Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România Filiala Gorj

PROGRAM PREGĂTIRE STAGIARI ANUL II, GRUPA 2

Studii de caz

STAGIAR: AN II, GRUPA 2

Tg. Jiu 2010

1

1. Întreprinderea ALFA are ca obiect de activitate producţia şi comercializarea de frigidere. În exerciţiul N, ea a lansat un nou model din care a vândut 100 de bucăţi. După vânzare s-au constatat defecţiuni grave în etanşeizarea frigiderelor. Societatea a informat cumpărătorii asupra defecţiunilor şi s-a angajat să le repare gratuit. Cheltuielile cu reparaţiile sunt estimate la 500.000 lei. Furnizorul materialelor de etanşeizare şi-a asumat responsabilitatea defectelor şi a decis să ramburseze societăţii ALFA suma de 300.000 lei pentru acoperirea cheltuielilor cu reparaţiile. Care este incidenţa în situaţiile financiare ştiind că se aplică OMFP 3055/2009? Rezolvare : Analizand aceasta situatie avem: - exista o obligatie prezenta ca urmare a unui eveniment trecut: angajamentul pe care societatea si l-a luat fata de cumparatori de a remedia defectiunile; - este probabila iesirea de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: cheltuielile cu reparatiile; - este necesar un provizion pentru cea mai buna estimare a cheltuielilor cu reparatiile: 500.000 lei; - prin aplicarea regulii de mai sus se va recunoaste un activ pentru suma de 300.000 lei pe care furnizorul s-a angajat sa o ramburseze societatii Potrivit art.231 (2) din OMFP 3055, dacă se estimează că o parte sau toate cheltuielile legate de un provizion vor fi rambursate de către o terţă parte, rambursarea trebuie recunoscută numai în momentul în care este sigur că va fi primită. Rambursarea trebuie considerată ca un activ separat: % = 1518 Alte provizioane pt riscuri si cheltuieli 500.000 200.000 300.000

6812 Chelt. de exploatare privind proviz. pt. riscuri si chelt. 461 Debitori diversi

Ordinul 3055/2009 (8.7 PROVIZIOANE) art. 221, alin 1. prevede ca un provizion poate fi recunoscut daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: - O entitate are o obligatie curenta generata de un eveniment anterior - Este probabil ca o iesire de resurse sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva - Poate fi realizata o estimare credibila a valorii obligatiei In cazul de fata toate aceste conditii sunt indeplinite 2. Pornind de la exemplul anterior, să presupunem că furnizorul materialelor de etanşeizare nu îşi asumă iniţial nici o responsabilitate şi iniţiază o expertiză tehnică. În urma acestei expertize (o lună mai târziu) furnizorul îşi asumă responsabilitatea şi rambursează societăţii ALFA suma de 300.000. lei. Care este incidenţa în situaţiile financiare ştiind că se aplică OMFP 3055/2009? Rezolvare: Ordinul 3055/2009 (8.7 PROVIZIOANE)prevede ca un provizion poate fi recunoscut daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: - O entitate are o obligatie curenta generata de un eveniment anterior - Este probabil ca o iesire de resurse sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva - Poate fi realizata o estimare credibila a valorii obligatiei In cazul de fata toate aceste conditii sunt indeplinite
2

Ordinul 3055/2009 {8.7 PROVIZIOANE art 223(b)} Provizioanele sunt constituite pentru ch.legate de activitatea de service in perioada de garantie si alte cheltuieli privind garantia acordata clientilor. In acest caz avem: - O obligatie prezenta (reparatia) ca urmare a unui eveniment trecut (vanzarea frigiderelor). - Probabilitatea de a face costuri cu reparatiile - Estimarea costurilor la 500.000 lei si crearea unui provizion Prin urmare, ALFA va recunoaste un provizion la nivelul costurilor estimate cu reparatiile de 500.000 de lei, pe care îl va imputa contului de profit si pierdere: 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli = 1518 Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 500.000

Ordinul 3055/2009 {8.7 PROVIZIOANE art 231(2)} prevede ca daca se estimeaza ca o parte sau toate cheltuielile legate de un provizion vor fi rambursate de catre o terta parte rambursarea trebuie recunoscuta numai in momentul in care este sigur cava fi primita. Rambursarea trebuie considerata ca un activ separat. Ulterior, ALFA va recunoaste o creanta fata de furnizor la nivelul sumei stabilite a fi rambursata de acesta: 461 = 7588 300.000 Debitori diverşi Alte venituri din exploatare În unele situatii, daca terta parte nu efectueaza plata, întreprinderea nu va fi facuta raspunzatoare pentru sumele în cauza. În astfel de situatii, respectivele cheltuieli nu reprezinta angajamente ale întreprinderii si ele nu vor fi incluse în provizion. 3. Societatea BETA este producătoare de produse cosmetice. Pe 15 octombrie N, o clientă a deschis acţiune în justiţie împotriva societăţii, ca urmare a unei reacţii alergice suferite în urma utilizării unei creme produse de BETA. La 31.12.N, în urma discuţiei cu avocatul societăţii, managementul a estimat un provizion pentru litigii în valoare de 50.000 de lei. Pe data de 24 februarie este pronunţată sentinţa potrivit căreia societatea ALFA trebuie să plătească despăgubiri în valoare de 75.000 de lei. Care este incidenţa în situaţiile financiare ştiind că se aplică OMFP 3055/2009? Rezolvare: 1. Prevederile OMFP 3055 aplicabile sunt: 62 - (1) Evenimentele ulterioare datei bilanţului sunt acele evenimente, favorabile sau nefavorabile, care au loc între data bilanţului şi data la care situaţiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere. În accepţiunea prezentelor reglementări, prin autorizarea situaţiilor financiare anuale se înţelege aprobarea acestora de către un consiliu director, administratori sau alte organe de conducere, potrivit organizării entităţii, în vederea înaintării lor spre aprobare, conform legii. (2) Evenimentele ulterioare datei bilanţului includ toate evenimentele ce au loc până la data la care situaţiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere, chiar dacă acele evenimente au loc după declararea publică a profitului sau a altor informaţii financiare selectate. (3) Pot fi identificate două tipuri de evenimente ulterioare datei bilanţului: a) cele care fac dovada condiţiilor care au existat la data bilanţului. Aceste evenimente ulterioare datei bilanţului conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale; şi b) cele care oferă indicaţii despre condiţii apărute ulterior datei bilanţului. Aceste evenimente ulterioare datei bilanţului nu conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale.
3

Un exemplu de eveniment ulterior datei bilanţului. b) falimentul unui client. si impactul 4 .3. (5) În cazul evenimentelor ulterioare datei bilanţului care nu conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale. in functie de cursul de schimb comunicat de BNR in ultima zi bancara a lunii in cauza. legat de acest litigiu. apărut ulterior datei bilanţului. Ordinul 3055/2009 {9. ALFA efectuează înregistrarea: +Ch. entitatea nu prezintă o datorie contingentă. Exemple de evenimente ulterioare datei bilanţului care conduc la ajustarea situaţiilor financiare şi care impun ajustarea de către entitate a valorilor recunoscute în situaţiile sale financiare sau recunoaşterea de elemente ce nu au fost anterior recunoscute. (7) Atunci când evenimentele ulterioare datei bilanţului care nu conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale sunt semnificative. în lumina noilor informaţii. entitatea trebuie să ajusteze valoarea contabilă a creanţei comerciale.1 Note explicative art 274(2)} prevede ca notele explicative prezinta natura si scopul comercial al angajamentelor entitatii care nu sunt incluse in bilant . o entitate trebuie să prezinte următoarele informaţii pentru fiecare categorie semnificativă de astfel de evenimente ulterioare datei bilanţului: a) natura evenimentului.(4) În cazul evenimentelor ulterioare datei bilanţului care conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale.4 Casa si conturi la banci art 174} prevede ca la diferentele de curs inregistrate se recunosc in contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar dupa caz.2. Entitatea ajustează orice provizion recunoscut anterior.12. În luna martie N+1 cursul euro/leu creşte semnificativ. La 31.N societatea ALFA are datorii faţă de un furnizor german în valoare de 10. pentru a reflecta evenimentele ulterioare datei bilanţului. neprezentarea lor ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor. care nu conduce la ajustarea situaţiilor financiare anuale.000 de euro.Trebuie să ajusteze ALFA datoria în valută ? Rezolvare: Ordinul 3055/2009 {8.000 de lei. ulterior datei bilanţului. Acest eveniment determină ajustarea provizionului cu 25.000 4. în consecinţă. 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli = +D 1511 Provizioane pentru litigii 25. Datoria este actualizată la cursul de închidere de la 31. în intervalul de timp dintre data bilanţului şi data la care situaţiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere. Pronunţarea sentinţei şi stabilirea mărimii despăgubirii confirmă mărimea provizionului pentru litigii ce trebuie înregistrat. informaţii despre condiţiile ce au existat la data bilanţului. Ca urmare. (6) Dacă o entitate primeşte.12. sau recunoaşte un nou provizion. este diminuarea valorii de piaţă a valorilor mobiliare. În consecinţă. entitatea trebuie să actualizeze prezentările de informaţii ce se referă la aceste condiţii. c) descoperirea de fraude sau erori ce arată că situaţiile financiare anuale sunt incorecte. şi b) o estimare a efectului financiar sau o menţiune conform căreia o astfel de estimare nu poate să fie făcută. entitatea ajustează valorile recunoscute în situaţiile sale financiare. pentru a reflecta acele evenimente ulterioare datei bilanţului. entitatea nu îşi ajustează valorile recunoscute în situaţiile sale financiare. confirmă de obicei că la data bilanţului exista o pierdere aferentă unei creanţe comerciale şi. sunt următoarele: a) soluţionarea ulterioară datei bilanţului a unui litigiu care confirmă că o entitate are o obligaţie prezentă la data bilanţului.

Prevederile OMFP 3055 aplicabile acestui caz sunt: 5 . situaţia ar fi fost următoarea: Data 1/12 5/12 12/12 23/12 27/12 31/12 400 15 6.000 Q 500 Intrări Cost Cost total unitar 12 6.200 1.000 Să se contabilizeze schimbarea de politică dacă: a)se aplică OMF 3055/2009.200 3. 200 kg materii prime evaluate la costul de 11 lei/kg.000 6. În cursul lunii ianuarie N au avut loc operaţiile: 1)4 ian – achiziţie 200 kg la costul de 16 lei/kg.868 601 = 301 11.000 200 400 10 12 2. managementul constată că.328 lei La începutul exerciţiului N.financiar al acelor angajamente asupra entitatii. Nu. Rezolvare: 1.200 8.12 – achiziţie 400 kg la costul de 15 lei/kg 4)27.000 600 6.71 7.800 Q Ieşiri Cost unitar Cost total Q 200 200 500 100 100 400 200 200 Stoc Cost unitar 10 10 12 12 12 15 15 15 Cost total 2. b)se aplică IAS 8.171 7.000 2. În cursul lunii au avut loc următoarele operaţii: 1)5.171 2.000 1.12– consum de materii prime 300 kg Metoda de evaluare a ieşirilor de materii prime este CMP calculat după fiecare intrare: Data 1/12 5/12 12/12 23/12 27/12 31/12 Q 500 400 Intrări Cost unitar Cost total 12 15 6.026 Q Ieşiri Cost unitar Cost total Q 200 700 100 500 200 200 Stoc Cost unitar 11 Cmp=11.12 – achiziţie 500 kg la costul de 12 lei/kg 2)12. În cazul în care efectul creşterii cursului este semnificativ.34 14. 5. 3)21 ian – achiziţie 600 kg la costul de 20 lei/kg.000 3.200 6.000 3. metoda cea mai potrivită pentru a estima consumul real de materii prime este FIFO. la începutul lunii decembrie N-1.868 2.34 14. deoarece creşterea cursului este determinată de condiţii care au survenit după data bilanţului.000 4.000 300 14.71 11.302 11.200 1.43 Cmp=14.34 Cost total 2. 2)15 ian .consum 300 kg. Societatea Alfa avea în stoc.000 100 200 12 15 1.12 – consum de materii prime 600 kg. 3)23. acest lucru trebuie sa facă obiectul publicării în notele explicative. atunci cand riscurile sau beneficiile provenind din asemenea angajamente sunt semnificative si in masura in care prezentarea unor asemenea riscuri sau beneficii este necesara pentru evaluarea pozitiei financiare a entitatii.34 4. 4)29 ian – consum 500 kg Dacă în perioada anterioară s-ar fi folosit FIFO.

.(1) Erorile constatate în contabilitate se pot referi fie la exerciţiul financiar curent. nu va fi modificat bilanţul perioadei anterioare celei de raportare. a erorilor semnificative aferente exerciţiilor financiare precedente. 6 . fie la exerciţiile financiare precedente. care nu sunt de natură să influenţeze informaţiile financiar-contabile. luate pe baza situaţiilor financiare anuale. sau de a nu utiliza. Bilanţul de deschidere pentru fiecare exerciţiu financiar trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent. (7) În notele la situaţiile financiare trebuie prezentate informaţii suplimentare cu privire la erorile constatate.000 lei iar valoarea cheltuielilor din contul de profit şi pierdere ar fi fost mai mare cu 87. (8) Corectarea erorilor aferente exerciţiilor financiare precedente nu determină modificarea situaţiilor financiare ale acelor exerciţii. Schimbarea de politică: În notele la situaţiile financiare ale exerciţiului N se va face următoarea prezentare: Începând cu exerciţiul financiar N+1 întreprinderea utilizează FIFO pentru evaluarea stocurilor la ieşire deoarece se apreciază că CMP utilizat până la 31.(1) Principiul intangibilităţii. nu se consideră încălcare a principiului intangibilităţii. ignorării sau interpretării greşite a evenimentelor şi fraudelor. 63. 2. . având în vedere natura sau valoarea individuală sau cumulată a elementelor. b) ar fi putut fi obţinute în mod rezonabil şi luate în considerare la întocmirea şi prezentarea acelor situaţii financiare anuale. Cheltuiala cu impozitul pe profit ar fi fost mai mică cu 13. Astfel de erori includ efectele greşelilor matematice. (2) Corectarea erorilor se efectuează la data constatării lor. Analizarea dacă o eroare este semnificativă sau nu.000 lei. (3) Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni şi declaraţii eronate cuprinse în situaţiile financiare ale entităţii pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultând din greşeala de a utiliza. se efectuează în context. (4) Corectarea pe seama rezultatului reportat. Erorile nesemnificative sunt cele de natură să nu influenţeze informaţiile financiar-contabile Se consideră că o eroare este semnificativă dacă aceasta ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor. respectiv modificarea poziţiei financiare. (6) Erorile nesemnificative aferente exerciţiilor financiare precedente se corectează. Nu sunt permise modificări ale politicilor contabile pe parcursul unui exerciţiu financiar (3) În cazul modificării politicilor contabile şi corectării unor erori aferente perioadelor precedente. (5) Corectarea erorilor semnificative aferente exerciţiilor financiare precedente se efectuează pe seama rezultatului reportat. Modificarea politicilor contabile poate fi efectuată numai de la începutul unui exerciţiu financiar. Dacă FIFO ar fi fost utilizată şi în exerciţiul N-1. (4) Corectarea erorilor aferente exerciţiului financiar curent se efectuează pe seama contului de profit şi pierdere. (2) Modificarea politicilor contabile se efectuează numai pentru perioadele viitoare. sunt prezentate în notele explicative. pot fi corectate pe seama contului de profit şi pierdere erorile nesemnificative.44. În cazul erorilor aferente exerciţiilor financiare precedente. de asemenea. corectarea acestora nu presupune ajustarea informaţiilor comparative prezentate în situaţiile financiare. Totuşi.12. greşelilor de aplicare a politicilor contabile. pe seama rezultatului reportat.920 lei. Informaţii comparative referitoare la poziţia financiară şi performanţa financiară. valoarea stocurilor în bilanţ ar fi fost de 3. informaţii credibile care: a) erau disponibile la momentul la care situaţiile financiare pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise. începând cu exerciţiul financiar următor celui în care s-a luat decizia modificării politicii contabile.N-1 nu mai permite estimarea credibilă a costurilor stocurilor ieşite din gestiune datorită variaţiilor semnificative de preţuri constatate şi care se aşteaptă să persiste şi în cursul exerciţiului N.

rezultate dintr-un contract de prestari de servicii în suma de 3. Cota de impozit pentru anul 2005 a fost de 16%. IAS 8 – corectarea unei erori va fi contabilizata retrospectiv.000 100 400 16 20 1. lei.000 – 2868 = 132 lei Presupunem că schimbarea de estimare este recunoscută de fisc (în acord cu prevederile Codului fiscal român).34 lei = 2. Să se contabilizeze schimbarea de politică dacă: a)se aplică OMF 3055/2009.000.000 4.000 lei 3. Ajustarea va afecta contul de stoc.200 15/01 21/01 600 29/01 31/01 601 = 301 14. b)se aplică IAS 8.34 200 200 14.600 Q Cost total 2.068 20 12.600 1.000 4.34 2.868 16 1.000 200 14. rezultatul reportat şi impozitul exigibil: 301 = Materii prime % 132 1173 106.600 8. Rezolvare: Ordinul 3055/2009 – Corectarea erorilor contabile art 63(5).34 16 100 100 600 200 200 16 16 20 20 20 6.63(6) prevede ca erorile semnificative si erorile nesemnificative se efectuiaza pe seama rezultatului reportat.600 12.08 Impozit pe profit exigibil Stoc Cost unitar Începând cu luna ianuarie N+1 se aplică FIFO: Intrări____ Ieşiri____\ Cost Cost Cost Data Q Cost Q unitar total unitar total 1/01 4/01 200 16 3.200 1. Eroarea va fi corectata fie prin retractarea sumelor comparative pentru perioada anterioara in care a survenit. 7 . daca eroarea a survenit inainte de aceasta. fie se va recurge la retractarea soldului initial al rezultatului reportat al primei perioade prezentate.000 14.Ordinul 3055/2009 – Costul stocurilor art 162(1) prevede ca in cazul schimbarii metodei contabile trebuie asigurata comparabilitatea Ajustarea stocului initial pentru asigurarea comparabilitatii a) Schimbarea de estimare va presupune: ajustarea stocului iniţial pentru asigurarea comparabilităţii: Soldul iniţial conform CMP = 200 kg x 14.868 3.868 lei Soldul iniţial conform FIFO = 200 kg x 15 lei = 3. În luna aprilie 2007 societatea constata ca a omis sa înregistreze în contabilitatea anului 2005 veniturile facturate.92 Rezultat reportat reprezentând Efectele schimbărilor de politici contabile şi estimări 4411 25.068 200 100 14.868 2.

000 lei.Înregistrarea facturilor omise 4111 Clienţi = % 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale 4427 TVA colectată 3. calculat în baza declaratiei rectificative privind impozitul pe profit 1174 = Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale 4411 Impozit pe profit 480 Pentru orice an anterior anului fiscal curent. Atunci cand o eroare contabila este corectata . entitatea trebuie sa prezinte urmatoarele: a) natura erorii b) valoarea corectiei pt fiecare perioada anterioara prezentata 8 . . .TVA de plată ar fi fost mai mare cu 570 lei.capitalurile proprii ar fi fost mai mari cu 2520 lei.000 570 Înregistrarea impozitului pe profit datorat. regularizarea obligatiilor suplimentare de plata sau de rambursat fatade bugetul general consolidat se efectueaza pe baza declaratiei anuale rectificative privind impozitul pe profit. b) se aplică IAS 8. 4111 691 = = 704 441 3000 480 Corectarea unei erori este exclusa de la determinarea contului de profit sau pierdere al perioadei in care s-a descoperit eroarea. În contul de profit şi pierdere: . Dacă omisiunea nu ar fi avut loc situaţiile financiare ale exerciţiului N1 s-ar fi prezentat astfel: În bilanţ: .cifra de afaceri ar fi fost mai mare cu 3. TVA 19%. cod 710 Extras din notele la situaţiile financiare În exerciţiul N-1 a fost omisă înregistrarea în contabilitate a unor facturi de prestări servicii în valoare de 3. Deoarece eroarea constatată este semnificativă. prin declaratia rectificativa. iar pentru celelalte impozite si taxe aferente salariilor.000 lei. numai daca nu este invocata exceptia costului sau efortului nejustificat.570 3. cod 101. . prin corectarea erorii din informatiile comparative ale perioadei anterioare in care a aparut .creanţele clienţi ar fi fost mai mari cu 3570 lei.cheltuiala cu impozitul pe profit ar fi fost mai mare cu 480 lei. corectarea ei a fost imputată rezultatului reportat.profitul net ar fi fost mai mare cu 2520 lei. . Situatiile financiare sunt prezentate ca si cum eroarea nu ar fi avut loc niciodata.

000 lei/5 ani = 200 lei 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor etc.200 lei. b)se aplică IAS 8. Metoda de amortizare aleasă este cea liniară.428 1. Conform IAS 8 .000 lei Durata de amortizare = 5 ani Metoda utilizată = liniară Amortizarea N = 1. Managerii estimează o durată de utilitate de 5 ani şi o valoare reziduală de 200 lei. date fiind noile condiţii de exploatare şi circumstanţe de piaţă.000 lei. managerii estimează că.12.200 228 2) amortizarea echipamentului: Valoarea amortizabilă = 1. La sfârşitul exerciţiului N valoarea justă este estimată la 2. Politica societăţii este de a prezenta utilajele în bilanţ la valoarea reevaluată.N+1 = 1. Informatiile comparative ar trebui sa fie recalculate numai daca acest lucru nu este imposibil. Rezolvare: Înregistrările exerciţiului N: 1) achiziţia utilajului: % 213 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibilă = 404 Furnizori de imobilizări 1. La sfârşitul exerciţiului N+1. 7. valoarea corectiei unei erori este legata de perioadele anteriare ar trebui sa fie raportata prin ajustarea soldului de deschidere al rezultatelor reportate. 200 Înregistrările aferente exerciţiului N+1: 1) la 31. Care este incidenţa contabilă dacă: a)se aplică OMF 3055/2009.01.200 – 200 = 1. Se decide trecerea la metoda degresivă iar coeficientul de degresie este estimat la 2.c) valoarea corectiei cu privire la perioadele anterioare celor prezentate in informatiile comparative d) faptul ca informatiile comparative au fost recalculate sau ca recalcularea unei perioade anterioare anume nu s-a facut din cauza ca ar fi solicitat costuri sau efort nesolicitat. durata care corespunde cel mai bine acestora este de 6 ani iar valoarea reziduală se reestimează la 500 lei.N+1 se reestimează durata de utilitate şi valoarea reziduală şi se schimbă metoda de amortizare: Valoarea netă contabilă la 1.000 -200 = 800 lei Valoarea amortizabilă = 800 – 500 = 300 lei Durata reestimată = 6 ani Durata trecută = 1 an Durata rămasă de amortizat = 5 ani Cota de amortizare liniară = 100/5= 20% 9 . Societatea ALFA achiziţionează la începutul lunii martie a exerciţiului N un utilaj la costul de 1.

N+4 şi N+5: 6811 = 2813 Cheltuieli din exploatare privind Amortizarea instalaţiilor amortizarea imobilizărilor etc.000 imobilizari Total 1. 36 b) se aplică IAS 8: 1.000 400 . Înregistrarea amortizării aferentă exerciţiului N+2: 6811 = Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor 2813 Amortizarea instalaţiilor etc.200 Datorii: Furnizori de imobilizari Capitaluri proprii : 10 Suma 1.000 Datorii: Furnizori de 1.000 Total 1.72 = 108 108 – 36 = 72 72 – 36 = 36 36 – 36 = 0 = Amortizare liniară 180 : 5 = 36 180 : 3 = 36 36 36 36 120 2813 Amortizarea instalaţiilor etc.La data achizitiei utilajului (începutul exercitiului N) incidenta în bilant este urmatoarea: Bilant Active Suma Datorii + Capitaluri Suma proprii Utilaj 1.Cota de amortizare degresivă = 20%x 2 = 20% Ani N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 Amortizare degresivă 300 x 40% = 120 180 x 40% = 72 36 36 36 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor Tablou de amortizare Valoare de amortizat la sfîrsitul anului 300 – 120 = 180 180 .000 b) la sfârsitul exercitiului N situatia în bilant este urmatoarea: Bilant Active Suma Datorii + Capitaluri proprii Utilaj 1. 72 Înregistrarea amortizării aferentă exerciţiilor N+3.

000 1. Consumul a generat o cheltuiala ce a avut ca effect diminuarea rezultatului exercitiului cu 200 lei.000 150.000 500.000 lei din utilizarea acestuia.200 Rezerva din reevaluare Rezultatul exercitiului Total (200) 1.000 210. 8.12.000 600. El nu se recunoaste drept venit în contul de profit si pierdere deoarece nu este un câstig realizat (întreprinderea nu a vândut si nici nu are intentia sa vânda utilajul).000 300. din avantajele de 1.Total 1.200 lei (valoarea justa).000 80.000 700.000 lei deoarece au estimat ca vor putea obtine cel putin 1. Daca managerii ar vinde utilajul la sfârsitul anului (la data bilantului) ar putea încasa 1.000 lei sperate initial s-au consumat 200 lei (amortizarea aferenta exercitiului N =200 = 1.000 90. La 31.000 210.000/5 ) si au mai ramas de recuperat 800 lei. Cu alte cuvinte.N se cunosc următoarele informaţii despre societatea Gama (în lei): Elemente Valoare Rezultat înainte de impozit (pierdere) Încasări din noi emisiuni de obligaţiuni Pierderi din vânzarea de imobilizări financiare Diminuări de datorii din exploatare (fără datoria cu impozitul pe profit) Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor Creşteri de stocuri Plăţi din rambursarea împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni Creşteri de cheltuieli în avans din exploatare Încasări din vânzarea de imobilizări corporale Diminuări de stocuri Creşteri de creanţe din exploatare Câştiguri din vânzarea de imobilizări corporale Venituri din ajustarea valorii imobilizărilor corporale Cheltuieli cu dobânzile aferente finanţării (plătite) Plăţi către furnizorii de imobilizări Creşteri de venituri în avans din exploatare Creşteri de datorii din exploatare (fără datoria cu impozitul pe profit) Venituri din subvenţii pentru investiţii Diminuări de cheltuieli în avans din exploatare Plăţi din achiziţia de investiţii financiare pe termen scurt Venituri din diferenţe de curs valutar aferente actualizării conturilor de disponibilităţi în devize Cheltuieli din diferenţe de curs valutar aferente actualizării conturilor de disponibilităţi în devize Cheltuieli cu ajustarea provizioanelor Diminuări de creanţe din exploatare Încasări din vânzarea de investiţii financiare pe termen scurt Diminuări de venituri în avans din exploatare Cheltuiala cu impozitul pe profit Impozitul pe profit plătit Încasări de subvenţii pentru investiţii 11 2.000 170. Ori daca întreprinderea nu a vândut utilajul.000 300.300.000 340.000 850.000 900.000 1.000 250. Acest plus de valoare trebuie sa fie inclus în averea proprietarilor (în masa capitalurilor proprii).000 260.000 400.000 500.000 . acest plus de valoare nu trebuie inclus în rezultatul distribuibil.000 880.000 50.200 Managerii au achizitionat utilajul cu 1. El se recunoaste ca rezerva din reevaluare si nu se distribuie atâta vreme cât activul care l-a generat nu s-a realizat (nu s-a transformat în lichiditati banesti).000 100.200. la sfârsitul anului valoarea sperata a avantajelor economice viitoare este cu 400 lei mai mare.000 200.500.000 70.000 190. Ca urmare a utilizarii. Daca plusul de 400 lei ar fi recunoscut ca venit el ar majora profitul iar întreprinderea va trebui sa plateasca dividende si impozitele pe profit si dividende pentru el.000 50.

000 50.Variatia creantelor de exploatare .000 lei.000 (210.000 (70.000 1.000 2.000-250.000 900. ştiind că pentru determinarea fluxului net din exploatare se utilizază metoda indirectă.000 300.000 0 3.000-1.000) 540.000 lei iar la sfârşitul anului de 790.000) 660.000) 20.Variatia cheltuielilor in avans + Variatia datoriilor de exploatare + Variatia veniturilor in avans (exclusiv subventiile pentru investitii) .Venituri din cedarea investitiilor financiare pe TS + Cheltuieli privind dobanzile .000 0 x y=? .000) 650.000-340.Dobanzi si dividende platite (pot fi incluse si la finantare) .Venituri din cedarea activelor imobilizate .500.350.300.000) -40.000 (880.000 – 50.000) -700. investitii si finantare) = Flux net de trezorerie de exploatare Determinarea fluxului net de trezorerie din activ de investitii incasari din vanz imobilizari corporale incasari din dobanzi plati catre furnizori de imobilizari (=) Flux net de trezorerie din activ de investitii 12 2.770.000 (1. Efectul variaţiilor cursurilor monedelor străine a fost de 110.Venituri din subventii pentru investitii = Rezultatull din exploatare inaintea deducerii variatiei NFRE .000 80.000. Se cere să se întocmească Tabloul fluxurilor de trezorerie.Venituri din provizioane Eliminarea veniturilor si cheltuielilor nelegate de exploatare + Cheltuieli din cedarea investitiilor financiare pe TS .000 (600.Lichidităţile şi echivalentele de lichidităţi la începutul anului au fost de 1.000 lei.000 150.000 800.000+260.Plati de impozit pe profit (pot fi repartizate intre exploatare.000 660.070.000 0 0 (400. RĂSPUNS: Tabloul fluxurilor de trezorerie (metoda indirectă) Fluxuri de trezorerie din activitatea de exploatare Rezultat inaintea impozitarii + Cheltuieli cu amortizarea si provizoanele .Venituri din dobanzi si dividende + Cheltuieli din cedarea activelor imobilizate .Variatia stocurilor .000 80.200.000-850.

350.Sold iniţial 4751 + Rulaj debitor 4751 (4)Plăţi către furnizorii de imobilizări = Sold iniţial 404 . Se dau următoarele informaţii disponibile la 31. (6)Încasări din noi emisiuni de obligaţiuni = Creşteri de împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni la preţ de rambursare .000.000 Costul bunurilor vândute 1.000 220.000 790.000 = 560.800.N despre entitatea ALFA S.000+Y-220.070.000 Venituri din vânzarea mărfurilor 1.000 Lichiditati si echivalente de lichiditati la inceputul anului Lichiditati si echivalente de lichiditati la sf anului - 500.000 Venituri din producţia de imobilizări corporale 800.000 1.000 Pierderi din abandonuri de activităţi 100.000 80.000 Cheltuieli cu diferenţele de curs valutar 50.A.000 viitoare) 13 .12.000.000 Cheltuieli de desfacere 300.000 Cheltuieli de dezvoltare (este foarte probabilă obţinerea de avantaje economice 500.000 Cheltuieli în avans 20.000 Cheltuieli administrative 150. (în lei): Venituri din dobânzi 200.000 Cheltuieli cu dobânzile 90.Determinarea fluxului net de trezorezie din activ de finantare încasari din credite primite de la banci rambursari de credite dividende platite (=) flux net de trezorezie din activ de finantare Variatia lichiditatilor si a echivalentelor de lichiditati = 2.000 Pierderi din cedarea activelor financiare deţinute în vederea tranzacţionării 10.000 Cheltuieli de personal 500.000 Y = 1.000 (1) Încasări din vânzarea de imobilizări corporale = Costul activelor cedate + câştiguri din cesiune .000 X = 630.Creşteri de prime privind rambursarea împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni (7)Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi (8)Efectele variaţiei cursurilor monedelor străine = venituri din diferenţe de curs valutar aferente disponibilităţilor în devize .000 Venituri din servicii prestate 2.pierderi din cesiune (2) Încasări din vânzarea investiţiilor financire pe termen scurt = Costul titlurilor vândute + câştiguri din vânzarea investiţiilor financiare pe termen scurt (3)Încasări din subvenţii pentru investiţii = Sold final 4751 .000 200.Sold final 404 + Rulaj creditor 404 (5)Încasări din noi emisiuni de acţiuni în numerar = Creşteri de capital social prin aport în numerar în cursul exerciţiului + Creşteri de prime de emisiuni.cheltuieli din diferenţe de curs valutar aferente disponibilităţilor în devize (9)Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului 9.290.000 Cheltuieli cu consumurile materiale 400.000 Câştiguri din cesiunea imobilizărilor corporale 250.

Cheltuieli cu diferenţele de curs valutar 50.000 2.000 798. Se dau următoarele informaţii disponibile la 31.Cheltuieli cu impozitul pe profitul obţinut din activităţi continue 100. Rezolvare: Elaborarea Situaţiei rezultatului global cu detalierea profitului sau pierderii prin clasificarea cheltuielilor după funcţii: Situaţia rezultatului global N-1 Venituri (1) Costul vânzărilor Profitul brut Alte venituri (2).000+400.000.000 300.pierderi din abandon de activităţi 100.000+500.800. .700.000+1.000 10.700.000 100.000.000 lei.12.050.000 150.Venituri din producţia de imobilizări corporale 800.000 500.000=3.N despre entitatea ALFA S.000 Se cere să se prezinte "Profitul sau pierderea exerciţiului" ştiind că entitatea delimitează cheluielile din exploatare după funcţii conform regulilor prevăzute de norma IAS 1. Costurile de distribuţie Cheltuieli administrative Alte cheltuieli (3) Costurile finanţării Profitul înaintea impozitării Cheltuieli privind impozitul pe profit Profit sau pierdere din activităţi continue Pierdere din activităţi discontinue (4) Profitul exerciţiului Alte elemente ale rezultatului global: -modificări în rezervele din reevaluarea imobilizărilor corporale -câştiguri din măsurarea activelor financiare disponibile pentru vânzare la valoarea justă Efectele altor elemente ale rezultatului global asupra impozitului pe profit Alte elemente ale rezultatului global la valoare netă de impozit Rezultat global al exerciţiului CA = 2.A.Câştiguri din cesiunea imobilizărilor corporale 250.000.000 60.000 lei (2)din care: .000 625.000 lei.000.000 lei. (3)din care: -pierderi din cedarea activelor 10.000 lei (4)din care: .000 1.000 14 .000 Costul vanzarilor = 1.200. N 3.000 152.000 950.000 90.000 (1)din care: -cifra de afaceri 3.000 lei.000 lei .000.000=2. -venituri din dobanzi 200. (în lei): Clienţi 1.

270.000 Împrumuturi acordate unei entităţi afiliate într-o perioadă mai mică de 1 an (din care 2.000 perioadă de 5 ani) Venituri în avans (din care angajate într-o perioadă mai mare de 1 an 200. Rezolvare: Bilanţul contabil la 31.000 perioadă mai mare de 1 an 200.000 de 1 an 100.12.000 lei a fost prelungită scadenţa cu 2 ani iar acordul a fost semnat înainte de data de închidere a exerciţiului financiar) Credite primite pe termen lung (din care cu scadenţa în anul următor 400.000 120.Active financiare disponibile pentru vânzare Active curente .000 3.Total ACTIVE CURENTE Stocuri .N N Elemente ACTIVE NECURENTE Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Imobilizari financiare Cheltuieli în avans Active necurente .Total TOTAL ACTIV DATORII CURENTE Furnizori 15 380.000 100.000 pentru un împrumut de 500.000 Ajustări pentru deprecierea valorii creanţelor clienţi 100.000 900.000.000 120.Număr de salariaţi ce lucrează pentru realizarea producţiei cu ciclu scurt de fabricaţie 2.000 – 100.Debitori Cheltuieli în avans Lichidităţi Alte active curente .000 Active financiare deţinute în vederea tranzacţionării 150.000) Construcţii deţinute în vederea vânzării în anul următor 120.000 500.Produse finite Creante .000 Impozite amânate 80.000 Active financiare disponibile pentru vânzare (din care disponibile pentru vânzare într-o 300.Construcţii deţinute în vederea vânzării .000) Provizioane pentru litigii (din care cu scadenţa foarte probabil într-o perioadă mai mare 160.000) .Materii prime si materiale consumabile .000 Cheltuieli în avans (din care angajate într-o perioadă mai mare de 1 an 80.Active financiare deţinute în vederea tranzacţionării .000.000) 2.000 Ajustări pentru deprecierea valorii mărfurilor 20.000.000.Marfuri ( 400.Clienţi (1.000) .000 5.000) 240.000 .000 Cheltuieli de cercetare ce vor fi angajate în anul următor 100.000 – 20.000) 200.000 150.000 Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi 3.Împrumuturi acordate unei entităţi afiliate .400.000 Să se identifice care dintre elementele de mai sus sunt active curente şi care sunt datorii necurente conform modelului "Situaţiei poziţiei financiare" din IAS 1 “Prezentarea situaţiilor financiare”.000 Mărfuri 400.000 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni (rambursabile în rate constante anuale într-o 50.

rezerve din reevaluare Rezultatul reportat Rezultatul exerciţiului Actiuni proprii TOTAL CAPITALURI PROPRII TOTAL DATORII ŞI CAPITALURI PROPRII 11.Datorii in legatura cu personalul .000 1.000 2.Total TOTAL DATORII CAPITALURI PROPRII Capital social Prime de capital Rezerve Alte rezerve .Impozit pe profit Provizioane pt.subventii pentru investitii .Total DATORII NECURENTE Împrumuturi primite pe termen lung Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni Impozite amanate Provizioane pt.000 1.000 200.856.820.TVA de plata Datorii curente .000 40.Dividende de plata .000 656.000 100.000.4 360 296.400.4 4 5311 = 5 Descarcarea gestiunii de marfuri % 607 378 4428 16 = . Completati inregistrarile contabile pentru următoarele operaţii: 1 Obtinerea din productia proprie a 381 = ambalajelor la costul de 1.200 360 296.4 1.856.4 1.4 1.000 80. 2 3 Trecerea ambalajelor in categoria marfurilor spre a fi vandute Inregistrarea adaosului comercial 20% si a TVA neexigibil Vanzarea ambalajelor ca marfuri 371 371 = = 711 381 % 378 4428 % 707 4427 371 2.4 1. litigii Alte datorii necurente .Venituri în avans Datorii necurente .Venituri în avans .560 296. Riscuri si cheltuieli Imprumuturi primite pe termen lung Alte datorii curente .

TVA 19% impreuna cu ambalajele in regim restituire = % 701 4427 4111 358 c Inregistrarea restituirii ambalajelor in valoare de 400 419 381 419 4111 Ambalaje in valoare de 200 nu se mai restituie de catre client 608 = = = = = = = 419 381 4111 358 708 4427 358 13.000 500.m.000.000 17 .000 950 600 600 400 400 200 38 200 b Facturare la terti produse finite la pretul de 5. Completati inregistrarile contabile pentru următoarele operaţii: a Achizitionare de ambalaje 600.achiziţia echipamentului: +A. La sfârşitul exerciţiului N+2. ALFA este obligată să ramburseze 80% din subvenţia primită. +A % 213 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibilă = 595.încasarea subvenţiei: +A 5121 = Conturi la bănci în lei +D 4751 Subvenții guvernamenta le pentru investiții +D 404 Furnizori de imobilizări 200. La începutul exerciţiului N. TVA 19% % 381 4426 4111 = 401 714 600 114.000 u.950 5. 5. Rezolvare : Înregistrările exerciţiului N: .000 u.000 95. .000 . pentru achiziţia unui echipament tehnologic al cărui cost este de 500.12. întreprinderea ALFA obţine o subvenţie de 200. Durata de utilizare estimată pentru acest activ este de 5 ani iar metoda de amortizare este cea liniară.m.

amortizarea echipamentului: +Ch 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = +(-A) 2813 Amortizarea instalaţiilor etc.000 (500.000/5) .000 (500.amortizarea echipamentului: +Ch +(-A) 6811 = 2813 Cheltuieli din exploatare Amortizarea privind amortizarea instalaţiilor etc. 100.000 (200. imobilizărilor 100.virarea cotei de venituri în avans la veniturile din subvenţii pentru investiţii din contul de profit şi pierdere: -D 18 +V .000 (200. 100.virarea cotei de venituri în avans la veniturile din subvenţii pentru investiţii din contul de profit şi pierdere: -D 4751 Subvenții guvernamentale pentru investiții = +V 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 40.000/5) Înregistrările aferente exerciţiului N+2: .000/5) Înregistrările aferente exerciţiului N+1: .000/5) .virarea cotei de venituri în avans la veniturile din subvenţii pentru investiţii din contul de profit şi pierdere: -D 4751 Subvenții guvernamentale pentru investiții = +V 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 40.000 = +(-A) 2813 Amortizarea instalaţiilor etc..000 (500.plata furnizorului de imobilizări: -D 404 Furnizori de imobilizări .amortizarea echipamentului: +Ch 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = -A 5121 Conturi la bănci în lei 595.000/5) .

metoda de amortizare liniară. Prima reevaluare are loc după 3 ani.Rambursarea subvenţiei pentru investiţii: .000 14.Subvenţia ce trebuie rambursată: .000/10 = 5. durata de viaţă utilă 10 ani.000 x 80% = 160. valoare justă 42.000 = 80. Ce înregistrări se efectuează conform OMFP 3055/2009.000 lei.000 (200.000 x 3 = 120.000 Conturi la bănci în Subvenții lei guvernamentale pentru investiții (ii)trecerea pe cheltuieli a restului de subvenţie rambursată: +Ch 6588 Alte cheltuieli din exploatare = -A 5121 Conturi la bănci în lei 80.000 – 120.000 lei 6811 = Cheltuieli din exploatare 19 = 404 Furnizori de imobilizări 59.Subvenţia primită în exerciţiul N: .000 160. Dispuneţi de următoarele date legate de o instalaţie: cost de achiziţie 50.000 .000/5) . valoare justă 16.Subvenţia virată la venituri până la data rambursării .000 (i)imputarea cu prioritate a subvenţiei rambursate asupra venitului în avans: -D -A 4751 = 5121 80. A doua reevaluare are loc după 3 ani de la prima.500 2813 Amortizarea 5.000 lei.4751 Subvenții guvernamentale pentru investiții = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 40.000 lei.000 – 80.Cheltuiala generată de rambursarea subvenţiei 200.000 = 80. Rezolvare : Înregistrările exerciţiului N : 1) achiziţia echipamentului : % 2131 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibilă 2) amortizarea echipamentului: Valoarea amortizabilă = 50.000 9.000 200.000 40.000 lei Durata de amortizare = 10 ani Amortisment N = 50.Subvenţia rămasă de virat: .000 200.500 50.

000 lei Valoarea justă = 42. imobilizărilor Înregistrările aferente exerciţiului N+3: 1) amortizarea echipamentului: 6811 = 2813 Cheltuieli din exploatare Amortizarea privind amortizarea instalaţiilor etc. 105 Rezerve din reevaluare 20.000 Şi.000/7 ani = 6. realizarea rezervei din reevaluare: 20 .000 lei 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor etc. 6.000 – 4x5.000 lei Plus de valoare = 12.000 = 12.000 – 20.000 = 30. 2813 Amortizarea instalaţiilor etc.privind amortizarea imobilizărilor Înregistrările aferente exerciţiului N+1: 1) amortizarea echipamentului: 6811 = Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor instalaţiilor etc. imobilizărilor 2) reevaluarea echipamentului: 5.000 Valoarea netă contabilă = 50.000 lei Durata de amortizare = 7 ani Amortisment N+4 = 42.000 Înregistrările aferente exerciţiului N+4: 1) amortizarea echipamentului: Valoarea amortizabilă = 42. 5.000 5.000 lei a) anularea amortizării cumulate: 2813 Amortizarea instalaţiilor etc b) reevaluarea valorii rămase: 2131 Echipamente tehnologice = 2131 Echipamente tehnologice .000 Înregistrările aferente exerciţiului N+2: 1) amortizarea echipamentului: 6811 = 2813 Cheltuieli din exploatare Amortizarea privind amortizarea instalaţiilor etc.000 = 50.

714.000 Rezerva din reevaluare rămasă = 12. imobilizărilor 6.42 lei Înregistrările aferente exerciţiului N+7: 1) amortizarea echipamentului: Valoarea amortizabilă = 16.29 ( 12.000 .29 Înregistrările aferente exerciţiului N+6: 1) amortizarea echipamentului: 6811 = 2813 Cheltuieli din exploatare Amortizarea privind amortizarea instalaţiilor etc.000 – 16.105 = 1065 1.000 6.000 Minus de valoare = 24.000 a)anularea amortizării cumulate: 2813 = Amortizarea instalaţiilor etc 2131 Echipamente tehnologice .000 = 24. realizarea rezervei din reevaluare: 105 = 1065 1.000 lei Durata de amortizare = 4 ani Amortisment N+7 = 16.29) – 8000 = 571.000/7 ani) Înregistrările aferente exerciţiului N+5: 1) amortizarea echipamentului: 6811 = 2813 Cheltuieli din exploatare Amortizarea privind amortizarea instalaţiilor etc.714.000-18.000 – 3x6.000 2) reevaluarea echipamentului: Valoarea netă contabilă = 42.000 = 8. 2131 Echipamente tehnologice 18.000 – (2x1.000 = 42.42 lei 21 4.000 lei 6811 = 2813 Cheltuieli din exploatare Amortizarea privind amortizarea instalaţiilor etc.714. imobilizărilor Şi.000 lei Valoarea justă = 16.000 b) reevaluarea echipamentului: 105 = Rezerve din reevaluare 8.000/4 ani = 4. imobilizărilor Şi realizarea rezervei din reevaluare: 105 = 1065 571.

000 lei . din cauza ca nu exista o piata activa pentru acel activ.1 Reevaluarea imobilizarilor corporale art. Lucrările sunt efectuate de un terţ pentru suma de 20. 4.67 lei/an : 12 luni = 555. 4. cu ocazia reevaluarii acesteia I se stabileste o noua valoare si o noua durata de utilizare economica.000 lei Conturi la bănci în lei 23.N se încep lucrări de modernizare a unei instalaţii industriale având ca efect creşterea duratei de utilizare a bunului cu trei ani. utilaje şi instalaţii de lucru)” 4426 “TVA deductibilă“ b) Se înregistrează plata lucrărilor: 404 = Furnizori de imobilizări c) Se înregistrează amortizarea in anul N: 5121 23. activul trebuie prezentat in bilant la cost.000 lei 20.121(7) prevede ca daca un activ dintr-o grupa de active nu poate fi reevaluat.000 Înregistrările aferente exerciţiilor N+9: 6811 = Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor 2813 Amortizarea instalaţiilor etc. RĂSPUNS: OMF 3055/2009 -8.06.10. Cum se contabilizează lucrarea la beneficiar.121(3) prevede ca daca o imobilizare corporala complet amortizata mai poate fi folosita.5.Înregistrările aferente exerciţiului N+8: 1) amortizarea echipamentului: 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor etc.000 15.N.N 20.1 Reevaluarea imobilizarilor corporale art.56 lei/luna 22 .2.000/3 =6. imobilizărilor 4. a) Se înregistrează lucrările de modernizare: % = 404 Furnizori de imobilizări 2131 “Echipamente tehnologice (maşini.000 Înregistrările aferente exerciţiului N+10: 6811 = 2813 Cheltuieli din exploatare Amortizarea privind amortizarea instalaţiilor etc.5. minus ajustarile cumulate de valoare.000 lei 3.000 lei. N .11.666.10.amortizarea o vom calcula incepand cu 01.2.punere in functiune a instalatiei 01. OMF 3055/2009 -8. conform OMFP 3055/2009. de exemplu. TVA 19 % şi finalizate la 1. La 01. corespunzatoare perioadei estimate a se folosi in continuare.

Durata de viaţă este estimată la 4 ani. astfel incat acestea sa fie prezentate in contabilitate la valoarea justa. utilajul este reevaluat la 900 lei. La 1 ianuarie 2008.200 – 480) / 4 = 180 lei/an 23 . la sfârşitul căreia se consideră că se va putea obţine suma de 480 lei din vânzarea sa.2005 un utilaj X având un cost de 1.1 Reevaluarea imobilizarilor corporale art.67 e) Se înregistrează amortizarea in anul N+2: 6811 = 2813 Cheltuieli din exploatare Amortizarea instalaţiilor” privind amortizarea imobilizărilor“ f) Se înregistrează amortizarea in anul N+3: 6811 = 2813 Cheltuieli din exploatare Amortizarea instalaţiilor” privind amortizarea imobilizărilor“ 6. Amortizarea calculata pentru imobilizarile corporale astfel reevaluate se inregistreaza in contabilitate incepand cu exercitiul financiar urmator celui pentru care s-a efectuat reevaluarea.6811 = Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor“ 2813 Amortizarea instalaţiilor” 1. cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluari in situatiile intocmite pentru acest exercitiu.428 1.666. În condiţiile aplicării OMFP 3055/2009 precizaţi care este mărimea amortizării pentru anul 2008 (metoda de amortizare liniară): Rezolvare : OMF 3055/2009 -8.555.2005: % 2131 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibilă = 404 Furnizori de imobilizări 1.54 16. O societate comercială a achiziţionat la 31.67 5.2.12.12 d) Se înregistrează amortizarea in anul N+1: 6811 = Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor“ 2813 Amortizarea instalaţiilor” 6.5.121(1) prevede ca entitatile pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfarsitul exercitului financiar.12.200 lei Durata de amortizare = 4 ani Amortisment N = (1. 1) achiziţia echipamentului la 31.111.200 228 2) amortizarea echipamentului in anul 2006: Valoarea amortizabilă = 1.666.200 lei.

6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor etc. cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluari in situatiile intocmite pentru acest exercitiu. 105 Rezerve din reevaluare 180 360 = 60 c.200 lei Durata de amortizare = 4 ani Amortisment N = (1.200 – 480) / 4 = 180 lei/an 6811 = 2813 Cheltuieli din exploatare Amortizarea privind amortizarea instalaţiilor etc. Amortizarea calculata pentru imobilizarile corporale astfel reevaluate se inregistreaza in contabilitate incepand cu exercitiul financiar urmator celui pentru care s-a efectuat reevaluarea.1 Reevaluarea imobilizarilor corporale art.01. astfel incat acestea sa fie prezentate in contabilitate la valoatea justa. Categoria II – Auditul statutar si alte misiuni de audit si certificare 24 .200 – 2 *180 = 840 lei Valoarea justa = 900 lei Plus de valoare: 60 lei a) anularea amortizării cumulate: 2813 = Amortizarea instalaţiilor etc b.2008 Valoarea neta contabila = 1. imobilizărilor 4) amortizarea echipamentului in anul 2008: Reevaluarea echipamentului la 01.121(1) prevede ca entitatile pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfarsitul exercitului financiar. imobilizărilor OMF 13055/2009 -8.5.2. 450 5) amortizarea echipamentului in anul 2009: 6811 = 2813 450 Cheltuieli din exploatare Amortizarea privind amortizarea instalaţiilor etc. 180 3) amortizarea echipamentului in anul 2007: Valoarea amortizabilă = 1. Reevaluarea valorii rămase: 2131 Echipamente tehnologice 2131 Echipamente tehnologice. inregistrarea amortizarii echipamentului in anul 2008 900/2=450 lei/an 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor etc.

organisme de interes public.000 lei. integrarea costurilor aferente împrumuturilor în costul de transformare a stocurilor este: a) obligatorie.000 lei. b) 6.000 lei. b) opţională. autonome. La auditul stocurilor aveţi în vedere că. Entităţile care au obligaţia de a stabili situaţii financiare sunt cele prevăzute la art. b) 162. c) 6.000 lei. 2. La 1 iulie anul N. c) cheltuielile de comercializare.600. cenzori) şi au ca referinţă în activitatea lor normele contabile.000 lei fiecare. 4. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilită cu această ocazie la 450. c) interzisă.000 lei. amortizabil în 20 ani. c) 170. 1 din Legea Contabilităţii. Cum reţineţi această constatare cunoscând că. Ce sunt şi ce rol au normele contabile? Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilităţii care sunt.000 lei (din care 150. Pentru mulţi utilizatori aceste situaţii financiare constituie singura sursă de informaţii complementare care să le satisfacă nevoile. Societatea Alfa a evaluat în decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar achiziţionat în anul N-11 cu 400. Normele contabile sunt comune şi obligatorii pentru toţi cei care stabilesc.000 lei.000 lei reprezentând costurile unui împrumut aferent stocurilor. 25 .1.000. Situaţiile financiare sunt destinate să satisfacă nevoile comune de informaţii ale unei game largi de utilizatori. potrivit Standardelor Internaţionale de Contabilitate. potrivit IAS 2. 3. Care este diferenţa din reevaluare ce trebuia înregistrată de societate: a) 178. de regulă. cu această ocazie a eliminat amortismentele din valoarea contabilă. durata de viaţă nu a fost modificată. ansamblul imobiliar a fost vândut cu 500. controlează şi utilizează situaţiile financiare.000 lei.000 lei terenul). Care este valoarea stocului la 31 decembrie cunoscând că întreprinderea foloseşte metoda FIFO. Aţi constatat că în costurile de transformare a stocurilor întreprinderea auditată a cuprins suma de 30. că stocul la 1 decembrie a fost de 500 unităţi a 10. Cei care controlează sunt prevăzuţi prin legislaţia fiecărei ţări (auditori.000 lei pentru teren). nu fac parte din costul stocului unui produs: a) valoarea deşeurilor rezultate din fabricarea produsului respectiv. 5.000 lei. În calitate de auditor al întreprinderii Omega SA aţi constatat că la 31 decembrie stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.200.000 lei fiecare şi că în 20 decembrie au ieşit 400 unităţi: a) 7.000.500. b) cheltuielile de stocare aferente fazelor anterioare de fabricaţie. că în 10 decembrie s-au cumpărat 500 unităţi a 12.000 lei (din care 80.

Standardele Internaţionale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standarde de Audit şi Asigurări (IAASB) din cadrul Federţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC). ctb de sinteza sau bilant contabil). alte documente emise de IASB. doc. Normele de audit permit terţilor să aibă asigurarea că opinia auditorului va fi emisă în funcţie de criterii de calitate omogene. Standardele Internaţionale de Contabilitate (IAS). NORME DE REFERINŢĂ ÎN AUDIT 26 . 6. Standardele Internaţionale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE). Acestea pot fi: Standardele Internaţionale de Audit (ISA). ele permit însă şi auditorului să definească scopurile pe care le are de atins prin punerea în lucru a celor mai potrivite tehnici. acoperind întreaga activitate a auditorului: norme profesionale de lucru. Normele contabile internaţionale sunt stabilite de IASCF (Fundaţia Comitetului pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate) şi sunt denumite generic Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) care cuprind: Standardele Internaţionale de Raportare Financiară emise de IASB (IFRS). Standardele Internaţionale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE). norme generale de comportament. aplicate pentru elaborarea şi prezentarea situaţiilor financiare. norme de raportare. Normele de audit se clasifică în trei categorii. alte referinţe contabile bine precizate şi recunoscute. Practicile Internaţionale de Audit (IAPS). standarde sau norme contabile naţionale. normele naţionale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate în domeniu. Rolul normelor contabile: este de a asigura comparabilitatea in timp si spatiu a relevantei si credibilitatii a informatiilor contabile. R: Norma contabila reprezinta o regula sau mai multe reguli constituite ca sistem de referinta pentru productia de informatii contabile si validarea sociala a situatiilor financiare (rapoarte financiare.Aceste situaţii financiare trebuie să fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referinţele următoare: standarde internaţionale de raportare financiară. standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC. SIC sau IFRIC. Ce sunt şi ce rol joacă normele de audit? Normele (standardele) de audit reprezintă un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesională la care se referă auditorul pentru calificarea muncii sale.

Sinteza diagnosticelor functiilor întreprinderilor reprezintã: 27 . Norme profesionale de lucru • orientarea şi planificarea • aprecierea controlului intern • obţinerea elementelor probante • documentarea lucrărilor • etc. NORME CONTABILE Sunt comune la toţi cei care: conturile • stabilesc • controlează • utilizează • opinii cu rezerve • opinie defavorabilă • imposibilitatea exprimării unei opinii II.I. Norme de raportare NORME DE AUDIT Ansamblu de reguli definite de o autoritate profesională la care se referă auditorul. Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene. Categoria IV – Evaluarea întreprinderilor 1. Norme generale de comportament profesional • independenţă • competenţă • secret profesional • calitatea muncii • acceptarea şi respectarea misiunilor • etc. ele permit auditorului si sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivite tehnici. pentru calificarea muncii sale • opinii fără rezerve Terţilor III. De a avea asigurarea că opinia va fi emisă în funcţie de criterii de calitate omogene Auditorului Definirea scopurilor de atins prin punerea în lucru a tehnicilor potrivite Normele (standardele) contabile(?!?) reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale.

c) stabilirea organigramei întreprinderii. titluri de valoare. Obiectivul diagnosticului tehnic. b) o modalitate de determinare a profitului net. conducerii si gestionãrii personalului are drept scop: a) încadrarea întreprinderii (micã. mare). mijlocie. lichidităţi. are drept scop: a) stabilirea gradului de uzurã si a valorii mijloacelor fixe. Forma de utilizare a capitalurilor (proprii. tehnologic si de exploatare. b) analiza structurii umane si a capacitãtii sale de a contribui la realizarea obiectivelor si functiilor întreprinderii. Celelalte active 28 . c) aprecierea în ce mãsurã mijloacele de productie material rãspund nevoilor actuale sau viitoare ale întreprinderii sau ale achizitorului (cumpãrãtorului) ei potential. b) necesitatea de restructurare a întreprinderii. în general. în cadrul evaluãrii întreprinderii. Obiectivul diagnosticului functiei organizãrii. 5. valorile patrimoniale ale afacerii ţin seama de modalitatea concretă de utilizare a capitalurilor (resurselor) proprii ale întreprinderii sau. Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa. conducerii si gestionãrii personalului urmãreste examinarea: a) structurii întreprinderii. 3. Ce este valoarea patrimonialã a unei întreprinderi si prezentati câteva din metodele de determinare. mare). 4. a ansamblului resurselor de care aceasta a dispus. uneori şi cele atrase) îmbracă forma activelor întreprinderii : active imobilizate şi active circulante. c) resurselor umane ale întreprinderii. Activul net contabil reprezinta excedentul tuturor bunurilor si creantelor intreprinderii (activ) asupra tuturor datoriilor acesteia (pasivul exigibil). Se presupune că. Obiectivul diagnosticului organizãrii. c) o centralizare a concluziilor privind diagnosticele functiilor întreprinderii la un moment dat. c) stabilirea calitãtii conducerii si a salariatilor întreprinderii. stocuri. împrumutate. conducerii si gestionãrii personalului are drept scop: a) încadrarea întreprinderii (micã. aceste elemente patrimoniale ale afacerii pot fi înstrăinate sau vândute individual. Metodele de evaluare care conduc la obţinerea valorilor patrimoniale ale afacerii se bazează pe teoria conform căreia valoarea unei afaceri este dată de suma valorilor elementelor sale componente: active imobilizate corporale şi necorporale. Valoarea patrimoniala a intreprinderii se identifica cu activul net contabil determinat pe baza bilantului contabil.a) o metodã de cunoastere a rentabilitãtii. 2. b) analiza structurii umane si a capacitãtii sale de a-si da concursul la realizarea activitãtilor întreprinderii. într-o variantă lărgită. mijlocie. este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. Altfel spus. Diagnosticul functiei organizãrii. b) absenteismului. 6.

L. Activul net contabil se determină conform formulei: Activ net contabil (ANC) = Active – Datorii În varianta de calcul directă. După modul de prelucrare a bilanţului contabil valorile folosite în evaluarea patrimonială sunt: a) valori patrimoniale determinate pe baza activului şi pasivului: .Capitalurile Permanente Necasare Exploatării (C. interesat de reconstrucţia firmei sau de folosirea unor anumite active.N. fiind denumite şi valori funcţionale. evaluatorul analizează şi prelucrează fiecare post de activ şi pasiv în vederea eliminării influenţelor unor factori care nu dau o valore reală firmei.C. de regulă.) . măsuri administrative legate de evaluarea unor active sau de aspecte fiscale şi care obligă la înregistrări în disonanţă cu situaţia particulară a întreprinderii etc.Activul Net Contabil Corectat (A. motiv pentru care aceste valori sunt cunoscute şi sub denumirea de valori matematice. A doua categorie de metode corespunde opticii cumpărătorului. la care se adaugă provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli. Pentru a cunoaşte componenţa patrimoniului întreprinderii şi valorile la care aceasta l-a dobândit se utilizează datele contabilităţii.) b) valori patrimoniale determinate pe baza activului utilizat în exploatare . nefiind considerate veritabile investiţii (utilizări de resurse).E.S.Activul Brut Contabil (A. Valoarea 29 .C.B. 1. Activul net contabil Formula de calcul şi interpretarea sunt comune evaluării şi analizei financiare.Valoarea substanţială (V. ANC reprezintă suma capitalurilor proprii bilanţiere.N.Valoarea de Lichidare (V.C. Printre aceşti factori se pot enumera: principii contabile care nu permit reflectarea valorii actuale a elementelor patrimoniului.) .) Diferenţa dintre cele două categorii de valori patrimoniale este dată de părţile participante la tranzacţia de vânzare cumpărare a firmei evaluate.bilanţiere. În vederea obţinerii valorilor patrimoniale.P. care este interesat de vânzarea activelor şi recuperarea investiţiilor. rezultatul aplicării principiilor contabile.) .) . bilanţul contabil este în general reprelucrat pentru a se elimina influenţa unor factori care distorsionează valoarea economică actuală a întreprinderii. Prima categorie de metode corespunde opticii vânzătorului firmei. activele de regularizare sunt.N. mai precis bilanţul contabil (ca şi componentă a situaţiilor financiare ale întreprinderii). În cadrul metodelor de evaluare patrimoniale.C. precum şi pasivele de regularizare. privilegierea aspectului juridic al unor operaţii în defavoarea aspectului economic.Activul Net Contabil (A.

Exemple de astfel de active: surplus de personal. Activul net contabil dă indicii asupra solvabilităţii globale a întreprinderii şi asupra dimensiunilor capitalurilor proprii care ar rămâne după lichidare proprietarilor acesteia. determinat astfel: Plusvaloare aferentă activelor = Venituri din cedarea activelor – Cheltuieli privind activele cedate A. CORECŢIILE ACTIVELOR. cu două subetape: eliminarea activelor în afara exploatării şi stabilirea valorilor curente ale activelor de exploatare A. activul net constituie garanţia creditorilor în cazul evoluţiei nefavorabile a activităţii întreprinderii. 2.2. metode specifice tipului de activ.Impozit pe plusvaloarea obţinută din vânzare Valoarea de piaţă se poate determina ţinând cont mai ales de natura activului. prin diverse metode: comparaţia de piaţă. în stabilirea activului net contabil corectat trebuie parcurse două etape: corecţiile activelor şi corecţiile datoriilor. Activele în afara exploatării sunt evaluate separat şi prezentate distinct de valorile patrimoniale în raportul de evaluare. active în surplus. A. investiţii în alte întreprinderi. capitalizarea unor beneficii. Activul net contabil corectat Ţine seama de incidenţa unor factori care conduc la reflectarea valorii reale a activelor şi datoriilor întreprinderii. Activul net contabil corectat se determină. Complexitatea conţinutului său impune o muncă laborioasă care presupune aportul evaluatorilor specializaţi în evaluarea proprietăţilor imobiliare. active auxiliare. fie prin încheierea unor contracte de asociere sau de închiriere. determinată astfel: Preţ de vânzare – Cheltuieli accesorii de vânzare . investiţii în terenuri. Plusvaloarea obţinută din vânzare desemnează rezultatul obţinut în urma ieşirii din patrimoniu prin vânzare a activelor. Ele pot fi valorificate separat de activitatea de bază a afacerii fie prin vânzare. Corecţiile activelor de exploatare 30 . Evaluarea lor se face la valoarea de piaţă. Eliminarea activelor în afara exploatării Este vorba de active fără utilitate sau cu utilitate redusă pentru actuala structură de exploatare a întreprinderii. echipamentelor şi a altor active imobilizate corporale. excedent de disponibilităţi sau depozite la termen.1. De asemenea. în ipoteza continuităţii activităţii.patrimonială se poate determina înainte sau după repartizarea externă a rezultatului exerciţiului (sub formă de dividende). care îmbracă forma valorii de realizare nete. după formula: Activ net contabil corectat (ANCC) = ANC ± Corecţii active ± Corecţii datorii Unii evaluatori preferă în locul metodei aditive pe cea substractivă care se scrie: Activ net contabil corectat (ANCC) = Active corectate – Datorii corectate Indiferent de varianta de calcul aleasă.

2) Concesiuni Metode de evaluare specifice: metoda bazată pe profit (metoda contribuţiei la variaţia profitului). Pentru a fi încorporate în valoarea patrimonială Activ net contabil corectat. imobilizările necorporale identificabile distinct sunt corectate astfel: a) cele considerate nonvalori se elimină (cheltuieli de constituire. brevete. Valoarea lor provine dintr-o protecţie legală (drept de proprietate comercială. intelectuală) şi din privilegii. metode bazate pe costul de înlocuire). mărci. Se determină contribuţia de profit rezultată din vânzările realizate în plus. 1) Cheltuieli de cercetare – dezvoltare (proiecte de cercetare) considerate a avea valoare economică Metode de evaluare specifice:  metoda bazată pe costul de înlocuire Constă în actualizarea (prin aplicarea unui coeficient de reevaluare ales de evaluator) cheltuielilor de cercetare-dezvoltare activate în bilanţ şi imputabile unui proiect de acest fel. respectiv imobilizări identificabile distinct. aplicabilă dacă brevetul este utilizat în activitatea proprie  metoda actualizării profitului (metoda economiei de redevenţă). În evaluare.  metoda discounted cash-flow. care cere abordări specifice – făcând obiectul următoarei unităţi de curs. cheltuieli de cercetaredezvoltare) b) cele care prezintă valoare pentru afacere sunt păstrate. concesiuni.  3) Brevete Metode de evaluare (în funcţie de calitatea utilizatorului): pentru titularul brevetului – după modul de utilizare metoda de actualizare a profitului net estimat pe durata de viaţă a brevetului. metode de randament. aplicabilă atunci când efectul economic generat de proiect se determină sub forma unui cash-flow diferenţial (suplimentar) pe care l-ar putea obţine întreprinderea în urma aplicării proiectului de cercetare Constă în actualizarea cash-flow-ului net degajat de proiectul de cercetare pe un orizont de prognoză finit.A. Doar cele din a doua categorie vor fi tratate la această unitate de curs. faţă de care avantajele viitoare comportă un grad ridicat de incertitudine. goodwill-ul – concept mult mai complex. după stabilirea valorii lor de piaţă sau a altei valori curente (valoare de utilizare). aplicându-se metode specifice (comparaţii de piaţă.2. aplicabilă dacă brevetul este cedat spre exploatare unui terţ a)  31 . cu luarea în considerare a valorii reziduale la sfârşitul perioadei de prognoză. denumite şi active intangibile. Dintre aceste din urmă imobilizări necorporale vor fi prezentate în continuare sub aspectul metodelor de evaluare care le sunt specifice. în funcţie de care se stabileşte valoarea activului intangibil. Imobilizările necorporale Sunt investiţii care nu îmbracă forma fizică a bunurilor materiale propriu-zise. imobilizările necorporale. următoarele: cheltuielile de cercetare-dezvoltare considerate a avea valoare economică. sunt clasificate în : imobilizări neidentificabile distinct (goodwill-ul). programe informatice. aplicabilă atunci când nu se poate estima rezonabil profitul imputabil unui singur activ intangibil Constă în cuantificarea profitului (efectul economic al utilizării bunului sau a activităţii concesionate) suplimentar generat de produsul întreprinderii evaluate în raport cu alte produse vândute pe aceeaşi piaţă.1.

aparatură birotică. adică numărul de programatori pe lună sau pe an. echipamente tehnologice (maşini. cum sunt amortizarea echipamentelor. care se obţine prin însumarea diferitelor costuri generate de investiţiile succesive care au vizat creşterea valorii mărcii. pentru a obţine o marcă echivalentă cu cea care face obiectul evaluării. aplicabilă dacă este dificil de estimat profitul anual constant pe care lar aduce brevetul achiziţionat Valoarea brevetului este dată de valoarea netă contabilă actualizată la inflaţie. metoda bazată pe profit. control. care să conducă la reflectarea valorii lor de piaţă sau a altei valori curente (valoare de utilizare). construcţii. Dintre grupele menţionate. aplicabilă mărcilor achiziţionate sau create care prin utilizare generează profit (s-a expus)  5) Programe informatice Metode de evaluare specifice: metoda actualizării profitului (s-a expus) metoda comparaţiei de piaţă. În ceea ce priveşte evaluarea imobilizărilor corporale se păstrează aceeaşi clasificare ca şi în contabilitate. care este dat de sumele care ar trebui alocate. aplicabilă dacă se poate estima profitul anual constant pe care l-ar aduce brevetul achiziţionat  metoda contabilă.pentru întreprinderea care foloseşte un brevet de invenţie fără a fi proprietară metoda actualizării profitului. la ora actuală. mobilier. a vechimii sau a valorii) sunt terenurile. Imobilizările corporale Acestea se mai numesc bunuri fizice sau tangibile şi din punct de vedere contabil se împart în: terenuri şi amenajări la terenuri. servicii. efortul se estimează prin necesarul de resurse umane pentru fiecare fază de producţie. construcţiile şi echipamentele. prin care se urmăreşte determinarea costurilor şi eforturilor asociate acestora şi implicit a valorii produsului software De regulă.   A. consumul de resurse materiale.2. precum şi alte active corporale). pentru care se pot aplica următoarele metode: 32 . reglare. aplicabilă în cazul mărcilor achiziţionate (al căror cost de achiziţie este înregistrat în contabilitate ca şi cheltuieli activate) şi al creării imaginii de marcă (când valoarea mărcii este dată de totalul cheltuielilor necesare pentru introducerea sa pe piaţă) Evaluarea se poate face pe baza costului istoric. cele care necesită cele mai multe corecţii (ca urmare a importanţei pentru activitatea întreprinderii. b)  4) Mărci Metode de evaluare specifice:  metoda bazată pe cost. animale şi plantaţii. care se bazează pe culegerea unor informaţii credibile privind piaţa produselor software şi pe asimilarea produsului ce face obiectul evaluării cu produse similare create sau comercializate de către întreprinderi de profil străine sau autohtone  metoda evaluării dimensionale. Pentru acestea vor fi prezentate în continuare câteva metode de evaluare specifice.2. instalaţii de lucru). 1) Terenuri În cadrul terenurilor trebuie distinse: a) terenuri fără construcţii. Valorizarea efortului în resurse umane se face pe o perioadă de timp rezonabilă de creare a produsului şi este apoi influenţat cu un coeficient de repartizare a altor cheltuieli conexe producerii. utilaje. mijloace de transport. respectiv pe baza costului de înlocuire. aparate şi instalaţii de măsurare.

care presupune. pentru care se pot aplica următoarele metode: metoda proporţiei.Coeficient de neadecvare funcţională) Unde  Coeficientul de actualizare este stabilit în funcţie de evoluţia preţurilor la materialele de construcţie şi manopera specifică. supradimensionare. 3) Echipamente. precum şi a altor factori.Coeficient de depreciere) x (1. potrivit căreia se stabileşte un raport între valoarea terenului şi valoarea construcţiei de pe el (de exemplu 20-30% din valoarea construcţiei de pe teren)  metoda extracţiei. teren inclus). pentru care se pot aplica următoarele metode:  metoda costului de înlocuire net. conform căreia valoarea rămasă actualizată a construcţiei = Valoarea de reconstrucţie (pe suprafaţa desfăşurată sau volumul total al construcţiei evaluate) x (1. metoda comparaţiei de piaţă În acest caz se ţine seama de preţurile unor tranzacţii recente cu terenuri similare în ceea ce priveşte: localizarea. conform căreia valoarea rămasă actualizată a construcţiei = Valoare la data punerii în funcţiune (majorată cu eventualele modernizări) x Coeficient de actualizare x (1. pentru care se pot aplica următoarele metode: metoda costului de înlocuire net (valorii de reconstrucţie netă).  b) Construcţii. neadecvarea instalaţiilor sau a echipamentelor aferente construcţiei. conform căreia valoarea rămasă actualizată a = Valoarea unui echipament nou similar * (1 . în funcţie de deprecierea monetară şi/sau evoluţia raportului de schimb valutar. că se poate determina valoarea terenului prin aplicarea unei abateri forfetare (de exemplu 15-30% din valoarea proprietăţii imobiliare. dotare cu instalaţii (metoda comparaţiilor unitare)  Coeficientul de depreciere este estimat în funcţie de uzura fizică şi deprecierea economică (externă) datorată evoluţiei cererii. Aceasta se culege de pe piaţă. facilităţilor urbanistice. la o rată corespunzătoare. caracteristicile fizice.   metoda bazată pe costul istoric. metoda capitalizării rentei de bază Aceasta este o metodă de randament care presupune capitalizarea.  terenuri cu construcţii. utilizării altor construcţii în zonă. posibilităţile de construcţie. formă. a beneficiului ce poate fi obţinut prin utilizarea terenului.Coeficient de neadecvare funcţională) 2)  Unde: Valoarea de reconstrucţie se poate determina pe baza costului unitar pentru clădiri similare sau pe baza unui cost unitar de barem corectat în funcţie de diferenţele de dimensiune. facilităţile urbanistice.  Coeficientul de neadecvare funcţională este estimat ţinând seama de următorii factori: demodare.Coeficient de depreciere) 33 echipamentului . odată cunoscut preţul de vânzare al proprietăţii imobiliare (teren inclus).Coeficient de depreciere) x (1. finisaje. maşini şi utilaje. Beneficiul specific terenului este renta curentă reprezentând suma plătită pentru dreptul de ocupare şi utilizare a terenului (chiria). riscul de expropriere.

2. Activele circulante se evaluează astfel: 1) Stocurile  materiile prime. se pot aplica corecţii unor titluri imobilizate şi/sau unor creanţe imobilizate. ambele categorii având scadenţa mai mare de un an. Se materializează în titluri de valoare achiziţionate şi în împrumuturi acordate altor întreprinderi. aparţine cu întreg patrimoniul său întreprinderii evaluate (cumpărătoare a titlurilor) În acest caz nu avem de a face cu o evaluare de titluri. a corelării)  Coeficientul de depreciere se estimează ţinând cont de deprecierea: economică (vechimea. funcţională (adecvarea pentru utilizarea curentă şi de perspectivă). conform căreia valoarea rămasă actualizată a echipamentului = Valoare la data punerii în funcţiune (majorată cu eventualele modernizări) x Coeficient de actualizare x (1. în principal datorită vitezei lor mari de rotaţie care le menţine apropiate de valorile curente. considerată filială. ci cu o evaluare a unei afaceri ca întreg. mărfurile se evaluează la cursul zilei (dacă sunt cotate la burse de mărfuri).   metoda bazată pe costul istoric.Unde Valoarea unui echipament nou similar se poate determina pe baza mai multor metode (a identificării.Coeficient de depreciere) x (1. 2) Creanţe imobilizate şi titluri imobilizate purtătoare de dobândă În cazul acestora intervin corecţii doar dacă rata dobânzii de primit în urma investiţiei este mult mai mică decât a pieţii. materialele. a asimilării. precum şi cea implicată de reglementările de mediu (care pot afecta utilizarea şi tehnologia existentă).3. strategică (legată de o decizie strategică în privinţa afacerii). ambalare. factorii externi care influenţează activitatea emitentului sau se aplică o metodă de randament .Coeficient de neadecvare funcţională) A. în cadrul cărora trebuie să se facă distincţia între :  participaţie semnificativă sau majoritară. la preţul posibil de valorificare (livrare) diminuat cu cheltuielile accesorii de vânzare (transport. starea. aşa cum s-a mai arătat. creanţele pe termen scurt.ţinând seama de rentabilitatea.capitalizarea dividendelor).  participaţie minoritară.2.4. A. În cazul evaluării imobilizărilor financiare şi stabilirii Activului net contabil corectat. Activele circulante Această a doua grupă de activ a bilanţului contabil cuprinde: stocurile. când titlurile în cauză se consideră în afara exploatării În acest caz. când întreprinderea emitentă. disponibilităţile băneşti şi elementele asimilate lor. titlurile sunt evaluate la valori de piaţă prin metode specifice (de exemplu se acceptă cotaţia bursieră a zilei – dacă titlurile sunt cotate. Se procedează la actualizarea creanţei respective la o rată egală cu diferenţa dintre rata normală a pieţii şi rata practicată. politica de dividende. Necesită mai puţine corecţii. 1) Titluri de participare. se aplică o metodă bursieră . Imobilizările financiare Sunt investiţii financiare realizate de întreprindere în vederea dezvoltării externe. costuri viitoare de utilizare). comisioane) 34 .

prevăzută în standardele de evaluare.2. 35 . exclusiv impozitul aferent). care se majorează cu impozitul latent aferent plusvalorii care s-ar obţine din vânzarea activelor (în acest caz activele sunt evidenţiate la valoarea de piaţă. neavând valoare economică. 82/1991) sunt rezultatul aplicării principiilor contabile. Activele de regularizare şi primele de rambursare a obligaţiunilor Elementele cuprinse în aceste două ultime grupe de activ ale bilanţului contabil (conform Legii Contabilităţii nr. care se pot constitui în momentul evaluării dacă există procese în curs sau previzibile sau se anulează provizioanele constituite deja şi considerate nejustificate 3) creditele pe termen lung cu dobândă preferenţială. aferentă afacerii luate ca întreg se determină atunci când se consideră că întreprinderea îşi va încheia activitatea. 5) pasivele de regularizare. În acest caz baza de evaluare a activelor. Conceptul de valoare de lichidare trebuie nuanţat în funcţie de modul de încetare a activităţii întreprinderii şi anume lichidare progresivă sau lichidare imediată. Activul net de lichidare Această valoare patrimonială. Legea societăţilor comerciale nr.5. este valoarea de lichidare. care se diminuează cu impozitul latent pe care îl conţin 2) provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli. elementele de pasiv care suferă corecţii sunt : 1) subvenţiile pentru investiţii şi provizioanele reglementate. B. cât şi la datoriile propriu-zise şi la pasivele de regularizare. Lichidarea progresivă apare în cazul încetării activităţii în mod voit sau ca urmare a încălcării unor prevederi legale. dizolvarea anticipată hotărâtă de acţionari sau tribunal. CORECŢIILE PASIVELOR Acestea se referă atât la unele capitaluri proprii şi la pasivele asimilate lor (provizioane pentru riscuri şi cheltuieli). care se decotează prin actualizarea la o dobândă egală cu diferenţa dintre dobânda pieţii şi dobânda practicată 4) alte datorii. În consecinţă. Astfel. aceste elemente de activ sunt considerate nonvalori şi nu se iau în calculul Activului net contabil corectat. care nu se iau în considerare din motivele arătate la tratarea activelor de regularizare 3. 31/1990 republicată arată că încetarea activităţii întreprinderii urmată de o lichidare progresivă are loc în următoarele situaţii: ajungerea la scadenţă a duratei de funcţionare. produsele finite şi produsele în curs de execuţie se evaluează la cost de producţie în funcţie de gradul de finisare apreciat de evaluator 2) Creanţele  se actualizează creanţele exprimate în devize  se constituie sau se corectează provizioanele în funcţie de riscurile previzibile legate de clienţi 3) Disponibilităţile băneşti şi elementele asimilate  comportă actualizare în cazul în care sunt exprimate în devize A.

64/1995 privind procedura reorganizării şi lichidării judiciare. penalităţi de rambursare anticipată a împrumuturilor sau de rupere a contractelor de închiriere. vândută ca materiale recuperabile şi nu pentru utilizare în continuare. forţată) şi valoarea care îi corespunde este tratată în standardele de evaluare. În cele două cazuri de lichidare a afacerii. publicitate. onorariile lichidatorilor. În ceea ce priveşte evaluarea activelor la valori de lichidare. unde se mai întâlneşte şi denumirea de valoare de vânzare forţată. 36 . pentru că se face într-o perioadă de timp rezonabilă pentru a obţine cel mai bun preţ pe active. care sunt vândute pentru a se acoperi datoriile întreprinderii şi pentru a se distribui activul net rămas între acţionari sau asociaţi. valoarea patrimonială atribuibilă acesteia se determină sub forma unui activ net obţinut ca diferenţă între active (evaluate la valori lichidative sau de lichidare) şi datorii (cele din bilanţ. elemente tehnice necorespunzătoare.23/1993. anularea contractului de societate. Stocurile foarte depreciate pot fi evaluate la valoarea de casare (dezmembrare). utilizare specializată. comisioane de vânzare. conservarea activelor. Lichidarea imediată reprezintă o lichidare judiciară datorată încetării plăţilor întreprinderii şi intrării în stare de faliment. reducerea numărului asociaţilor sau a acţionarilor sub numărul prevăzut prin lege sau din alte cauze prevăzute în statut.  În cazul stocurilor. În cazul lichidării progresive. alţi factori. respectiv Legea nr. eventual majorate cu datoriile specifice lichidării). fără modernizări sau reparaţii. prezintă particularităţi următoarele:  Proprietăţile imobiliare pot fi evaluate la valoarea recuperabilă care este valoarea unei proprietăţi fără teren. Sub aspect legislativ. indemnizaţii de concediere a personalului. activul net de lichidare se determină pe baza formulei: Activ net de lichidare = Active evaluate la valori de lichidare – Datorii bilanţiere – Datorii suplimentare apărute în urma elaborării bilanţului de lichidare . care doresc să le răscumpere (desigur la valori mai mici decât cele de piaţă). Câteva exemple privind costurile lichidării ar fi: cheltuieli de funcţionare pe perioada lichidării.  Titlurile de participare se evaluează la un preţ probabil de negociere care poate fi inferior valorii lor de utilitate. incapacitatea de plată şi procedura falimentului sunt prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. Acest tip de lichidare mai este denumit ordonat. valorile de lichidare mai pot fi cunoscute prin preţurile oferite de furnizorii iniţiali. aceasta va fi influenţată de următorii factori: raritatea activului. În acest caz se utilizează valoarea lichidativă atribuibilă activelor.realizarea sau incapacitatea realizării obiectului de activitate. Lichidarea imediată (judiciară. mai puţin penalizatoare. amplasare necorespunzătoare.Costurile lichidării Datoriile suplimentare apărute în urma elaborării bilanţului de lichidare sunt în principal de natură fiscală. activul net de lichidare se obţine astfel: Activ net de lichidare = Active evaluate la valori lichidative – Datorii la valoare contabilă În cazul lichidării imediate. lipsa pieselor de schimb. spaţii în surplus. Dacă se utilizează o altă valoare.

S.) porneşte de la valoarea activelor folosite de către firmă (indiferent de caracterul de proprietate) din care se scade valoarea activelor închiriate/împrumutate altor firme.S. O parte din creanţe nu vor mai fi încasate.B. (valori nete) + amortizări + provizioane 5. Alte creanţe vor fi încasate la o valoare mai mică decât cea contabilă. fie de la VSR din care se elimină datoriile pe termen mediu şi lung.C.V.) Valoarea substanţială a patrimoniului reprezintă ansamblul mijloacelor corporale a firmei care funcţionează organizat pentru realizarea obiectului de activitate. b) valoarea substanţială redusă (V.  Datoriile exprimate în devize sunt actualizate la cursul de la data întocmirii bilanţului de lichidare (dacă se suprapune cu data evaluării).) V.B.) porneşte fie de la V. Astfel.E. Creanţele exprimate în devize se actualizează la cursul de la data întocmirii bilanţului de lichidare (dacă se suprapune cu data evaluării).S. în leasingul operaţional imobilizările sunt înregistrate în afara bilanţului. Această valoare cuprinde aşadar şi activele folosite de către firmă.S. = V.B. + Datorii + Active leasing/închiriate – Active închiriate altor firme . din care sunt scăzute datoriile pe termen scurt (D. În practica evaluării. precum şi toate elementele corporale şi necorporale care nu sunt necesare exploatării. Activul Brut Contabil (A.C. sau la valoarea probabilă de negociere dacă sunt necotate.  Titlurile de plasament se evaluează la cursul bursier.S. Un aspect foarte important de urmărit în determinarea valorii substanţiale îl reprezintă caracterul leasingului.) Această metodă ţine cont de totalul activelor unei firme (la valoarea lor netă) dar şi de amortizările aferente activelor imobilizate şi provizioanele aferente activelor circulante. = T.S. . sunt folosite trei valori substantiale diferite ca mărime datorită elementelor care stau la baza determinării lor. 4. caz în care are loc trecerea lor pe cheltuieli.B. se va calcula un cost de colectare a creanţelor. din care se scad toate datoriile. în timp ce la 37 .S.T.A.S.T. valoarea substanţială netă şi valoarea substanţială redusă. V.R. a) valoarea substanţială brută (V. Valoarea substanţială (V. producţie neterminată sistată. dacă sunt cotate.S.C. dar care nu se află în proprietatea sa. bunuri uzate.) ia în calcul V. Avem astfel valoarea substanţială brută. Acesta va diminua valoarea crenaţelor sau va fi considerat un cost al lichidării. c) valoarea substanţială netă (V. situaţie care cere penalizarea valorii de încasat înregistrată în contabilitate. apreciat la 5-10% din valoarea lor.N.B.B. Avem astfel următoarea relaţie pentru evaluarea firmei pe baza acestei metode A.S.S.B. operaţie care va influenţa bilanţul de lichidare.C.R. = A. În plus.N.D.

F. Aprovizionarea presupune: a) Comenzile sa contina produse care indeplinesc specificatiile corespunzatoare. f) Inregistrarea comenzilor aprobate complet si corect.) Aşa cum se cunoaşte. c) Comanda sa contina cantitatile de produse si termene de aprovizionare corespunzatoare.E.P. C.R. d) Actualizarea informatiilor legate de furnizor astfel incit comanda sa contina date reale. Capitalurile Permanente Necasare Exploatării (C.) cât şi a imobilizărilor.E. b) Sa se plateasca preturi corespunzatoare.N. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. g) Prevenirea lansarii comenzilor neaprobate.R. Această metodă de evaluare conduce spre o valoare substanţială. 6.exploatare – Rambursarea datoriilor financiare Categoria X – Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii 1. e) Produsele comandate sa se obtina in timp util. este în creştere.F. 38 . iar N. se efectuează noi investiţii.P.F.N. Pe măsură ce activitatea unei firme se dezvoltă.leasingul financiar valoarea imobilizărilor corporale primite sunt înregistrate la mijloace fixe.R. dar cu deosebirea că aceasta ţine cont de modul de finanţare al alocărilor de capital în activele de exploatare. = Imobilizari nete + N. capitalurile permanente asigură finanţarea atât a necesarului de fond de rulment (N. iar ratele de leasing la împrumuturi şi datorii asimilate.

amănuntit. b) Mentinerea de inregistrari care demonstreaza respectarea legilor si reglementarilor . stoc corespunzător. Revizuirea corespunzatoare a comenzilor de aprovizionare. Activitatea Departamentului Resurse umane presupune: a) Respectarea legislatiei si reglementarilor in vigoare precum si a politicilor companiei. Investigarea intrărilor de date e) Informatie indisponibilă sau Specificarea modului de transport si a datei incorectă a produselor comandate si de livrare în comanda de aprovizionare neprimite Prenumerotarea comenzilor de aprovizionare Corelarea informatiei productiei receptionate si informatiile legate de comenzi date Urmărirea comenzilor neonorate de furnizor f) Comenzile date pot fi pierdute Prenumerotarea si înregistrarea corectă a comenzilor c) Proceduri inadecvate de prevenire a Proceduri de aprobare a comenzilor utilizării neautorizate Desemnarea de personal autorizat care să aprobe comenzile Mentinerea unei securităti a comenzilor de aprovizionare 2. Comunicarea specificatiilor de productie departamentului de aprovizionare. Specificatiile trebuie să cuprindă date ale perioadei curente. 39 . comenzi rapide. pretul materialului. Monitorizarea variantelor de pret.RISCURI POSIBILE a) specificatiile să fie necorespunzătoare PROCEDURI DE CONTROL INTERN Revizuirea specificatiilor existente de către personalul tehnic. Folosirea previziunii d) informatiile dintro comandă sunt Emiterea de copii ale comenzilor emise neclare personalului corespunzător. productiei Corelarea programării productiei cu informatiile legate de stoc si cerintele legate de termenele de livrare din comenzi. b) informatii incomplete legate de pret Obtinerea de oferte competitive pentru fiecare aprovizionare periodică. Revizuirea corespunzătoare si aprobarea contractelor si comenzilor. Comenzile nu sunt introduse în sistem Prenumerotarea comenzilor în timp util Verificarea periodică a intrarilor în sistem. c) informatie indisponibilă sau incorectă Mentinerea unor date corecte în evidenta legată de nivelul stocului sau nivelul stocurilor. Volumul productiei aprovizionată să fie determinată prin analiza indicatorului de utilizare a unor materiale similare Revizuirea corespunzătoare a comenzilor de aprovizionare. Monitorizarea problemelor de productie legate de specificatiile materialelor folosite. c) Asigurarea confidentialitatii din cadrul Departamentului Resurse umane.

Managementul entităţii publice va comunica tuturor angajaţilor care sunt sarcinile entităţii. • caracterul incomplet şi inexact al operaţiilor şi documentaţiilor. .Fiecare salariat are un rol bine definit în entitatea publică. • nerespectarea atribuţiilor din fisa postului • suprasolicitarea personalului • nerespectrarea normelor privind securitatea muncii Proceduri de control intern care pot diminua apariţia riscurilor: . . • neconformitatea cu legile. h) se verifică dacă se respectă programul de lucru. • modul profesional de abordare a informaţiilor financiare. norma de lucru. fişele postului pentru toţi funcţionarii publici şi personalul contractual din entitatea publică. la care să aibă acces toţi salariaţii. . încă din timpul procesului de recrutare.Managerul trebuie să susţină salariatul în îndeplinirea sarcinilor sale. e) asigurarea faptului că necesităţile de pregătire identificate sunt satisfăcute. Acţiuni pentru asigurarea acestuia: a) definirea cunoştinţelor şi deprinderilor necesare pentru fiecare loc de muncă. f) Asigurarea ca personalul este pregatit adecvat in scopul indeplinirii responsabilitatilor corespunzatoare. f) dezvoltarea capacităţii interne de pregătire. . complementară formelor de pregătire externe entităţii publice. . regulamentele. b) conducerea interviurilor de recrutare. e) Angajarea unui numar sufficient si adcvat calificat de personal. g) definirea politicii de pregătire / mobilitate. se va îngriji că aceste sarcini să se regăsească în Regulamentul de organizare şi funcţionare a entităţii publice. . g) Asigurarea ca personalul primeste informatii cu privire la performantele lor si la dezvoltarea carierei. Aceasta este o obligaţie permanentă a fiecărui nivel de management. rezultate din actul normativ de organizare şi funcţionare.Competenţa angajaţilor şi sarcinile încredinţate trebuie să se afle în echilibru permanent. regulile şi politicile specifice.Managerul asigură ocuparea posturilor de către persoane competente. .Performanţele angajaţilor se evaluează cel puţin o dată pe an şi sunt discutate cu aceştia de către realizatorul raportului.Atribuţiile entităţii pot fi realizate numai dacă sunt cunoscute de salariaţi şi aceştia acţionează concertat. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. d) revederea necesităţilor de pregătire. c) identificarea planului de pregătire de bază a noului angajat. ori de câte ori necesităţile o vor cere. • nerespectarea confidenţialităţii informaţiilor. . stabil. cărora le încredinţează sarcini potrivit competenţelor şi asigură condiţii pentru dezvoltarea capacităţii profesionale a salariatului.Managerul şi salariaţii au acele cunoştinţe. pe baza unui document de evaluare definit. Se vor întocmi şi se vor actualiza. în contextul evaluării anuale a angajaţilor şi urmărirea evoluţiei carierei. Raspuns: Riscurile posibile ce pot să apară : • neconcordanţe între atribuţii şi competenţa profesională. Totodată.Sarcinile sunt încredinţate şi rezultatele sunt comunicate numai în raportul manager – salariat – manager (şef – subaltern – şef). abilităţi şi experienţa care fac posibilă îndeplinirea eficientă şi efectivă a sarcinilor. stabilit prin fişa postului.d) Asigurarea productivitatii muncii la un nivel acceptabil. 40 .

care includ tehnica de calcul. f) Returnarea prompte a materialelor necorespunzatoare. g) Documentarea completa si corecta a tuturor transferurilor catre deposit si de la deposit. b) Asigurarea ca se primesc numai materiale de calitatea specificata in ordinele de achizitii.. h) Existenta cererilor de transfer in productie si onorarea acestora la timp. e) Asigurarea ca informatiile privitoare la facturile de cumparare. Risc de neintocmire a acestor documente De pierdere a acestor documente Diferente intre evidenta receptionerului si a gestionarului Risc de supraincarcare cu responsabilitati a unui singur angajat. evaluare la sfarsitul exercitiului. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. Conturile anuale reflecta operatiile tratate de catre intreprindere.Competenţa şi performanţa trebuiesc susţinute de instrumente adecvate. sunt riscuri legate de natura operatiilor tratate. Datele punctuale sunt complementare celor repetitive dar sunt puse in evidenta la intervale de timp mai mult sau mai putin regulate.Se verifică listele de pontaj. metodele de lucru etc.supraExistenta unor proceduri de testare a materialelor primite Proceduri de implemenare a acestordocumente la cele doua nivele Prenumerotare a acestor documente Reconciliere periodica a celor două documente cu ordinele de achizitie si facturile primite Numirea unor persoane autorizate pentru aceste 41 .de receptie pentru a se putea compara din de receptie. c) Asigurarea ca toate materialele receptionate si transmise la alte departamente sunt correct inregistrate.. Datele punctuale prezentate din contabilitate sunt purtatoare de riscuri particulare. brevetele. întocmirea corectă a statelor de plată şi a celorlalte documente privind asigurările sociale. RISCURI POSIBILE PROCEDURI DE CONTROL INTERN Informatiile legate de ordinele de Transmiterea ordinelor de achizitie cumparare sunt indisponibile departamentului depart. d) Protejarea materialelor primate. Risc de sub. software-urile. ca de exemplu la inventare fizice. Aceste sunt purtatoare de riscuri semnificative atunci cand descoperirea lor nu este facuta la timp si deci este necesar ca auditorul sa le cunoasca din timp pentru a-si organiza controalele din timp. Riscurile posibile ce pot sa apara. Receptia presupune: a) Asigurarea ca se primesc numai materiale comandate. . i) Conditii de munca sigure si depozitarea corespunzatoare a materialelor periculoase. sau 3. punct de vedere cantitativ si valoric materialele primite cu cele comandate Verificarea facturilor primite cu ordinele de achizitie Specificatiile cuprinse in ordinele de Inspectarea materialelor primite pentru a achizitie nu sunt clare se constata ca indeplinesc cerintele de calitate dorite Monitorizarea permanenta a eventualelor probleme de productie aparute ca urmare a prelucrarii unor materiale a caror calitate este sub standard Riscul netestarii materialelor primite cu specificatii ce se regasesc in ordinele de achizitii. stoc si dispozitiile de achizitie sunt consecvente.

presupune: a) Implementarea strategiilor de marketing. are drept scop fructificarea cu maximum de eficientă a rezultatelor productiei. verificarea la primire transfer in depozit a documentatiei cu materialele primite. Prenumerotarea acestor documente. Activitatea de vinzare . la termenele si în conditiile solicitate si nu în ultimul rînd asigură un cîstig real cel putin pe măsura eforturilor. de productie ca transfer toate materialele receptionate sunt in conforitate Existenta de materiale transferate fara cu cererile de transfer. trecerea acesteia în consumul final în cel mai scurt timp posibil.: la fiecare informatiilor aprovizionare) a facturii de cumparare cu ordinele de achizitie si stocul. Risc de neinregistrare sau inregistrare Existenta documentatiilor de transfer. c) Predarea in timp util a comenzilor de la clienti departamentului care se ocupa cu prelucrarea lor. Investigarea numerelor lipsa Numararea periodica a materialelor si compararea acestora cu necesarul normal ce ar trebui sa existe in depozit la un anumit moment dat Inexistenta sau folosirea inadecvata a Transferul materialelor in productie doar procedurilor de transfer in productie a pe baza unor cereri de tranfer aprobate materialelor Prenumerotarea acestor documente Risc de pierdere a acestor cereri de Verificare in cadrul dep.evaluare a stocului nivele Protejare fizica inadecvata a bunurilor Asigurarea protectei materialelor primite primite Luarea la cunostiinta a coditiilor de stocare pentru fiecare categorie de materiale Risc de inregistrare distorsionata a Reconcilierea periodica(ex.pe bază de contract comercial încheiat anticipat la cererea clientului 42 . Vânzarea produselor se poate face: . Verificare inadecvata sau neefectuata la Mentinerea si controlul periodic asupra timp a materialelor primite procedurilor de testare a materialelor primite. ca activitate cu continut problematic complex prin intermediul tehnicilor si modalitătilor specifice. contribuind astfel la valorificarea întregului potential tehnico-productiv de care dispune firma în permanenta misiune de a oferi cumpărătorului marfă de calitate. la nivelul unei entitati. b) Atingerea sau depasirea vinzarilor intr-o maniera eficienta. incorecta si sau incompleta toate materialele ce se transfera sa fieinsotite de Risc de pierdere a documentatiei de o asemenea documentatie. acte Nerespectarea unor astfel de conditii Crearea si respectarea unor proceduri de protectie a muncii in conformitatea cu legislatia in vigoare Existenta unor proceduri precise legate de pastrarea materialelor periculoase 4. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. REZOLVARE: Vânzarea.

Livrările câtre diferiti clienti se pot face fie din stocurile de produse finite. fie din productia curentă. Întreprinderea producătoare trebuie să-si programeze un raport corespunzător între volumul productiei de fabricat în timp si nivelul stocurilor de produse finite care urmează a fi asigurat pentru realizarea unei desfaceri continue si evitarea rupturilor de stoc. caracteristicile si potentialul de cumpărare ale clientilor.la cecere neprogramată. urmată sau nu de onorarea imediată a acesteia . cantitativ şi al comenzii livrarea (avizul de însotire a mărfii) De a avea clienţi îndoielnici fără a Verificarea scadentarului soldurilor clienti înregistra un provizion si urmărirea recuperării debitelor restante de la clientii îndoielnici Plăti efectuate care nu sunt înregistrate Verificarea înregistrării plătilor. respectiv a facturilor emise 43 . a conditiilor de executie si de desfacere etc. modalitătile practicate de producător-furnizor pentru desfacerea produselor sale . De a trimite bunuri care nu sunt conforme cu comanda De a trimite bunuri neconforme din punct de vedere cantitativ si calitativ al comenzii De a realiza vânzări fără a pune la zi Completarea fisei de magazie situaţia stocurilor De a accepta comenzi fără a avea stocuri Verificarea nivelului stocurilor prin disponibile asigurarea unui stoc minim stabilit De a face livrări de bunuri care nu sunt Verificarea semnăturii de primire de câtre “recunoscute”de către clienţi din punct de client a facturii sau a documentului care atestă vedere calitativ. sfera de utilitate. un rol definitoriu în extinderea vânzărilor în economia de piată revine actiunii de promovare. Calea prin care se vând produsele este în functie de natura produselor.pe bază de comandă anticipată fermă. calitativ si al comenzii De a vinde bunuri pentru preţuri care nu sunt autorizate şi a acorda reduceri care nu sunt în concordanţă cu procedurile societăţii. dar previzibilă. din magazinele si depozitele proprii sau ale retelei comerciale publice. a celei de informare a viitorilor utilizatori despre caracteristicile produselor.de înregistrare si este făcută de persoana autorizată).. căile de distributie utilizate. a preturilor si a reducerilor (dacă sunt acordate de persoana autorizată) Bunurile trimise trebuie să aibă comenzi semnate de persoane autorizate Examinarea bunurilor din punct de vedere cantitativ. RISCURI POSIBILE De a vinde bunuri clienţilor îndoielnici PROCEDURI DE CONTROL INTERN Verificarea clientului prin cerere de referinţe Client din partea băncii sau a colaboratorilor cunoscuti. Verificarea permanentă a soldului clientilor si stabilirea unui sold maxim Verificarea notei de comanda (dacă are nr. Indiferent de calea prin care se asigură vânzarea produselor.

arbitraje în cauze civile . care prevede ca acestea pot fi effectuate numai de catre pers care au dobandit calitatea de expert ctbil in conditiile legii.expertize contabil-financiare . cum ar fi: .expertize de gestiune b) standardul professional CECCAR nr 35 privind expertizele contabile. în exercitarea profesiei. Care este sediul materiei reglementărilor profesionale privind expertiza contabilă? Reglementarile profesionale privind expertiza ctbila sunt cuprinse in: a) regulamentul de organizare si functionare al CECCAR stipulează că experţii contabili. fiind 44 .Categoria III – Expertize contabile 1.expertize amiabile (la cerere) . pot efectua expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice.

65/1994 – privind organizarea si functionarea CECCAR Lg. lamurire sau dovedire pe baza cercetarii stiintifice. problema.partile in litigiu Indifferent de natura si obiectivele urmarite realiz expertizelor ctbile necesita parcurgerea unor etape obligatorii in vederea stabilirii unui diagnostic final cu privire la activitatea expertizata. comfirmare.118. cauza sau litigiu. medicala.42/1995 .pentru modificarea si completarea OG nr. imprejurari. de a evalua anumite lucruri. etc. de a controla. 3. cu viza la zi. 45 .asociati sau actionari in cursul functionarii sau la dizolvarea societatii . Prin natura si continutul faptei.120-125 OG 2/2000–privind organizarea activitatii de expertiza tehnica judiciara Regulamentul de organizare si functionare CECCAR art. Expertiza = operatia facuta de unul sau mai multi experti cu scopul de a constata unele fapte. Care este finalitatea expertizelor contabile? Expertiza este activitatea de cercetare efectuata de un specialist ce are calitatea de expert cu scopul de a stabiliadevarul intr-o situatie. Enumeraţi destinatarii expertizelor contabile? Destinatarii expertizelor contabile sunt persoanele fizice si persoanele juridice care le solicita : .inscrise. expertiza in general este un mijloc de proba de constatare. conturile si actele justificative ale unui agent economic in scopul de a furniza partilor interesate datele pentru o echitabila regularizare a situatiei. 186/1999 – aproba OG89/1998 Codul de Procedura Civila art. grafologica. imprejurare. care prin cunostintele si experienta ce o poseda trebuie sa aduca lamurirea diferitelor aspecte necesare solutionarii unor cauze. nr. contabila. problema sau litigiu. de a examina. evaluare. situatii. expertiza poate fi: tehnica. situatie.89/1998 . criminalistica. In sinteza. sau un mijloc de proba dispus sau cerut de organul juridic in materie civila sau penala efectuat de un specialist.managerii pt a cunoaste anumite aspecte ale patrimoniului .care aproba OG 65/1994 OG nr. Expertiza contabila este o forma de cercetare stiintifica in vederea lamuririi modului in care sunt reflectate in documente si in evidenta tehnic-operativa si contabila anumite fapte.201-214 Codul de Procedura Penala art. a adevarului obiectiv cu privire la o anumita fapta. Expertiza contabila este misiunea data unui expert de a controla registrele. in partea active a tabloului expertilor contabili si contabililor autorizati din Romania OG nr. etc. de a masura.65/1995 Lg.112 Norma profesionala 35/2001 – privind expertizele contabile Norma profesionala 12264/2002 – privind activitatea de expertiza contabila judiciara 2. de natura financiar-contabil.

iar pe ansamblu afecteaza perceptia publicului despre calitatea serviciilor prestate. 46 f) . Palierul individual. Care sunt calităţile esenţiale ce conferă autoritate ştiinţifico-profesională lucrărilor expertului contabil şi cum le dezvoltă? Experizele contabile judiciare şi extrajudiciare sunt lucrări cu caracter ştiinţific. Prin urmare . argumentarea ştiinţifică are calitatea ei. sunt urmatoarele: a) Independenta Problema independentei profesionistilor contabili este reglementata si de norma profesionala 111. d) Principiul secretului profesional si al confidentialitatii expertizelor contabile Este un principiu esential al unei profesii exercitata independent. situand expertul contabil printre confidentii utilizatorului serviciului sau prestatiei. de regulă . concret al fiecărei expertize contabileîn parte.4. c) Calitatea expertizelor contabile Raportul de expertiza contabila judiciara are caracter de proba stiintifica care trebuie sa aiba un grad inalt contributiv la solutionarea cauzei (norma profesionala 113). Totuşi. Principiul responsabilitatii efectuarii expertizelor contabile Aprecierea responsabilitatii cu care a fost efectuata o expertiza contabila poate fi facuta de utilizator. judecă calitatea expertizelor contabile în funcţie de utilitatea acesteia în atingerea scopurilor pentru care a fost solicitată. independentei sau incompatibilitatii. calitatea lor este prezumată. implicit expertul contabil. Care sunt principiile deontologice după care se ghidează expertul contabil în efectuarea expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare? Raspuns : Principiile deontologice fundamentale carora trebuie sa li se supuna profesionistul contabil. expertul trebuie sa analizeze posibilitatea de a-si indeplini misiunea sub aspectul competentei. b) Competenta expertului contabil Expertul contabil trebuie sa-ai intretina nivelul de competenta pe tot parcursul carierei sale profesionale. e) Acceptarea expertizelor contabile Inainte de acceptarea efectuarii unei expertize contabile. privind comportamentul profesional. Pe acest palier se organizează şi se derulează controlul de calitate în cadrul profesiei contabile axat pe aprecierea modului de aplicare a normelor profesionale. Consecinta calitatii necorespunzatoare a expertizelor contabile este neluarea in considerare de catre instante si organele de cercetare penala. Pe acest palier. Aprecierea argumentării ştiinţifice a expertizelor contabile se realizează pe două paliere. aprecierea calităţii expertizelor se face de către solicitant care . Palierul de ansamblu al lucrărilor efectuate de profesionistul contabil. 5.

pentru o întreprindere se cunosc următoarele informatii financiare: Indicator N-1 N Imobilizări 500 550 Stocuri 500 470 Creante 100 200 Disponibilităti 50 60 TOTAL ACTIV 1150 1280 Indicator u.m. Cifra de afaceri 2000 Cheltuieli materiale 600 Cheltuieli salariale 1000 Cheltuieli fiscale şi sociale 150 Cheltuieli cu amortizarea 100 Cheltuieli cu dobânda 50 Impozit pe profit 25 Să se calculeze fluxul de numerar de gestiune şi disponibil şi să se explice destinatile acestuia din urmă. Indicator Capitaluri proprii Datorii financiare Furnizori N-1 400 300 200 47 N 420 330 250 .Categoria VIII .Analiza diagnostic a întreprinderii 1.

.Datorii salariale şi fiscale Credite de trezorerie 240 10 250 30 CASH-FLOW DE GESTIUNE (CFG) Rezultatul tuturor operatiunilor de gestiune reprezinta cash-flow-ul de gestiune. Să se calculeze fluxul de numerar disponibil pentru actionari în cazul unei intreprinderi despre care se cunosc următoarele: cifra de afaceri 10000 u.(DATFIN1 .m. de remunerare a investitorilor de capital si a creditorilor din rezultul de exploatare obtinut. Este efectiva deoarece nu ia in calcul impozitul pe profit. cumpărări de mijloace fixe pe parcursul anului 1000 u. Operatiunile de gestiune sunt cele de exploatare. venituri din vânzarea 48 . Formula de calcul: CFO = RN + CHAMO = 75 + 100 = 150 RN = rezultatul net CHAMO = cheltuiala cu amortizarea 2.(CPR1 .. cheltuieli salariale 4000. cheltuieli materiale 4500 u. Formula de calcul: CFD = CFDact + CFDcr = CFDact = RN .. Formula de calcul: CFG = RN + CHD + CHAMO = 75 + 50 + 100 = 225 RN = rezultatul net (2000 – 1925) = 75 CHD = cheltuiala cu dobanda CHAMO = cheltuiala cu amortizarea CASH-FLOW DISPONIBIL (CFD) Exprima capacitatea efectiva a societatii de a remunera actionarii si creditorii.m.m.m. impozit pe profit 200 u.m. cheltuieli cu dobânzi 300 u..m. Se mai numeste si cash-flow de exploatare. investitie si finantare. cheltuieli cu amortizarea 500 u.CPR0) = 75 – ( 420 -400 ) = 75 – 20 = 55 CFDcr = CHD ..DATFIN0) = 50 – ( 330 – 300 ) = 50 – 30 = 20 RN = rezultatul net CHD = cheltuiala cu dobanda CPR = variatia capitalurilor proprii DATFIN = variatia datoriilor financiare pentru care s-au platit dobanzi in perioada analizata CASH-FLOW OPERATIONAL (CFO) Reprezinta capacitatea potentiala de finantare viitoare a intreprinderii..

Datorii financiare = 10001200= -200 CASH FLOW TOTAL = Flux din activitati de exploatare+Flux de numerar din activitati de investitii+Flux de numerar din acticitati de finantare = 1000-500-200=300 3. datorii financiare la începutul anului 1000.m.m.m. datorii financiare la sfârşitul anului 1200 u.m.Impozit pe profit platit = (10000-4500)-4000 -300200 = 1000 Flux de numerar din activitati de investitii=Vanzari de mijloace fixe-Achizitii imobilizari (mijloace fixe) = 500-1000=-500 (flux de numerar din investitii folosit) Flux de numerar din acticitati de finantare = Venituri financiare . Se cunosc următoarele informatii financiare referitoare la o societate comercială ce activează în domeniul comertului cu amănuntul de bunuri de larg consum: Indicator Imobilizări Stocuri Creante Disponibilităti Capitaluri proprii Datorii financiare Furnizori Datorii salariale Datorii fiscale si sociale Credite de trezorerie Cifra de afaceri u. Datele te obliga sa folosesti metoda directa: Flux din activitati de exploatare = Incasari de la clienti (Si +Vvanz – Pierderi din creante – Sf) .Plati catre fr si angajati ..mijloacelor fixe 500 u.Dobanzi platite . creşterea activului circulant net 200 u.. Rezolvare: BILANTUL CONTABIL se prezinta astfel: ACTIV Imobilizări Stocuri Creanțe Disponibilități SUMA 1500 500 100 100 PASIV Capitaluri proprii Datorii financiare Furnizori Datorii salariale Datorii fiscale si sociale Credite de trezorerie 2200 SUMA 700 500 500 300 150 50 2200 49 .. 1500 500 100 100 700 500 500 300 150 50 5000 Să se calculeze şi să se interpreteze duratele de rotatie ale elementelor de activ şi pasiv circulant şi viteza de rotatie a activului circulant net .

000 = = 2.27 At 2. de reducerea posturilor. Arata ca durata unei rotatii este de 86.000 = = 3.200 Exprima numarul de rotatii al activelor totale într-o perioada de timp. 50 . se observa ca nivelul acesei rate se afla peste nivelul valorii minime. Asa cum rezulta din analiza ratei de rotatie a activelor totale. Viteza de rotatie reflecta toate schimbarile intervenite intr-o perioada determinata in activele de exploatare si cea financiara a firmei.4 zile.500 R AI = Evalueaza eficacitatea managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumita cantitate de active imobilizate. Ciclul parcurs de acestea este format din totalitatea operatiunilor ce intervin între momentul transformarii capitalului banesc în capital real (active imobilizate si active circulante).15 ori.Analiza rotatatiei activelor Viteza de rotatie a activelor este caracterizata prin numarul de cicluri pe care acestea le parcurg. Indicatorul sintetizeaza aspectele legate de procesul de aprovizionare si productie. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante nete Viteza de rotatie a activelor circulante poate fi tratata ca un mijloc de caracterizare a eficientei utilizarii activelor circulante dar si ca instrument de dimensionare a fondului de rulment al firmei.34 Active imobilizate 1. Nr = Cifra de afaceri Active circulante = 5. Rata de rotatie a activelor imobilizate(RAI): Cifra de afaceri 5.000 = 7. caracterizând în mod sintetic eficient a utilizarii acestora. se pot utiliza urmatorii indicatori : numarul de rotatii denumit si coeficient de rotatie . scurtarea ciclului de productie sau a perioadei de desfacere si incasare a contravalorii bunurilor vandute. Pentru caracterizarea vitezei de rotatie a activelor circulante. Numarul de rotatii (Nr) este in functie de cifra de afaceri (CA) si volumul activelor circulante (Ac) si se calculeaza cu ajutorul formulei : a. 2. pâna în momentul în care se recupereaza fondurile investite. 2. 1. O valoare ridicata si în crestere a numarului de rotat ii exprima capacitatea firmei de a obtine un nivel ridicat al veniturilor cu acelasi volum al activelor disponibile.15 rotatii 700 Si arata ca activele circulante se rotesc intr-un an de 7. Analiza gestiunii activelor imobilizate 1) Rata de rotatie a activelor totale (RAT) calculata ca raport între veniturile totale (Vt) si activele totale (At): R AT = Vt 5.

15 Durata in zile a unei Vz 51. Creantele reprezinta cealalta componenta a activelor circulante ce intra în procesul de rotatie.10 rotatii Reducerea nivelului acestui indicator semnifica accelerarea vitezei de rotatie.CA .000 Ac Arata ca durata unei rotatii este de 51. DSt = St 500 ⋅ 365 = ⋅ 365 = 36. ceea ce face ca ratele de rotatie sa fie determinate atât pe total cât si pentru principala lor componenta (clientii). respectiv numarul de zile necesare pentru parcurgerea unui ciclu. în calculul indicatorilor de rotatie este indicat sa se utilizeze o valoare medie a stocurilor pentru perioada respectiva.50 CA 5. ce exprima marimea intervalului de timp necesar parcurgerii de catre activele circulante a circuitului economic.Cresterea nivelului acestui indicator semnifica accelerarea vitezei de rotatie. 51 .10 zile N r CA CA 5.000 = = 10 rotatii St 500 St . A. Nivelul lor difera de la o întreprindere la alta în functie de natura activitatii desfasurate. Pentru caracterizarea rotatiei stocurilor se folosesc aceeasi indicatori utilizati pentru ansamblul activelor circulante. Încetinirea vitezei de rotatie a stocurilor semnifica o reducere a eficient ei folosirii lor având drept efect imobilizarea de resurse financiare si scaderea rentabilitatii. a.10 zile si este favorabila daca are valori mici.000 Numarul de rotatii Nr 7. 1 2 3 4 Indicatori Active circulante Cifra de afaceri Simbol Ac CA 700 5. durata unui circuit denumit si viteza de rotatie in zile (Vz).200 T T = = c = ⋅ 365 = 51. B.Cifra de afaceri 2) Durata medie a unei rotatii a stocurilor (DSt): Pentru a reduce influenta unor factori întâmplatori. Stocurile reprezinta acea componenta a activelor circulante cu cel mai scazut grad de lichiditate. Acestea sunt formate din creante comerciale si alte creante. dar si de conditiile de gestiune din fiecare întreprindere. Se calculeaza cu relatia: Vz = A ⋅ T 1.Soldul mediu al stocurilor .000 Aceste rate exprima numarul de cicluri pe care stocurile le parcurg în medie în cursul unui exercitiu financiar. Nr. ele urmând stocurilor în acest proces.Crt. 1) Numarul mediu de rotatiii al stocurilor (NST): N St = CA 5.

pentru a asigura comparabilitatea datelor este necesar ca. de stabilitatea financiara a acesteia.950 Ti = Cr ( fara TVA) 84. se apreciaza ca valoarea minima care asigura o eficienta acceptabila a capitalului permanent este de doua rotatii pe an.000 = = 7. De aceea.000 = = 7. Nivelul sau depinde de sectorul de activitate în care activeaza firma. rotatia capitalului propriu este determinata de aceeasi factori de influenta. 1) Rata de rotatie a capitalului permanent: R Kper = CA 5. ceea ce înseamna ca rotatia lor nu exprima intervalul de timp necesar pentru reînnoirea lui. 2) Rata de rotatie a capitalului propriu: R Kpr = CA 5. Indicator Cheltuieli de exploatare platibile Amortizare Cheltuieli cu dobânzi Impozit pe profit 52 u. ci intervalul în care acesta trece prin toate stadiile circuitului economic.30 CA 5.03 ⋅ 365 = ⋅ 365 = 7. în timp ce cifra de afaceri nu include aceasta taxa. necesita asigurarea surselor financiare pentru acoperirea sau constituirea mijloacelor economice ale firmei.m. respectiv un interval mediu de revenire a capitalurilor sub forma de disponibilitati de 180 zile. Nivelul acestei rate de rotatie a capitalului permanent din cât se observa se afla la un nivel de sub doua rotatii pe an.Pentru caracterizarea rotatiei acestora se utilizeaza indicatorul „termenul mediu de încasare a creantelor” (Ti) calculat cu relatia: Ti = Cr 100 ⋅ 365 = ⋅ 365 = 7.14 K per 700 Aceasta rata exprima numarul de rotatii realizate de capitalul permanent pe parcursul unui exercitiu financiar. Nivelul minim pentru aceasta rata este de doua rotatii pe an. fie sa se elimine TVA-ul din nivelul creantelor. fie sa se majoreze cifra de afaceri cu taxele aferente. precum si de gradul de imobilizare al capitalului. Capitalul permanent ramâne la dispozitia firmei o perioada mai mare de un an.14 Kpr 700 Fiind principala componenta a capitalului permanent. 2800 300 100 200 .000 unde: Cr – soldul mediu al conturilor de creante (pot fi luate în calcul creantele totale sau numai cele fata de clienti). Din contul de profit şi pierderi al societătii din exercitiul precedent se cunosc următoarele informatii: 4.30 sau CA( inclusiv TVA) 5. Creantele fata de clienti încorporeaza si taxa pe valoarea adaugata aferenta. Analiza vitezei de rotatie a capitalurilor Desfasurarea normala a activitatii fiecarei firme. Totusi.

Indicatori de solvabilitate: .Rata rentabilităţii financiare (Rrf): 53 .18 Rd=30-40% Total _ active .Să se calculeze şi să se interpreteze ratele de solvabilitate şi cele de rentabilitate pentru întreprindere.Solvabilitatea patrimonială (Sp) reprezintă gradul în care firmele pot face faţă obligaţiilor de plată: Sp = Capital _ propriu • 100 = (700 / 2200) x 100 = 31.47 Limita trebuie sa fie intre 1.Rata de solvabilitate (Rs) indică ponderea datoriilor pe termen mediu şi lung în capitalurile proprii: Rs = Credite _ pe _ termen _ mediu _ si _ lung ⋅ 100 = 50/700 = 7.35-0.5 Cifra _ de _ afaceri . Rd = Total _ datorii ⋅ 100 = 1500 / 2200 = 68.este o valoare favorabila . Sg = Active totale / Datorii totale = 2200 / 1500 = 1.Marja de profit (Mp): Mp = Pr ofitul _ net ⋅ 100 = (1050 / 5000) x 100 = 105 % Cifra _ de _ afaceri .Solvabilitatea generala masoara capacitatea entitatii de a face fata tuturor datoriilor inregistrate in bilant.Solvabilitatea financiară (Sf): Sf = Capital _ propriu = 700 / 5000 = 0.14Sf=0.250 ( presupunem cota de impozit pe profit = 16%) .14 Capital _ propriu O rată de sovabilitate de 35-40% este un indiciu al efotului propriu depus de întreprindere pentru utilizarea corespunzătoare a capitalului propriu.81 .Rata datoriilor (Rd) exprimă capacitatea unei întreprinderi de a-şi onora obligaţiile faţă de terţi pe seama activelor sale.2–1. Sp>30% Total _ pasiv . .16 = 1.8 Ratele de rentabilitate: Impozit pe profit = 200 => profit inaintea impozitarii = 200 / 0.

Rrf =

Pr ofitul _ net ⋅ 100 = (1050 / 700) x 100 = 150% Capitalul _ propriu

- Rata rentabilităţii economice (Rre) măsoară eficienţa resurselor alocate; trebuie să fie superioară ratei inflaţiei şi să permită reînnoirea şi creşterea activelor într-o perioadă cât mai scurtă: Rre = Pr ofitul _ din _ exp loatare ⋅ 100 = (1050 / 2200) x 100 = 47,73% Total _ active

- Rata rentabilităţii activelor totale (Rrat): Rrat = Pr ofitul _ brut ⋅ 100 = (1250 / 2200) x 100 = 56,81% Active _ totale

- Rata rentabilităţii resurselor consumate (Rrrc): Rrrc = Pr ofitul _ net ⋅ 100 Cheltuieli _ aferente _ CA

- Rata rentabilităţii generale (Rrg): Rrg = Pr ofitul _ net ⋅ 100 = (1050 / 3400) x 100 = 30,88% Cheltuieli _ totale

54

- 2010 Categoria VI – Administrarea si lichidarea intreprinderilor 1. Câţi cenzori va avea o societate pe acţiuni? Societatea pe acţiuni va avea 3 cenzori şi un supleant, dacă prin actul constitutiv nu se prevede un număr mai mare. În toate cazurile, numărul cenzorilor trebuie să fie impar. Cenzorii sunt aleşi de adunarea generală a acţionarilor. Durata mandatului lor este de 3 ani şi pot fi realeşi. Cenzorii trebuie să îşi exercite personal mandatul. La societăţile pe acţiuni cu capital majoritar de stat, unul dintre cenzori este, în mod obligatoriu, reprezentant al Ministerului Economiei şi Finanţelor. Cenzorii pot fi acţionari, cu excepţia cenzorului expert contabil, care poate fi terţ ce exercită profesia individual ori în forme asociative. Nu pot fi cenzori, iar dacă au fost aleşi, decad din mandatul lor: a) rudele sau afinii până la al patrulea grad inclusiv sau soţii administratorilor; b) persoanele care primesc sub orice formă, pentru alte funcţii decât aceea de cenzor, un salariu sau o remuneraţie de la administratori sau de la societate sau ai căror angajatori sunt în raporturi contractuale sau se află în concurenţă cu aceasta; c) persoanele cărora le este interzisă funcţia de membru al consiliului de administraţie, respectiv al consiliului de supraveghere şi directoratului, în temeiul art. 15314;@ d) persoanele care, pe durata exercitării atribuţiilor conferite de această calitate, au atribuţii de control în cadrul Ministerului Finanţelor Publice sau al altor instituţii publice, cu excepţia situaţiilor prevăzute expres de lege. Cenzorii sunt remuneraţi cu o indemnizaţie fixă, determinată prin actul constitutiv sau de adunarea generală care i-a numit. În caz de deces, împiedicare fizică sau legală, încetare ori renunţare la mandat a unui cenzor, acesta va fi înlocuit de supleant. În situaţia prevăzută mai sus, precum şi în situaţia în care numărul cenzorilor nu se poate completa prin înlocuirea cu supleanţi ori nu mai rămâne în funcţie niciun cenzor, administratorii vor convoca de urgenţă adunarea generală în vederea desemnării unui nou cenzor. Cel puţin un cenzor trebuie să fie contabil autorizat sau expert contabil
2. Rolul cenzorilor în cadrul societăţii pe acţiuni. 55

Cenzorii sunt obligaţi să supravegheze gestiunea societăţii, să verifice dacă situaţiile financiare sunt legal întocmite şi în concordanţă cu registrele, dacă acestea din urmă sunt ţinute regulat şi dacă evaluarea elementelor patrimoniale s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare. Despre toate acestea, precum şi asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la situaţiile financiare şi repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunării generale un raport amănunţit. Modalitatea şi procedura de raportare a auditorilor interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din România. Adunarea generală poate aproba situaţiile financiare anuale numai dacă acestea sunt însoţite de raportul cenzorilor sau, după caz, al auditorilor financiari. Cenzorii sau, după caz, auditorii interni vor aduce la cunoştinţă membrilor consiliului de administraţie neregulile în administraţie şi încălcările dispoziţiilor legale şi ale prevederilor actului constitutiv pe care le constată, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunoştinţă adunării generale. Cenzorii au dreptul să obţină în fiecare lună de la administratori o situaţie despre mersul operaţiunilor. Este interzis cenzorilor să comunice acţionarilor în particular sau terţilor datele referitoare la operaţiunile societăţii, constatate cu ocazia exercitării mandatului lor. Orice acţionar are dreptul să reclame cenzorilor faptele despre care crede că trebuie cenzurate, iar aceştia le vor avea în vedere la întocmirea raportului către adunarea generală. Pentru îndeplinirea obligaţiei, cenzorii vor delibera împreună; ei însă vor putea face, în caz de neînţelegere, rapoarte separate, care vor trebui să fie prezentate adunării generale. Pentru celelalte obligaţii impuse de lege, cenzorii vor putea lucra separat. Cenzorii vor trece într-un registru special deliberările lor, precum şi constatările făcute în exerciţiul mandatului lor. Întinderea şi efectele răspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului. Revocarea lor se va putea face numai de adunarea generală, cu votul cerut la adunările extraordinare. 3. Ce fel de registre trebuie sa aibă o societate pe acţiuni? În afară de evidenţele prevăzute de lege, societăţile pe acţiuni trebuie să ţină: a) un registru al acţionarilor care să arate, după caz, numele şi prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul acţionarilor cu acţiuni nominative, precum şi vărsămintele făcute în contul acţiunilor. Evidenţa acţiunilor tranzacţionate pe o piaţă reglementată/sistem alternativ de tranzacţionare se realizează cu respectarea legislaţiei specifice pieţei de capital; b) un registru al şedinţelor şi deliberărilor adunărilor generale; c) un registru al şedinţei şi deliberărilor consiliului de administraţie, respectiv ale directoratului şi consiliului de supraveghere; d) un registru al deliberărilor şi constatărilor făcute de cenzori şi, după caz, de auditori interni, în exercitarea mandatului lor; e) un registru al obligaţiunilor, care să arate totalul obligaţiunilor emise şi al celor rambursate, precum şi numele şi prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, când ele sunt nominative. Evidenţa obligaţiunilor emise în formă dematerializată şi tranzacţionate pe o piaţă reglementată sau printr-un sistem alternativ de tranzacţionare va fi ţinută conform legislaţiei specifice pieţei de capital; f) orice alte registre prevăzute de acte normative speciale.

56

cu cel puţin 30 de zile înainte de ziua stabilită pentru şedinţa adunării generale situaţia financiară anuală pentru exerciţiul financiar precedent. 57 . excedentul obţinut prin vânzarea acţiunilor la un curs mai mare decât valoarea lor nominală. cu respectarea prevederilor alin. registrele prevăzute. respectiv directoratul. De asemenea. potrivit legii. după caz. Consiliul de administraţie. pentru a fi consultate de acţionari. condiţiile participării se vor stabili de adunarea generală. Societatea comercială poate contracta cu o societate de registru independent privat ţinerea registrului acţionarilor în sistem computerizat şi efectuarea înregistrărilor şi a altor operaţiuni legate de acest registru. este obligatorie menţionarea în registrul comerţului a firmei şi a sediului acesteia. entităţile care ţin evidenţa acţionariatului conform prevederilor legale au obligaţia să pună la dispoziţia acţionarilor şi a oricăror alţi solicitanţi informaţii privind structura acţionariatului respectivei societăţi şi să le elibereze. în mod corespunzător. în lipsa unor asemenea prevederi. Fondatorii vor participa la profit. va fi completat. respectiv membrii directoratului. după constituire. şi în ceea ce priveşte registrul obligaţiunilor. pe cheltuiala lor. De asemenea. se include în fondul de rezervă. al auditorului financiar rămâne depus la sediul societăţii şi la cel al sucursalelor în cele 15 zile care preced întrunirea adunării generale. s-a micşorat din orice cauză. (1). În cazul în care registrul acţionarilor este ţinut de către o societate de registru independent autorizată. precum şi a oricăror modificări intervenite cu privire la aceste elemente de identificare. chiar dacă acesta a atins suma prevăzută la alin. Raportul cenzorilor sau. trebuie să prezinte cenzorilor. cel puţin 5% pentru formarea fondului de rezervă. Situaţiile financiare anuale se vor întocmi în condiţiile prevăzute de lege. respectiv auditorilor interni şi auditorilor financiari. Registrul acţionarilor şi registrul obligaţiunilor se pot ţine manual sau în sistem computerizat. în aceleaşi condiţii. Dacă fondul de rezervă. Din profitul societăţii se va prelua. sunt obligaţi să pună la dispoziţia acţionarilor şi a deţinătorilor de obligaţiuni. Dispoziţiile alineatului precedent sunt aplicabile. În toate cazurile. pentru fiecare exerciţiu financiar. dacă acest excedent nu este întrebuinţat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizărilor.Administratorii. certificate privind aceste date. Ţinerea registrului acţionarilor şi/sau a registrului obligaţiunilor de către o societate de registru independent autorizat este obligatorie în cazurile prevăzute de lege. la cerere. însoţită de raportul lor şi de documentele justificative. după caz. Situaţiile financiare anuale ale societăţilor comerciale vor fi verificate sau auditate. în fiecare an. dacă acest lucru este prevăzut în actul constitutiv ori. până ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social. (1). sau. a fost aprobat de adunarea generală extraordinară.

pentru societăţile comerciale care au o cifră anuală de afaceri de peste 10 milioane lei. delapidare. de natura a o deosebi de firma altor societati.C. Asociatii comanditari: responsabilitatea lor este limitata la capitalul subscris si actiunile lor sunt negociabile. consiliul de administraţie. în termen de 15 zile de la data aprobării acestora. raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari. cetateni romani sau straini. . republicată. Societatea in comandita pe actiuni se constituie prin contract de societate si statut. gestiune frauduloasa. (2) va fi publicat. 4) Emblema unei societati in comandita pe actiuni (S. însoţite de raportul lor. în condiţiile stabilite prin norme metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului. în termen de 15 zile de la data adunării generale. 4. definite astfel de reglementările contabile aplicabile. Societăţile în comandită pe acţiuni Actionarii unei societati in comandita pe actiuni (S. Consiliul de administraţie. pe cheltuiala societăţii şi prin grija oficiului registrului comerţului.A. pe pagina de internet a oficiului registrului comerţului. uz de fals.persoane juridice romane sau straine.) Societatea cuprinde un numar de cel putin 2 asociati cuprinsi in doua categorii: comanditari si comanditati. să depună la oficiul registrului comerţului copii ale situaţiilor financiare anuale consolidate. este obligat ca.35 din Legea nr.) 1) 58 . eliberează acţionarilor copii de pe aceste documente. si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime "societate in comandita pe actiuni". Un anunţ prin care se confirmă depunerea acestor acte va fi publicat în Monitorul Oficial al României. dare sau luare de mita sau pentru alte infractiuni de acest gen.A.C. potrivit legii.persoane fizice. condamnate pentru: fals. Acestia raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale.A. în condiţiile prevăzute de Legea contabilităţii nr. Datele cuprinse în situaţiile financiare anuale sunt transmise în formă electronică de către oficiile registrului comerţului către Ministerul Finanţelor Publice. Pentru societăţile comerciale a căror cifră anuală de afaceri nu depăşeşte 10 milioane lei. precum şi de procesul-verbal al adunării generale. Sumele percepute pentru eliberarea de copii nu pot depăşi costurile administrative implicate de furnizarea acestora.26/1990. Pot fi fondatori numai persoanele care nu au fost.La cerere. 3) Denumirea sau firma unei societati in comandita pe actiuni Conform art. 2) Actul de infiintare al unei S. Consiliul de administraţie. respectiv directoratul. Aprobarea situaţiilor financiare anuale de către adunarea generală nu împiedică exercitarea acţiunii în răspundere. pentru acces gratuit. având ataşată o semnătură electronică extinsă. 82/1991. este obligat ca. firma unei societati in comandita pe actiuni se compune dintr-o denumire proprie. ale situaţiilor financiare anuale.C. respectiv directoratul societăţii-mamă. Partea a IV-a. să depună la registrul comerţului copii pe suport hârtie şi în formă electronică sau numai în formă electronică. anunţul prevăzut la alin. Pot fi actionari la o societate pe actiuni: . Prezentaţi o serie de aspecte legate de societăţile în comandită pe acţiuni. Persoanele care au un rol important in constituirea societatii impreuna cu persoanele care au semnat efectiv actul constitutiv se numesc fondatori. respectiv directoratul.

C.000 de euro. chiar daca poseda actiuni ale societatii. Partile de interes ale comanditatilor nu contribuie la formarea capitalului social.A. Asociatii comanditati sunt alesi de adunarea generala.000 de lei. decedat sau care a incetat exercitarea mandatului sau. etc. In societatea in comandita pe actiuni.C. Asociatii comanditati. comercializare. administratorii vor putea fi revocati de Adunarea Generala a Actionarilor.A.) Aportul asociatilor in societatea in comandita pe actiuni poate fi doar in numerar (obligatoriu) si in natura (facultativ). 10) Controlul unei societati in comandita pe actiuni (S. care sunt administratori.C. Dividendele se platesc numai din beneficiile reale si pe baza de bilant contabil. Aceasta ca si firma va fi scrisa in primul rand in limba romana. putand insa exercita actiune in regres impotriva societatii. dupa caz. La o societate in comandita pe actiuni nu sunt permise aporturi in creante. Cota parte din beneficiul net repartizat a se plati fiecarui asociat constituie dividend. 8) Aportul asociatilor unei societati in comandita pe actiuni (S. Numirea trebuie aprobata si de ceilalti administratori.) Administrarea societatii este incredintata unuia sau mai multor asociati comanditati. Acesta nu poate fi mai mic de 90. 9) Conducerea unei societati in comandita pe actiuni (S. 30 alin. 2 Legea 26/1990 privind registrul comertului).A. G. In actul constitutiv trebuie stabilita activitatea pe care urmeaza sa o desfasoare societatea in vederea obtinerii de profit.C. Noul administrator devine asociat comanditat. 12) Continutul actului constitutiv al unei S. Spre deosebire de firma. Orice societate comerciala trebuie sa dispuna de un sediu local principal. Administratorul revocat ramane raspunzator nelimitat fata de terti pentru obligatiile pe care le-a contractat in timpul administratiei sale. pana la limita aportului social subscris. in asa fel incat cuantumul sa reprezinte echivalentul in lei a sumei de 25. cu stabilirea domeniului principal.A. Capitalul social este divizat in actiuni. printr-o hotarare luata cu majoritatea stabilita pentru adunarile extraordinare. Aceasta poate fi de: productie. nu pot lua parte la deliberarile adunarilor generale pentru alegerea cenzorilor sau. Acestia pot fi numiti prin actul constitutiv ori printr-un act ulterior. cu aceeasi majoritate. Adunarea Generala. intermedieri. tranzactii.) Este un element de identificare si de stabilitate al societatilor comerciale.A. 11) Participarea asociatilor la beneficii si la pierderi Repartizarea beneficiului net se face de catre Adunarea Generala a Actionarilor. Emblema este un atribut facultativ de identificare a societatilor comerciale fata de firma care este obligatorie. Obiectul de activitate trebuie sa fie bine determinat. 5) Sediul social al unei societati in comandita pe actiuni (S. prestari de servicii. 6) Obiectul de activitate al unei S. Actul constitutiv al societatii in comandita pe actiuni va cuprinde conform Legii 31/1990: 59 . 7) Capitalul social al unei S. 656/1997 si trebuie sa fie posibil. Dividendele se platesc asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. alege alta persoana in locul administratorului revocat.CAEN. o singura societate poate avea mai multe embleme. loc unde isi desfasoara activitatea cu caracter de permanenta principalele organe de conducere ale societatii in cauza.C. daca sunt mai multi.A. Suportarea de catre asociati a pierderilor inregistrate de societate se face proportional cu cota de participare la capitalul social. Administratorii vor putea fi revocati de adunarea generala a actionarilor printr-o hotarare luata cu majoritatea stabilita pentru adunarile extraordinare. aprobat prin H.C. a activitatii principale si a activitatilor secundare. a auditorului financiar.C.A. Acesta se stabileste potrivit clasificarii activitatilor din economia nationala . Guvernul Romaniei va modifica o data la 2 ani aceasta valoare minima a capitalului social. in functie de rata de schimb.) Societatea este administrata numai de catre asociatii comanditati. licit si moral.Emblema este semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de un altul de acelasi gen (art.

prin: 60 . locul si data nasterii. reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica . Avantaje rezervate fondatorilor. 14) Reducerea sau majorarea capitalului social Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. domiciliul si cetatenia. Clauze privind conducerea. 11. Durata societatii. domiciliul si cetatenia. d) atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi. codul unic de inregistrare in cazul persoanelor juridice. controlul gestiunii si functionarea societatii. 656/1997). prenumele. codul numeric personal. respectiv a primilor membri aiconsiliului de supravegere: numele. 12. 13) Modificarea actului constitutiv al unei S. 16. Capitalul social subscris si varsat si in cazul in care societatea are un capital autorizat. nationalitatea. Cuantumul total (sau macar cel estimativ) al tuturor cheltuelilor pentru constituire.atunci cand se infiinteaza odata cu societatea. 7. Daca se face o subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre toti semnatarii actlui constitutiv. va cuprinde textul integral al prevederilor modificate din actul constitutiv. denumirea.C. codul numeric personal. prenumele. 6.1. sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara. 15. Sediile secundare . Valoarea bunurilor constituite ca aport in natura in societate. cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator. locul si data nasterii. prenumele. Actul constitutiv se poate modifica de catre asociati cu respectand conditiile de fond si forma prevazute pentru incheierea lui. codul numeric personal. daca se are in vedere o atare infiintare. fie pentru actiunile emise pentru un aport in natura. urmata de anularea lor. Daca sunt mai multe categorii de actiuni. In cazul in care se fac mai multe modificari la actul constitutiv. 10. numarul de inregistrare in registrul comertului. 17. b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale.sucursale. valoarea nominala si drepturile conferite fiecarei categorii de actiuni. Restrictiile cu privire la transferul de actiuni daca acestea exista. modul de evaluare si numarul actiunilor acordate pentru acestea. in termen de cel mult 2 ani de la data inmatricularii.A. agentii. 18. Partea a IV-a. emblema (daca exista) si sediul social. c) dobandirea propriilor actiuni. Capitalul social poate fi redus prin: a) micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale. Datele de identificare a asociatilor: numele. 5. 2. locul si data nasterii. Actul aditional modificator. 3. Datele de identificare a primilor membri a consiliului de administratie. 19. Modul de dizolvare si lichidare al societatii in comandita pe actiuni. trebuiesc trecutenumarul. si denumirea. atunci capitalul social varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. 9. Datele de identificare a primilor cenzori sau primilor cenzori sau a primului auditor: numele. sediul social. administrarea. 8. 14. 4.G. acesta se va actualiza cu toate modificarile la zi. Forma. Numarul si valoarea nominala a actiunilor. Diferenta de capital social subscris va fi varsata fie pentru actiunile emise pentru un aport in numerar in termen de 12 luni de la data invatricularii societatii. domiciliul si cetatenia in cazul persoanelor fizice.Puterile conferite administratorilor (respectiv directorilor) si daca ei urmeaza sa le exercite separat sau impreuna. Modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor. Obiectul de activitate (se precizeaza domeniul si activitatile principale conform legii CAEN H. cuantumul acestuia.

16) Dizolvarea unei societati in comandita pe actiuni (S. nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor. isi inceteaza existenta.C.trecerea timpului stabilit pentru durata societatii.in orice alte situatii prin hotararea Adunarii Generale a asociatilor. fie prin contopirea cu alte societati rezultand o societate noua. Acestia vor putea fi persoane fizice si/sau juridice. societatea care se divide. Aceasta se face fie prin absorbtia unei societati.hotararea Adunarii Generale. se dizolva prin: . . proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala. Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura. .) S.hotararea tribunalului la cererea oricarui asociat pentru motive temeinice.C.A. c) alte procedee prevazute de lege. Divizarea societatii poate avea loc fie prin deprinderea unei parti din patrimoniu si transmiterea catre una sau mai multe societati existente sau care iau astfel fiinta fie prin impartirea intregului patrimoniu al societatii intre doua sau mai multe societati existente sau care iau astfel fiinta si in acest caz.cand numarul actionarilor scade sub minimul legal.a) scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate.) Lichidarea societatii se face de catre unul sau mai multi lichidatori numiti de Adunarea Generala.falimentul societatii. . Lichidarea S. 17) Lichidarea unei societati in comandita pe actiuni (S.A.C.A. Cand societatea a emis obligatiuni. decat in proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate. .imposibilitatea realizarii obiectului de activitate sau realizarea acesteia. este supusa regulilor generale de lichidare a societatilor comerciale reglementata tot de Legea 31/1990. luata cu unanimitate de voturi. b) restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi. 61 . 15) Fuziunea si divizarea Societatea poate fuziona cu una sau mai multe societati existente.declararea nulitatii societatii. . .C.A. .

40 lei 168 Cota 9% 19% 19% Preţ vanzare cu TVA 654 lei 285. care reprezintă acciza minimă.Categoria IX – Consultanta fiscala acordata contribuabililor 1.Calculul accizei pentru ţigarete (1) Pentru ţigarete. ART. 62 . 177 . Rezolvare: Vanzarea catre SC Y SRL Serviciu achiziţonat Cazare Hotel AA Iaşi Masă Restaurant BB Transport Bucureşti – Iaşi şi retur TOTAL TVA deductibil – 140 TVA colectat – 168 TVA de plata – 168 – 140 = 28 4427 = 4426 140 4427 = 4423 28 Preţ achiz fără TVA 500 lei 200 lei 300 lei 1000 lei Adaos 20% 100 40 60 200 TVA colectat 54 lei 45. Se optează pentru impozitare normală.40 lei 1368 lei 2. Agenţia de turism X din Bucureşti achiziţionează următoarele servicii: Serviciu achiziţonat Preţ achiz fără TVA Cota Preţ achiziţie TVA deductibil cu TVA Cazare Hotel AA Iaşi 500 lei 45 lei 9% 545 lei Masă Restaurant BB 200 lei 38 lei 19% 238 lei Transport Bucureşti – Iaşi şi 300 lei 57 lei 19% 357 lei retur TOTAL 1000 lei 140 1140 lei Agenţia aplică un adaos de 20% la preţul de achiziţie şi vinde serviciile către SC Y SRL din România.60 lei 68. Să se determine TVA deductibil. Prezentaţi modul de determinare a accizelor în cazul ţigaretelor. Când suma dintre acciza specifică şi acciza ad valorem este mai mică decât acciza minimă. TVA colectat şi TVA de plată. dar nu mai puţin de 91% din acciza aferentă ţigaretelor din categoria de preţ cea mai vândută.60 lei 428. acciza datorată este egală cu suma dintre acciza specifică şi acciza ad valorem. se plăteşte acciza minimă.

1 52.direcţia cu atribuţii în elaborarea legislaţiei în domeniul accizelor. potrivit modelului prevăzut în anexa nr.000 de ţigarete.direcţia cu atribuţii în elaborarea legislaţiei în domeniul accizelor. până la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei de raportare. Norme metodologice Art. 177 al. de antrepozitarul autorizat pentru depozitare pentru ţigaretele achiziţionate. (3) Declaraţia se va întocmi în 3 exemplare. Această situaţie va cuprinde informaţii referitoare la cantităţile livrate în luna de raportare. (1) se întocmeşte în 3 exemplare. a operatorului înregistrat/destinatarului înregistrat sau a importatorului. operatorii înregistraţi/destinatarii înregistraţi şi importatorii autorizaţi de astfel de produse sunt obligaţi să prezinte lunar. (2) Situaţia prevăzută la alin.5 6. (1) Preţurile maxime de vânzare cu amănuntul pentru ţigarete se stabilesc de antrepozitarul autorizat pentru producţie. Ministerul Finanţelor Publice va stabili nivelul accizei minime în funcţie de evoluţia accizei aferente ţigaretelor din categoria de preţ cea mai vândută. de operatorul înregistrat/destinatarul înregistrat sau de importatorul de astfel de produse şi se notifică la autoritatea fiscală centrală .Norme metodologice: Art. (5) Preţul maxim de vânzare cu amănuntul pentru orice marcă de ţigarete se stabileşte de către persoana care produce ţigaretele în România sau care importă ţigaretele şi este adus la cunoştinţă publică în conformitate cu cerinţele prevăzute de norme. iar exemplarul al treilea se transmite autorităţii fiscale centrale .direcţia cu atribuţii în elaborarea legislaţiei în domeniul accizelor. un exemplar rămâne la autoritatea fiscală centrală. (4) Preţul maxim de vânzare cu amănuntul este preţul la care produsul este vândut altor persoane decât comercianţi şi care include toate taxele şi impozitele. (3) Acciza ad valorem se calculează prin aplicarea procentului legal stabilit. prin ordin al ministrului. exemplarul al doilea se transmite autorităţii vamale teritoriale competente cu aprobarea notelor de comandă pentru timbre. modelul-tip al acesteia fiind prevăzut în anexa nr. 177 al. cu următoarele destinaţii: primul exemplar rămâne operatorului economic. cu excepţia celor pentru care preţurile se declară de producătorul intern. (2) Acciza specifică se calculează în echivalent euro pe 1. exprimate în 1000 de bucăţi ţigarete. antrepozitarii autorizaţi. exemplarul al doilea rămâne la persoana care a întocmit-o. iar exemplarul al treilea se va transmite autorităţii vamale teritoriale competente cu aprobarea notelor de comandă pentru timbre. (11) Semestrial. asupra preţului maxim de vânzare cu amănuntul. aferente fiecărei categorii de preţ practicate şi valoarea accizei corespunzătoare. După înregistrare. 3. 4. situaţia livrărilor de ţigarete efectuate în luna de raportare. (1) În vederea determinării accizei aferentă ţigaretelor din categoria de preţ cea mai vândută. care se vor înregistra la autoritatea fiscală centrală . 63 . (2) Înregistrarea de către autoritatea fiscală centrală a preţurilor maxime de vânzare cu amănuntul se face pe baza declaraţiei scrise a antrepozitarului autorizat.

va fi publicată. autoritatea fiscală centrală va publica aceste liste pe site-ul propriu. (11) Preţul de vânzare al ţigaretelor practicat de orice persoană nu poate depăşi preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat în vigoare la momentul vânzării. accizele sunt 20%. declarat. calculul accizelor se face pe baza accizei totale prevăzute în anexa nr. lista cuprinzând preţurile maxime de vânzare cu amănuntul. operatorul înregistrat/destinatarul înregistrat sau importatorul are obligaţia să redeclare preţurile pentru toate sortimentele de ţigarete. cu numărul de înregistrare atribuit de autoritatea fiscală centrală. va fi depusă la autoritatea fiscală centrală cu minimum două zile înainte de data practicării acestor preţuri. la un preţ ce depăşeşte preţul maxim de vânzare cu amănuntul. a operatorului înregistrat/destinatarului înregistrat sau a importatorului. Să se determine Accizele. Rezolvare: 64 . indiferent dacă modificarea intervine la unul sau la mai multe sortimente. antrepozitarul autorizat. de către orice persoană. care renunţă la comercializarea pe piaţa internă a unui anumit sortiment de ţigarete. (7) După primirea declaraţiilor privind preţurile maxime de vânzare cu amănuntul şi după publicarea acestora în două cotidiene de mare tiraj. operatorul înregistrat/destinatarul înregistrat sau importatorul autorizat de astfel de produse. (6) Ori de câte ori se intenţionează modificări ale preţurilor maxime de vânzare cu amănuntul. (1) . are obligaţia de a comunica acest fapt autorităţii fiscale centrale şi de a înscrie în continuare preţurile aferente acestor sortimente în declaraţia preţurilor maxime de vânzare cu amănuntul. (8) Antrepozitarul autorizat. prin grija antrepozitarului autorizat. care va cuprinde în mod expres data de la care se vor practica preţurile maxime. (5) Cu minimum 24 de ore înainte de data efectivă a intrării în vigoare. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei. Un agent economic importă o cantitate de 10 videorecordere. a ţigaretelor pentru care nu s-au stabilit şi declarat preţuri maxime de vânzare cu amănuntul. Acestea au un preţ extern unitar de 50 euro. pe perioada de până la epuizare. în două cotidiene de mare tiraj. acesta va urma procedura prevăzută la alin. Redeclararea se face pe baza aceluiaşi model de declaraţie prevăzut la alin. (2) şi cu respectarea termenelor prevăzute la alin. 3. 1 la titlul VII din Codul fiscal. iar cheltuielile efectuate cu transportul pe parcursul extern sunt de 100 euro. (10) În situaţiile în care nu se pot identifica preţurile de vânzare cu amănuntul maxim declarate pentru ţigaretele provenite din confiscări sau pentru cele care nu au fost identificate ca fiind comercializate în regim duty-free. dar nu mai puţin de 3 luni. (6) Este interzisă vânzarea.(6). Taxa vamală aferentă acestui import este 10%.(4) Declaraţia. (7) Este interzisă vânzarea de ţigarete. (4) şi (5). Câte un exemplar din cele două cotidiene va fi depus la autoritatea fiscală centrală în ziua publicării. de către orice persoană. (9) În situaţia destinatarului înregistrat care achiziţionează doar ocazional ţigarete dintr-un alt stat membru.

000 de sticle. 218 valoarea in lei a accizelor. Cursul stabilit la 01 octombrie 2009 este de 4. C KxR A = ------x---------x Q 100 100 Formula de calcul a accizei este cantitatea (în hl) x concentraţia alcoolică x acciza unitară x cursul de schimb.5 l/sticla = 10.640 Acciza o vom determina după formula: A = Bi x cota.400 + 240 = 2.Bi = baza de impozitare. Aceasta este formată din valoarea în vamă. Conform codului fiscal art. de acciza specifică(K).2688 lei/euro = 297.75 l/sticlă la un preţ de producţie de 8 lei/sticlă. publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.400 = ? lei.640 x 20% = 528 lei 4.400 lei TV = 10% x VV = 10% x 2.80 lei 5.5 litri fiecare ce are o concentraţie alcoolică de 93%.748. unde: . Să se determine valoarea accizei. taxa vamală şi comisionul vamal. Să se determine acciza pentru o cantitate de 20. Rezolvare: Pentru alcool etilic. pe unitatea de masura. se determina prin transformarea sumelor exprimate in echivalent euro. . pe baza cursului de schimb valutar stabilit in prima zi lucratoare a lunii octombrie din anul precedent. Societatea A vinde către societatea B cele 5. Acciza = 2. a taxei speciale pentru autoturisme/autovehicule si a impozitului la titeiul din producţia interna. Baza de impozitare a accizei = (VV + TV + CV) = 2.000 l = 100 hl Acciza = 100 hl x 93% x 750 euro/hl alcool etilic x 4.400 = 240 lei. 65 . CV = ?% x VV = ?% x 2.000 sticle de vin spumos a 0.A = acciza. VV = (preţul x cantitatea x cursul de schimb) + (cheltuieli de transport şi de asigurare pe parcursul extern x cursul de schimb) = (10 x 50 x 4 lei ) + ( 100 x 4 lei ) = 2. accizele(A) se determină în funcţie de: concentraţia alcoolică exprimată în procente de volum(C). Acciza unitară şi cursul de schimb sunt cele prevăzute de codul fiscal. stabilita potrivit prezentului titlu in echivalent euro. Acciza unitară şi cursul de schimb sunt cele prevăzute de codul fiscal.000 sticle de alcool etilic a 0. datorată bugetului de stat. 20. O societate comercială A produce o cantitate de 5. de cursul de schimb(R) şi de cantitate (în litri)(Q).000 x 0.2688 ron/euro si este valabil pentru anul 2010.000 + 400 = 2.Pentru a determina acciza pe care trebuie să o plătească agentul economic va trebui să determinăm baza de impozitare a accizei.

Orice platitor de accize prevazut la prezentul capitol are obligatia de a depune lunar la autoritatea fiscala competenta o declaratie de accize.05 EUR ⋅ 4. b) in cazul furnizorilor autorizati de energie electrica sau de gaz natural . operatorul neinregistrat are obligatia de a depune declaratia de accize pentru fiecare operatiune in parte.) La vinuri spumoase. tutunul si uleiurile minerale. indiferent daca se datoreaza sau nu plata accizei pentru luna respectiva. . accizele datorate bugetului de stat se determină pe baza: accizei unitare(K).2688 ⋅ 3750 = 5475 LEI 100 Obligatiile platitorilor de accize Plata accizelor la bugetul de stat . a cursului de schimb(R) şi cantitatea (în litri)(Q).750 litri A= 34.05 EURO R = cursul de schimb leu/euro = 4. termenul de plata a accizelor este: a) in cazul operatorilor inregistrati . momentul platii accizelor este momentul inregistrarii declaratiei vamale de import.Sunt supuse accizarii berea.2688 lei/euro Q = cantitatea (in litri) = 5000 sticle x 0. bauturile fermentate. produsele intermediare. .data de 25 a lunii urmatoare celei in care a avut loc facturarea catre consumatorul final.Declaratiile de accize se depun la autoritatea fiscala competenta de catre platitorii de accize. (1). pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei la care se refera declaratia.75 l /sticla = 3. alcoolul etilic. băuturi fermentate (altele decât berea şi vinul) şi produse intermediare. care nu este plasat intr-un regim suspensiv. .In cazul importului unui produs accizabil.M. (L. (1). Termenul de plata a accizelor este pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care acciza devine exigibila. Depunerea declaratiilor de accize . prin derogare de la alin.x Q 100 unde: A = cuantumul accizei K = acciza unitara prevazuta la art. bauturi fermentate spumoase si produse intermediare: KxR A = ----.Prin exceptie de la prevederile alin.Accizele sunt venituri la bugetul de stat.Prin exceptie de la prevederile alin. Calcul acciza pentru vinuri spumoase. vinurile. 176 din Codul fiscal = 34. .ziua lucratoare imediat urmatoare celei in care au fost receptionate produsele accizabile. (1). cu exceptia cazurilor 66 .

este insotit de factura sau aviz de insotire. in masura in care aceste produse sunt ambalate in pachete destinate vanzarii cu amanuntul. care sa contina informatii cu privire la stocul de materii prime si produse finite la inceputul lunii. trebuie sa se depuna imediat o declaratie de accize la autoritatea fiscala competenta si. c) transportul de produse accizabile. acciza se plateste in ziua lucratoare imediat urmatoare celei in care a fost depusa declaratia. cantitatea fabricata in cursul lunii. Aceasta prevedere nu este aplicabila pentru produsele accizabile transportate sau detinute de catre alte persoane decat comerciantii. operatorul inregistrat. dupa caz.In situatiile prevazute la art. pana la data de 15 a fiecarei luni.Pentru produsele accizabile. . b) si e). Documentul nu poate fi mai vechi de 5 zile. .Toate transporturile de produse accizabile sunt insotite de un document. conform modelului prezentat in norme. prin derogare de la prevederile art. care sunt transportate sau detinute in afara antrepozitului fiscal sau a unui antrepozit vamal. astfel: a) miscarea produselor accizabile in regim suspensiv este insotita de documentul administrativ de insotire.Lunar.Tipul. care sa asigure plata accizelor care pot deveni exigibile. pentru a reflecta orice schimbari in volumul afacerii sau in nivelul de accize datorat. valoarea si durata garantiei vor fi prevazute in norme. antrepozitarii autorizati pentru productie sunt obligati sa depuna la autoritatea fiscala competenta o situatie. conform prevederilor din norme. .Orice platitor de accize poarta raspunderea pentru calcularea corecta si plata la termenul legal a accizelor catre bugetul de stat si pentru depunerea la termenul legal a declaratiilor de accize la autoritatea fiscala competenta. cand acciza a fost platita. precum si de documentul de insotire simplificat. b) miscarea produselor accizabile eliberate pentru consum este insotita de factura ce va reflecta cuantumul accizei. pentru luna precedenta. care sa contina suficiente informatii pentru ca autoritatile fiscale sa poata verifica respectarea prevederilor din prezentul titlu.dupa acceptarea conditiilor de autorizare a antrepozitului fiscal -. 166 alin. achizitiile de materii prime. modelul acesteia fiind precizat in norme. Evidente contabile Orice platitor de accize are obligatia de a tine registre contabile precise.. Garantii . 193. Responsabilitatile platitorilor de accize . conform prevederilor prezentului titlu si celor ale legislatiei vamale in vigoare.Valoarea garantiei va fi analizata periodic. 67 . (1) lit. operatorul neinregistrat si reprezentantul fiscal au obligatia depunerii la autoritatea fiscala competenta a unei garantii. originea trebuie sa fie dovedita folosindu-se un document care va fi stabilit prin norme. Documente fiscale .Antrepozitarul autorizat . conform legislatiei in vigoare. . modul de calcul. stocul de produse finite si materii prime la sfarsitul lunii de raportare si cantitatea de produse livrate. altele decat cele marcate.

68 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful