcular B. amprentarea arcadei antagoniste cu alginat E. este o amprentă globală bifazică D. amprentarea preparației împreună cu întreaga arcada D. întârzieri în turnarea modelului E. acuratețea detaliilor după 7 zile C. este indicata tuturor materialelor de amprentă E. dezinserția amprentei când gelul a atins 37°C Caracteristicile amprentelor cu polieteri sunt: A. pot să apară modificari dimensionale în cazul depășirii timpului de acțiune D. se indică contactul cu apa (sunt materiale hidrofile) E. nu este indicată tuturor tipurilor de materiale B. pregătirea șanțului gingival când se amprentează bonturi coronare cu zone terminale suprasulcular C.

7 min *Dezinserția amprentei în cazul utilizării siliconilor cu reacție de condensare este: A. hidrocoloizi reversibili *Intervalul de turnare a modelelor pentru polisulfuri este de: A. siliconi de condensare D. dificilă D. E. prezintă un spectru larg de acțiune 24 Preparațiile subgingivale. procedură adaptată în funcție de diferitele condiții (salivă. imposibilitatea păstrării timp îndelungat a amprentelor D. evidențierea șanțului gingival cu fire impregnate cu substanțe vasoconstrictoare B. moderată spre dificilă Rezistența la rupere este adecvată în cazul următoarelor materiale de amprentă: A. nu există riscul deformării amprentei C. 5 min C. manipularea dificilă E. nu se pune problema evidențierii limitei cervicale D. polieteri B. moderată C. prețul de cost scăzut *Timpul de priză al hidrocoloizilor reversibili este de: A. este economic și eficient D. 15 min AD 681 Pag: 683 25 ABCD Pag: 690 26 B Pag: 650 27 A Pag: 650 28 ABC Pag: 650 Page 29 B Pag: 650 265 . 15 min E. polisulfuri E. 2 min B. 10 min D. sânge) B. apariția în timp a fenomenului de îmbătrânire C. realizarea unei gingivectomii pentru plasarea supragingivală a limitei cervicale E. variațiile dimensionale din masa materialului de amprentă B. nu se pune problema uscării Caracteristicile materialului de amprentă ideal trebuie să elimine: A. cu excepția: A. foarte dificilă E.următoarele avantaje. se pot dezinfecta / curăța / usca 12 amprente în 12 min. necesită: A. ușoară B. evidențierea șanțului gingival cu fire impregnate cu substanțe vasodilatatoare C. vinil-polisiloxani C. din punct de vedere al pregătirii parodontiului.

Page 266 . B. vinil-polisiloxanii TEMA NR. dar cu stopuri ocluzale stabile. la pacienţii vârstnici. în cazul uzurii exagerate a dinţilor restanţi. considerat a avea valoare fixă. E. distanţa interpupilară. E. E. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE: INREGISTRAREA RELATIILOR MANDIBULO-CRANIENE – 30 intrebari Nr. gnation-ofrion. în cazul edentaţiilor întinse. D. C. subnazale-nazion. crt. 703 3 pg. C. B. B. D.72 ore 7 zile 10 ore B Pag: 650 *Toleranța umidității este excelentă pentru: A. este: 697 A. hidrocoloizii reversibili C. 30 1 oră 48 . 1 *În metoda antropometrică Wright.B. inducerea homotropismului lingo-mandibular. 699. dacă spaţiul de inocluzie fiziologică depăşeşte limita maximă admisă – 4 mm. C. D. stimularea reflexului de ocluzie molară. D. reperul A pg. tehnica Saadoun. Intrebare Răspuns Pag. E. siliconii de condensare D. 701 4 pg. subnazale-ofrion. *Circuitul Renshaw intervine în reglarea tonusului muscular prin: D pg. de determinare a relaţiei centrice. polieterii E. reactivarea reflexelor vestigeale de poziţionare centrică. polisulfuri B. 58. când există overbite accentuat. 2 *Corectarea înălţimii etajului inferior este absolut necesară: C A. distanţa zygion-zygion. manevra Gysi. *Precizaţi care din următoarele manevre nu poate fi considerată ca D aparţinând metodelor simple de determinare a relaţiei centrice: A. C. chiar dacă spaţiul de inocluzie este uşor mărit.

viciile de postură ale corpului induc modificări ale reperelor posturale. poziţia habituală atunci când pacientul este relaxat. D. *Definiţia şcolii ieşene a relaţiei de postură este: E A. 694. în poziţie neforţată. limitarea frecvenţei impulsurilor motoneuronului α. neforţată în cavitatea glenoidă. E. B. nici un răspuns corect. nici un răspuns corect. B. muşchii fiind în stare de repaos aparent. într-o stare de relativă pasivitate. B. echilibru tonic al complexului muscular. la o dimensiune verticală corectă cu condilii centraţi în cavitatea glenoidă. C. nici un răspuns corect. plasarea mandibulei în mod fiziologic faţă de baza craniului. în poziţie ortostatică. E. *Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este falsă: B A. 695 8 Page pg. suma rapoartelor cranio-mandibulare când mandibula se află sub efectul echilibrului tonic antigravific al musculaturii manducatoare. chiar şi în cazul pacienţilor cu edentaţii frontale. B. asigurarea unei frecvenţe constante a motoneuronului α. 692. C. condilii fiind centraţi în cavitatea glenoidă. acea poziţie a mandibulei obţinută prin contracţia echilibrată a muşchilor manducatori. spaţiul Donders are rol pasiv în realizarea posturii. care determină corespondenţa planurilor mediane mandibulo-craniene. presiunea barică negativă este suficientă pentru a contracara greutatea mandibulei. ambii condili aflându-se în relaţii corespunzătoare cu discul lor articular. 695 267 . 693 *Relaţia de postură este definită de Lejoyeux ca fiind: D A. toate răspunsurile de mai sus. D. poziţia mandibulei atunci când capul este orientat după planul de la Frankfurt. impulsurile periferice joacă un rol secundar în reglarea tonusului muscular al muşchilor sistemului oro-facial. 691 7 pg. D. în realizarea relaţiei de postură intervin ca şi elemente active propietăţile vâsco-elastice ale complexului muşchi-tendon precum şi ale elementelor articulare şi periarticulare. E. C. E. pg. relaţia mandibulo-craniană stabilită cel mai frecvent atunci când pacientul se află în poziţia ortostatică sau şezândă. poziţia habituală a mandibulei cu condilii aflaţi în poziţie neutră. C. D. *Precizaţi care din următoarele afirmaţii este adevărată: E A. factorii muscular şi nervos au rol major în determinarea relaţiei de postură. de la care pleacă şi ajung toate mişcările mandibulei.A. 691 6 pg. 5 efectul de inhibiţie recurentă.

utilizarea atât a metodelor antropometrice cât şi a celor fonetice în determinarea celor doi parametri nu este obligatorie. 699 10 pg. D. B. D. C. metodele antropometrice cu repere preextracţionale sunt cele mai indicate în determinarea relaţiilor cranio-mandibulare. *Determinarea spaţiului minim de articulare fonetică prin metoda Robinson C utilizează cuvinte ce conţin fonemele: A. „ema”. *Care din următoarele metode „funcţionale” de determinare a dimensiunii B verticale se bazează pe criteriul de confort: Pg. 9 *Alegeţi varianta corectă de răspuns în următoarele situaţii: A A. E. E. nici o variantă corectă. obţinerea liniei izoelectrice prin autocontrol. B. „me”. D. 700 268 . toate răspunsurile false. D. „ve”. utilizarea metodelor amtropometrice este suficientă în determinarea dimensiunii verticale. verificarea reperului dentar nu este posibilă în cadrul determinării relaţiilor cranio-mandibulare. 699 12 pg. *Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este corectă: D A. plasate la începutul cuvintelor. plasate la sfârşitul cuvintelor. E. B. „esse” B. la pacientul edentat total. 700 Page 13 pg. reglarea tonusului muscular prin „self control circuit”.B. la pacienţii vârsnici se acceptă o uşoară diminuare a clearence-ului ocluzal. spaţiul funcţional ocluzal poate fi înregistrat numai prin metode fonetice. datorită hipotoniei musculare. mandibula se află în relaţie centrică numai la sfârşitul ciclului masticator. testul fonetic Silvermann poziţionează mandibula la o dimensiune verticală convenabilă. reducerea frecvenţei de descărcare a motoneuronului γ prin stimularea hipotalamusului anterior. C. „fe”. „fe”. C. D. coincidenţa liniei mediene mandibulare cu planul medio-sagital al feţei reprezintă un reper al relaţiei de postură. 699 11 pg. metoda de dinamică funcţională fonetică înregistrează spaţiul de inocluzie fiziologică folosind teste fonetice. E. C. blocarea aferenţelor senzoriale proprioceptive. *Metoda bio-feed-back-ului utilizată în determinarea dimensiunii verticale B presupune: A. „ve”. înregistrarea dimensiunii verticale cât şi a spaţiului funcţional ocluzal impune mai întâi aplicarea metodelor antropometrice şi apoi a metodei posturale sau a celei fonetice. C. inducerea relaxării musculare prin autosugestie. mandibula se află în relaţie centrică numai în timpul deglutiţiei. E.

transferul relaţiilor cranio-mandibulare pe articulator. metoda Patterson. corectarea uzurii osoase prin metode de augumentare a suportului osos. măsurarea dimensiunii verticale de ocluzie. decelarea momentului echilibrării tonicităţii musculare prin simţul tactil al bolnavului. se datorează unui câmp protetic deficitar. D. C. *Precizaţi care din următoarele metode sunt considerate facultative în C determinarea relaţiei centrice: A. *Rolul centrocordul Optow constă în: A. D. metoda dinamometrului. 701 15 pg. D. 701 17 pg. 14 *Determinarea relaţiei centrice la pacienţii cu o instabilitate marcată a E mandibulei necesită: A. B. C. Page 269 . D. nici un răspuns corect. obţinerea închiderii fantei labiale fără efort. B. 708 19 *Glisarea mandibulei spre o poziţie excentrică atunci când pe traiectoria de A pg. C. 701 16 pg. 702 18 pg. eliminarea hiperlaxităţii ligamentare. pot fi cauzate de insuficienta relaxare musculară în momentul înregistrării relaţiei centrice. protezare provizorie până la obţinerea echilibrului neuromuscular. necesită reluarea tuturor înregistrărilor anterioare. incongruenţa celor două suprafeţe. B. C. trebuie căutate totdeauna pe direcţia opusă glisării. *Contactele premature existente la nivelul bordurilor de ocluzie: B A. determinarea ocluziei terminale. prezenţa unui contact prematur pe o hemiarcadă. vor fi eliminate odată cu ramolirea cerii. extensia forţată a capului. flexia controlată a capului. *Cauza derapajului bordurilor de ocluzie poate fi: D A. E. E. C. metoda deglutiţiei.A. determinarea relaţiei centrice. opuse direcţiei de glisaj. existenţa unor contacte premature simetrice. B. E. E. D. D pg. manevra maseterină Gysi. B. manevra condiliană. B. toate variantele de mai sus. verificarea înregistrării prin mai multe metode până când rezultatele coincid. înregistrarea relaţiei de postură. „redescoperirea” reflexelor de poziţionare centrică. C. E. D. restabilirea armoniei fizionomice. E.

D. B. urmată de crearea unui şanţ retentivîn grosimea acesteia. 707 22 pg. reprezintă principiul pe baza căruia funcţionează: A. E. E. B.. Factorii care induc stabilirea mai multor tipuri de ocluzie sunt: A. 712 . CDE 708 pg. în poziţie neforţată. stabilirea nivelului şi a orientării planului de ocluzie.închidere interferă un obstacol. stabilizarea mandibulei în raport cu baza craniului. B. metodă simplă. metodă complexă B. 712 Page 270 24 pg. D. D. D. B. D. C. C. Planul de ocluzie este: CD A. C. B. metodă complexă şi totodată funcţională. scurtarea machetei de ocluzie maxilare cu 2 mm. rezultatul succesiunii cuspizilor de sprijin şi de ghidaj. în cadrul tehnicilor de determinare a ADE relaţiei centrice (RC): A. arcurile faciale. centrarea condililor în cavitatea glenoidă. plasarea pe şablonul mandibular în trei puncte (2 laterale şi unul frontal) a câte unui platou acoperit cu ceară de inlay. centrocordul Optow. 700 21 pg. C. sistemul N. E. înregistrarea traiectoriei de mişcare mandibulară în mişcări de propulsie şi lateralitate dreapta-stânga. Metoda înscrierii grafice reprezintă. refacerea clearence-ului ocluzal. C. stimulatorul Jenkelson.O. stabilit aleatoriu între cele două arcade. tonusul muşchilor manducatori. mobilitatea articulaţiei temporo-mandibulare. 20 *În determinarea relaţiei centrice la pacientul edentat. autoocluzorul Lende. 708 23 pg. plan imaginar ce trece pe marginea incizală a incisivilor mandibulari şi vârfurile cuspizilor disto-palatinali maxilari. mobilitatea muşchilor manducatori. Utilizarea memoriei ocluzale Lejoyeaux de înregistrare a relaţiei centrice CDE (RC) presupune parcurgerea următoarelor etape: A. E. fixarea corespunzătoar a trei ace inscriptoare pe şablonul maxilar. format din cele două curbe de ocluzie sagitală. introducerea şabloanelor în cavitatea orală şi determinarea corespondenţei dintre RC şi reflexul de ocluzie molară atunci când vârful înscriitor corespunde cu vârful arcului gotic. un plan virtual. metoda pe care se bazează înregistrarea Lejoyeaux. un plan înclinat în zona premolar-molară. aferenţele corticale din ariile 4-6 Brodmann. E. C. fixarea a trei ace inscriptoare pe şablonul mandibular. refacerea coincidenţei liniilor mediene mandibulară şi facială. D.R. o primă etapă constă B în: A.

714 29 AB pg. 713 26 pg 713 27 pg. Examinarea ocluziei terminale are un rol deosebit de important deoarece: A. articulaţia temporomandibulară. E. Determinanţii dinamicii mandibulare sunt: A. relaţia de ocluzie. stabile. 715 30 Page În cadrul existenţei unei malrelaţii mandibulo-craniene. 25 Precizaţi care sunt caracteristicile contactelor dento-dentare ideale: CD A.E. E. aplicabilă în toate situaţiile clinice. E. permite decelarea long-centricului. C. relaţiile cranio-mandibulare fundamentale. într-o ocluzie ideală numărul de contacte dento-dentare este de 172. 714. cuspid-ambrazură. reprezintă D contribuţia şcolii ieşene: A. teoria funcţionalistă. pot fi detectate numai contactele premature nedeflective. teoria gnatologică. 716 271 . pot fi detectate contactele premature deflective şi nedeflective. cuspid-cuspid. permite stabilirea point-centricului. să fie stabile. armonia planului ocluzal. B. E. teoria ocluziei miocentrice. să fie de tip cuspid-fosetă. *Care din următoarele teorii. C. C. temporizarea oricărui tratament protetic până la refacerea pg. B. numărul total de contacte interarcadice trebuie să fie de minim 100 pentru ca ocluzia să poată fi considerată stabilă. localizate precis. D. suprafaţa totală a contactelor ocluzale este de 4 mm B. 714 28 pg. ariile ocluzale. D. B. în ocluzia habituală. B. sunt puse în evidenţă contactele cu potenţial traumatogen ridicat. chiar dacă sunt reduse numeric. obligativitatea protezării provizorii. compararea AB clearence-ului ocluzal existent cu clarence-ul normal. punctiforme. măsura în care există o abatere de la morfologia şi funcţia normală. teoria sferei. C. într-o ocluzie ideală numărul de contacte dento-dentare este de 173. B. C. D. D. numărul total de contacte interarcadice trebuie să fie de aproximativ 100 pentru ca ocluzia să poată fi considerată stabilă. DE pg. D. teoria ocluziei naturale E. se poate stabili: A. multiple. necesitatea înălţării planului de ocluzie. vârsta pacientului. Precizaţi care din următoarele enunţuri este corect: ACE 2 A. D. contactele dento-dentare pot fi considerate ideale atât timp cât intercuspidarea este maximă. C.

D. C. B.59 4 pg. C. poziţia de intercuspidare maximă. Intrebare Răspuns Pag. 32-83. pe toate cele trei direcţii ale spaţiului. medicaşie sau inhibitori de ocluzie. inducerea relaxării musculare prin miogimnastică. pe distanţa parcursă din poziţia de intercuspidare maximă (IM) în cea de relaţie centrică (RC) C. E. crt. perturbări ale elasticităţii musculare. mişcarea se produce în interiorul unui con cu generatoarea de 1 pg. amplitudine variabilă funcţie de configuraţia cavităţii glenoide şi de laxitatea ligamentară a capsulei de aceeaşi parte cu deplasarea. Mişcarea Benett se caracterizează prin: BC A. 88. E. B. diminuarea spaţiului interdentar. D. E. E. D. B. EXAMENE CLINICE SI PARACLINICE IN EDENTATIA PARTIALA SI EDENTATIA TOTALA (10) EDENTATIE PARTIAL REDUSA (pg.echilibrului muscular. poziţia retrudată a mandibulei în ACD pg.60 Page 272 . în plan orizontal. extensia coloanei vertebrale cu poziţionarea anterioară a mandibulei. deplasarea se realizează pe o distanţă de maxim 3 mm.93) – 30 intrebari Nr. în plan sagital. 83-87. poziţia cap la cap. poziţia de relaţie centrică. 2 Proiecţia sagitală a cinematicii mandibulare determină o suprafaţă poligonală ABDE rezultată prin intersectarea unor repere a căror semnificaţie este: A. amplitudine variabilă funcţie de configuraţia cavităţii glenoide şi de laxitatea ligamentară a capsulei de partea opusă deplasării. TEMA NR. poziţia posturală.59 3 pg. B. nici un răspuns corect. angrenajul invers lateral. *Înregistrarea grafică a relaţiei centrice se bazează pe analiza cinematică: D A. 1 Conform schemei lui Gonzales & Manns. pe distanţa corespunzătoare mişcării de rotaţie şi translaţie condiliană. modificări ale funcţionalităţii musculare. D. 59.35 relaţia de postură poate fi cauzată de: A. C.

aspectul de „urme ale degetelor de pasăre”. şi distanţa intercondiliană. C. respectiv distală la maxilar. condilul pivotant descrie o traiectorie de semicerc.mm. D. direcţia distală la mandibulă respectiv. condilul orbitant se roteşte şi translează înainte. E. 61. parte a unui cerc imaginar cu raza de 20 mm. intră în cavitatea orală la nivelul arcadei mandibulare şi iese pe la nivelul arcadei superioare. mişcarea Benett. mezială la maxilar. Individualizarea ariilor ocluzale artificiale se va realiza cu respectarea ABCD următoarelor reguli: A. traiectoriile protruzive trebuie să aibă pe suprafaţa ocluzală o direcţie mezială la mandibulă.şi mediotruzie. distanţa intercondiliană. între unghiul ocluzal. „side shift” reprezintă o deplasare exprimată în grade. traiectorii pro-. 5 Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate: DE A. Fixarea arcurilor faciale. se poate realiza: BCDE pg.61 7 pg. B. B. a traiectoriilor ocluzale protruzive. 62 8 pg. Mişcările mandibulei cu contact dento-dentar sunt materializate în plan ABCE orizontal prin: A. în timp ce „lateral side shift”se măsoară în mm. există o relaţie de inversă proporţionalitate. trasat de traiectoriile de latero. E. C. în jos şi medial de partea lucrătoare. relieful ocluzal şters se asociază cu valori ale unghiului Benett ce tind spre 300.62 9 pg.64 Page 273 . traiectoria mediană Marxkors. Înclinarea pantelor cuspidiene ale restaurărilor prin punţi dentare diferă în ABD funcţie de : A. cu atât traiectoriile de latero. în mişcarea de deschidere condilul pivotant realizează iniţial o rotaţie pură. C. E. deplasarea condilului pivotant îşi pierde semnificaţia clinică. concavitatea feţelor palatinale maxilare va fi cu atât mai accentuată cu cât unghiul şi mişcarea Benett sunt mai ample. B. D. condilul pivotant realizează doar o mişcare de rotaţie pură dacă de partea opusă există un contact prematur deflectiv. trasee ce pot fi descrise prin analogie cu zborul unei păsări care. procedee pantografice. în funcţie de tipul constructiv. tipul de malocluzie.şi mediotruzie vor delimita un unghi ocluzal mai mic. urmată de rotaţia către în jos şi translaţia spre înainte. peste 4 mm. D.şi mediotruzive. D. valoarea crescută a unghiului Benett B. E. cu cât distanţa intercondiliană este mai mare. C. E. latero.60 6 pg.

intercuspidarea maximă se caracterizează prin următorii ABCD parametri: A. se datorează contracţiei musculare unilaterale a pterigoidianului intern. E. B. prezenţa unităţilor masticatorii. D. fiind rezultatul unei subluxaţii condiliene controlaterale. poziţiei ortostatice şi a mersului. Evaluarea pacientului cu disfuncţie obligativitatea examinării: A. B.82 Page 274 14 Pg.A. C. cu punct de sprijin la nivelul nazionului ptr. se admite şi o neconcordanţă de până la 2 mm. blocajul anestezic. E. E. particularităţile de dinamică mandibulară fără contact dentodentar. de aceeaşi parte cu leziunea. 10 În relaţia centrică. chiar dacă mandibula revene pe linia mediană la 3 cm. posturii generale a corpului. pretragian. în propulsie. 83 . C. cele fixate auricular. sunt consecinţa miospasmului maseterin sau temporal. B. B. la 1 cm de tragus. E. C. apariţia sensibilităţii dureroase articulare la exercitarea unei forţe normale. în funcţie de poziţia muşchiului implicat. deplasarea apare la deschiderea largă a gurii. spre partea articulaţiei afectate. la arcada maxilară prin furca ocluzală. respectiv miogenă. cranio-mandibulară impune ABD pg. se însoţeşte de zgomote articulare. B. Diagnosticul diferenţial al disfuncţiilor cranio-mandibulare cu origine ACDE artrogenă. va determina întotdeauna AE deplasarea mandibulei: A. 81 13 pg. liniile mediene ale arcadelor sunt situate în acelaşi plan dar. C. Originea intracapsulară a devierii liniei mediene. B. C. feţele distale ale ultimilor molari se află în acelaşi plan. înainte de deschiderea completă.52 11 pg.. posturii cervico-cefalice. pe linia ce reprezintă planul Camper. opus articulaţiei afectate. D. Devierile laterale ale mandibulei au semnificaţie patologică numai dacă: DE A. situarea orală a cuspizilo linguali în raport cu cei palatinali. D. în conductele auditive externe. se produce la începutul mişcării de deschidere.81 12 pg. se stabileşte în funcţie de: A. E. D. pe linia ce uneşte tragusul cu punctul infraorbital. la 10-13 mm. de partea diductorului spasmat. D. rezultatele testelor clinice active şi pasive. cheia de ocluzie Angle. evenimentul ce a dus la declanşarea disfuncţiei. C.

85 19 pg. iradierea algiilor de la nivelul muşchilor trapezi. C. palpare prin presiune uşoară. coloanei cervicale. E. înclinarea laterală a capului să fie posibilă până la 400. să fie apt în conducerea anamnezei astfel încât. prin palpare din aproape în aproape pentru a putea decela eventuale tumori. stabilirea unei corecte conduite ABCD terapeutice impune practicianului: A. mediastinite. posibilitatea de flectare a capului în unghi de 450. nedureroase. B. *Tehnica manipulării funcţionale se referă la evaluarea muşchilor: A. toate aceste mişcări să fie ample. E. limbii şi prevertebrali. ştiut fiind importanţa acesteia în poziţionarea anterioară a capului. atât a pterigoidienilor laterali cât şi a celor mediali. numai a pterigoidienilor mediali. etc. executarea unor mişcări circulare pe ţesuturile subiacente. B. E. D. inclusiv. ca o parte esenţială a examenului stomatologic de rutină. neforţate. pensare uşoară între police şi index. durerea miofascială cantonată în sterno-cleido-mastoidieni. realizarea de extensii complete la o angulaţie de 600. 83 16 pg. B. B. cunoaşterea rolului intervenţiei unor factori. cefei. mobilitatea cranio-cervicală trebuie să BCD îndeplinească următoarele condiţii: A. ABCD Pg. disfuncţia articulaţiei sterno-claviculare. E. C. numai a pterigoidienilor laterali. să rezulte primele elemente necesare diferenţierii disfuncţiei artrogene de cea miogenă. Examinarea clinică a muşchilor manducatori se realizează astfel: CDE A. să poată realiza un screening epidemiologic. E. şi a policelui pe de altă parte.85 Page 275 . E pg. C. Cauzele sindromului disfuncţional dureros cranio-mandibular pot fi: A. 15 Pentru a se încadra în limite normale.) asupra mobilităţii extremităţii cefalice. 35. efectuarea mişcărilor de rotaţie nedureroase până în 450.D. D. neurologice. creşterea şi dezvoltarea. evoluţia. D. afectarea segmentului cervical C2/C3 B. (ereditatea.83 17 În cazul disfuncţiilor cranio-mandibulare. cunoaşterea mecanismelor implicate în stabilirea posturii capului şi gâtului. E. C. element cauzal al disfuncţiilor miogene. să recunoască o eventuală extensie a coloanei cervicale. D. C. utilizarea degetului mediu şi arătătorului pe de o parte. 83 18 pg. fasciculul posterior al temporalului. dar fermă D.

teleradiografiei de profil. B. metodologie de examinare cu o standardizare riguroasă. D. crepitaţiile se ascultă la pacienţii cu osteoporoză. fiind relativ uşor accesibilă. permite analiza cinematicii musculare manducatoare. C. E. 87 21 pg. E. B. B. nu depinde de condiţiile anatomo-fiziologice ale musculaturii extremităţii cefalice. metodă de investigare paraclinică a articulaţiei temporomandibulare. D. singura modalitate cunoscută de obiectivizare a activităţii neuromusculare masticatorii. gnatosoniile sunt patognomonice pentru patologia articulară. C. împreună cu programul CADIWAX este utilizată în realizarea tehnică a restaurărilor protetice. tehnică pantografică. C. B. 91. E.88 23 pg. gnatosoniile reprezintă zgomotul produs de contactul interarcadic în momentul deglutiţiei.20 Stabiliţi care din următoarele afirmaţii sunt false: ABCD A. electromiografia. posibilitatea examinării celei de a patra dimensiuni.90 24 pg. Avantajele electromiografiei sunt: CE A. nici un răspuns corect. separarea crepitaţiilor de cracmente se poate realiza doar prin folosirea stetoscopului fără membrană. frecvenţei tripolare. Axiografia computerizată Cadiax (Slavicek) prezintă următoarele avantaje: ABCD A. 88 22 *Care din următoarele examene paraclinice reprezintă investigaţia cu cea A mai mare popularitate în gnatoprotetică: A. pantomografia. E. rezonanţei magnetice nucleare. C. folosind programul CADIAS. C. radiografiei de ATM. 92 25 pg 90 Page 276 . D pg. *Procedeul Kleinerock reprezintă: C A. D. B. D. pg. *Metoda CADIAS (SLAVICEK) este un examen complementar de tipul: A. prin citirea curbelor de timp. poate fi utilizată în combinaţie cu radiografiile de profil. ultrasonografiei. ultrasonografia. cineradiografia. oferă informaţii utile privind funcţionalitatea şi disfuncţionalitatea sistemului neuromuscular masticator. E. D. mişcarea în jurul axei balama se poate înregistra concomitent cu deplasarea transversală a condilului. B. mandibulokineziografia. aparatura necesară nu ridică probleme deosebite prin complexitatea sa.

stabilirea unui diagnostic complet şi complex. examinarea cinematică a ATM. rolul decisiv în conceperea unor tratamente ortodontice. un procedeu de înregistrare a cinematicii mandibulare. investigarea tumorilor osoase. prefigurarea planului de ocluzie. C.90 27 pg. 89 30 pg. în investigarea hipertrofiilor şi asimetriilor faciale parotidomaseterine E. în diagnosticarea unor procese inflamatorii. în varianta video. în diagnosticarea unor tumori maligne sau benigne. Utilitatea analizei pe teleradiografia de profil în reabilitările orale complexe BE rezidă din: A. Ultrasonografia reprezintă o modalitate paraclinică de investigare a ACDE sistemului craniofacial utilă: A. B. E. decelarea zgomotelor articulare. înregistrarea mişcărilor funcţionale. prefigurarea etapelor terapeutice în acord cu obiectivele funcţionale. vizualizarea corecţiilor necesare obţinerii unui plan de ocluzie armonios. D. C. în evaluarea masei musculare în contracţie izometrică din intercuspidare. identificarea unor leziuni degenerative ale ţesuturilor articulare. 26 *Analiza cinematicii mandibulare poate fi realizată prin unul din următoarele D procedee: A.C. D. C. B. asigurarea reuşitei estetice prin corelaţia a doi factori: formă şi culoare. kineziomandibulografie. tehnica CADIAS.88 28 pg. E. În cadrul examinărilor paraclinice ale disfuncţiei cranio-mandibulare. pg. diagnosticarea afecţiunilor intracapsulare cranio-mandibulare. D. modalitatea prin care sunt redate tridimensional excursiile condiliene. E. C. stabilirea corecţiilor cosmeto – estetice.89 Page 277 . Modelarea diagnostică în ceară are drept scop: ABC A. C. reevaluarea dimensiunii verticale a etajului inferior. B.88 .88 29 pg. E. axiografie. D. BCDE rezonanţa magnetică nucleară este recomandată pentru: A. procedeul Kleinerock. B. D. B. E. repoziţionarea cranio-mandibulară. reevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie. pantografie. D. localizarea dismorfiei meniscului articular.

zonele de iradiere. 32-83) – 30 intrebari Nr. 2 Muschii mobilizatori ai mandibulei sunt: A.TEMA NR. Orbicularul buzelor Palparea în diamică a articulației temporo-mandibulare apreciază: A.se evaluează: A. Examenul arcadei dento-alveolare: Răspuns Pag. zonele trigger. Poziția oblică este considerată cea mai nefavorabilă. Prezenței unor formațiuni patologice (bride. Narinari D. Digastric C. Poziția condililor B. Dezvoltarea mușchiului. Niciuna din acestea. Denivelările regiunii pretragiene D. Consistența D. B. E. 59. Toate variantele sunt corecte Zona "Ah": A. Intrebare crt. Face trecerea între palatul dur și palatul moale D. Prezența poziției oblice a vălului palatin care este considerată cea mai favorabilă. Corecte C si D În examinarea zonelor funcționale urmărim aprecierea: A. Pterigoidian intern B. ABC Pg 38 ABD Pag 38 3 ABC Pag 42 4 AB Pag 43 5 CD Pag 44 6 AB Pag Page 278 . Prin palparea bidigitală cu indexurile poziționate pretragian. Prezenței leziunilor carioase D. Existenței sau nu a pungilor parodontale E. C. Excursiile condiliene C. cicatrici) B. 1 Prin palparea masei musculare. E. Sensibilitatea . Este o zonă cheie periferică cu rol în stabilizare B.punctele dureroase. Amplitudinei zonei funcționale C. Doar varianta A si B. cu eventualele modificări volumetrice. Se examinează static prin manevra Valsalva C. Milohioidian E. EXAMENE CLINICE SI PARACLINICE IN EDENTATIA PARTIALA SI EDENTATIA TOTALA (10) EDENTATIE PARTIAL INTINSA (pg. E.

Este instabilă la edentatul parțial întins D. Este de 2-4 milimetri în zona laterală C.A. Model de studiu D. Cu ajutorul Diagnodentului Examinul bolții palatine apreciază: A.8-2. Dispoziția unităților dento-paradontale în zona laterală B.8-2. E. Se induce automat la închiderea gurii C. În IM și RC.7 milimetri în zona laterală. Cu precizarea corelației dintre IM și RC D. Doar în relație centrică B. În suprafață C. De tip cuspid –margine incizala Înregistrarea contactelor dento-dentare se realizează: A.7 milimetri în zona frontală D. Să fie punctiforme B. Nici una de mai sus BD 46 Mobilitatea dentară se apreciază prin: A. Testul palpatoriu C. Este de1. E. Prezența torusului mandibular. De tip cuspid-cuspid. Este de 1. Doar în intercuspidare maximă C. E. E. Indusă prin metoda Jankelson B. Este de 2-4 mm atat lateral cat si frontal Relatia centrică este: A. Este de 2-4 milimetri în zona frontală B. Examen radiologic B. D. Să fie multiple și stabile D. Prezenta plicilor mandibulare inserate aproape de creasta În ocluzia ideală contactele dento-dentare trebuie: A. Reziliența fibromucoasei D. Testul de solicitare dentară la presiune. Nici una din variante Spatiul de inocluzie fiziologică: A. E. Numărul și dispoziția rugilor palatine în raport cu creasta edentată C. Se înregistrează cu ajutorul machetelor de ocluzie dacă există Pag 51 8 BC Pag 57 9 AC Pag 59 10 CD Pag 59 11 AD Pag 60 12 AC Pag 60 Page 13 BD Pag 60 279 . E. 7 Cuprinde evaluarea suportului odontal Este inclus in evaluarea spațiului protetic potențial Amplitidinea deschiderii gurii Toate variantele de mai sus. Este mereu stabila la edentatul partial intins Rapoartele mandibulo-craniene în edentația parțial întinsă: A. B. Inregistrată cu folie de ceară E. C.

considerată fiziologică C. Scintigrafia D. Cauzele apariției malrelației C. Evaluarea ortopantomografică C. D.B. Termografia reglatorie B. Diagnosticul de formă clinică Applegate D. Examen anatomopatologic D. Radiografia digitala 15 CD Pag 78 16 D Pag 42 17 D Pag 50 18 C Pag 51 19 D Pag 63 Page 280 . Diagnodentul D. *Examenul intraoral în cadrul edentației parțial întinse cuprinde: A. Nici o varianta *Evaluarea restaurărilor protetice mobile vechi se realizează: A. E. E. C. Din punct de vedere al modelajului componentei fizionomice C. Poate fi de cauză protetică . Evaluarea zonei Einsering. Doppler Vascular C. Primele trei variante sunt corecte ABC Pag 61 Examenele paraclinice utilizate în edentația parțial întinsă sunt: A. Ortopantomografia C. E. Toate variantele sunt corecte * Examenele paraclinice uzuale în edentația parțială întinsă pentru mucoasa orală sunt: A. Din punct de vedere al raportului cu corpul de punte B. 14 contacte multiple și stabile Se înregistrează cu ajutorul machetelor de ocluzie când nu există suficiente contacte Fără machete de ocluzie Machetele de ocluzie sunt necesare datorită instabilității mandibulare. Tipul de afectare ocluzală B. Poate fi de cauză ortodontică. Toate variantele sunt corecte * Mobilitatea dentară după Bratu: A. Malrelatia constatata. E. Evaluarea mușchilor mobilizatori ai mandibulei B. Variantele C si D sunt corecte Dignosticul de integritate al arcadei edentate parțial întins cuprinde: A. Clasa Kennedy. Poate fi de origine inflamatorie. Apare doar la dinții depulpați. Din punct de vedere al acceptării de către pacient D. Studiul de model nu este necesar în evaluare E.considerată reversibilă D. E. E. Studiul de model B. Din punct de vedere al stabilității statice și dinamice. Examenul anatomopatologic.considerată ireversibilă B.

Nu este utilă în protetică. Se înregistrează dimineața D. Topografic. Se precizeaza doar tratamentul A Pag 69 21 D Pag 74 22 C Pag 74 23 C Pag 78 24 D Pag 79 25 C Pag 80 26 D Pag 80 Page 281 .20 * Tomografia ATM: A. Se realizează doar pentru edentatul total C. Face parte din diagnosticul de stare generală D. E. Este utila doar la pacientii edentati total * Analiza T-Scan constă în: A. Precizează clasa din care face parte edentația D.se indică zona afectată. Toate variantele sunt corecte *Diagnosticul de integritate a ocluziei: A. Nici o varianta nu e corecta * Diagosticul de integritate a arcadei în edentația parțial întinsă: A. Nu prezintă importanță în evaluarea edentatului parțial întins B. Anatomo-clinic poate fi artrită. Analiza planului Dreyfus D. Apreciază suportul dento-parodontal B. Anatomo-clinic poate fi homeostazie sau dishomeostazie. Se apreciază conform clasificării Angle. Investigează forma cavității glenoide B. Evaluează inegalitatea tensiunilor musculare C. Evaluarea ATM D. E. Dacă pacientul este dentat nu se evaluează. Conform clasificarii Lejoyeux * Diagnosticul de integritate a articulației temporo-mandibulare: A. E. Evaluarea tonusului muscular B. Precizează clasa Kennedy de edentație B. Evalueaza suportul osos * Pentru examenul gnatofotostatic avem nevoie de: A. E.artroză D. Kineziomandibulograf B. E. Evaluează ocluzia C. Nici o varianta corecta * Diagnosticul de integritate musculară: A. E. E. Se evaluează cu ajutorul diagnodentului C. Evaluează contactele dento-dentare. Este obligatoriu însoțită de CT C. Anatomo-clinic poate fi parțială sau totală C. Computer Tomograf C. Forma clinică este conform claselor Black D. Se precizează doar forma anatomo-clinică B. Nu se utilizează în protetică.

32-83) – 30 intrebari Nr. datele personale. 59. Numai examenul articulației C. Anatomo-patologic-tipul de afectare osoasă B. Etiologic-regiunea afectată C. EXAMENE CLINICE SI PARACLINICE IN EDENTATIA PARTIALA SI EDENTATIA TOTALA (10) EDENTATIE TOTALA (pg. Se evaluează prin intermediul examenului gnatofotostatic. E.alergică). Se apreciază doar prin intermediul electromiografiei B.limbii. examene paraclinice. motivele prezentării. Intrebare Răspuns Pag. E. anamneza. Toate raspunsurile sunt corecte * Diagnosticul de integritate osoasă precizează: A. Stomatita D. examene paraclinice. E. Tomografia ATM este singurul examen în măsură să stabilească diagnosticul. Prognostic-precizează modalitatea evolutivă a afecțiunii. 31 completare a foii de observaţie: – 61 A.27 * Diagnosticul de integritate a relațiilor mandibulo-craniene: A. Funcțional-cauza apariției afecțiunii D. Toate variantele sunt corecte * În diagnosticul de integritate homeostazică și funcțională urmărim: A. datele personale. condiţii de viaţă şi muncă. Tipul de afectare miozită B. Dishomeostazie manifestă C. C. condiţii de viaţă Page 282 . examenul clinic cervico-facial. motivele prezentării. E. anamneza. 1 *Care este algoritmul corect de examinare a pacientului edentat şi de C p. Existența complicațiilor locale sau la distanță D. Anatomo-clinic poate fi homeostazie sau dishomeostazie D. Numai examenul ocluziei B. Corecte A si B. crt. B Pag 80 28 C Pag 81 29 C Pag 81 30 A Pag 82 TEMA NR. Presupune precizarea cauzei apariției malrelației C. Doar A si B sunt corecte * În completarea formei anatomo-clinice a diagnosticului de integritate a mucoasei. condiţii de viaţă şi muncă. Cauza apariției afecțiunii(traumatică. motivele prezentării. datele personale. anamneza.glandelor salivare consemnăm A. B. examenul clinic cervico-facial.

D. D. simetria sau asimetria regiunilor pretragiene. C. ABE p. E. sensibilitatea regiunilor pretragiene. 36 4 Palparea profundă se realizează pe următoarele elemente componente ale ABD sistemului stomatognat: A. creastă edentată.şi muncă. E. motivele prezentării. tracţiunea spre posterior a obrazului. datele personale. examenul clinic cervico-facial. toate variantele sunt corecte. motivele prezentării. D. palpare cu fuloarul din aproape în aproape. D. *Inspecţia de profil urmăreşte. datele personale. puncte de emergenţă ale trigemenului. excursiile mentonului din faţă. 42 7 ABCD p. toate variantele sunt corecte. generale şi stomatologice. 2 Anamneza cuprinde: A. postura buzelor. E. bascularea mandibulei de partea examinată. denivelările regiunilor pretragiene. unghiul nazo-labial. examene paraclinice. excursiile condiliene. B. E. datele personale. examene paraclinice. B. antecedentele heredo-colaterale. Zona Ah se examinează prin: ABC p. Inspecţia statică a ATM urmăreşte: A. 43 8 ABDE p. anamneza. E. motivele prezentării. istoricul afecţiunii. E. C. condiţii de viaţă şi muncă. examenul clinic cervico-facial. D. 37 5 p. D. C. 44 Page 283 . C. Punga Eisenring se examinează prin: A. C. B. generale şi stomatologice C. D. profilul facial în funcţie de planurile: Simon. treapta labială. Dreyfus. muşchi. starea de integritate a regiunilor pretragiene. modificările de culoare ale regiunilor pretragiene. antecedentele personale. E. toate variantele sunt corecte. examenul clinic cervico-facial. B. bascularea mandibulei de partea opusă examinării. *Palparea dinamică a ATM urmăreşte: A. Frankfurt. ATM. 31 3 E p. 41 6 E p. condiţii de viaţă şi muncă. examene paraclinice. zgomotele articulare. printer altele: A. B. trasarea cu creionul dermatograf a liniei ghirlandate. poziţia condililor. B.

37 12 C p. 12 13 B p. prin pensare. B. formaţiuni tumorale maligne. palparea cu fuloarul. B. formaţiuni chistice. D. extraoral. E. 950 . E. 50 Page 284 . B. 45 10 E p. E. mucoasa balantă prezentă pe versantul lingual al crestei. D. D. C. închidere marginală “cheie”. adeziune pentru proteza mandibulară. C. E. înclinarea ramului ascendent al mandibulei. D. 37 11 ACD p. 46 14 ABDE p. Zona frontală maxilară: A. toate variantele sunt corecte. manevra Valsalva. *Corpusculii lui Fordyce sunt: A. palparea cu fuloarul. B. 44 15 DE p. E. C. E. 1200 la adulţi. dinspre anterior spre posterior. deschiderea largă a gurii şi palparea cu indexul. apreciindu-se diferenţa de culoare dintre palatal dur şi palatal moale. inspecţie.A. C. se examinează prin tracţiunea spre înafară a buzei superioare. toate variantele sunt corecte. B.1110 la preşcolari. este bogată în ţesut submucos. D. D. D. înclinarea unghiului goniac. B. C. are rol în refacerea funcţiei fizionomice Zona primară de sprijin la maxilar este reprezentată de: AD p. C. formaţiuni grăsoase. Unghiul goniac are valoarea medie de: A. 1100 -1250 după 12 ani. de sprijin biostatică. E. toate variantele sunt corecte. este situată între cele două plici alveolo-jugale. *Palparea muşchilor se realizează: A. 9 Retentivitatea nişei lui Neill şi Bowen este dată de: A. B. *Zonă linguală centrală este o zonă de: A. C. succiune externă a protezei. noduli varicoşi. 1300-1400 la vârstnici. închidere marginală. rezorbţia crestei edentate din zona laterală. formaţiuni tumorale benigne. intraoral. dinspre dreapta spre stânga. static şi dinamic. are o delimitare clară între mucoasa fixă şi cea pasiv-mobilă.

permite evidenţierea spaţiilor intrarticulare şi periarticulare. bolta palatină. Artroscopia cu fibră optică are următoarele caracteristici: A. permite obţinerea unor imagini foto sau video relevante. C. E. 69 21 p. C. 69 19 BDE p. permite evidenţierea meniscului articular. Artrografia temporo-mandibulară are următoarele caracteristici: A. 50 Zonele de sprijin “biostatice”sunt reprezentate de: A. bolta palatină. muchia crestei alveolare edentate. este o metodă invazivă pentru că iradiază pacientul. se bazează pe efectul chimic al radiaţiilor. C. D. nu necesită substanţă de contrast. C. versanţii crestei edentate. favorizează instalarea unor rapoarte de malpoziţie Md-craniană prin translaţie. permite vizualizarea structurii şi a contururilor osoase. B. E. favorizează instalarea unor rapoarte de malpoziţie Md-craniană prin basculare. AC p. permite păstrarea unor rapoarte de ocluzie centrică normale. în intercuspidare maximă. necesită plasarea unor markeri metalici pe maxilar şi pe mandibulă. BC p. C. ABC p. creasta alveolară reziduală. 16 tuberozităţile maxilare. D. 60 18 p. permite realizarea unor rapoarte de malpoziţie Md-craniană prin rotaţie. toate variantele sunt corecte. C. este o metodă exploratorie care foloseşte substanţă de contrast. E. C. permite studierea ATM în poziţie statică. B. utilizează un amplificator de luminescenţă.A. B. toate variantele sunt corecte. D. este o metodă netraumatică. E. Radiografia simplă a ATM: A. B. D. 69 20 *Cineradiografia: E A. are avantajul că evidenţiază aspecte ale dinamicii articulare. permite studierea ATM în poziţie dinamică. toate variantele sunt corecte. D. tuberozităţile maxilare. B. se realizează sub anestezie. 68 Page 285 . B. E. D. 17 Triunghiul de toleranţă ocluzală a lui Spirgi: AD A. B. păstrarea unor rapoarte normale de ocluzie. tuberculii piriformi. rafeul median al bolţii palatine. se realizează sub incidenţe diferite. E.

B. B. BCD p. evaluează starea muşchilor. utilizează un amplificator de luminescenţă. combină utilizarea razelor X cu computerul. 22 Radiografia digitală: A. C. permite aprecierea funcţională a ţesutului osos. permite studiul pe secţiuni în plan sagital. 72 . permite examinarea afecţiunilor neuro-musculo-scheletale. nu permite aprecierea stării suprafeţelor osoase. nu permite aprecierea stării suprafeţelor osoase. D. C. 66 23 *Tomografia: C A. este o metodă invazivă pentru că iradiază pacientul. B. D. AB p. cu ştergerea structurilor adiacente. 69 24 p. permite studiul unor imagini pe secţiuni successive. este o metodă non-invazivă. combină utilizarea razelor X cu computerul. se utilizează în diagnosticarea tulburărilor interne ale ATM instalate în urma edentaţiei. E. nu permite prelucrarea ulterioară a imaginii. D. toate variantele sunt corecte. 70 26 p. E. D. ABD p. este o explorare imagistică secţională. B. AD p. foloseşte un detector special numit cameră gama. este o metodă non-invazivă. nu permite vizualizarea modificărilor interliniului articular. este o metodă non-invazivă. necesită injectarea intravenoasă sau ingestia unui marker radioactiv. C. este mai puţin iradiantă decât tomografia. B. D. Rezonanţa magnetică nucleară: A. permite evidenţierea ţesuturilor moi. E. utilizează un sensor plasat în cavitatea orală. C. expunerea la radiaţii este cu 10% mai crescută. toate variantele sunt corecte. E. Tomodensitometria: A. E. E. toate variantele sunt corecte. evidenţiază mai bine zonele cu densitate osoasă scăzută. evidenţiază mai bine zonele cu densitate osoasă scăzută. 73 286 Scintigrafia osoasă: ACDE A. toate variantele sunt corecte.D. C. utilizează un sensor plasat în cavitatea orală. C. p. utilizează un sensor plasat în cavitatea orală.tomografia: ACD A. 71 27 Page 28 Mandibulokineziografia: A. B. D. se utilizează mai rar în diagnosticarea afecţiunilor ATM. E. 70 25 Computer .

nici o variantă nu este corectă. Ca și conformator. 30 ABCD p. ELEMENTE COMPONENTE. Intrebare crt. D. În cazul pacienților cu igienă precară E. Reprezintă o soluție de temporizare în scopul repoziționării cranio-mandibulare B. B. 60. E. evidenţiază starea ţesuturilor moi. Nu se indica. Este indicată întotdeauna C. se utilizează în investigarea relaţiilor mandibulo-craniene. C. permite evidenţierea ţesuturilor moi. E. În cazul pacienților cu psihic echilibrat D. 74 TEMA NR. arcurilor faciale. In toate cazurile se indica realizarea acestora. Investigarea relaţiilor mandibulo-craniene se realizează cu ajutorul: A. toate variantele sunt corecte. D. cheilor de ocluzie. 74 Examenul gnatofotostatic: A. C. 1 Indicațiile protezelor parțiale sunt: A. 29 permite înregistrarea tridimensională a dinamicii mandibulare.fonație Pag 85 287 . Se indică doar atunci când se realizează extracții D. simulatoarelor.B. 2 Protezarea provizorie: A. D. – 30 intrebari Nr. evaluează starea muşchilor. Răspuns Pag. utilizează un amplificator de luminescenţă. B.fizionomie. articulatoarelor. Se poate aplica în situațiile de edentații frontale E. Când considerente de maximă urgență o impun. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. În edentații parțiale de clasa a-II-a Kennedy C. În toate situațiile în care dorim repoziționarea cranio-mandibulară B. AD p. BC Pag 84 AD Pag 84 3 Page Protezarea de urgență este indicată: BC A.postextracțional C. se utilizează în investigarea ocluziei. În infecții cronice B. E. permite aprecierea funcţională a ţesutului osos. C.

CD Pag 86 5 BC Pag 89 6 CD Pag 89 7 Legea lui Ackermann: BCD A. Nici o varianta corecta Conectorul principal acrilic: A. Când dorim temporizarea planului terapeutic. Nici una din variante Legea lui Ant urmărește: A. Reducerea suprafeței ocluzale D. Nu se recomanda ameliorare ACD Pag 89 8 Pag 90 9 ABC Pag 91 Page 288 . Suprafața unei șei trebuie să respecte strict raportul la suprafața dentară D. Se numește Legea celor 3 H C. Reducerea numărului dinților din proteză C. Vizează micșorarea dimensiunii șeii protetice B. La maxilar se numește plăcuță palatină B. Urmărește modificarea morfologiei dinților artificiali față de cea a dinților naturali D. Șeile mixte C. E. La maxilar se poate realiza fenestrare E. E. E. Suprafața unei șei trebuie să fie cât mai extinsă pentru a nu suprasolicita B. E. În formă de T D. Arcada dentară artificială D. Conectorul principal bara maxilara Conform legii biomecanice a lui Chayes: A. Prin decoletare.5-10 mm de colet B. Prin fenestrare C.D. La mandibulă se numește bară linguală C. Inversează poziția între molarul 1 și premolarul 2. Suprafața unei șei trebuie să fie cel puțin dublă față de suprafața de secțiune la colet a dinților pe care îi înlocuiește C. Croșetele din sârmă. În formă de bară. Diminuarea suprafeței ocluzale cu 10% pentru fiecare dinte pe care îl înlocuiește. E. Are grosime de 2 mm D. Conectorul principal bară linguală B. Are grosime de 3 mm Ameliorarea conectorului principal plăcuță palatină se face: A. Schimbarea poziției dinților artificiali B. Corecte A si B. Forța de solicitare trebuie să cadă în mijlocul șeii. Corecte A si C 4 Elementele componente ale protezei acrilice sunt: A. E.

Marginea liberă se aplică interdentar. Este situat cu precădere inter-proximal lingual B. E. Poate fi acrilic Croșetul cervico-alveolar deschis edental: A. Necesită aplicarea unei bare metalice de 2 mm grosime B. *Legea lui Ant: BD Pag 92 11 CD Pag 95 12 BC Pag 94 13 CD Pag 95 14 ABD Pag 96 15 CD Pag 96 16 D Pag 84 17 D Pag Page 289 . E. Este foarte rigid datorită brațului foarte scurt C. Este aplicată doar pentru restabilirea fizionomiei C.10 Conectorul principal acrilic mandibular: A. E. Elemente speciale de menținere.sprijin și stabilizare B. E. Sunt corecte toate Croșetul cervico-ocluzal deschis dental: A. Sunt realizate prin turnare Croșetele simple acrilice alveolare: A. Este utilizată pentru redresarea rapoartelor mandibulo-craniene. Realizate din sârmă de grosime 0. Se utilizează în edentațiile terminale C. Asigură retenția prin brațul elastic. Este situat inter-proximal vestibular D. Toate variantele corecte *Protezarea de tranziție în edentația parțial întinsă: A. Corecte A si B. E. Are încercuire slabă. Au contact redus cu dintele.realizând o încercuire foarte bună D. Extremitatea liberă este orientată spre zona dentată D. Este un bun antibasculant C. Se aplică în funcție de retentivitatea dintelui B. Are formă de bară linguală pentru comfort D. Sunt realizate din acrilat C. Se termină cu o buclă situată interdentar. Corecte A si B Croșetele din sârmă sunt: A.4-0. Utilizează zonele retentive vestibulare D. Are rol antibasculant B. E. Nici una din variante Croșetul cervico-alveolar interdentar: A. Se utilizează pe dinții foarte retentivi B. Nu reface funcțiile D. Are trei brațe. Are formă de placă linguală C. Trece în punte peste parodonțiul marginal. Prezintă o elasticitate mare D. Este varianta de tratament aplicată postextracțional B.5mm C. E.

Extremitatea se situează deasupra liniei ghid E. Nu se face rascroire distala *Conectorul în formă de T: A. Corecte A si B. Este aplicat atât la maxilar cât și la mandibulă B. 18 Se referă la cei 3 H Urmărește scăderea suprafeței șeii protetice Se referă la modificarea ordinii dinților artificiali Micșorează suprafața ocluzală. Este răscroit distal B. Extremitatea liberă este orientată spre zona dentată. B. Sunt foarte avantajoase. Este indicat pe dinți foarte retentivi D. E. E. Este utilizat în edentații terminale C. E. Are aspect de lingură C. C. Se sprijină pe procesul alveolar B. Cresterea numarului de crosete *Conectorul plăcuță palatină are următoarele caracteristici: A. Se referă la proteza totală. Scăderea numărului de croșete aplicate E. pentru rezistență C. Modificarea poziției molarului1 cu premolarul2 D. Varianta C si B sunt corecte *Croșetele simple acrilice dentare: A. Susține ca forța de solicitare ocluzală să cadă în mijlocul șeii D. Creșterea numărului dinților din proteză pentru o mai bună stabilitate B. Răscroirea distală se face 5-10 mm.A. Nici o varianta corecta *Croșetul cervico-ocluzal deschis dental: A. Sunt rigide D. D. Are în vedere micșorarea numărului dinților din arcada artificială C. Reducerea numărului dinților în arcada artificială C. Trimite prelungiri laterale pentru croșete D. E. Nu se utilizeaza *Croșetul cervico-ocluzal bidentar: Pag 89 19 B Pag 89 20 C Pag 91 21 C Pag 91 22 C Pag 94 23 D Pag 95 24 C Pag Page 290 . *Heteronumărul se referă la: A. Are rol antibasculant B. E. Se referă la modalitatea de aplicare a croșetelor B. Nici una din variante C 89 *Legea lui Conod: A. Este situat la distanță de 5-10 mm de parodonțiu fiind decoletat D. Are grosime de 2-4 mm. Este doar mandibular datorită dimensiunii mici.având grosime sub 1mm C.

E. *Croșetele protezelor realizate din rășină Bio Dentaplast: A. E. Au culoarea roz B. Preîncălzirea se face la 220°C timp de 15 min D. Este indicată când există tuberozități voluminoase. Nu are rol antibasculant C. Pacienți cu toleranță crescută la monomerul acrilic B. Au elasticitate redusă. Este contraindicată când există tuberozități voluminoase D. Este indicat pe molarii distalizați E. D. Corecte B si C. Se realizeaza prin turnare *Croșetul cervico-alveolar deschis edental: A. Pacienți cu câmp protetic neretentiv. E. Pacienții cu despicături palatine C. Pacienți cu igienă precară D. Preîncălzirea se face la 240°C timp de 30 min C. Sunt din sârmă D. C. E. E. Preîncălzirea se face la 220°C timp de 30 min. Are trei brațe B. Este indicat pe molarii mezializați D. Este realizat din acrilat *Protezarea flexibilă: A. Are încercuire bună. Pag 96 26 A Pag 95 27 D Pag 97 28 C Pag 101 29 B Pag 102 30 B Pag 98 Page 291 . Este o protezare de urgență B. Nu este o protezare definitiva *Bio Dentaplast are următoarele caracteristici: A.A. 25 Este aplicat în situația unei arcade edentată redus Se sprijină pe procesul alveolar Reciprocitatea este asigurată de conectorul principal situat oral Fiecare croșet este alcătuit din trei brațe. Preîncălzirea se face la 220°C timp de 40 min. B. Corecte A si D *Indicațiile protezelor flexibile Valplast: A. Are rol antibasculant B. Este protezare de temporizare C. Au culoarea dinților C. Este indicat pe premolarul 1 și 2 C. Corecte primele trei variante de raspuns C 95 *Croșetul cervico-ocluzal întors: A. Preîncălzirea se face la 240°C timp de 15 min B. E. Are încercuire excelentă D.

Dentar E. Aliaje metalice cu rezistenta mare C. 118 6 ABCD pag. 116 AB pag. 116 3 ABCE pag. Lingual B. Aliaje mobile din aur platinat E. Latime de 6-7mm B. Forma rotunda Conectorii principali metalici: A. Grosime minima C. 116 4 BCDE pag. Se plaseaza in contact cu parodontiul marginal D. Aliaje stelite de crom-cobalt D. Grosime de 3mm C. Aliaje inooxidabile de crom-nichel Bara mandibulara se plaseaza: A. limba B. Forma triunghiulara E. Grosime de 3mm C. Vestibular C. Distal Bara linguala se plaseaza intre: A.TEMA NR. 118 Page 292 . Latime de 9-10mm D. AB pag. Latime de 6-7mm B. Volum redus B. Nu realizeaza transmiterea fortelor de solicitare ocluzala E. ELEMENTELE STRUCTURALE ALE PROTEZELOR PARTIALE SCHELETATE – 30 intrebari Nr. dinti C. Forma triunghiulara pe sectiune Conectorul principal metalic sub forma de bara: A. Forma ovalara D. 1 Conectorul principal prezinta urmatoarele caracteristici: A. Aliaje metalice cu duritate scazuta B. Mezial D. Grosime 4-5mm E. Este plasat asimetric 2 Conectorul principal metalic sub forma de bara: A. 61. 116 5 ABD pag. Intrebare crt. planseu bucal Răspuns Pag.

5-0. Trasarea a două linii la 3mm anterior si posterior de centrul C pe linia medio-sagitala B pag. Matricea fiind realizata la nivelul protezei scheletizate D. Poate fi situat doar maxilar B. Crismani B.D. Conform conceptiei americane poate fi utilizat in edentatia subtotala si in edentatia totala cu indicatie la bolnavii epileptici E. 160 9 ACD pag. Thompson E. Toate culisele intracoronare nu pot fi utilizate in culisarea extracoronara *Conectorul principal metallic sub forma de placuta: A. Avantajeaza din punct de vedere al prepararii substructurii organice E. Fixeaza patricea pe elementul fix B. 164165 8 ABCD pag. Conform variantei franceze realizeaza conectorul mucozal placuta palatina dento-mucozala *Varianta franceza de conector principal placuţa mucozală palatină prezintă ȋn realizare etape precum: A. menton 7 Barele sunt de mai multe tipuri: A. Mc. Dolder D. Dupa conceptia americana nu urmareste plasarea conectorului principal in limitele edentatiei stabilite de dintii limitrofi spatiului edentat C. 119 11 *Conectorul principal sub forma de placuta mucozala palatina: D A. Se poate realiza intr-o singura varianta B. Poate fi situat doar mandibular C. Dupa conceptia americana tine cont de principiul profilactic D.Collum E. Ackers Culisele extracoronare: A. 120121 293 . 160161 10 C pag. Ackers C. Sunt avantajoase prin plasarea fortelor in afara perimetrului de sustinere parodontala C. Steg Culisele intracoronare au urmatoarele denumiri: A. Brown C. Gilmore B. La maxilar poate avea contact mucozal sau dento-mucozal D. Sorensen D.7 mm ACE pag. La mandibular poate avea contact mucozal sau dento-mucozal E. parodontiu E. 120 12 Page pag. Sunt benzi metalice cu latime mai mica de 10mm si grosime de 0.

are latime de 3 mm D. Fixarea D. sprijin si stabilizare: A. 123 15 D pag. se poate realiza doar coronar si corono-radicular B. Prezinta marginea libera subtire D. Sprijinul. Realizarea aripioarelor de stabilizare care se vor termina pe varful rugilor palatine 13 Conectorul principal sub forma de placuta dento-mucozala: A. Stabilizarea C. prin portiunile elastic situate in conul de sprijin sau supraecuatorial *Crosetul continuu Housset: A. Prezinta portiunea orala modelata cu replica anatomica C. Stabilirea tangentei unghiului palatinal proximo-edental al fiecarui dinte limitrof C. 122123 14 A pag. sunt indicate in edentatiile de clasa D Lejoyeux D. reciprocitatea B. 152153 18 C Page pag. fie pe acestea din urma de conectorul principal B. nu confera valente estetice si de stabilitate biomecanica C. nu necesita preparari complexe *Telescoparea: A. 147 17 D pag. elastici pot fi situati proximal sau interdentar C. rigizi au forma de “S” D. nu se poate aplica in cazul edentatiei partiale ce are ca etiologie o BD pag. 139 16 D pag. sunt compuse dintr-o singura portiune B. Retentia E. La nivel lingual fata dento-alveolara se lustruieste *Conectorii secundari: A. Ocolirea parodontiului marginal la 3-5mm E. rigizi plasati interdentar vor avea forma trapezoidal ape sectiune E. Trasarea din punctul tangent la unghiul palatinal proximo-edental a unei perpendiculare de 3mm D. poate porni din bratele elastic ale unor crosete Ackers *Elementele speciale de mentinere. rigizi sunt in contact intim cu parodontiul marginal *Crosetele din sistemul Ney asigura: A. 154155 294 . nu reprezinta un element antibasculant B. La nivel lingual se aplica in situatia in care dintii restanti prezinta un grad de parodontopatie marginala cronica E. poate fi situate supraecuatorial la nivelul dintilor laterali E.B. La nivel maxilar are de regula aspect de “U” deschis anterior B. este folosit ca element antibasculant in edentatia partial de clasa III Kennedy C. au rolul de a uni fie seile protetice de elementele de mentinere si stabilizare. prezinta posibilitati de reoptimizare in caz de dezactivare E.

linia de mentinere E. este reprezentat de crosete divizate D. bara cu capse Ceka D. cuprinde crosete ce se mai numesc si crosete bara C. 166 20 pag. impiedica desprinderea involuntara a protezei de pe campul protetic B. linia oblica externa D. tija de analiza B. elemente conjunctoare cu amortizor B.despicatura maxilo-palatina C. retentiometrul Functia de mentinere a crosetului: A. razusele E. la care camera pulpara pastreaza un aspect juvenile E. crosetul in forma de balansoar *Linia ghid se mai numeste: A. este utilizat in regiunea mezio-linguala a molarilor E. linia oblica interna B. se aplica in defectoproteze D. necesita stabilirea ecuatorului protetic al dintelui *Sistemul Ney: A. linia ecuatorului protetic C. bratele crosetului pornesc separate din conectorul principal Crosetul in “C”: A. tija de turnare D. se datoreaza bratului retentiv al crosetului E. unicul sistem standardizat de crosete turnate B. 124 21 ABDE pag. 139 24 ABD Page 295 pag. sistemul Aktiv click rigid E. se aplica la adultii tineri. trece in punte peste festonul gingival B. 125126 22 ADE pag. linia “Ah” Paralelograful prezinta urmatoarele componente: A. mina de grafit C. se opune deplasarilor verticale in directie mucozala D. 143 . nu ia contact cu dintele D. este utilizat pe incisivul central superior B pag. crosetele disjunctoare C. 129 23 A pag. asigura stabilizarea orizontala a protezei C. favorizeaza acumularea placii dentare si nu favorizeaza autocuratirea 19 Elementele speciale de mentinere si stabilizare disjunctoare sau distribuitoare ABE simple sunt reprezentate de: A. utilizeaza zonele proximale ale fetelor laterale E. porneste printr-un conector secundar din sea C.

pe canin B. ia contact cu dintele subecuatorial E. este indicat pe incisivii inferiori *Crosetul in “S”: A. este crosetul cu trei brate B. merge oblic spre linia ghid C. are sprijin si stabilizare buna *Crosetul cu 6 brate se numeste: A. Housset B pag.25 *Crosetul in “C” este utilizat: A. porneste direct din sea B. trece de punte peste rebordul gingival B. are contact intim cu rebordul gingival Crosetul in “U”: A. prezinta o portiune active ce se termina deasupra liniei ghid in partea opusa edentatiei D. este utilizat pe caninul superior Crosetul Ackers: A. se aplica pe premolari cu retentivitati vestibulare si orale favorabile D. Ackers B. 146 30 C pag. se aplica pe canin C. RPI C. 143 29 ACE pag. are portiunea activa care se termina sub linia ghid de partea edentatiei C. Nally-Martinet E. nu depaseste linia ghid D. 143 27 BCD pag. pe incisivul lateral D. porneste din sea printr-un conector secundar lung B. poate fi numai deschis edental E. pe fata vestibulara a incisivilor superiori E. Page 296 . porneste direct din seaua protezei E. in regiunea vestibulo-distala a premolarilor C. prezinta cel de-al doilea brat in zona mezio-vestibulara E. 143 26 A pag. se termina sub linia ghid prin 2 brate C. 146 TEMA NR. prezinta un brat in zona disto-vestibulara D. 143 28 B pag. pe fata mezio-vestibulara a molarilor *Crosetul in “L”: A. Bonwill D. 62.

BIODINAMICA PROTEZELOR SCHELETATE IN CAVITATEA ORALA – 30 intrebari Nr. D. D. E. B. C. 202 4 C pag. forţa ocluzală este transmisă osului prin intermediul desmodonţiului. iniţial în raport de supraetajare. inserţiile musculare ale pterigoidianului extern. Liniile de rezistenţa ale stâlpului zigomatic se împart în următoarele fascicole: A. Intrebare Răspuns Pag. inserţiile musculare ale muşchilor mentonieri. cele două segmente ale craniului (neurocraniu şi A pag. 1 *În evoluţia lor filogenetică. E. muşchii mobilizatori ai mandibulei proiectează mandibula asupra maxilarului cu o forţă posibilă cu valoarea de : A. B. inserţiile musculare ale suprahiodianului. 202 3 B pag. iniţial au stabilit relaţii funcţionale şi morfologice concretizate sub forma unităţii arhitecturale a craniului visceral şi neural. D. B. crt. C. iniţial în raport de juxtapunere posterioară. *În mişcarea de masticaţie. permite disiparea forţei masticatorii asupra stâlpilor de rezistenţă de la nivelul oaselor maxilare. C. iniţial în raport de necesitatea protecţiei unor receptori periferici (oftalmici. 2 La mandibulă. iniţial în juxtapunere anterioară. inserţiile musculare ale pterigidianului intern. aproximativ 500 kgf. 202 5 ABCD Page 297 pag. ABCD pag. craniul visceral) s-au aflat în rapoarte diferite: 201 A. D. sistemul trabecular bazilar este format din: A. aproximativ 150 kgf. deglutiţie. un grup de trabeculaţii se orientează spre marginea externă a orbitei. asigură dezvoltarea trabeculaţiilor pterigoidianulu extern de la nivelul feţei interne ale mandibulei. E. *Desmodonţiul are următoarele caracteristici: A. B. B. inserţiile musculare ale maseterului. E. asigură protecţia oaselor maxilare prin formrea stâlpilor şi platformelor de rezistenţă. 203 . olfactivi). 50-400 kgf. determină gruparea fibrelor conjunctive la nivelul inserţiilor musculare. aproximativ 30-400 kgf. un grup se îndreaptă spre marginea inferioară a orbitei. C. aproximativ 100 kgf.

se va aşeza excentric faţă de central bazei protezei. M=bFXf E. Forţele de tracţiune indirectă se caracterizează prin următoarele aspecte: A. *Formula lui Stanitz este: A. limbii. 216 Page 298 . buzelor. D. C. 209 7 ABD pag. sunt echilibrate de contracţiile echilibrate ale musculaturii orofaciale. Forţele de tracţiune directă sunt: A. Fa = 2CA/a B. C. muşchilor milohioidian şi genioglos. B. generate de acţiunea muşchilor obrajilor. a corticalei osoase. E. forţele care acţionează asupra dinţilor şi parodonţiului. trecând prin oasele nazale. este aleasă încât să treacă neaparat prin corpul protezei. F= S‟/SxAxCm D. E. structura membranei desmodontale. C. rezistenţa mecanică a elementului gnatoprotetic. limbii. forţele care se manifestă în sens vertical.8 kgf/cm2 . D. F1b1 – F2b2 = 0 ABC pag. un grup de trabeculaţii osoase se îndreaptă spre apofiza zigomatică. generate de acţiunea muşchilor obrajilor. buzelor. B. iar proteza să se întindă în mod egal la ambele părţi ale axului de rotaţie. 6 Forţele de rezistenţă (pasive) sunt generate de: A. D. un grup ce se desprinde din stâlpul zigomatic se îndreaptă spre sfenoid. se numesc şi forţe de basculare. Linia croşetelor are următoarele caracteristici: A. forţele generate de alimentele lipicioase. 216 10 A pag. reprezintă axul de rotaţie în jurul căruia se produce mişcarea de basculare sub acţiunea forţelor de tracţiune. este reprezentată de braţul mai scurt a pârghiei determinată de proteză. receptorii mucoasei pariferice. sunt generate celmai frecvent prin aşezarea incorectă a liniei croşetelor. Fr = 3Isf/l C. E. apar când proteza nu a fost static corect echilibrată. determină mişcarea de înfundare a protezei în exclusivitate. se mai numeşte şi opritor de basculare (Kippmeider sau indirect retainer). E. 215 8 ABC pag.C. un grup de trabeculaţii se unesc cu cele de partea opusă. B. B. rezistenţa mecanică a dintelui. C. E. rezistenţa osului de aproximativ 1. 216 9 BD pag. D. D.

11 Forţa de acţiune a extremităţii flexibile a croşetului este în funcţie de: A. C. orice alt element ce prelungeşte proteza dincolo de axul de rotaţie Forţele orizontale sunt: A. 216 14 AB pag. Deplasările meziale ale protezelor se datoresc: A. c. toate aceste forţe menţionate la punctele a. părţile moi ce vin în contact cu proteza parţial mobilizabilă . 218 15 ADE pag. nerespectarea montării dinţilor artificiali pe muchia crestei. B. E. E. acţionează asupra bolţii palatine şi crestelor alveolare edentate la maxilar şi asupra crestelor edentate la mandibulă. C. un croşet continuu. gradul de sensibilitate al parodonţiului dinţilor stâlpi şi respectiv ai muco-periostului în cazul când se sprijină pe mucoasă. acţiunii limbii. forţe orizontale propriu-zise. limbii. d. gradul de îndoire. E. coeficientul de elasticitate. 217 12 C pag. obrajilor. D. forţe orizontale detrmeinate de muşcii obrajilor şi buzelor. forţe orizontale determinate de braţele retentive ale croşetelor. D. secţiunea şi forma braţului la punctul fix. angrenajelor interdentare incorecte. B. acţionează doar asupra dinţilor naturali şi prin ei asupra osului. b. 220 16 ABC Page 299 pag. Despriderea protezelor maxilare de pe câmpul potetic este determinată de: A. forţe orizontale parazitare ce rezultă din descopunerea forţelor de presiune masticatorii C. gradul de încercuire a dintelui de către antebraţul croşetului. D. E. lungimea braţului flexibil. D. un croşet. acţionează doar asupra dinţilor artificiali susţinuţi de şeile protetice şi prin intermediul lor asupra moco-periostului şi osului subiacent. greutatea protezei maxilare. C. D. C. B. versantului vestibular al crestei alveolare edentate în zona anterioară ABCD pag. B. C. sunt anihilate de acţiunea muşchilor buzelor. neutralizându-se în parodonţiu şi în stâlpii de rezistenţă ai maxilarelor. intensitatea acestor forţe depinde în primul rând de capacitatea muşchilor ridicători ai mandibulei. extinderea bazei protezei în limitele câmpului protetic. Opritorul de basculare poate fi constituit din: A. alimentele lipicioase. baza protezei E. *Forţele de presiune masticatorii prezintă următoarele caracteristici: A. D. un pinten ocluzal. 221 . anumitor caracteristici ale dinamicii mandibulare. B. B. 217 13 ABCDE pag. de natura alimentului.

50 mm. D. pinteni ocluzali. 1. se întâlnesc în cazul edentaţiilor teminale cu creastă descendentă. deplasarea protezei parţial mobilizabile în jurul dinţior restanţi. B.E. culise. se produc datorită contactului bazei protezei cu faţa disto-orală a dinţilor restanţi.20-0. E. se produc datorită alegerii incorecte a conectorilor principali. nerespctării legii polinomului. *Mişcarea de basculare a protezei reprezintă: A. braţe rigide ale croşetelor. B. 0. *Axul în jurul căruia se realizează mişcarea de basculare prin desprinderea extremităţilor distale ale şeilor are următoarele caracteristici: A. D. trece prin centrul de greutate al câmpului protetic. neutralizarea forţelor ce determină basculările prin folosirea elementelor mecanice de stabilizare: conectori principali dentomucozali. mişcarea complexă a protezei. nici un răspuns nu este corect. terminală a braţului retentiv alcroşetului este: A. C. 221 18 C pag. B. *Adâncimea de retenţie la care se plasează porţiunea flexibilă. utilizarea elementelor protezei care împiedică desprinderea şi respectiv înfundarea protezei dincolo de axul de basculare. E.50 mm. B. AB pag. D. coroane telescopate.25-1. se datorează angrenajelor interdentare incorecte. trece prin vrful extremităţilor libere ale braţelor retentive ale croşetelor plasate cel mai posterior. trece prin pintenii ocluzali sau sau alte porţiuni rigide ale croştelor. 222 19 A pag. 17 Delasările distale: A.75 mm. *Principiul de bază în combaterea basculării este: A. extinderea poligonului de stabilitate în afara poligonului protetic. utilizarea plăcuţelor dento-mucozale. 0. B.50-1 mm.1 mm. E. deplasarea protezei parţial mobilizabile în sens vestibulo-oral. 226 Page 300 . E. înfundare. 0. se întâlnesc în cazul edentaţiilor teminale având curba de ocluzie sagitală accentuată. C. de apăsare asociată deseori cu deplasarea în întregime a protezei spre anterior sau posterior.75. deplasarea protezei parţial mobilizabile în sens transversal. trece prin vrful extremităţilor libere ale braţelor rigide ale croşetelor plasate cel mai posterior. C. 0. utilizarea elementelor rigide ale croşetului. D. E. 223 20 C pag. trece la nivelul feţelor ocluzale ale dinţilor restanţi. D.25-0. 216 21 A pag. C. în cadrul căreia are loc o mişcare de ridicare. C.

centrul de greutate al câmpului protetic. 215 28 A pag. *Muşchii temporali prin contracţia lor bilaterală determină: AB pag. D. 50-70 kgf la nivelul caninilor. E. centrul de greutate al porţiunilor extraselare ale protezei. gs reprezintă: A. B. D. centrul de greutate al al protezei. dispozitive mecanice. B. 70-100 kgf la nivelul molarilor de 6 ani. curba de ocluzie sagitală inversă. *În cadrul stabilităţii dinamice a protzelor parţial mobilizabile scheletate. centrul comun al şeilor protetice C. conectorul principal cu sprijin dento-mucozal. C. D. *În cadrul stabilităţii dinamice a protezelor parţial mobilizabile scheletate. În scopul frânării deplasărilor distale ale protezelor parţial mobilizabile scheletate se folosesc: A. D. E. extinderea bazei protezei în limitele câmpului protetic. dinţii restanţi laterali. Page 301 . centrul de greutate al porţiunilor extraselare ale protezei. 221 24 AC pag. E. centrul de greutate al câmpului protetic. centrul de greutate al câmpului protetic. distalizarea este oprită de braţele elastice ale croşetelor turnate. B. centrul de greutate al protezei. B. centrul de greutate al protezei. culise intra şi extra coronare. 208 25 C pag. C. B. *În cadrul stabilităţii dinamice a protezelor parţial mobilizabile scheletate. 10-20 kgf la nivelul incisivilor. G‟ reprezintă: A. ges reprezintă: A.22 Mijloacele de combatere a mişcării de distalizare a protezei sunt: A. Forţa declanşată de musculatura ridicătoare este în medie de: A. D. centrul de greutate al porţiunilor extraselare ale protezei. croşet continuu lingual cu gheruţe incizale articulate mezial. greutatea şeilor protetice. în cazul prezenţei doar a dinţilor frontali. centrul comun al şeilor protetice (al porţiunii selare) C. pintenii croşetelor turnate amplasate în fosetele meziale ale dinţilor restanţi ce limitează spaţiile edentate. precum şi de elementele protetice care se aplică pe aceştia. C. porţiunile croşetelor aflate pe feţele mezi-vestibulare ale dinţilor. B. 215 26 E pag. E. E. centrul comun al şeilor protetice C. D. 80-90 kgf la nivelul molarilor 2. greutatea şeilor protetice. E. greutatea şeilor protetice. 225 23 ABCDE pag. 215 27 B pag. 30-50 kgf la nivelul lateralilor.

5.AMPRENTAREA (10) – 30 intrebari Nr. mişcarea în sens postero-superior pe o direcţie care se întretaie cu planul de la Frankfurt. 280 . D. din placa de baza 2 Adaptarea portamprentei se face: A. mişcarea în sens postero-superior pe o direcţie care se întretaie cu planul bazal mandibular. sub un unghi de 60 de grade. 209 30 A pag. deschis posterior. 63. in sens sagital C. mişcarea în sens postero-superior pe o direcţie care se întretaie cu planul lui Camper. Schrainemakers D.5 kgf/cm2. *În timpul mişcărilor de triturare mandibula exercită următoarele mişcări: A. toate tipurile de mişcări prezentate la punctele a-d. deschis anterior. mişcări de lateralitate. B. mişcarea spre anterior a mandibulei. D. mişcări de ridicare. E. sub un unghi de 60 de grade. B. mişcări de basculare. Intrebare crt.A. C. 3 kgf/cm2. E. 218 TEMA NR. 1. C. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE SCHELETATE. ortomorfa Devin C. standard metalica SS White B. 29 *Nivelul de rezistenţă al osului este de aproximativ: A. 0. in sens vertical D. D. ABCD pag. in sens transversal B. 279 ABC Page 302 pag. E. cu dispozitiv de retentie E. C. 2. deschis posterior.5 kgf/cm2. B 208 pag. sub un unghi de 60 de grade. mişcarea în sens postero-superior pe o direcţie care se întretaie cu planul de la Frankfurt. B. 1 Tipurile de portamprente standard sunt: A.5 kgf/cm2. mişcări împingere.6 kgf/cm2. mezial Răspuns Pag.

280 6 ABCD pag. sa asigure o presiune crescuta D. copia pozitiva a campului protetic edentat B. să fie la o distanta de 1 mm de linia ghid E. la 6 mm de versantul vestibular al crestei alveolare in zona frontal In sens vertical portamprenta trebuie: A. sa fie la 4-5 mm distanta de campul protetic B. să fie suficient de rigida *Amprenta preliminara reprezinta: A. copia duplicat a protezei mobile E. trebuie sa asigure grosime suficienta materialului de amprenta E. trebuie să asigure o grosime suficienta materialului de amprenta D. 280 4 ACD pag. să fie la o distanta de 4 mm de bolta palatina B.E. fie la 4 mm de versantul vestibular al crestei alveolare in zona frontala B. trebuie sa cuprinda in totalitate campul protetic D. o grosime neuniforma a materialului de amprenta In sens sagital marginile portamprentei trebuie să: A. distal 3 *Marginile portamprentei in sens transversal trebuie: A. 281 Page 9 ACD pag. trebuie ca marginile materialului de amprenta sa se opreasca la 23 mm de linia ghirlandata E. copia negativa a protezei mobile D. trebuie să nu jeneze jocul formatiunilor mobile B. să fie la o distanta de 5 mm de bolta palatina D. negativul campului protetic C. trebuie sa fie suficient de rigida B. reuseste sa surprinda toate suprafetele plane si orizontale ale A pag. distal sa depaseasca cu 2 mm santurile retro-tuberozitare D. sa fie la 6-7 mm distanta de campul protetic E. 280 8 B pag. trebuie sa nu jeneze jocul formatiunilor mobile C. să aibă marginile portamprentei la 4 mm sub nivelul zonei de reflexie a mucoasei mobile Portamprenta: A. 280 5 AB pag. distal. să aibă marginile portamprentei la 2 mm sub nivelul zonei de reflexie a mucoasei mobile C. negativul protezei mobile Amprenta preliminara: A. trebuie sa cuprinda partial campul protetic *Adaptarea portamprentei prin completare cu mase termoplastice: A. sa asigure o grosime mica a materialului de amprenta C. trebuie să cuprindă doar partial campul protetic C. 281 303 . 280 7 B pag. sa depaseasca cu 4 mm foveele palatine E. distal sa depaseasca cu 3 mm santurile retro-tuberozitare C.

pot fi nefunctionale efectuate de catre pacient B. functionale neautomatizate si functionale automatizate E. realizeaza obiectivele functionale ale amprentarii B.B. mase alginice. siliconi in functie de obiectivele urmarite si conditiile clinice D. parafrenulare. cele mucostatice pun in valoare succiunea. miscari care utilizeaza toata gama de miscari capabile sa le execute sistemul stomatognat Amprentele functionale: A. 281 Amprenta preliminara: A. E. 283 Page 304 . se ȋnregistrează prin aceeasi tehnică indiferent de materialul de amprentare ales E. 10 campului protetic reuseste sa redea conditiile realizarii unei succiuni optime nu are fidelitatea necesara datorita materialului mai putin fidel pe care-l utilizam asigura conditiile de stabilitate prin inregistrarea suprafetelor verticale si retentive ale campului protetic realizeaza compresiuni selective BCE pag. efectuate de catre medic E. cele mucostatice utilizeaza material de amprentare de mica fluiditate D. 282 12 BCE pag. etc) Miscarile realizate in timpul amprentarii preliminare: A. sunt 2 tipuri: nefunctionale neautomatizate si nefunctionale automatizate Miscarile realizate in timpul amprentarii: A. trebuie sa fie cu atat mai energice cu cat materialul de amprenta este mai vascos D. se ȋnregistrează cu materiale. D. pot fi functionale neautomatizate recomandate de medic bolnavului sub forma de teste D. 11 BCD pag. au ca scop functionalizarea periferica fara a realiza conditiile din cadrul amprentarii functionale C. pot fi functionale automatizate. uneori nu poate sa se extinda in zone periferice ale campului protetic (nisa retromolara. realizeaza insuficient obiectivele biologice din cauza parametrilor aproximativi ai amprentarii C. pot fi functionale neautomatizate. 282 13 AB pag. de tipul: gips. C. se clasifica in amprente functionale mucostatice si amprente functionale mucodinamice in raport de gradul de mobilizare al periferiei campului protetic B. pot fi nefunctionale efectuate de catre medic C. sunt miscari nefunctionale. sunt 4 tipuri principale de miscari care se pot realiza in cursul amprentarii B. mase termoplastice. cele mucostatice se inregistreaza cu ajutorul port-amprentelor individuale cu margini scurte C. tonicitatea musculara.

ascutite avand manerul plasat in zona incisivilor centrali ABD pag. se impart in 3 categorii: amprente cu gura deschisa. in raport de zona campului protetic amprentata pot fi: unimaxilara sau maxilara. in 2 categorii: amprente functionale compresive si amprente functionale decompresive D. dupa inregistrarea separata sau concomitenta a celor 2 campuri protetice pot fi amprente functionale care inregistreaza in totalitate campul protetic sau amprente parcelare D. cele mucostatice au o utilizare extrem de mare datorita avantajelor lor 14 Amprentele functionale: A. muco-dinamice se inregistreaza cu port-amprente individuale functionalizate pe baza functionalizarii periferiei mobile prin teste B. se pot clasifica. au marginile subtiri. cu gura deschisa sunt cele mai putin utilizate datorita greutatii de inregistrare *Amprentele functionale: A. globala C. dupa numarul de materiale utilizate. se impart. port-amprentele parcelelor distantate sunt utilizate in amprentele decompresive E. compresive se adreseaza campurilor moi E. 283284 15 A pag. se confectioneaza din placa de baza sau acrilate auto sau termopolomerizabile B. compozite utilizeaza in cursul procedurii de amprentare un singur material C. de masticatie si de deglutitie B. dupa gradul de compresiune. muco-dinamice sunt criticate din cauza variatiilor de presiune ce se pot realiza printr-o compresiune neglijenta de catre un operator neatent si mai putin versat C. se impart in 2 categorii: amprente cu gura deschisa si amprente cu gura inchisa D. amprente cu gura inchisa si amprente combinate E. decompresive se adreseaza campurilor protetice dure *Amprentele functionale: A. sunt doar de 2 tipuri: port-amprente in contact complet si portamprente distantate parcelar C. 285 Page 305 . in raport de functia stimulata in declansarea testelor automatizate pot fi: fonetice. cel mai putin utilizate sunt cele periferice si centrale E.etc E. cel mai putin utilizate sunt cele cu compresiune selective *Port-amprentele individuale: A. 284 16 A pag. in amprente functionale simple si amprente functionale compozite B. 284285 17 A pag. cu contact marginal sunt port-amprente individuale care pastreaza contactul port-amprentei cu campul protetic pe o distanta de 1 mm de la periferia acestuia D.

modeleaza zona pungii Neill si Bowen B. sugere. sunt efectuate doar de pacient C. “ah” A pag. modeland mai cu seama zona milohioidiana *Testele Franz Herbst pentru mandibula sunt urmatoarele: A. suflat. 286 20 D pag. pune in tensiune periferia campului protetic la nivel canin. deschiderea larga a gurii. umezirea rosului buzelor (de la o comisura la alta) D. fluierat modeleaza zona distala a pungii Fisch C. suras fortat realizeaza o tractiune anterioara plicii alveolo-jugale *Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt urmatoarele: A. deglutitie. 286287 Page 306 . suras fortat. modeleaza zona Slack in portiunea sa posterior de canin. 286 21 *Testele Franz Herbst pentru mandibula sunt urmatoarele: C A.18 *Miscarile efectuate in amprentarea functionala: A. modeleaza zona meziala a pungii Fish C. modeleaza marginile port-amprentei in zona vestibulara laterala E. pot fi efectuate de medic sau de pacient (teste automatizate sau semifunctionale) D. tuse. modeleaza zona distala a pungii Eisenring B. mobilizarea periferiei campului protetic in zona distala prin probe Valsalva. fluierat. 286287 22 pag. realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare laterale E. mobilizarea periferiei campului protetic in zona distala prin deglutitie C. suras fortat. umezirea rosului buzelor modeleaza zona milohioidiana in dreptul molarilor D. sunt efectuate doar de medic B. deschiderea larga a gurii. balansarea mandibulei dreapta-stanga ce realizeaza modelarea zonei anterioare a pungii Eisenring B. sugere. limba catre nas pune in tensiune zona vestibulara centrala E. suras fortat. sugere. premolar 1 B. realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare frontale D. in nicio situatie E. deschiderea larga a gurii realizeaza modelarea la nivelul pungii Eisenring C. trebuie sa se realizeze rapid *Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt urmatoarele: A. realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare frontale D. sarut. balansarea mandibulei dreapta-stanga E. deschiderea usoara a gurii. fluierat. 285 19 B pag. varful limbii intr-un obraz si in celalalt C pag. test fonetic: “a”. nu admit compresiuni si tractiuni la periferia campului protetic cand materialul de amprenta este vascos.

se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a 2 materiale de consistenta diferita D. 287 25 BD pag. mucoseal) B. paralizii) E. nu se utilizeaza materiale elastice C. se utilizeaza materiale de amprenta din toate categoriile descries de Poggioli D. se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a unui material de consistenta vascoasa C. 289 Page 307 . acrilat. nu se utilizeaza materiale rigide gips. trebuie sa se realizeze din aproape in aproape. este o metoda de amprentare intr-un singur timp E. utilizeaza portamprenta individuala din placa de baza sau din acrilat care nu acopera in totalitate campul protetic si dintii restanti C. 288289 27 D pag. se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a unui material de consistenta fluida B. se realizeaza mai intai intr-o faza intraorala si apoi extraoral B. se realizeaza mai intai intr-o faza extraorala si apoi intraoral C. 288 26 C pag. urmareste obiective total diferite in cadrul verificarii intraorale fata de cea extraorala D. urmarind mobilitatea elementelor periferice ale campului protetic E. conform Clinicii de Protetica din Iasi ABCD pag. miscarile masticatorii se vor realiza cu ajutorul unor portamprente individuale rezistente prevazute cu valuri de ocluzie C. in cazul utilizarii materialului siliconic nu se vor realiza retentii la nivelul portamprentei E. 287 24 C pag.23 Miscarile efectuate in amprentarea functionala pot fi: A. nu se pot realiza niciodata combinatii de miscari functionale (semiautomatizate) cu miscari automatizate *In scopul amprentarii functionale a campului protetic edentate partial intins: A. cele automatizate efectuate de pacient sunt reprezentate de utilizarea testelor fonetice. nu se utilizeaza materiale cu prize retard E. este o metoda de amprentare in 2 timpi B. utilizeaza alginatul. miscarile combinate se adreseaza cazurilor in care colaborarea bolnavului nu este posibila (hipotonii. utilizeaza material semirigid D. presupune dezinsertia amprentei dupa fluidificarea completa a materialului thermoplastic *Amprenta finala cu portamprenta individuala completa: A. pentru fiecare zona in parte. miscarile combinate se adreseaza cazurilor cu materiale vascoase D. nu presupune realizarea adaptarii statice si dinamice *Amprenta finala prin tehnica dublului amestec (wash technigue): A. nu se utilizeaza masele termoplastice Verificarea si adaptarea port-amprentei individuale: A. testelor de masticatie si testelor de deglutitie B.

cofrat. dentar. utilizeaza o portamprenta care acopera partial crestele edentate B. presupune dezinsertia scheletului cu portamprenta functionalizata si inregistrarea unei noi amprente E. poziţionarea de către medic a celor două modele în relaţie centrică Page 308 . la 3 mm distal de dintii restanti E. a fost introdusa de Boucher si Renner B. o folie de ceară decupată după forma arcadei. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE SCHELETATE: INREGISTRAREA RELATIEI INTERMAXILARE – 30 intrebari Nr. nu presupune aplicarea alginatului pe toata suprafata ocluzala a port-amprentei *Tehnicile de amprenta cu model corectat secţionat: A. 291 30 ACD pag. presupun sectionarea modelului la 1-2 mm distal de dintii restanti Tehnica modelului corectat cu portamprenta functionalizata: A. iar celălalt va fi 296 protezat prin proteză totală vom utiliza: A. presupune inregistrarea amprentei functionale inainte ca pregatirile proprotetice sa fie realizate C. utilizand o portamprenta D. incizal. vestibular. presupun sectionarea modelului la nivelul crestelor edentate terminale. presupune introducerea materialului alginic cu ajutorul unei seringi prin deschiderea incizala. nu utilizeaza ca material de amprenta siliconii C. sunt utilizate din ce in ce mai putin in ultima vreme B. din maxilare vom realiza o protezare parţial mobilă. 290 29 E pag. 1 *În scopul înregistrării relaţiilor mandibulo-craniene în cazul în care pe unul C pag. presupune dupa amprentare si turnarea modelului de gips. este o tehnica de amprentare intr-un timp. 292293 TEMA NR. vestibular. Intrebare Răspuns Pag. indepartarea masei de amprenta. B. 64.28 *Amprenta finala cu portamprenta decupata: A. crt. care sa acopere spatiul peridentar E. iar in spatiul ramas se introduce acrilat elastic D. dupa varianta descrisa de Greenfield. se adreseaza edentatiilor frontale C. incizal. nu se adreseaza edentatiilor terminale D. nu presupune inregistrarea unei noi amprente dupa dezinsertia scheletului D pag.

C. C. distanţa interincizală nu va depăşi amplitudinea de 10 mm. planul determinat de punctele craniometrice Gnation. 2 Următoarele aspecte sunt adevărate în legătură cu arcul facial: A. pe parcursul mişcării de închidere-deschidere. permite înregistrarea tridimensionale a mişcărilor fundamentale la subiecţii dentaţi.spina nazala anterioară. B. 299 3 B pag. planul determinat de punctele craniometrice Orbitale. permite înregistrarea clearace-ului ocluzal prin metoda compresiunii pe maseteri. orbitale – tragus. D. arcurile faciale utilizează drept reper cranian fix următoarele repere: A.Subnazale . C. Gonion.spina nazala anterioară. conductul auditiv extern şi intern. pe parcursul mişcării de închidere-deschidere.Nazion. Orbitale. spina nazala anterioară – meatul auditiv extern. C. distanţa interincizală nu va depăşi amplitudinea de 40 mm. *Pentru a fi montate corect pe pacient. planul determinat de punctele craniometrice Ophrion-Porion E. 299 6 AB pag. braţul lateral al arcului se plasează astfel încât vârful arcului se plasează la 12 mm înaintea tragusului. B.Zygion. D. edentaţi parţial sau edentaţi total. D. În scopul înregistrării relaţiilor mandibulo-craniene cu ajutorul arcului facial pentru determinarea axei balama se va ţine cont de următoarele aspecte: A. B. Gnaţion. C. pe parcursul mişcării de închidere-deschidere. 299 4 B pag. permite înregistrarea relaţiilor mandibulo-craniene prin intermediul unui strat de zinc-oxid-eugenol pe cadru de sârmă. B. 300 Page 309 . B. urmăreşte raportarea corectă a modelului maxilar la axa de închidere/deschidere a simulatorului. D.prin metoda discriminării tactile. ocluzorul.subnazal. Orbitale-Porion. D. spina nazală anterioară – meatul auditiv extern. machetele de ocluzie. articulatorul. *Reperele craniometrice fixe pentru trasarea planului de la Frankfurt sunt: A. D. planul determinat de punctele craniometrice Porion. Porion. 299 5 C pag.Nasion. permite plasarea modelului maxilar faţă de planul orizontal. E. E. C. Ophrion-Porion. ABC pag. planul determinat de punctele craniometrice Orbitale-Porion sau spina nazala anterioară – meatul auditiv extern. distanţa interincizală nu va depăşi amplitudinea de 20 mm. *Reperele craniometrice fixe pentru trasarea planului Camper sunt: A. E. E.

E. 303 11 BD pag. 302 8 B pag.O. D. devansarea cu jumătate de cuspid a dinţilor mandibulari faţă de cei maxilari. iar pe maxilarul antagonist vom realiza o proteză mobilă. D. 7 Sistemul N. D. C. caz în care se asociază şi o instabilitate mandibulo-craniană. repere labiale. repere linguale. D. dispozitvul clinic Clini-Nor. braţul lateral al arcului se plasează astfel încât vârful arcului se plasează la 5 mm înaintea tragusului. stabilirii nivelului şi orientării planului de ocluzie pentru zonele edentate utilizând criterii antropometrice gnatoprotetice cunoscute. 303 9 AB pag. 299 12 AB pag. *Relaţia de ocluzie se defineşte ca fiind: A. Reperele ocluziei centrice stabilite de profesorul Costa sunt: A. feţele distale ale ultimilor molari maxilari şi mandibulari plasate în acelaşi plan frontal. B. C. B.E. 298 Page 310 . D. stiletele arcului facial. articulare. C. factori funcţionali masticatorii. E. este format din : A. La realizarea relaţiei centrice participă următori factori: A. pantograph E. factori anatomici reprezentaţi de arcadele dentare. contactul dintre arcadele dentare atunci când mandibula se află în relaţia de intercuspidare maximă. circumscrierea arcadei mandibulare de către arcada maxilara. dispozitivul de laborator Labo-Nor. 303 10 ABCDE pag. contactul tripodal. contactul dintre arcadele dentare atunci când mandibula se află în relaţie de postura. musculare. În cadrul reperelor ocluziei centrice. contactul dintre arcadele dentare atunci când mandibula se află în relaţie centrică. factori funcţionali neuro-musculari. AB pag. element condilian. E. factori extrinseci şi intrinseci. repere nazale. relaţia de ocluzie habituală. B. toate răspunsurile a-d. reperele dntare sunt reprezentate de . C. În cazul în care unul din maxilare este protezat prin proteză mobilă cu sau fără proteze fixe asociate. B. factori anatomici reprezentaţi de punctele craniometrice. E. C. B. A. repere dentare. liniile mediane corespondente. repere osoase.R. nivelul şi orientarea planului de ocluzie se va stabili pe baza: A.

301 15 *Legea I postulată de Lejoyeux în stabilirea condiţiilor obiective de B determinare a relaţiilor fundamentale mandibulo-craniene este: A. C. D. E. în funcţie de anatomia suprafeţelor mandibulo-temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni externi. D. B. A pag. D. presiunea exercitată de bazele şabloanelor în momentul determinării şi înregistrării relaţiei centrice trebuie să corespundă celei exercitată în momentul amprentării. oricărei poziţii a mandibulei în plan frontal îi corespunde o poziţie în plan orizontal. C. la edentatul total mandibula nu se mai poate poziţiona corect faţă de maxilar datorită rezorbţiei osoase. 303 16 pag. pantograph-ul. bolnavul trebuie să fie plasat în condiţii ideale de echilibru fiziologic şi psihic. B. *Legea II postulată de Lejoyeux în stabilirea condiţiilor obiective de determinare a relaţiilor fundamentale mandibulo-craniene este: A. un element condilian care permite alunecarea pe un plan adaptabil de pe componenta maxilară a articulatorului. B. E. C. C. oricărei poziţii a mandibulei în plan frontal îi corespunde o poziţie în plan orizontal. în funcţie de anatomia suprafeţelor mandibulo-temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni externi. articulatoare simple. înaintea oricărei încercări de determinare şi de înregistrare a relaţiei centrice. mişcarea corporeală a mandibulei (mişcarea Bennet). măsurării distanţei interpupilare. E. articulatoare semi-adaptabile. E. înaintea oricărei încercări de determinare şi de înregistrare a relaţiei centrice. B. D. articulatoare cu mişcări limitate. articulatoare complexe.B. sfera condiliană *Articulatoarele Tip Arcon şi Tip Non. 301 14 C pag. înregistrării relaţiei de postură. stabilirea bazei şabloanelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o amprentă secundară este condiţia necesară şi suficientă pentru ca în stadiul determinării relaţiei centrice ţesuturile suprafeţei de sprijin să se regăsească într-o stare identică cu cea care le caracterizează în momentul amprentării.Arcon din ce tip de articulatoare fac parte? A. stabilirii relaţiei de ocluzie corecte. punctele care formează triunghiul lui Bonwill. articulatoare adaptabile. 13 *În scopul programării articulatoarelor adaptabile se utilizează: A. nivelului şi orientării planului de ocluzie pe care le imprimă grupul dentar restant. 303 Page 311 . bolnavul trebuie să fie plasat în condiţii ideale de A pag.

stabilirea bazei machetelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o amprentă secundară este condiţia necesară şi suficientă pentru ca în stadiul determinării relaţiei centrice ţesuturile suprafeţei de sprijin să se regăsească într-o stare identică cu cea care le caracterizează în momentul amprentării. în funcţie de anatomia suprafeţelor mandibulo-temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni externi. B. la edentatul total mandibula nu se mai poate poziţiona corect faţă de maxilar datorită rezorbţiei osoase. presiunea exercitată de bazele machetelor în momentul determinării şi înregistrării relaţiei centrice trebuie să corespundă celei exercitată în momentul amprentării. înaintea oricărei încercări de determinare şi de înregistrare a relaţiei centrice.echilibru fiziologic şi psihic. stabilirea bazei şabloanelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o amprentă secundară este condiţia necesară şi suficientă pentru ca în stadiul determinării relaţiei centrice ţesuturile suprafeţei de sprijin să se regăsească într-o stare identică cu cea care le caracterizează în momentul amprentării. D. la edentatul total mandibula nu se mai poate poziţiona corect faţă de maxilar datorită rezorbţiei osoase. 303 18 Page *Legea I V postulată de Lejoyeux în stabilirea condiţiilor obiective de D determinare a relaţiilor fundamentale mandibulo-craniene este: A. în funcţie de anatomia suprafeţelor mandibulo-temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni externi. D. B. 17 *Legea III postulată de Lejoyeux în stabilirea condiţiilor obiective de determinare a relaţiilor fundamentale mandibulo-craniene este: A. C. la edentatul total mandibula nu se mai poate poziţiona corect faţă pag. 303 312 . bolnavul trebuie să fie plasat în condiţii ideale de echilibru fiziologic şi psihic. înaintea oricărei încercări de determinare şi de înregistrare a relaţiei centrice. E. oricărei poziţii a mandibulei în plan frontal îi corespunde o poziţie în plan orizontal. oricărei poziţii a mandibulei în plan frontal îi corespunde o poziţie în plan orizontal. presiunea exercitată de bazele machetelor în momentul determinării şi înregistrării relaţiei centrice trebuie să corespundă celei exercitată în momentul amprentării. presiunea exercitată de bazele machetelor în momentul determinării şi înregistrării relaţiei centrice trebuie să corespundă celei exercitată în momentul amprentării. E. D. stabilirea bazei machetelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o amprentă secundară este condiţia necesară şi suficientă pentru ca în stadiul determinării relaţiei centrice ţesuturile suprafeţei de sprijin să se regăsească într-o stare identică cu cea care le caracterizează în momentul amprentării. C pag. C. bolnavul trebuie să fie plasat în condiţii ideale de echilibru fiziologic şi psihic. C. E.

304 22 A pag. urmăreşte redarea paralelismului cu planul lui Camper. modalitatea de execuţie a marginilor.5 – 2 mm sub marginea inferioară a buzei superioare. este perpendicular pe planul lui Camper AC pag. 304 21 ABC pag. E. modalitatea de execuţie a conectorului principal. B. se realizează raportându-se la planul de la Frankfurt. D. 305 23 B pag. 19 Macheta de ocluzie este alcătuită din: A. conector principal cu sprijin mucozal. 305 Page 313 . 305 24 B pag. se plasează la mijlocul distanţei dintre cele două creste edentate. modalitatea de execuţie a bazei. bază ( confecţionată din placă de bază sau acrilat). modalitatea de execuţie a bordurii de ocluzie. urmăreşte redarea paralelismului cu linia bipupilară. verificarea intraorală. B. E. C. toate elemntele precizate la punctele a-d Etapa clinică de verificare a machetelor de ocluzie cuprinde: A. este situat la 3. este situat la 1. este situat la 1. D. C. D. C. E. verificarea montării dinţilor artificiali. C. E. urmăreşte redarea paralelismului cu linia bipupilară. C. Verificarea extraorală a machetelor de ocluzie urmăreşte: A. verificarea corespondenţei liniilor mediene. E. *Nivelul planului de ocluzie în zona frontală are următoarele caracteristici: A. D. bordură de ocluzie (confecţionată din ceară sau alt material termoplastic). este situat la 3. D. E. verificarea redării corecte a curbelor sagitale şi transversale. are o orientare paralelă cu linia bipupilară. B. *Orientarea planului de ocluzie în zona frontală are următoarele caracteristici: A.5 – 2 mm sub marginea inferioară a buzei superioare. urmăreşte redarea paralelismului cu planul lui Camper.5-4 mm sub marginea inferioară a buzei superioare. D. B. B. C. modalitatea de redare a planului de ocluzie.5-4 mm sub marginea inferioară a buzei superioare. 304 20 AB pag. verificarea extraorală. *Nivelul planului de ocluzie în zonele laterale are următoarele caracteristici: A. se realizează raportându-se la planul lui Camper . dinţi artificiali. este paralel cu planul bazal mandibular. B. se plasează la mijlocul distanţei dintre cele două creste edentate.de maxilar datorită rezorbţiei osoase.

D. metoda derivă din metoda Lauritzan-Barrelle. constă în compresiunea maseterului bilateral. se realizează prin compresiunea fascicolului posterior al temporalului. diferenţa dintre dimensiunea verticală de postură şi cea din relaţie centrică. reprezintă o metoda de inducere a mandibulei şi în relaţia de postură. E. D. B. constă în dirijarea mandibulei în poziţia sa centrică prin compresiunea postero-superioară a mentonului . are ca scop obţinerea de contracţii musculare simetrice. 307 Page 314 . dimensiunea verticală în relaţie centrică. E. B. *Spaţiul de inocluzie fiziologică este dat de: A. se bazează pe reflexul molar. B. se realizează raportându-se la planul determinat prin unirea punctelor craniometrice subnazale-porion. CD pag. este paralel cu planul bazal mandibular. E. în timpul acestei manevre bolnavul realizează închiderea gurii cu scopul obţinerii contracţiilor echilibrate. Metoda de determinare a relaţiei centrice prin compresiune pe menton are următoarele caracteristici: A. se realizează raportându-se la planul determinat prin unirea punctelor craniometrice subnazale-gnaţion. 306 27 CD pag. C. D. C. D. se realizează raportându-se la planul lui Camper D. 305 26 D pag. B. este riscantă deoarece conduce mandibula într-o poziţie incorectă mult mai retrudată decât relaţia centrică. Metoda de determinare a relaţiei centrice prin manevra maseterină Gysi are următoarele caracteristici: A. se bazează pe reflexul molar. în timpul acestei manevre bolnavul deschide larg gura cu scopul obţinerii contracţiilor echilibrate. C. Metoda de determinare a relaţiei centrice prin manevra temporală Green are următoarele caracteristici: A. B. are o orientare paralelă cu linia bipupilară. C. dimensiunea verticală de postură. E. diferenţa dintre dimensiunea verticală a etajului inferior şi dimensiunea verticală de postură. utilizează bobiţa Walchoff plasată pe bolta palatină a bazei machetei superioare. 307 29 CDE pag. 306 28 AB pag. C. reprezintă un reflex conform căruia mandibula urmează limba în periplul său static sau dinamic.25 Orientarea planului de ocluzie în zonele laterale are următoarele caracteristici: A. utilizează bobiţa Walchoff plasată pe bolta palatină a bazei machetei superioare. dimensiunea verticală a etajului inferior.

crt. D. 2 Un sistem de amprentare constă din: ABD A. materiale de amprentare preliminară şi funcţională. o anumită portamprentă individuală şi materialul care se pretează la tehnica aleasă. care să respecte numai principiul biomecanic privind rezistenţa piesei protetice. C. totalitatea materialelor şi instrumentarului necesare etapelor de amprentare. utilizarea de material Repin sau ceară topită. AMPRENTAREA – 30 intrebari Nr. E. Materialul de amprentare termoplastic: ACE A. cu o bază cât mai extinsă. în principal. în limitele funcţionalităţii formaţiunilor mobile de la periferia câmpului protetic. utilizarea unor anse de sârmă în formă de “U” încălzite sunt introduse în masa de ceară a ambelor machete. funcţia estetică. A. în timpul manevrei se palpează condilii mandibulari. B. D. un anumit gen de amprentă preliminară. D. care să corespundă numai doleanţelor pacientului. B. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. practicarea unor linii oblice intersectate la nivelul zonelor laterale în ceara bordurilor de ocluzie. solidarizându-le. 466 B. necesită utilizarea unei portamprente metalice. 65. este indicat numai pentru amprentarea preliminară şi funcţională maxilară. 469 Page 315 . p. 468 3 p. C. folosirea ştifturilor de interpoziţioanre între cele două machete. care să refacă. 307 TEMA NR. E. împreună cu instrumentarul necesar. ABCDE pag. 1 Scopul esenţial al amprentării este realizarea unei proteze: AC p. o tehnică de amprentare funcţională muco-dinamică. practicarea unor lăcaşe sau ancoşe în cele două valuri la nivelul primilor premolari.E. Intrebare Răspuns Pag. C. C. în funcţie de particularităţile câmpului protetic. 30 Solidarizarea machetelor de ocluzie se poate realiza prin următoarele procedee: A. E. necesită alegerea unei portamprente confecţionate din mase plastice. alese corespunzător câmpului protetic edentat total. B.

D. nici o varianta nu este corectă. E. C. cu aproximativ 3 mm. linguri din aluminiu şi pastă Zoe ca material de amprentă. 4 *Tehnica de amprentare preliminară Hayakawa utilizează: E A. p. C. 470 6 Principalele obiective pe care trebuie să le îndeplinească o amprentă în ABCDE p. 480 316 Portamprenta standard trebuie: AC A. E. D. pentru a acoperi tuberozităţile maxilare până în şanţurile pterigo-maxilare. E. linguri din aluminiu şi alginat ca material de amprentă. B. creastă mandibulară posterioară fibroasă nefavorabilă. asigurarea menţinerii crestei reziduale. creastă maxilară înaltă şi rotunjită. asigurarea stabilităţii. cât şi mandibulară. asigurarea sprijinului. creastă mandibulară aplatizată. Retenţia protezei totale este influenţată de: A. cu mucoasă ferm aderentă de os.D. presiunea atmosferică. C. să fie uşor supradimensionată faţă de câmpul protetic. ABCDE p. B. să aibă marginile în contact cu frenurile bucale. p. D. acoperită cu mucoasă atrofică. 471 7 8 Page 9 *Turnarea modelului într-o amprentă preliminară. C. toate variantele sunt corecte. trebuie să se realizeze: p. adeziunea. linguri din oţel inoxidabil şi pastă Repin ca material de amprentă. E. labiale şi/sau linguale. este indicat numai pentru amprentarea preliminară. linguri din mase plastice şi alginat ca material de amprentă. coeziunea. 475 . Care dintre următoarele situaţii clinice necesită amprentare prin tehnici de ABC presiune selectivă: A. 469 5 p. D. înregistrată cu mase B termoplastice. protezarea edentaţiei totale sunt: 471 A. este indicat numai pentru amprentarea preliminară şi funcţională mandibulară. obţinerea unei estetici corespunzătoare. retentivităţile anatomice. asigurarea retenţiei. să fie extinsă posterior. B. creastă balantă anterioară. toleranţa pacientului. B. E. B. atât maxilară. linguri din acrilat termopolimerizabil şi polivinil-xiloxan ca material de amprentă. cu aproximativ 3 mm. D. să fie uşor subdimensionată faţă de câmpul protetic. E. C.

*Care din următoarele tehnici de amprentare. B. C. imediat după amprentare. extinderea maximă a suprafeţelor orizontale. p. 10 în primul sfert de oră. exinderea maximă a bazei protezei. extinderea maximă a suprafeţelor verticale. înregistrează culoarul neutral: A. *Pentru a putea fi utilizate în amprentarea funcţională periferică. marginile B portamprentei individuale vor fi situate: A. 521 15 Page 317 p. 505 14 *În tehnici de amprentare funcţională cu gura închisă. D. la 5 minute de la gelificare. B. tehnica Pedro Saizar.5-2 mm sub limita mucoasei pasiv-mobile. la 2 minute de la gelificare. înregistrată cu alginat. ACD p. respectarea libertăţii contracţiilor musculare. la 1 minut de la gelificare. D. 250 C. realizarea închiderii marginale a protezei. D.A. toate variantele sunt corecte. B. B. E. D. E. amprenta de deglutiţie Hromatka. 370 . 300 . B. exact până la limita mucoasei pasiv-mobile. E. E. tehnica piezografică. D. D. În etapa de amprentare finală.350 C. la 3 ore după amprentare. D. trebuie îndepărtată din A cavitatea orală: A. repartizerea de presiuni egale asupra părţilor moi şi dure ale câmpului protetic. 500 C. 489 *Amprenta preliminară. tehnica Lejoyeux. la 1 mm peste limita mucoasei pasiv-mobile.400 C. C. 525 . la 1 mm sub limita mucoasei pasiv-mobile. obţinerea unei înălţimi corecte a marginilor. la 2 mm peste limita mucoasei pasiv-mobile. adeziunea este determinată de: A. C. imediat după gelificare. C. B. E. C. 11 Obiectivele amprentei finale. A. cel târziu după o oră. asigurarea unui contact intim între baza protezei şi mucoasa fixă. la 3 minute de la gelificare. nici o variantă nu este corectă. C. tehnica Frantz Herbst. la 1. materialele A buco-plastice trebuie încălzite la temperatura de: A. p. C. E. 503 12 13 C p. formulate de fraţii Green sunt: ABCDE p. 502 B. precizia amprentării suprafeţei de sprijin.

nici o variantă nu este corectă. B. foloseşte proteza veche a pacientului ca portamprentă. Tehnica modelării marginale cu Xantopren Function: CD A. tracţiunea antero-posterioară a obrazului. ca material unic în amprenta finală. C. 530 19 p. B. B. pentru modelarea zonei distale şi maseterine. ridicarea acestuia. C. deschiderea maximă a gurii. mişcare de deschidere-închidere a gurii. E. E. în edentaţia totală. pastele ZOE se indică: ABC A. C. necesită utilizarea unui adeziv special pentru siliconi. B. urmată de închiderea forţată. mişcări de lateralitate dreapta-stânga. D. C. materialele cu resilienţă temporară. D. 526 17 p. neforţată. 527 18 Modelarea marginală a zonei retrozigomatice şi a procesului coronoid se AE realizează prin: A. 540 Page 318 . B. 532 20 p. mişcare de lateralitate spre partea ce urmează a fi modelată. pacientul va D efectua: A. Jocul frenului bucal se imprimă în amprentă prin: A. tracţiunea postero-anterioară a obrazului. D. ţuguierea buzelor. E. este o tehnică de amprentare preliminară a câmpurilor protetice edentate total. 535 21 p. utilizează ca material de amprentare. în vederea retenţiei materialului. necesită portamprente realizate la distanţă de câmpul protetic. pentru finisarea amprentelor luate cu material termoplastice (tehnica de spălare). deschiderea uşoară a gurii. E.E. tracţiunea antero-posterioară a obrazului. E. nici o variantă nu este corectă. la nivelul marginilor portamprentei. mişcare de lateralitate spre partea opusă celei ce urmează a fi modelată. utilizează activatorul Optosil Xantopren când modelarea funcţională marginală se face cu gura deschisă. BC p. Amprenta finală “ambulatorie”: ABCE A. D. În amprentarea finală. p. surâsul forţat. în amprentarea pentru rebazări ale protezelor totale. mişcare de deschidere largă a gurii. utilizează activatorul Optosil Xantopren când modelarea funcţională marginală se face cu gura închisă. eversarea buzei superioare. nici o varianta nu este corectă. în toate tehnicile de amprentare muco-statică. în portamprente individuale bine adaptate. 16 *La mandibulă. D. C. B.

E. E. C. căptuşirea temporară a protezelor instabile şi netolerate de pacient. *Materialele cu vâscozitate lent progresivă au ca indicaţii: E A. 549 23 p. pentru ca poziţia vălului să fie joasă). Cofrarea amprentei preliminare. în vederea turnării modelului funcţional. permite o vibrare energică. E zona disto-vestibulară a amprentei apare: A. ca un şanţ uşor evidenţiat. D. E. B. ca mici linii în materialul de amprentă. “condiţionarea tisulară” a ţesuturilor câmpului protetic. realizat în zona distal din răşină acrilică transparentă. E.5 mm. atunci când mucoasa este dezinserată şi mobilă. C. B. dirijarea turnării ghipsului dur. B. amprentarea în vederea rebazării protezelor totale. are BD următoarele roluri: A. utilizează ca material de amprentare. în amprentarea preliminară a câmpurilor protetice edentate total. se consideră încheiată la 24 h de la finalizarea gelificării. B. “condiţionarea” câmpului protetic edentate total.C. toate variantele sunt corecte. B. AB p. materialele siliconice vâscoase. 545 24 p. toate variantele sunt corecte. dintre linia de flexie a vălului palatin şi palatal dur. la modelarea marginală a portamprentei individuale. adâncită sau pliată spre exterior. E. transferul liniei Ah prin intermediul bazei şablonului de ocluzie. constituie un indicator précis al limitelor până la care va fi redus soclul modelului. D. realizarea închiderii palatinale posterioare cu material termoplastic. de închidere palatinală posterioară. utilizarea manevrei Nelson (pacientul apleacă anterior capul. gravarea modelului preliminar cu un excavator cu diametrul părţii active de 2-2. D. permite obţinerea unui model gata fasonat şi correct dimensionat. aplatizată şi largă. Siliconii cu reacţie de condensare de consistenţă chitoasă se indică: A. 535 Page 319 . D. în vederea adaptării cu o proteză imediată. la amprentarea zonei de închidere marginală posterioară-zona Ah. 22 *Tehnica Lejoyeux. C. fără riscul prelingerii ghipsului peste pereţii exterior ai amprentei. presupune: A A. D. C. *În etapa de citire a reperelor anatomice pe amprenta finală mandibulară. ca o depresiune la capătul distal al depresiunii alveolare. necesită o amprentă de “spălare” cu un silicon sau o gumă polisulfidică de consistenţă fluidă. 543 25 p. C. 536 26 p. gravarea modelului pe o zonă de 2-5 mm.

în amprentarea câmpurilor protetice moi sau în amprentele de spălare. B. E. DETERMINAREA RELATIILOR INTERMAXILARE – 30 intrebari Nr. necesită mişcări de modelare marginală executate de pacient. pentru determinarea relaţiilor intermaxilare. 519 TEMA NR. necesită dispozitive de înregistrare a relaţiilor intermaxilare McGrane. rapiditate în manipulare. fluiditate crescută. ce permite înregistrarea cu acurateţe a detaliilor. C. E. miros neplăcut. uşurinţă în turnarea/cofrarea/demularea amprentei. C. D. Page 320 . stabilitate dimensional bună. necesită un articulator ergonomic complex. este o metodă de amprentare bimaxilară. Tehnica de amprentare funcţională ALL-ORAL: ABCD A. timpul de priză depinde de temperatură şi umiditate. fidelitate deosebită. distorsionare minimă a ţesuturilor. 27 Care dintre următoarele proprietăţi sunt caracteristice polieterilor: A. este o metodă de amprentare cu gura închisă. 536 28 *Care dintre următoarele proprietăţi sunt caracteristice pastei de oxid de E zinc-eugenol: A. D. 66. sunt materiale hidrofile. necesită portamprente speciale “Si-Plast”. este o metodă de amprentare combinată. B. ACE p. gurădeschisă. D. 535 29 p. B. C. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. toate variantele sunt corecte. Intrebare crt. la adaptarea portamprentei individuale. portamprenta superioară poate fi conectată la un arc facial. E.D. Sistemul Biofuncţional Protetic-IVOCLAR: ABC A. 519 30 p. E. A p. 1 *Nivelul planului de ocluzie trebuie să fie situat: Răspuns Pag. este o metodă de amprentare cu gura deschisă. gură-închisă. necesită utilizarea unui dispozitiv numit Gnathometer M. E. B. p. D. C.

2 mm sub marginea inferioară a buzei superioare. preluarea DV a etajului inferior din fişa bolnavului. C. metoda Boianov.5 . paralelă cu linia bipupilară. 551 4 p. în zona frontală şi paralelă cu planul Camper. 551 3 *Orientarea planului de ocluzie trebuie să fie: D A. p. în zonele laterale. în zona laterală. 2 *Nivelul planului de ocluzie în zona laterală: A. E. utilizează fotografii din perioada dentată. la 1. utilizarea profilometrului lui Sears. E. 555 . B. decât în zona frontală. cu repere preextracţionale. mai aproape de creasta alveolară cu rezorbţie mai mică. metoda Silvermann. D. divergentă faţă de planul Frankfurt în zonele laterale. B. preluată din perioada dentată. 555 6 Page 321 p. fără repere preextracţionale. nici o variantă nu este corectă. C. nici o variantă nu este corectă. B. în zona frontală. metoda compasului de aur Appenrodt. paralelă cu linia bipupilară în zona frontală şi convergentă cu planul Frankfurt în zonele laterale. depinde de lăţimea crestelor alveolare.A. E. de determinare a DV a etajului inferior: D A. B. 554 5 p. B. nici o variantă nu este corectă. *Metodele antropometrice. D. metoda Wright. consideră segmentul etalon ca fiind reprezentat de distanţa dintre fanta labial şi unghiul extern al ochiului. E. C. *Metoda Leonardo Da Vinci. este mai puţin înalt. metoda planului de la Frankfurt (metode Landa). D. metoda Willis. la 2 . nici un răspuns nu este corect. în zona frontală. în zona laterală. C. Metodele antropometrice. C. B.3 mm sub marginea inferioară a buzei superioare. de determinare a DV a AC etajului inferior sunt reprezentate de: A. D 550 p. la o treime din distanţa existentă între cele două creste edentate. este mai apropiat de câmpul protetic deficitar. consideră segmentul etalon ca fiind reprezentat de distanţa intercomisurală. de determinare a DV A a etajului inferior sunt reprezentate de: A. D. C. D. E. se determină cu ajutorul Compasului de Aur. metoda Swenson. paralelă cu planul Camper în zona frontală şi cu planul Frankfurt în zonele laterale.

B. E. pe bobiţa de ceară Walkof. metoda Boianov. poziţionarea mandibulei în relaţie centrică prin redeşteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare.plan Frankfurt şi plan Frankfurt.plan basilar mandibular. poziţionarea mandibulei în relaţie de postură în mişcarea de deglutiţie. B.D. compară dimensiunea etalon. C p. D. D. recomandă utilizarea unor măşti faciale din polistiren sau celluloid transparent. E. C. metoda Wright. C. manevra temporală Green. fixată pe faţa mucozală a bazei machetei maxilare. Gn-St = distanţa interpupilară. metoda compasului de aur a lui Appenrodt. B. 560 Page 322 . memoria ocluzală Lejoyeux. C. manevra maseterină Gysi. metoda Leonardo da Vinci. metoda Patterson. E. măsurată nasion-subnazale. C p. consideră segmentul etalon ca fiind reprezentat de subnazaleofrion. metoda Boianov modificată. utilizează fotografii din perioada dentată pe care se măsoară distanţa interpupilară şi distanţa ofrion-gnation. cu dimensiunea modificată subnazale-gnation. D. 558 11 p. *Metoda Leonardo da Vinci modificată consideră: A. C. E. Gn-Sn = Sn-Tr. utilizează sârma de contur. B. 555 9 *Printre metodele antropometrice de determinare a DV a etajului inferior cu B repere pre-extracţionale se numără şi: A. *Dintre metodele complexe de determinare a RC face parte şi: A. D. C. Gn-Sn = Sn-Oph. în mişcarea de deglutiţie. urmăreşte egalitatea perfectă dintre vertex. 7 *Metoda Wright. D. 554 8 p. E. Gn-Sn = Sn-N. măsoară etajul inferior pe radiografii cefalometrice. Gn-St = distanţa intercomisurală. poziţionarea mandibulei în relaţie centrică prin plasarea limbii posterior. de determinare a DV a etajului inferior: E A. E. *Metoda homotropismului linguo-mandibular se bazează pe: A A. poziţionarea mandibulei în relaţie de postură în timpul compresiunii bilaterale pe muşchiul maseter. poziţionarea mandibulei în relaţie centrică faţă de maxilar. 554 10 p. B. stimularea reflexului de ocluzie molară.

C. *Dintre metodele simple de determinare a RC face parte şi: A. scad de la 7 mm. metoda înscrierii grafice. utilizarea centrocordului Opotow. B. E. 563 16 p. se apreciază în funcţie de frenul buzei superioare. metoda Patterson. se apreciază în funcţie de filtrul buzei inferioare. convergentă cu planul Camper în zona frontală. Page 323 Odată cu atrofia crestelor alveolare. linia mediană. B. linia caninilor. la nivelul primilor premolari. toate răspunsurile sunt corecte. la 7 mm. memoria ocluzală Lejoyeux.5 mm. reprezinta limita de maximă vizibilitate a grupului dentar frontal superior. anse de sârmă în formă de U plasate în masa de ceară a ambelor borduri. linia surâsului. paralelă cu planul Camper în zona laterală şi cu linia bipupilară în zona frontală. C. D p. E. E. B. *Linia surâsului: B A. este nivelul la care se plasează marginea incizală a dinţilor artificiali superiori. orientarea planului de ocluzie trebuie să A fie: A. Reperele necesare alegerii dinţilor artificiali sunt reprezentate de: A. cresc de la 5 mm. B. E. 559 14 *Solidarizarea machetelor de ocluzie se poate face cu: E A. pastă Repin. ştifturi de interpoziţionare între cele două machete. scad de la 9 mm. E. dimensiunile vestibulo-orale ale AC coletelor incisivilor şi caninilor superiori: A. C. la 7. la 8 mm. toate variantele sunt corecte. planul bazal mandibular. D. E. D. C. 564 . C. pentru incisivul central. 552 13 p. D. 563 17 18 *Prima pereche de rugi palatine se utilizează ca reper pentru poziţionarea D p. B. la 6 mm. divergentă cu planul Camper în zona laterală. C. utilizarea autoocluzorului Lande. ACE p. paralelă cu linia bipupilară în zona laterală. D. practicarea unor lăcaşe în cele două borduri de ceară.12 *La edentaţii totali cu profil drept. nici o variantă nu este corectă. D. D. planul lui Camper. toate variantele corecte. 562 15 p. B. pentru canin. p. pentru incisivul central. cresc de la 7 mm. pentru canin.

posterior. mijlocul crestei ABCD reziduale maxilare: A. Reperele de analiză a modelului mandibular edentat (după Sistemul BDE Biofuncţional Protetic) sunt: A. este delimitat anterior de punctele de poziţionare a vârfurilor caninilor. toate variantele sunt corecte. C. E. În analiza modelului după Sistemul Biofuncţional Protetic. 565 p. D. 566 . incisivilor laterali maxilari. tangenta premolară la maxilar.marginii coletului oral al: A. linia transversală care uneşte vârfurile caninilor. caninilor maxilari. prima pereche de rugi palatine. unghiul format de direcţia primei rugi palatine. tangenta premolară la mandibulă. D. E. se marchează în zonele laterale ale crestelor edentate. 566 23 Page 324 p. D. mijlocul crestei reziduale. C. linia transversală care uneşte polii inferiori ai tuberozităţilor maxilare. se continuă cu marcajul mijlocului tuberozităţilor. C. linia imaginară care trece prin faţa distală a molarilor 2. incisivilor centrali maxilari. D. C. punctele canine ale mandibulei. forma crestelor reziduale: semieliptică. B. pentagonală sau atipică (în cazul anomaliilor existente în perioada dentată. cu planul mediosagital. B. E. E. nici o variantă nu este corectă. tuberculii piriformi. toate variantele sunt corecte. 19 *Reperele care orientează montarea dinţilor artificiali (în funcţie de forma E arcadei şi stereotipul masticator) sunt reprezentate de: A. permite tehnicianului dentar să monteze corect dinţii artificiali laterali. punctual simfizar. E. linia imaginară care trece prin faţa distală a caninilor. C. 564 20 p. delimitarea tuberozităţilor maxilare. B. 565 22 p. 565 21 p. B. nici o variantă nu este corectă. D. incisivilor centrali maxilari şi mandibulari. Liniile statice de analiză a modelului maxilar total edentat (după Sistemul AD Biofuncţional Protetic) sunt: A. B. linia transversală care uneşte vârfurile caninilor. linia transversală care uneşte limita distală a tuberculilor mandibulari. C. Liniile statice de analiză a modelului mandibular edentat (după Sistemul AD Biofuncţional Protetic) sunt: A. B.

care nu va fi depăşită de suprafaţa orală a dinţilor laterali. D. dacă bordurile de ocluzie nu sunt bine individualizate şi fasonate. cu limita lingual a tuberculului piriform. situate parafrenular superior şi inferior. înălţimea ansamblului bazei plus dinţii artificiali este E în medie de. vestibulul oral (fornix vestibuli). E.20 mm. E. corespunzător muchiei crestelor reziduale. din etapa anterioară. E. 7 mm. 18 . *La modelul maxilar. D. E. C. 11 . verticala ridicată de pe linia milohioidiană. se obţin relaţii excentrice prin derapaj Devin. pentru determinarea relaţiei centrice la B edentatul total. 24 Liniile lui Pound suntreprezentate de: AD A. *Utilizarea autoocluzorului Landé. *Arcul frontal vestibular este distanţat. C. mult mai retrudată decât relaţia centrică. C. poate genera erori prin supra. forma crestelor reziduale: parabolă sau potcoavă (în edentaţiile recente) şi trapezoidală (în atrofii severe). 3 mm. 8 -10 mm. linia caninilor).D. B. p. A. arcul frontal vestibular. 567 25 p. are ca dezavantaje: A. 20 . punctele fixe din vestibulul bucal frontal. 6 mm. 15 . curbura sagitală a crestei reziduale mandibulare din zona laterală. B. 5 mm. E. *Analiza modelelor asamblate se bazează pe următoarele repere: E A. B. toate variantele sunt corecte. 568 27 p. în direcţie sagitală. linia care uneşte faţa mezială a C.17 mm D. toate variantele sunt corecte. linia şanţurilor mezio-distale. D.22 mm. nu poate transmite laboratorului reperele pentru alegerea dinţilor artificiali (linia mediană. B. 2 mm. toate variantele sunt corecte. C. linia surâsului. există riscul ca mandibula să fie dirijată într-o poziţie incorectă. de papilla incisivă A cu aproximativ: A. 568 26 p. D.sau subdimensionarea nivelului planului de ocluzie. C. toate variantele sunt corecte. 561 Page 325 . E. 568 28 p.13 mm. B. liniile interalveolare.

urmăreşte obţinerea unei RC corecte. 2 Răspuns Pag. D. D. E. 559 TEMA NR. conform indicaţiilor trasate pe şabloane. 568 Page *Controlul ocluzorului şi al modelelor edentate total. prin uşoara presiune exercitată în timpul mişcării de deschidere. p. 568 326 . urmăreşte obţinerea unei RC corecte. contrapiuliţa trebuie să rămână deschisă pentru fixarea modelelor în plan median. folosind metoda înscrierii grafice. B. C. 1 Controlul extraoral al machetelor din ceară cu dinţi se face: A. de poziţionare centrică. existenţa unui joc uşor al ocluzorului în balama. este o metodă complexă de înregistrare a RC. ocluzorul trebuie să rămână deschis pe toată perioada examinării. de poziţionare centrică. B. produce redeşteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare. utilizează. E. C. PROBA MACHETELOR – 30 intrebari Nr. B. C. B. folosind metoda înscrierii grafice. preauricular. D. văzând emergenţa trigemenului din cutia craniană. presupune: A A. produce redeşteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare. machete de ocluzie special pregătite. toate variantele sunt corecte. D. conform datelor înregistrate în fişa de laborator. determină dirijarea ei în relaţie centrică. este o metodă complexă de înregistrare a RC. E. prin compresiunea exercitată de părţile moi prevertebrale asupra mandibulei. se bazează pe aplicarea unor stimuli electrici. 559 30 p. p. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. prin uşoara presiune exercitată în timpul mişcării de deschidere. ABC p. 67. Intrebare crt. determină dirijarea ei în relaţie centrică. în scopul stimulării reflexelor vestigeale de poziţionare centrică.29 *Care din următoarele afirmaţii este adevărată: Stimularea reflexului de C ocluzie molară: A. prin compresiunea exercitată de părţile moi prevertebrale asupra mandibulei. în absenţa pacientului. *Care din următoarele afirmaţii este adevărată: Metoda Patterson: A A. în prezenţa pacientului. C. verificarea trasării pe modele a liniilor de referinţă.

baza machetei trebuie să se desprindă cu uşurinţă. teste funcţionale fonetice. *Controlul bazelor din ceară ale machetelor. E. teste funcţionale masticatorii. cu gura închisă. 570 8 p. 570 7 *Tendinţele de basculare ale machetei maxilare din ceară cu dinţi sunt D determinate de: A. C p. bazele din ceară să respecte limitele funcţionale ale câmpului protetic. baza machetei superioare trebuie să se extindă posterior. C. 569 4 p. montarea dinţilor laterali în afara crestei. B. să comprime uşor fundurile de sac. B. D. D. macheta trebuie să stea pe câmp atunci când pacientul închide gura. din zona laterală. urmăreşte: AC A.E. să ocolească frenul buzei superioare şi bridele. D. D. C. 570 Page 327 . versantele vestibulare ale machetelor să fie modelat convex. existenţa unor retentivităţi exagerate ale versantului vestibular al crestei. E. B p. C. *Stabilitatea statică a machetei maxilare din ceară cu dinţi. D. B. 3 Controlul extraoral propriu-zis al machetelor din ceară cu dinţi. *Controlul intraoral al extinderii bazei machetei mandibulare din ceară cu dinţi se realizează: A. E. teste de deglutiţie. cu gura întredeschisă. până la linia de vibraţie anterioară. la mişcările funcţionale ale buzelor şi obrajilor. B. existenţa unor creste laterale reziduale înalte. A p. E. presiuni alternative cu degetele arătătoare pe feţele ocluzale ale PM şi M. versantul lingual să fie modelat convex. să aibă o lungime şi o grosime concordantă cu cele ale fundurilor de sac. E. toate variantele sunt corecte. toate variantele sunt corecte. existenţa unor creste laterale alveolare foarte late. papilele interdentare să fie modelate concave. tuberculii piriformi să fie acoperiţi în totalitate. 570 6 p. C. toate variantele sunt corecte. C. extinderea lor peste limitele funcţionale ale câmpului protetic. corectitudinea realizării bordurilor de ceară. testele Herbst. urmăreşte: A. B. se verifică prin: A. 570 5 Macheta maxilară din ceară cu dinţi trebuie să îndeplinească următoarele AC cerinţe: A. B. controlul arcadelor artificiale.

e. Controlul orală: A. cu machetele în cavitatea BDE p. D. poziţia anterioară şi posterioară a limbii. E. verificarea forţei de adeziune a machetei maxilare. E. D. C.C. toate variantele sunt corecte. D. gravitaţia. inserţia machetei maxilare. depistarea unor supraextensii marginale ale machetelor în anumite zone. *Care din următoarele situaţii clinice impun reeducarea funcţională a D pacientului edentat total: A.controleazădacă machetele oferă un suprot corespunzător buzelor şi obrajilor 328 . poziţia intermadiară şi posterioară a limbii. D. C. verificarea forţei de adeziune a machete mandibulare. E.urmăreşte ca roşul buzelor să aibă un aspect acceptabil c. depistarea unor subextensii marginale ale machetelor în anumite zone. numai poziţia anterioară a limbii. rolul principal îl AC are: A. 571 12 p. 571 Page a. toate variantele sunt corecte. poziţia posterioară a limbii. B. D. C. E. inserţia ambelor machete în cavitatea orală şi închiderea fermă a gurii. În menţinerea machetei mandibulare pe câmpul protetic. din faţă a refacerii funcţiei estetice. în timp ce pacientul face mişcări repetate de închidere – deschidere. 571 11 p.urmăreşte ca şanţurile nazo-labiale să dispară d. 571 13 p. B. *Când menţinerea machetei superioare din ceară cu dinţi este deficitară. D. 9 Testele Herbst se folosesc pentru: AC A. inserţia ambelor machete şi solidarizarea lor cu anse de sârmă. poziţia anterioară a limbii.urmăreşte ca buza superioară să se răsfrângă b. B. nici o variantă nu este corectă. adeziunea. 571 10 p. toate variantele sunt corecte. în primul timp. E. în timp ce pacientul face mişcări repetate de lateralitate dreapta stânga. B. C. se C indică: A. în primul timp. numai poziţia intermediară a limbii. B.urmăreşte ca buza superioară să fie simetrică în ceea ce priveşte plenitudinea ei E. C. numai poziţia posterioară a limbii. inserţia machetei mandibulare.

14

Controlul din profil a refacerii funcţiei estetice, cu machetele în cavitatea ACE orală: A. urmăreşte ca buza superioară să fie ceva mai proeminentă decât buza inferioară la pacienţii la care montarea s-a făcut în supraocluzie frontală B. urmăreşte ca buzele să fie în acelaşi plan în montarea frontală inversă C. urmăreşte ca buzele să fie în acelaşi plan în montarea cap la cap D. urmăreşte ca buza inferioară să fie mai proeminentă pentru un aspect facial estetic E. urmăreşte ca buza inferioară să fie mai proeminentă în montarea inversă frontală În protezarea totală: ABC A. refacerea fizionomică este guvernată de 4 principii B. Palla consideră că piesele protetice nu pot fi introduse în cavitatea orală a pacientului decât când acesta este pe deplin satisfăcut de ele C. forma şi conturul dinţilor este în deplină concordanţă cu cu aspectele conturului gingival D. egalitatea între lăţimea facială şi cea a arcadei dentare produce întotdeauna impresia absenţei naturalului şi certitudinea protezării E. toate variantelesunt corecte Examinarea pacientului cu gura întredeschisă cu machetele în cavitatea BCD orală: A. urmăreşte ca planul de ocluzie al dinţilor laterali superiori să fie vizibil B. urmăreşte să fie o curbură vestibulară simetrică C. să existe armonie dento-facială D. să existe un spaţiu între feţele vestibulare ale premolarilor şi obraji E. curbura incizală să fie aproximativ paralelcă cumarginea liberă a buzei superioare Dacă la controlul ocluziei: A. DVO este micşorată şanturile peribucale sunt dispărute B. DVO este mărită pacientul are aspect crispat C. DVO este mică între dinţi rămâne un spaţiu mic D. DVO este mică între dinţi rămâne un spaţiu mare E. dinţii se ating între ei BDE

p. 571

15

p. 572

16

17

p. 576

18

Page

Dacă la controlul ocluziei: ABDE A. DVO este micşorată aspectul feţei este îmbătrânit B. DVO este mărită dinţii sunt prea vizibili C. DVO este mărită roşul buzelor este diminuat D. în urma testului Buchman Ismail ceara nu poartă urmele antagoniştilor atunci DVO este mică E. în urma testului Buchman Ismail ceara a fost îndepărtată atunci DVO este mărită

p. 576

329

19

*Proba spatulei negativă: A. înseamnă că angrenajul dinţilor laterali este invers B. înseamnă că angrenajul dinţilor frontali este cap la cap C. înseamnă că angrenajul dinţilor laterali este invers D. înseamnă că angrenajul dinţilor frontali este absent E. înseamnă că angrenajul dinţilor laterali este real şi corect *Proba spatulei pozitivă inseamnă ca: A. angrenajul dinţilor frontali şi laterali este corect B. angrenajul dinţilor frontali este corect C. angrenajul dinţilor laterali este fals şi trebuie refăcut D. angrenajul dinţilor laterali este corect E. nici o variantă corectă

E

p. 557

20

C

p. 577

21

Dacă diferenţa între IC şi RC este de aproximativ 1mm: BC A. perfectarea relaţiilor ocluzale nu este necesară B. perfectarea relaţiilor ocluzale se poate face pe protezele finite C. perfectarea relaţiilor ocluzale se face la machete prin şlefuiri selective după identificarea obstacolelor cu ceară de ocluzie D. perfectarea relaţiilor ocluzale nu se face la protezele finite E. se impune o nouă determinare a relaţiilor intermaxilare *Dacă diferenţa între IC şi RC este flagrantă: A. perfectarea relaţiilor ocluzale se face doar pe protezele finite B. perfectarea relaţiilor ocluzale se poate face pe protezele finite C. se impune o nouă determinare a relaţiilor intermaxilare D. perfectarea relaţiilor ocluzale se poate face pe machete E. nici o variantă corectă C

p. 577

22

p. 576

23

La emisia şuierată a fonemei S: BDE A. frontalii superiori sunt prea oralizaţi B. frontalii superiori sunt prea vestibularizaţi C. frontalii inferiori sunt prea vestibularizaţi D. frontalii inferiori sunt prea lingualizaţi E. între vârful limbii şi regiunea retoincisivă este un spaţiu prea mare La controlul fonetic: A. dacă fonema F seamană cu V dinţii superiori sunt prea scuţi B. dacă fonema V seamană cu F dinţii superiori sunt prea lungi C. dacă T se aude ca D dinţii superiori sunt oralizaţi D. dacă D se aude ca Tdinţii superiori sunt vestibularizaţi E. toate variantele sunt corecte CD

p. 579

24

p. 579

Page

330

25

*La controlul fonetic: E A. pacientul este rugat să numere de la 55 la 65 B. pacientul poate fi rugat să citească un text cu voce tare C. pentru realizarea unei palatograme suprafaţa externă a machetei maxilare este pudrată cu talc

p. 579

D. pot exista modificări minore care pot fi făcute în cabinet de către medic E. toate variantele corecte 26 Datele transmise pe model în laborator sunt: A. legate de zonele neretentive ale câmpului protetic B. legate de zonele retentive ale câmpului protetic C. forma zonei vestibulare frontale D. adâncimea zonei vestibulare frontale E. forma şi profunzimea zonei Ah BE p. 580

27

Gravarea modelului: ABE A. presupune trasarea limitei posterioare a zonei Ah precum şi a celei anterioare pe model B. este egală cu 2/3 din depresibilitatea ţesuturilor C. profunzimea este aceeaşi pe toate modelele D. profunzimea gravării maxime este la nivelul limitei anterioare palatinale E. profunzimea gravării maxime este la nivelul limitei posterioare palatinale Zonele de despovărare: A. sunt zone localizate prin desen pe model B. exostozele se numără printre ele C. grosimea lor se transmite în laborator prin haşurare pe model D. gradul de foliere nu variază E. tehnicianul stabileşte în funcţie de model despovărarea ABC

p. 581

28

p. 581

29

Zonele retentive: BD A. nu crează probleme în protezare B. pot schimba axul de inserţie al protezei C. când au substrat osos nu ridică probleme la inserţia protezei D. marginile protezei care depăşesc retentivităţile vor fi realizate din material rezilient E. marginile protezei care depăşesc retentivităţile vor fi realizate din material rigid Datele transmise în laborator prin fişă: AB A. sunt detalii asupra localizării zonelor retentive B. sunt detalii asupra grosimii zonelor retentive C. se referă la materialul cu care a fost înregistrată amprenta funcţională D. se referă la materialul cu care a fost înregistrată amprenta preliminară E. toate variantele corecte

p. 582

30

p. 582

Page

331

TEMA NR. 68. VERIFICAREA SI ADAPTAREA PROTEZELOR MOBILE – 30 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 Retuşarea protezelor totale: A. necesită gume speciale pentru relustruire indiferent de situaţie B. se face după îndepărtarea urmelor de anilină de pe mucoasă C. se face cu freze sau cu pietre de mărimi corespunzătoare la piesa dreaptă D. se face după marcarea zonelor lezate cu creion chimic E. nici o variantă corectă 2 Zonele maxilare unde apar în special leziuni de decubit sunt: A. Zona Ah B. la nivelul mucoasei fixe palatinale C. la nivelul frenului buzei superioare D. zonele retentive ale crestei edentate E. toate variantele corecte Zonele mandibulare unde apar în special leziuni de decubit sunt: A. la nivelul tuberozităţilor B. zonele retentive ale crestei edentate C. bride vestibulare laterale D. torus mandibular E. torus maxilar *Ulceraţia ţesuturilor subiacente protezei : A. daca este cauzată de un contact prematur se trateaază prin reducerea marginilor protezei şi lustruirea ei B. dacă este cauzată de un corp străin de sub proteză se retuşează prin identificarea zonei cu pastă identificatoare şi retuşarea ei C. dacă e dată de o dimensiune verticală de ocluzie prea mare se poate echilibra ocluzal proteza D. dacă e dată de imperfecţiuni ale bazei se spală proteza şi se instruieşte pacientul E. necesită educarea pacientului şi îngrijjire medicală *Lipsa menţinerii protezei : A. dacă e dată de dimensiune verticală prea mare se adaugă acrilat B. dacă e dată de închidere periferică inadecvată se tatonează cu Kerr şi se căptuşeşete marginal C. dacă e dată de închidere periferică inadecvată se reduce lungimea şi se lustruieşte D. dacă e dată de imperfecţiuni ale bazei se marchează cu creionul chimic şi se retuşează E. este dată de respectarea culoarului neutral Răspuns Pag. CD p. 583

ACD

p. 583

3

BCD

p. 583

4

C

p. 584

5

B

p. 584

Page

332

6

Lipsa stabilităţii protezei : A. dacă e dată de dimensiune verticală prea mică se poate reface proteza B. dacă e dată de dimensiune verticală prea mare se poate reface proteza C. dacă e dată de imperfecţiuni ale bazei se tatonează cu Kerr şi se căptuşeşete marginal D. dacă e dată de imperfecţiuni ale bazei se adaugă acrilat E. toate variantele corecte În cazul unei dimensiuni verticale prea mari : A. proteza nu are menţinere B. proteza nu are stabilitate C. pacientul poate prezenta inflamaţia ţesuturilor subiacente D. proteza nu are sprijin E. se îndepărtează o cantitate foarte mică de acrilat din proteză Controlul extraoral al protezelor mandibulare: A. urmăreşte dacă limita posterioară a lor se termină pierdut în grosime B. urmăreşte dacă protezele sunt curate C. urmăreşte dacă faţa internă nu prezintă plusuri sau asperităţi D. urmăreşte dacă au stabilitate dinamică E. toate variantele corecte *Controlul extraoral al protezelor mandibulare: : A. se face în prezenţa pacientului pentru a-i spori gradul de încredere B. urmăreşte dacă marginile sunt rotunjite, fără muchii ascuţite C. urmăreşte dacă faţa externă nu prezintă asperităţi sau plusuri D. dacă faţa internă este corect şi uniform lustruită E. toate variantele corecte Aplicarea protezelor mandibulare: A. se face după cele maxilare fiind mai greu de suportat B. se face după ce se spală cu peria şi săpun C. are risc crescut în apariţia senzaţiei de vomă D. se face după umezirea lor E. toate variantele corecte Zonele de suprapresiune : A. se pot identifica cu ajutorul unui silicon de control B. se pot identifica cu ajutorul testelor funcţionale C. se pot identifica cu ajutorul unei paste de identificare D. se pot identifica cu Kerr verde E. toate variantele corecte *Zonele de suprapresiune : A. sunt zone funcţionale periferice B. sunt zone funcţionale de sprijin

AB

p. 585

7

BC

p. 584585

8

BC

p. 585

9

B

p. 585

10

BD

p. 586

11

AC

p. 586

12

D

Page

p. 586

333

C. sunt zone care se foliază obligatoriu D. apar ca zone de acrilat de pe care pasta indicatoare s-a şters în totalitate E. nici o variantă corectă 13 *Controlul stabilităţii protezei mandibulare: A. se face doar cu ajutorul unui silicon de control B. se face cu ajutorul pastei de identificare C. se face prin presiuni digitale alternative pe feţele ocluzale ale premolarilor D. pasta sau siliconul utilizat pentru acest control se aplică pe faţa internă a protezei E. toate variantele corecte Cauzele basculării transversale a protezei mandibulare pot fi: A. montarea cap la cap a dinţilor în zona frontală B. atrofii accentuate ale osului alveolar C. rezilienţă crescută a mucoasei fixe D. montarea dinţilor laterali în afara crestei E. extinderea protezei pe 2/3 anterioare ale tuberculului piriform Controlul menţinerii protezei mandibulare: A. se face atât în repaus cât şi în mişcare B. presupune inspecţia şi palparea lungimii şi grosimii marginilor protezei C. presupune efectuarea Testelor Herbst de către pacient D. se face în 2 şedinţe E. toate variantele corecte Testele de succiune pentru proteza totală mandibulară sunt: A. presiune oro-vestibulară pe faţa linguală a incisivilor centrali B. presiune vestibulo-orală pe faţa vestibulară a incisivilor centrali inferiori C. tracţiune vestibulo-orală pe faţa vestibulară a incisivilor centrali inferiori D. tracţiune oro-vestibulară pe faţa linguală a incisivilor centrali E. presiune în sens vertical Pentru obţinerea unei bune menţineri a protezei totale mandibulare: A. se vor degaja frenurile cu freze cilindro-conice B. se vor folia zonele de suprapresiune C. se va instrui pacientul să păstreze limba într-o poziţie anterioară cu vârful ei sprijinit pe dinţii frontali inferiori şi pe partea interioară a protezei D. se vor identifica zonele de suprapresiune E. toate variantele corecte Printre etapele urmărite după aplicarea protezei mandibulare se numără: A. spălarea ei cu perie şi săpun B. corectarea porţiunilor care produc disconfort la aplicare C p. 586

14

BCD

p. 586

15

ABC

p. 586587

16

BD

p. 587

17

AC

p. 586587

18

BCD

Page

p. 586587

334

C. controlul fizionomiei D. controlul menţinerii E. controlul sprijinului 19 Aplicarea protezei maxilare: A. se face înaintea celei mandibulare fiind mai uşor de suportat B. în cazul existenţei unor zone retentive proteza le va ocoli şi se va aplica întâi pe celelalte zone neretentive C. dacă inserţia este imposibilă se identifică zonele problemă şi se reduce din faţa internă a protezei D. dacă sunt probleme la inserţie se va tatona axul de inserţie E. toate variantele corecte Pentru diminuarea senzaţiei de vomă: A. se recomandă un anestezic de contact aplicat pe bolta palatină B. se recomandă tragerea genunchiului flectat cu amândouă mâinile către piept C. se recomană lăsarea forţată în jos a umerilor D. se clăteşte gura cu apă călduţă E. nu există soluţie în afara îndepărtării protezei *Controlul stabilităţii protezelor maxilare: A. se face la deschiderea uşoară a gurii B. verifică absenţa basculării transversale prin presiuni digitale la nivelul feţei ocluzale a premolarului C. verifică adeziunea protezei D. verifică menţinerea protezei în timpul diferitelor mişcări funcţionale E. nici un răspuns corect Cauzele basculării transversale pot fi: A. erori de amprentare B. folierea insuficientă a torusului mandibular C. rezilienţa scăzută a mucoasei fixe de pe creste D. rezilienţa crescută a mucoasei fixe de pe creste E. toate variantele corecte În cazul nefolierii torusului palatin se poate proceda în felul următor: A. se colorează suprafaţa torusului cu creionul chimic B. se aplică proteza în cavitatea orală C. se desenează faţa externă a protezei în dreptul torusului D. se slefuieşte baza protezei cu piatră de mărime corespunzătoare E. operaţiunea se repetă până dispare bascularea Verificarea menţinerii protezei totale maxilare A. se poate face atunci când pacientul ţine gura închisă B. se poate face atunci când pacientul ţine gura uşor deschisă C. se poate face atunci când pacientul ţine gura maxim deschisă D. se poate face în timpul diferitelor mişcări funcţionale E. toate variantele corecte CD p. 587

20

ABC

p. 588

21

B

p. 588

22

ABD

p. 588

23

ABDE

p. 588

24

BCD

Page

335

p. 588589

25

Tratamentul xerostomiei se poate face cu: A. pilocarpină B. coleretice de tipul sulfarenului C. substanţe sialogoge D. articaină E. toate răspunsurile corecte Succiunea se verifică astfel: A. pensarea protezei între police şi index la nivelul feţelor vestibulare ale premolarilor şi exercitarea unei tracţiuni verticale B. se cere pacientului să zâmbească C. se exercită presiuni oro-vestibulare cu indexul în treimea incizală a feţei palatinale a incisivilor D. se exercită tracţiuni cu pulpa indexului pe marginea vestibulară a protezei E. toate variantele sunt corecte La controlul fizionomiei şi fonaţiei: A. se observă forma şi culoarea feţei B. se observă respectarea criteriilor estetice C. se examinează şanţurile periorale şi conturul buzei superioare D. se efectuează primele probe fonetice E. se observă forma,culoarea,poziţia şi vizibilitatea frontalilor superiori Controlul relaţiilor intermaxilare : A. se verifică DVO folosind testul Silvermann B. în RC se verifică apariţia contactelor multiple, simetrice şi simultane C. nu presupune corectarea relaţiilor ocluzale D. presupune contacte între dinţii frontali dacă montarea s-a făcut după Gysi E. permite menţinerea dezechilibrelor în RC dacă ele sunt uşoare La controlul fonetic cu cele două proteze în cavitatea orală: A. poate apărea emisia fonemei S ca un zăzăit dacă frontalii superiori sunt prea vestibularizaţi B. poate apărea emisia fonemei S ca un zăzăit dacă frontalii superiori sunt prea oralizaţi C. poate apărea emisia fonemei S ca un şuierat dacă frontalii superiori sunt prea vestibularizaţi D. poate apărea emisia fonemei S ca un şuierat dacă frontalii superiori sunt prea oralizaţi E. poate apărea emisia fonemei S ca un şuierat dacă frontalii inferiori sunt prea lingualizaţi Purtătorii de proteze totale: A. trebuie să evite mâncăruruile lipicioase B. trebuie să se prezinte la primul control la 24h după inserarea

ABC

p. 588

26

CD

p. 589

27

BCDE

p. 589

28

AB

p. 589590

29

BCE

p. 590

30

Page

ABCDE p. 591592

336

microporozităţile acrilatului E. stomatopatiile sunt declanşate de traumele provocate de proteze B. 595 4 ABDE p. trebuie să nu folosească pasta de dinţi la spălatul protezelor. totale-tulburări vasculare E. bazale-ulceraţii bazale tardive D. Intrebare crt. stomatopatiile sunt declanşate de un complex de factori D. stomatopatiile sunt declanşate de dezechilibrul microbiocenozei bucale E. 595 Page 337 . STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL – 30 intrebari Nr. stomatopatiile sunt declanşate de factorul vascular modificat sub acţiunea factorilor locali şi generali C. bazale-eroziuni in situ E. igiena necorespunzătoare a piesei protetice B. 593 D p. pot avea senzaţia de gură plină şi salivaţie abundentă D. totale-tulburări vasculare B. bazale –eroziuni in situ D. bazale-leziuni eritemato-congestive C. 594 3 BDE p. CE p. ci apă şi săpun E. insuficienţa renală cronică 2 *Teoria bacteriotoxică susţine că: A. marginale-eroziuni in situ C. autocurăţirea C. stomatopatiile sunt declanşate de componentele alergogene ale acrilatului Printre stomatopatiile încadrate la reacţii imediate se numără: A. 69. nu trebuie să poarte protezele noaptea decât la indicaţiile medicului curant TEMA NR. totale-alergii Răspuns Pag. marginale-eroziuni la inserţia protezei Printre stomatopatiile încadrate la reacţii tardive se numără: A.protezelor C. 1 Printre factorii generali implicaţi în etiologia stomatopatiilor protetice se numără: A. marginale-hiperplazii B. diabetul zaharat D.

596 9 DE p. se declanşează datorită structurii chimice a protezelor B.lustruirea protezei nu este obligatorie D. sunt complet nedureroase C. se pare că sunt un răspuns la agentul chimico-toxic care acţionează direct asupra mucoasei D. sunt consecinţa unei tehnologii necorespunzătoare în laborator C. apar mai ales după căptuşirea protezelor cu acrilat autopolimerizabil C. apar mai frecvent în dreptul frenurilor şi bridelor nedegajate E. clinic se manifestă prin hiperemia întregului câmp protetic. sunt consecinţa erorilor în amprentare B. 596 10 ABE p. sunt consecinţa unei realizări inadecvate a feţei interne a protezei D. însoţite permanent de ulceraţii B. sunt consecinţa unei tehnologii necorespunzătoare în laborator D. se manifestă clinic prin uşoară congestie a mucoasei B. pacienţii acuză dureri vii de tip arsură Reacţiile imediate totale: A. sunt consecinţa configuraţiei neregulate a câmpului protetic Reacţiile imediate totale: A. nu sunt dureroase C. în reperarea lor se recomandă marcarea zonei perilezionale cu creion de anilină C. 595 6 AB p. 596 11 C p. Page 338 . 595596 7 CD p.5 Eroziunile in situ: A. 596 8 ABC p. se tratează cu spălături cu soluţii slab antiseptice B. sunt consecinţa configuraţiei neregulate a câmpului protetic E. apar mai frecvent la nivelul zonei Ah datorită gravării excesive B. tratamentul lor local se poate asocia cu tratament general cu antiinflamatoare E. sunt consecinţa unei realizări inadecvate a feţei interne a protezei Reacţiile imediate bazale: A. apar mai frecvent la nivelul tuberculilor piriformi Eroziunile in situ: A. poate apărea adenopatie când leziunea se suprainfectează D. sunt consecinţa unei tehnologii necorespunzătoare în laborator E. se pot trata general cu administrare de antihistaminice *Reacţiile tardive marginale: CD p. apar clinic ca nişte zone congestive largi. frecvent pot îmbracă aspect de şoc anafilactic D. tratmentul lor este diferit de cel al leziunilor marginale Reacţiile imediate totale: A. după reducerea din proteză în dreptul lor.uneori şi a mucoasei jugale E. frecvent pot îmbracă aspect de şoc anafilactic E. se tratează cu colutorii cu fenergan şi glicerină C.

D. 598 18 AE p. se pot datora igienei necorespunzătoare C. sunt greu de diagnosticat B. 597 14 AC p. 597 16 E p. 597 17 BE p. C. nu se pot suprainfecta E. se manifestă clini prin ulceraţii însoţite sau nu de edem D. E. ca formă de manifestare pot fi şi epulidele E. se pot datora aspiraţiei provocate de camera cu vid E. 596 13 BD p. se pot datora imperfecţiunilor de ordin ocluzal D. apar de regulă la distanţă de sediul contactului prematur Hiperplazia epitelio-conjunctivă: p. se pot datora porozităţilor protezei B. se datorează dispersării neraţionale a forţelor pe câmpul protetic C. de datoresc acţiunii iritative în timp a marginilor protezei D. nu se excizează E. nu necesită echilibrare ocluzală E.A. se maifestă prin forme anatomopatologice diferite B. nu necesită examene complementare După Burket leziunile maligne: A. nu au miros fetid D. au floră microbiană moderată B. B. pot fi localizate la orice nivel D. toate variantele corecte *Reacţiile tardive bazale: A. se datoresc atrofiei câmpului protetic şi înfundării protezelor purtate timp îndelungat După Burket leziunile maligne: A. toate variantele corecte *Hiperplaziile marginale: A. apar mai frecvent în zona canină la maxilar C. au halenă fetidă prezentă E. toate variantele corecte Reacţiile tardive traumatice: A. Page 339 . pot fi acoperite de false membrane C. sunt diagnosticate cu ajutorul testului de contact D. sunt cauzate de structura chimică a protezelor B. au floră microbiană abundentă C. au adenopatie relativ constantă B. 597 15 E p. tratamentul constă în excizia formaţiunii tumorale şi biopsie C. 12 sunt consecinţa erorilor în amprentare sunt consecinţa unei realizări inadecvate a feţei interne a protezei pot fi cauzate de înfundarea protezelor purtate timp îndelungat nu necesită diagnostic diferenţial cu leziunile maligne orale apar mai frecvent la nivelul tuberculilor piriformi BCE 596 Reacţiile tardive marginale: A.

primul stadiu al lor este cel eritematos E. din punct de vedere clinic nu se manifestă variat D. C. este rezultatul reacţional faţă de iritaţiile cronice B. igienă orală deficitară C. nu e dureroasă niciodată Tratamentul candidozei cronice atrofice: A. apariţia ei nu este legată de existenţa unor factori locali sau generali favorizanţi C. apare imediat după inserţia protezelor B. 600601 23 BD p. este chirurgical B. imperfecţiunea bazei protezei D. este o afecţiune rară E. leziunile lor anatomopatologice se manifestă în mai multe stadii B. diagnosticul pozitiv se pune pe baza testului de imunofluorescenţă E. nici o variantă corectă Candidoza cronică atrofică: A. nu se tratează Stomatitele: A. are floră microbiană abundentă *Candidoza cronică atrofică: A. 598 20 D p. examenul anatomopatologic arată că nu există modificări la nivelul componentei osoase D. deficienţe imunologice congenitale B. 599 22 BCD p. B. E. ca simptom subiectiv poate avea senzaţia de arsură D. tratmentul ei constă în excizia chirurgicală B. 601 . nu sunt procese inflamatorii D. 599 21 AB p. are predilecţie pentru mucoasa palatină C. al doilea stadiu al lor este cel eritematos p. D. 19 pot apare sub formă de franjuri sunt de natură alergică pot fi cauzate de boli generale apar în special lanivel lingual la nivel maxilar apar în dreptul vestibulului ABC 598 Hiperplazia epitelio-conjunctivă: A. are halenă fetidă E. nu necesită diagnostic diferenţial C. include toaleta riguroasă a protezei C. este doar medicamentos D. include îndepărtarea protezelor noaptea E. impune examen histologic de fiecare dată C. 601 24 AD Page 340 p.A. prezintă forme acute şi cronice cu diferite grade de severitate Candidoza cronică atrofică este cauzată de : A. dezechilibrul ocluzal E.

595 28 DE p. nici o variantă nu e corectă Factorii locali implicaţi în apariţia stomatopatiilor sunt A. s-a făcut în funcţie de tipul de regiune clinică afectată E. 601 26 A p. hemopatiile B. consideră că anumite elemente chimice din materialul acrilc ar avea rol toxic asupra structurilor cavităţii orale E. diagnosticul diferenţial Formele candidozelor orale sunt: A. muco-cutanată familială E. 594 27 ABD p. 593594 29 ABC p. acută atrofică C. zonele eritematoase pot persista pe toată durata purtării protezei E. 601 30 BDE p. cronică pseudomembranoasă D. s-a făcut în funcţie de semnele clinice D. rigurozitatea igienei protezei B. imperfecţiuni de execuţie a protezei În succesul terapeutic al stomatopatiilor protetice un rol important joacă: A. ritmicitatea igienei protezei C. un stadiu avansat este cel cu necroză tisulară D. clătiri orale cu clorhexidină E. autocurăţirea E. acută hipertrofică B. nici o variantă nu e corectă *Teoria alergică: A. susţine că mucoasa bucală răspunde uneori printr-o reacţie de hipersensibilitate la componentele acrilatului B. 600 Page 341 . incriminează în primul rând factorul vascular în etiologia stomatopatiilor Clasificarea stomatopatiilor: A. s-a făcut în funcţie de topografia leziunilor B. vârsta înaintată D.25 În evoluţia stomatopatiilor: A. bolile vasculare C. s-a făcut în funcţie de mecanismulde acţiune al agentului generator C. alternarea unor pauze în purtarea protezelor D. incriminează implicarea mai multor factori în etiologia stomatopatiilor C. cronică atrofică ABCD p. al doilea stadiu este exudativ cu degenerescenţă epitelială C. incriminează particularităţile terenului adiacent protezei în etiologia stomatopatiilor D. afecţiunea se poate opri la unul din stadii B.

nici un răspuns corect Timpii operatori ai căptuşirii directe sunt: A. rapiditatea C. migrări ale dinţilor stâlpi către spaţiile edentate B. 693 3 AE p. iritaţii pe mucoasa orală din cauza monomerului acrilic B. 694 . 70. economie-se consumă numai materialele din cabinet E. durează mult C. profilaxia dento-prodontală *Căptuşirea directă are ca dezavantaje: A. consum mare de materiale D. scăderea sensibilităţii mucoasei acoperitoare D. ACDE p. fără risc de iritaţie pentru mucoasa bucală D. 693694 4 BD p. 694 Page 342 6 ABDE p. Intrebare crt. stabilizarea protezelor pe dinţii restanţi B. stabilizarea protezei prin înfrânarea deplasărilor orizontale Căptuşirea directă are ca avantaje: A.5-1mm de pe faţa internă a şeilor Răspuns Pag. 1 Indicaţiile căptuşirii sunt: A. profilaxia ţesuturilor sensibile Obiectivele căptuşirii sunt: A. 693 ABC p. dinţi laterali montaţi în afara crestei C. creşterea înălţimii crestei alveolare C. acoperirea dinţilor artificiali şi a versanţilor şeilor cu o bandă de leucoplast B. deteriorarea modelului funcţional B. pacientul rămâne disfuncţionat cât durează fazele de laborator E. îmbunătăţirea menţinerii protezei B. REOPTIMIZAREA PROTEZELOR MOBILE – 30 intrebari Nr. atrofie avansată a zonei de sprijin E. DVO supraevaluată D. 694 5 A p.TEMA NR. profilaxia ţesuturilor sensibile la presiuni masticatorii E. în amprentare funcţională greşită 2 Contraindicaţiile căptuşirii sunt: A. reechilibrarea ocluzală E. ameliorarea sprijinului C. ameliorarea stabilităţii când proteza basculează pe un torus proeminent D. îndepărtarea unui strat de 0.

presupune turnarea de gips dur în amprentă B. are 2 timpi B. presupune aplicarea prin pensulare pe faţa radiată a protezei a unui strat de ceară bucoplastică E. presupune ca după priză soclul modelului să se gipseaze la braţul superior al presei E. are 4 timpi D. presupune timp de 5 minute mişcări de modelare de către medic şi pacient D. îndepărtarea unui strat de 1-1. presupune echilibrarea ocluzală în cabinet a protezei Indicaţiile căptuşirii cu materiale reziliente: ADE p. presupune îndepărtarea eventualelor contacte premature Căptuşirea protezelor prin metoda cu gura închisă (Ionescu.C. 694695 8 BE p. exercitarea de presiuni digitale uşoare pe porţiunea supracingulară a protezei 7 Timpii operatori ai căptuşirii directe sunt: A. 695 10 Faza de laborator a căptuşirii protezelor prin metoda cu gura închisă: ABDE A. presupune aplicarea de gips moale în juătatea inferioară a presei C. prelucrarea marginilor protezei prin frezare. poate fi făcută în câţi timpi doreşte pacientul E.5mm de acrilat de pe faţa mucozală a protezei B. la presiune de 15-20 psi E.1999) A. 695696 11 p. modelarea marginilor protezei ca la amprenta funcţională D.5mm de pe faţa internă a şeilor D. Page 343 . îndepărtarea protezei cu amprenta în ceară se face numai după răcire cu apă CE p. mobilizarea protezei după priza acrilatului C. aplicarea pe zona de lucru a unui strat de acrilat autopolimerizabil când acesta se trage în fire E. presupune să se desfacă cele două jumătăţi ale presei după priza gipsului Faza de laborator a căptuşirii protezelor prin metoda cu gura închisă: A. 696 12 BCD p. se recomandă pentru condiţionarea ţesuturilor moi D. include izolarea modelelor cu un material d eizolat B.5mm de pe faţa internă a şeilor B. presupune aplicarea unui strat de Stents sau Kerr în zona distală C. modelarea marginilor protezei de către medic E. are 3 timpi C. îndepărtarea unui strat de 1-1. presupune îndepărtarea 1.şlefuire si lustruire provizorie Readaptarea ocluzală a protezei după căptuşirea directă: A. 695 9 BCDE p. presupune introducerea presei într-un aparat de polimerizare la T0 de 390 C timp de 30 min. durează 1-2 săptămâni C. este necesară dacă testul de rotaţie este pozitiv D.

nu pot fi executate decât în cabinet D. materialele folosite au consistenţă elastică D. rezilienţa neuniformă a câmpului B. materialele folosite au grad de porozitate scăzut Modificările morfologice ale câmpului protetic care impun reparaţia protezelor sunt: A. este doar directă B. îndesare şi polimerizare a acrilatului E. E. igienă orală defectuoasă E. montarea dinţilor în afara crestelor B. se recomandă pentru condiţionarea ţesuturilor din zona de sprijin muco-osoasă B. 698 Page 344 18 ABD p. ruperea croşetelor D. durează 1-2 zile E. materialele folosite au rezistenţă mecanică mare E. montarea dinţilor laterali în afara crestelor C. lipsa totală a folierii sau folierea necorespunzătoare E. toate variantele sunt corecte Tehnicile de reparaţie a protezei: A. 696 15 ABC p. B. deficienţe de preparare. includ completarea unuia sau mai multor dinţi p. îndepărtarea neglijentă a protezelor din tipare *Deficienţe de laborator care favorizează fractura protezelor sunt: A. ţesuturi traumatizate Deficienţele ale bazelor protezelor care favorizează fractura acestora sunt: A. poate fi directă sau indirectă C.A. se pot executa atât în cabinet cât şi în laborator B. materialele se prezintă sub formă de monocomponent D. 699 . folierea necorespunzătoare a torusului palatin sau a diferitelor zone proeminente ale câmpului protetic C. C. D. schimbarea de volum a substartului muco-osos D. 13 boli cardiovasculare grave leziuni de decubit masticaţie dificilă inflamaţie dureroasă şi mobilitatea mucoasei acoperitoare igienă orală precară AB 695696 Căptuşirea temporară: A. materialele folosite au vîscozitate lent progresivă C. 695 14 BC p. cuprind completarea bazei în cazul extracţiei dinţilor distali C. 698 17 E p. schimbarea de formă a substratului muco-osos C. grosimea neuniformă a bazei protezei D. 697 16 BDE p. în timpul dezambalării se poate produce deformarea sau ruperea croşetelor B. nu reface ţesuturile traumatizate Căptuşirea definitivă: A.

699700 22 BCD p. de-a lungul liniei de fractură B. include ca etapă de lucru schimbarea garniturii de dinţi D. 699 20 ABD p. este necesară amprenta cu silicon solid pentru reparaţie E. este o etapă de lucru în cadrul căptuşirii directe B. include ca etapă de lucru reducerea din grosime a fragmentelor cu 5-7 mm paralel cu linia de fractură E. include ca etapă de lucru turnarea unei paste de gips in interiorul protezei cu scopul de a obţine un model B. include ca etapă de lucru turnarea de acrilat în nteriorul protezei cu scopul de a realiza un model Reparaţia unei fracturi simple cu două fragmente: A. se umectează cu monomer suprafeţele care se vor lipi D. include ca etapă de lucru solidarizarea fragmentelor prin lipire provizorie cu cianoacrilaţi C. reparaţia nu se poate face în cabinet C. dintele se repune în lăcaşul său B. include ca etapă de lucru îndepărtarea fragmentelor de proteză de pe model C. Page 345 . este o etapă de lucru în cadrul reparaţiei unei proteze fracturate C. toate variantele corecte Pregătirea fragmentelor de proteză în vederea retenţiei acrilatului: A. 699700 21 BCDE p. include ca etapă de lucru crearea unui spaţiu de 2-3mm între fragmente D. fragmentele de proteză nu trebuiesc reaşezate pe model Când dintele din proteză este detaşat dar integru ca şi formă: A. 701 24 ABE p. 699700 23 ACE p. include ca etapă de lucru coaptarea celor două fragmente bine uscate . nu includ reparaţia pentru înlocuirea unor dinţi 19 Reparaţia unei fracturi simple cu două fragmente: A. se introduce acrilat roz sau de culoarea dintelui în zonele de retenţie create Când dintele din proteză este deteriorat sau absent: ABC p. include ca etapă de lucru pregătirea celor două fragmente de proteze E. dacă proteza este fisurată cooptarea fragmentelor nu se mai face C. include ca etapă de lucru crearea cu ajutorul unei freze o fisură retentivă în formă d ecoadă de rândunică În cadrul reparaţiilor de proteză: A. când un fragment mic s-a pierdut nu se mai poate face nimic B. include ca etapă de lucru solidarizarea fragmentelor prin picurare cu ceară de lipit de-a lungul liniei de fractură D. se introduce acrilat în stadiul de plasticitate între cele două fragmente E.E. se crează retenţii în placă şi pe faţa orală a dintelui D. include ca etapă de lucru înlocuirea dinţilor E.

se înregistrează amprentă cu alginat B. în timpul reparaţiei se aplică monomer acrilic peste dinţii acrilici BC p. se înregistrează amprenta dinţilor vecini.crestei alveolare. modelul se toarnă din gips obişnuit În cazul înlocuirii unui croşet din sârmă: A. montarea dinţilor se va face fără să se mai ţină cont de necesităţile fizionomice ci doar de cele masticatorii C. fundului de sac vestibular şi antagoniştilor C. amprenta se înregistrează cu materiale elastice D. se înregistrează o amprentă cu proteza parţială în gură B. reparaţia se va executa repede. amprenta cu silicon solid se înregistrează cu proteza în gură D. 702703 . 701702 27 ABC p. se înregistrează amprentă cu silicon solid B. croşetul se realizează din sârmă de viplă elastică În cazul completării unuia sau mai multor dinţi la o proteză parţial acrilică: A. se repoziţionează dintele D. 702 29 Page 346 p. modelul se va turna într-un timp E. se va evita modificarea vechilor rapoarte ale protezei cu câmpul protetic D. pentru a nu priva pacientul de proteză C. 702 28 În cazul completării unuia sau mai multor dinţi la o proteză parţial acrilică: ADE A. modelul se toarnă din gips extradur E. de obicei coada vechiului croşet determină exact locul unde se face lăcaşul în placa protetică E. lăcaşul se amplasează aleatoriu D. se crează un lăcaş în placa protetică în locul unde va pătrunde coada croşetului C.A. 701 26 BDE p. montarea dinţilor se va face fără cheie vestibulo-ocluzală D. se reface întreaga proteză E. în locul dintelui absent se va adapta un dinte de acrilat prin şlefuire 25 În cazul înlocuirii unui croşet din sârmă: A. pasta de acrilat se va aplica în porţiunea dintre dinţii poziţionaţi în cheie În cazul completării bazei când se pierd dinţii distali: A. reparaţia se poate executa oricând B. în proteză se realizează retenţii pentru dinţii ce vor fi înlocuiţi B. montarea dinţilor se va face cu cheie vestibulo-ocluzală E. modelul se va realiza fără cheie de angrenaj ACE 701 p. amprenta solidară cu proteza se umezeşze şi se un toarnă model în două etape C. e necesară o amprentă cu silicon chitos peste proteza aplicată în gură B. amprenta cu silicon solid se înregistrează cu proteza scoasă din gură C.

A.E. modelul se izolează cu o substanţă alginică C. zona unde s-a efectuat reparaţia nu se prelucrează şi lustruieşte pt ca este fragilă E. unii autori recomandă ca proteza să fie ţinută după întărirea acrilatului în apă rece pentru definitivarea polimerizării B p. suprafeţele care se vor lipi nu se umectează cu monomer D. reparaţia se realizează cu acrilat fotopolimerizabil B. 700 Page 347 . proteza nou realizată nu trebuie să acopere în totalitate tuberozitatea 30 *În cazul reparaţiei unei fracturi simple a protezei cu două fragmente .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful