PROIECT

COD DE PROIECTARE
EVALUAREA ACŢIUNII ZĂPEZII ASUPRA
CONSTRUCŢIILOR

Indicativ CR 1-1-3/2012



2


Cuprins


1. Elemente generale....................................................................................................... 3
1.1 Scop şi domeniu de aplicare .......................................................................................... 3
1.2 Proiectarea asistată de încercări..................................................................................... 3
1.3 Referinţe normative........................................................................................................ 4
1.4 Definiţii ........................................................................................................................... 4
1.5 Simboluri utilizate .......................................................................................................... 5
2. Situaţii de proiectare ................................................................................................... 6
3. Încărcarea din zăpadă pe sol ....................................................................................... 7
3.1 Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol.................................................. 7
4. Încărcarea din zăpadă pe acoperiş............................................................................... 9
4.1 Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş......................................... 9
4.2 Alte valori reprezentative ale încărcării din zăpadă pe acoperiş ............................... 12
5. Coeficienţi de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş ............................... 13
5.1 Acoperişuri cu o singură pantă.................................................................................... 14
5.2 Acoperişuri cu două pante ........................................................................................... 14
5.3 Acoperişuri cu mai multe deschideri........................................................................... 15
5.4 Acoperişuri cilindrice................................................................................................... 16
5.5 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte.................................. 17
6. Efecte locale.............................................................................................................. 20
6.1 Aglomerarea de zăpadă pe acoperişuri cu obstacole.................................................. 20
6.2 Zăpada atârnată de marginea acoperişului.................................................................. 21
6.3 Încărcarea din zăpadă pe panouri de protecţie şi alte obstacole de pe acoperişuri... 21
7. Coeficienţi de formă pentru aglomerări excepţionale de zăpadă pe acoperiş .......... 23
7.1. Acoperişuri cu mai multe deschideri.......................................................................... 23
7.2 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte................................... 24
7.3 Încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu obstacole şi parapete.................................. 25
7.3.1 Acoperişuri cu obstacole (altele decât parapetele) ...................................... 25
7.3.2 Acoperişuri cu parapete ............................................................................... 27
Anexa A (normativă) - Zonarea încărcării din zăpadă pe sol ....................................... 28
Anexa B (normativă) - Intervalul mediu de recurenţă al încărcării din zăpadă pe sol . 32
Anexa C (informativă) - Greutatea specifică a zăpezii................................................. 33


3
1. Elemente generale

1.1 Scop şi domeniu de aplicare
(1) Codul cuprinde principiile, regulile de aplicare şi datele de bază necesare pentru stabilirea
încărcărilor din zăpadă în România, armonizate cu standardul SR EN 1991-1-3, cu luarea în
considerare a informaţiei meteorologice privind maximele anuale ale încărcarilor din zăpadă.
(2) Codul stabileşte situaţiile de proiectare şi distribuţiile de încărcare din zăpadă pentru
proiectarea structurală a clădirilor şi structurilor.
(3) Codul se utilizează pentru proiectarea clădirilor şi structurilor situate în amplasamente cu
altitudinea mai mică sau egală cu 1500 m faţă de nivelul mării.
(4) Codul nu se referă la urmatoarele cazuri speciale:
- încărcări date de impactul zăpezii care alunecă de pe un acoperiş pe altul;
- modificarea încărcărilor din vânt care ar putea rezulta din modificarea formei sau
dimensiunii construcţiei datorită depunerii de zăpadă sau de gheaţă;
- încărcări din zăpadă în zonele în care există căderi permanente de zăpadă;
- încărcări datorate gheţii;
- încărcări laterale datorate zăpezii aglomerate;
- încărcări din zăpadă pe poduri.
(5) În cod sunt indicaţi coeficienţii de expunere şi coeficienţii de formă pentru încărcarea din
zăpadă pe acoperişuri cu forme uzuale.
(6) Încărcarea din zăpadă este o încărcare statică pe metru pătrat de proiecţie orizontală a
acoperişului şi este fixă (are o poziţie fixă şi o distribuţie fixă pe construcţie).
(7) În conformitate cu prevederile CR 0, acţiunea zăpezii asupra construcţiilor (cladiri şi
structuri) este considerată ca acţiune variabilă şi, în cazurile de aglomerare excepţională a
zăpezii (Capitolul 7), ca acţiune accidentală.
(8) Prevederile codului se adresează investitorilor, proiectanţilor, executanţilor de lucrări,
precum şi organismelor de verificare şi control (verificarea şi/sau expertizarea proiectelor,
verificarea, controlul şi/sau expertizarea lucrărilor, după caz).

1.2 Proiectarea asistată de încercări
(1) Pentru proiectarea construcţiilor la acţiunea zăpezii pot fi utilizate teste/încercări
experimentale şi metode numerice recunoscute şi/sau validate pentru determinarea încărcării
din zăpadă.
(2) Pentru fiecare proiect în parte, proiectarea asistată de încercări se realizeaza cu acordul
clientului şi al autorităţilor competente.
(3) În cazul construcţiilor cu acoperişuri cu forme neincluse în cod se pot utiliza prevederi din
alte prescripţii de specialitate şi/sau se pot determina experimental coeficienţii de formă
pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş, cu acordul autorităţilor competente.

4
(4) În cazul construcţiilor amplasate la altitudini mai mari de 1500 m, pentru determinarea
valorii caracteristice a încărcării din zăpadă la sol şi a coeficienţilor de formă ai încărcării din
zăpadă pe acoperiş trebuie realizate studii specifice de către instituţii de specialitate
competente, cu aprobarea autorităţilor competente. Astfel, valoarea caracteristică a încărcării
din zăpadă pe sol pentru amplasamentul viitoarei construcţii se obţine pe baza analizei statistice
şi modelării probabiliste, utilizând date măsurate sau certificate de autorităţile de specialitate
competente. Se recomandă utilizarea unui număr cât mai mare de valori maxime anuale
măsurate (preferabil cel puţin 20).

1.3 Referinţe normative
(1) Codul se utilizează împreună cu:
Nr. crt. Acte legislative Publicatia
1. CR 0-2005 Cod de
proiectare. Bazele proiectării
structurilor în construcţii
Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi
turismului nr. 2230/2005 publicat în Monitorul
Oficial al României, partea I nr. 148 din 16
Februarie 2006

Nr. crt. Standarde Denumire
1. SR EN 1991-1-3:2005 Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-3:
Acţiuni Generale – Încărcări date de zăpadă
2. SR EN 1991-1-
3:2005/NA:2006
Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-3:
Acţiuni Generale – Încărcări date de zăpadă, Anexă
Natională
3. SR EN 1991-1-
3:2005/AC:2009
Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-3:
Acţiuni Generale – Încărcări date de zăpadă, Erată

1.4 Definiţii
(1) Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol este definită cu 2% probabilitate de
depăşire într-un an sau, echivalent, definită cu un interval mediu de recurenţă IMR=50 ani.
(2) Altitudinea amplasamentului este altitudinea la care va fi sau la care este amplasată
structura, altitudinea fiind măsurată de la nivelul mării.
(3) Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş se determină prin
multiplicarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol cu factorul de importanţă-
expunere pentru acţiunea zăpezii, cu coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament,
cu coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş şi cu coeficientul termic.
(4) Încărcarea din zăpada neaglomerată pe acoperiş este încărcarea datorată depunerii
naturale a zăpezii pe acoperiş, distribută cvasiuniform şi influenţată doar de forma
acoperişului. Acest tip de încărcare nu include redistribuirea zăpezii datorită altor acţiuni
climatice.
(5) Încărcarea din zăpadă aglomerată pe acoperiş este încărcarea datorată redistribuirii
zăpezii pe acoperiş, de exemplu datorită vântului.
(6) Coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş stabileşte distribuţia
încărcării din zăpadă pe acoperişuri de diferite forme. Conceptual, acest coeficient reprezintă

5
raportul dintre încărcarea din zapadă pe acoperiş şi încărcarea din zăpadă pe sol, fără influenţa
condiţiilor de expunere a construcţiei în amplasament şi a efectelor termice.
(7) Coeficientul termic stabileşte reducerea încărcării din zăpadă pe acoperiş în funcţie de
fluxul termic prin acoperiş ce poate cauza topirea zăpezii.
(8) Coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament stabileşte reducerea sau creşterea
încărcării din zăpadă pe acoperiş în funcţie de topografia locală a amplasamentului şi de
obstacolele de langă construcţie.
(9) Încărcarea din zăpadă datorită aglomerării exceptionale de zăpadă este o încărcare
datorată unui mod excepţional de depunere a zăpezii care are o probabilitate foarte redusă de
apariţie.

1.5 Simboluri utilizate
Majuscule latine

A altitudinea amplasamentului [m]
C
e
coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament
C
t
coeficientul termic
IMR intervalul mediu de recurenţă al încărcării
S
e
încărcarea/forţa pe metru liniar datorită zăpezii atârnate de acoperiş [kN/m]
F
s
încărcarea/forţa din zăpadă pe metru liniar exercitată de către masa de zăpadă care
alunecă [kN/m]

Litere mici latine

b lăţimea construcţiei sau părţii/elementului de construcţie [m]
d înălţimea stratului de zăpadă [m]
h înălţimea construcţiei sau părţii/elementului de construcţie [m]
k coeficient care ţine cont de forma neregulată a depunerii de zăpadă la marginea
acoperişului
l
s
lungimea zonei cu zăpadă aglomerată [m]
s
k
valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol, în amplasament [kN/m
2
]
s valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş [kN/m
2
]

Litere mici greceşti

α unghiul acoperişului, măsurat faţă de orizontală [
0
]
β unghiul dintre orizontală şi tangenta la acoperişul cilindric
γ greutatea specifică a zăpezii [kN/m
3
]
γ
Is
factor de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii
µ coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş.
ψ
0
factor de grupare pentru valoarea de grupare a acţiunii variabile
ψ
1
factorul de grupare pentru valoarea frecventă a acţiunii variabile
ψ
2
factorul pentru valoarea cvasi-permanentă a acţiunii variabile

6
2. Situaţii de proiectare

(1) Situaţiile de proiectare la acţiunea zăpezii sunt în concordanţă cu cele prevăzute în CR 0.
(2) Se consideră următoarele doua condiţii de amplasament pentru proiectarea la acţiunea
zăpezii:
(i) Condiţii normale, fără considerarea aglomerărilor excepţionale de zăpadă pe
acoperiş. Se consideră situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie şi se utilizează două tipuri
de distribuire a încărcării din zăpadă: încărcarea din zăpadă neaglomerată şi încărcarea din
zăpadă aglomerată. Se folosesc prevederile de la alineatul 4.1(9), relaţia 4.1 şi Capitolul 5.
(ii) Condiţii excepţionale, cu considerarea aglomerărilor excepţionale de zăpadă pe
acoperiş. Se consideră două situaţii de proiectare:
• persistentă/tranzitorie cu utilizarea încărcării din zăpadă neaglomerată şi aglomerată
(cu excepţia cazurilor din Capitolul 7), cu prevederile de la alineatul 4(9), relaţia 4.1 şi
Capitolul 5 şi
• accidentală (în care zăpada este acţiunea accidentală) cu utilizarea încărcării din
aglomerarea excepţională de zăpadă (pentru cazurile din Capitolul 7), cu prevederile
de la alineatul 4(10) şi relaţia 4.2.
(3) Condiţiile excepţionale referitoare la zone cu căderi excepţionale de zăpadă pe sol
(caracterizate de o probabilitate foarte redusă de apariţie), aşa cum sunt definite în SR EN
1991-1-3, nu se iau în considerare pentru proiectarea construcţiilor pe teritoriul României
(climă temperată).
(4) Pentru verificări locale se foloseşte situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie cu
prevederile din Capitolul 6.


7
3. Încărcarea din zăpadă pe sol

3.1 Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol

(1) Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol este definită cu 2% probabilitate de
depăşire într-un an (interval mediu de recurenţă IMR=50 ani) şi se calculează în repartiţia
Gumbel pentru maxime.
(2) Cu acordul beneficiarului, pentru proiectarea la acţiunea zăpezii a clădirilor şi structurilor
la care se doreşte un nivel de siguranţă sporit sau a construcţiilor şi/sau acoperişurilor
sensibile la acţiunea zăpezii, se poate folosi o valoare a încărcării din zăpadă la sol având o
probabilitate de depaşire mai mică de 2% (IMR>50 ani), Anexa B.
(3) Valorile caracteristice ale încărcării din zăpada pe sol pe teritoriul României, s
k
, sunt
indicate în harta de zonare din Figura 3.1. Valorile indicate sunt valabile pentru proiectarea la
acţiunea zăpezii a construcţiilor amplasate la altitudini A ≤ 1000 m.
(4) Valoarile caracteristice ale încărcarii din zăpadă pe sol din harta din Figura 3.1 sunt valori
minime, obligatorii, pentru proiectarea construcţiilor la acţiunea zăpezii.
(5) În Tabelul A.1 din Anexa A sunt prezentate valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă
pe sol pentru 337 localitaţi urbane din România.
(6) Determinarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol în amplasamente cu
altitudinea 1000m < A ≤ 1500m se face cu următoarele relaţii:
s
k
(1000m < A ≤ 1500m) = 2,0 + 0,00691 (A-1000) pt. s
k
(A≤1000m)=2,0 kN/m
2
(3.1)
s
k
(1000m < A ≤ 1500m) = 1,5 + 0,00752 (A-1000) pt. s
k
(A≤1000m)=1,5 kN/m
2
(3.2)
unde valorile s
k
(A≤1000m) sunt indicate în Figura 3.1.
(7) Valorile încărcării din zăpadă pe sol în amplasamentele cu altitudinea 1000m< A ≤ 1500m
ce rezultă din utilizarea relaţiilor (3.1) si (3.2) sunt valori minime, obligatorii, pentru
proiectarea construcţiilor la acţiunea zăpezii.

(8) Pentru amplasamente situate la altitudini A > 1500m se utilizează prevederile alineatului
1.2(4). În aceste amplasamente, pentru proiectarea construcţiilor la acţiunea zăpezii, valoarea
minimă, obligatorie, a încărcării din zăpadă pe sol este cea corespunzătoare altitudinii de
1500m, calculată cu relaţiile (3.1) sau (3.2).

Figura 3.1 Zonarea valorilor caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol s
k
, kN/m
2
, pentru altitudini A ≤ 1000 m
Notă: Pentru altitudini A > 1000 m valorile s
k
se determină cu relaţiile (3.1) şi (3.2)

9
4. Încărcarea din zăpadă pe acoperiş
4.1 Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş
(1) Încărcarea din zăpadă pe acoperiş ia în considerare depunerea de zăpadă în funcţie de
forma acoperişului şi de redistribuţia zăpezii cauzată de vânt şi de topirea zăpezii.
(2) Factorii care influentează modul de depunere al zăpezii pe acoperiş pot fi:
a) forma acoperişului;
b) caracteristicile termice ale acoperişului;
c) rugozitatea suprafeţei acoperişului;
d) cantitatea de căldură generată sub acoperiş;
e) vecinătatea cu alte construcţii;
f) terenul din jurul construcţiei;
g) condiţii meteorologice locale, în particular caracteristicile vântului, variaţiile de
temperatură, nivelul aşteptat de precipitaţii (ploi sau ninsori).
(3) În situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie se utilizează două distribuţii ale încărcării
din zăpadă:
(i) încărcarea din zăpadă neaglomerată (vezi definiţia 1.4(4)) şi
(ii) încărcarea din zăpada aglomerată (vezi definiţia 1.4(5)).
(4) Distribuţiile încărcării din zăpadă se determină conform Capitolelor 5 şi 7.
(5) Încărcarea din zăpadă este considerată ca acţionând vertical pe proiecţia orizontală a
suprafeţei acoperişului (încărcare pe metru pătrat de proiecţie orizontală a acoperişului).
(6) Distribuţiile zăpezii pe acoperiş sunt valabile pentru cazul depunerii naturale a zăpezii pe
acoperiş.
(7) Dacă se anticipează înlăturarea sau redistribuirea artificială a zăpezii de pe acoperiş, acesta
trebuie proiectat cu distribuţii ale încărcării din zăpadă specifice situaţiilor anticipate, cu
acordul beneficiarului şi al autorităţilor competente.
(8) Se recomandă adoptarea unor măsuri constructive/preventive pentru evitarea situaţiilor de
sporire a încărcării din zăpadă pe acoperiş datorită blocării prin îngheţare a sistemului de
scurgere a apelor de pe acoperiş.
(9) Valoarea caracteristica a incărcarii din zăpadă pe acoperiş, s,

pentru situaţia de proiectare
persistentă/tranzitorie se determină astfel:
s = γ
Is
µ
i
C
e
C
t
s
k
(4.1)
unde:
γ
Is
este factorul de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii;
µ
i
coeficientul de formă al încărcării din zăpadă pe acoperiş (Capitolul 5);
s
k
valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m
2
], în amplasament;
C
e
coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament;
C
t
coeficientul termic.

10
(10) Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş, s, pentru situaţia de proiectare
în care zăpada este considerată ca încărcare accidentală (datorată aglomerării excepţionale de
zăpadă pe acoperiş) se determină astfel:
s = γ
Is
µ
i
s
k
(4.2)
unde:
γ
Is
este factorul de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii;
µ
i
coeficientul de formă pentru încărcări datorită aglomerării excepţionale de zăpadă pe
acoperiş (Capitolul 7);
s
k
valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m
2
], în amplasament.
(11) În conformitate cu CR 0, construcţiile sunt împărţite în clase de importanţă-expunere
(Tabelul 4.1), în funcţie de consecinţele umane şi consecinţele economice ce pot fi provocate
de un hazard natural sau/şi antropic major, precum şi de rolul acestora în activităţile de
răspuns post-hazard ale societăţii.
Tabelul 4.1. Clasele de importanţă-expunere pentru clădiri şi structuri

Clasa de
importanţă-
expunere
Clădiri Structuri
Clădiri şi structuri esenţiale pentru societate
Clasa I
Spitale şi instituţii medicale/sanitare cu servicii
de urgenţă şi săli de operaţie
Staţii de pompieri, de poliţie şi garajele cu
vehicule pentru servicii de urgenţă
Centre de comunicaţii
Staţii de producere şi de distribuţie a energiei
(electrice, a gazelor, etc)
Clădiri ce conţin gaze toxice, explozivi şi alte
substanţe periculoase (radioactive, etc).
Clădiri cu funcţiuni esenţiale pentru
administraţia centrală şi apărarea naţională
Turnuri de control pentru activitatea
aeroportuară şi navală
Rezervoare de apă, staţii de tratare,
epurare şi pompare a apei
Structuri ce conţin materiale radioactive
Structuri cu funcţiuni esenţiale pentru
guvern şi apărarea naţională (antene,
etc.)
Turnuri de telecomunicaţii (TV, radio)
Stâlpii liniilor de distribuţie şi transport a
energiei
Clădiri şi structuri ce pot provoca în caz de avariere un pericol major pentru viaţa oamenilor
Clasa II
Spitale şi instituţii medicale, altele decât cele din
clasa I, cu o capacitate de peste 50 persoane
în aria totala expusă
Şcoli, licee, universităţi, instituţii pentru educaţie
etc. cu o capacitate de peste 250 persoane în
aria totală expusă
Aziluri de bătrâni, creşe, grădiniţe şi alte spaţii
de îngrijire a persoanelor cu capacitate mai
mare de 150 de persoane în aria totală
expusă.
Clădiri din patrimoniul cultural naţional, muzee
s.a.
Clădiri având peste 300 persoane în aria totală
expusă
Clădiri care deservesc direct: centrale electrice,
staţii de tratare, epurare, pompare a apei,
staţii de producere şi de distribuţie a
energiei, centre de telecomunicaţii
Tribune spectacole/stadioane
Structuri ce conţin gaze toxice, explozivi şi
alte substanţe periculoase
Rezervoare supraterane şi subterane pentru
stocare gaze naturale, GPL, benzina,
motorina, petrol, etc.
Castele de apă
Turnuri de răcire pentru centralele
termoelectrice
Macarale turn


Clasa III Toate celelalte clădiri şi structuri cu excepţia celor din clasele I, II şi IV.
Clasa IV
Clădiri şi structuri temporare, agricole, clădiri pentru depozite, etc. caracterizate de un pericol
redus de pierderi de vieţi omeneşti.

11
(12) Valorile factorului de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii sunt indicate în
Tabelul 4.2 pentru cele patru clase de importanţă-expunere a cladirilor şi structurilor.
Tabelul 4.2 Valorile factorului de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii γ
Is

Clasă de importanţă-expunere
a cladirilor şi structurilor
γ
Is

Clasa I

1,15
Clasa II

1,10
Clasa III

1,0
Clasa IV 1,0

(13) Factorul de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii nu se aplică în cazul încărcării
din zăpadă utilizată la evaluarea masei construcţiei pentru calculul forţei seismice de
proiectare în P100-1.

(14) Coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament, C
e
, este funcţie de topografia
terenului înconjurator şi de mediul natural şi/sau construit din vecinătatea construcţiei (atât la
momentul proiectării cât şi ulterior), şi are valorile din Tabelul 4.3.
Tabelul 4.3 Valorile coeficientului de expunere C
e

Tipul expunerii C
e

Completă

0,8
Normală

1,0
Redusă

1,2
Notă:
În cazul expunerii „Complete”, zăpada poate fi spulberată în toate direcţiile din jurul construcţiei, pe zone de
teren plat lipsit de adăpostire sau cu adăpostire redusă datorată terenului, copacilor sau construcţiilor mai înalte.
În cazul expunerii „Normale”, topografia terenului şi prezenţa altor construcţii sau a copacilor nu permit o
spulberare semnificativă a zăpezii de către vânt.
În cazul expunerii „Reduse”, construcţia este situată mai jos decât terenul înconjurător sau este înconjurată de
copaci înalţi şi/sau construcţii mai înalte.

(15) Coeficientul termic C
t
poate reduce încărcarea dată de zăpadă pe acoperiş în cazuri
speciale când transferul termic ridicat la nivelul acoperişului (coeficient global > 1 W/m
2
K)
conduce la topirea zăpezii. În aceste cazuri, valoarea coeficientului termic se determină prin
studii speciale şi este aprobată de autoritatea competentă. În toate celelalte cazuri coeficientul
termic:
C
t
= 1,0.



12
4.2 Alte valori reprezentative ale încărcării din zăpadă pe acoperiş
(1) Conform CR 0, alte valori reprezentative ale încărcării din zăpadă pe acoperiş sunt:
- valoarea de grupare ψ
0
s,
- valoarea frecventă ψ
1
s,
- valoarea cvasi-permanentă ψ
2
s.
unde ψ
0
este factorul de grupare pentru valoarea de grupare a acţiunii variabile;
ψ
1
este factorul de grupare pentru valoarea frecventă a acţiunii variabile;
ψ
2
este factorul pentru valoarea cvasi-permanentă a acţiunii variabile;
s este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş.

(2) Valorile factorilor ψ
0
, ψ
1
şi ψ
2
din CR 0 pentru evaluarea încărcarii din zăpadă sunt indicate
în Tabelul 4.4.

Tabelul 4.4 Valorile factorilor ψ
0
, ψ
1
şi ψ
2
pentru încărcarea din zăpadă
ψ
0
0.7
ψ
1
0.5
ψ
2
0.4







13
5. Coeficienţi de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş

(1) În prezentul capitol sunt indicaţi coeficienţii de formă pentru încărcarea din zapadă pe
acoperiş pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie (cazurile în care zapada este
neaglomerată şi aglomerată).
(2) În situaţia de proiectare în care zăpada este considerată a fi acţiune accidentală (cazul
aglomerărilor excepţionale de zăpadă) se folosesc prevederile din Capitolul 7.
(3) Coeficienţii de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu o singură pantă
(Capitolul 5.1), cu două pante (Capitolul 5.2) şi pe acoperişuri cu mai multe deschideri
(Capitolul 5.3) sunt prezentaţi în Tabelul 5.1 şi Figura 5.1. Aceste valori sunt valabile pentru
situaţiile în care zăpada nu este împiedicată sa alunece de pe acoperiş.

Tabelul 5.1 Valorile coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu o
singură pantă, cu două pante şi pe acoperişuri cu mai multe deschideri
Unghiul acoperişului,
α
0

0
0
≤ α ≤ 30
0
30
0
< α < 60
0
α ≥ 60
0

µ
1
0,8 0,8 (60 - α)/30 0,0
µ
2
0,8 + 0,8 α /30 1,6 -


Figura 5.1 Coeficienţii de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu o singură
pantă, cu două pante şi pe acoperişuri cu mai multe deschideri

(4) Dacă pe acoperişurile cu o singură pantă (Capitolul 5.1), cu două pante (Capitolul 5.2) şi
pe acoperişurile cu mai multe deschideri (Capitolul 5.3) există parazăpezi sau alte obstacole
sau dacă la marginea inferioară a acoperişului există parapete ce impiedică alunecarea zăpezii,
atunci coeficienţii de formă ai încărcării din zăpadă nu trebuie sa fie mai mici de 0,8.

14
5.1 Acoperişuri cu o singură pantă

(1) Distribuţia coeficientului de formă µ
1
al încărcării din zăpadă pe acoperişurile cu o singură
pantă, pentru situaţiile în care zăpadă nu este impiedicată să alunece de pe acoperiş, este cea
din Figura 5.2. Distribuţia din Figura 5.2 se foloseşte atât pentru cazul zăpezii neaglomerate
cât şi pentru cel al zăpezii aglomerate. Valoarea coeficientului µ
1
este dată în Tabelul 5.1 şi
Figura 5.1, funcţie de unghiul acoperişului, α [º].


Figura 5.2 Distribuţia coeficientului de formă pentru încărcarea din zăpadă pe
acoperişuri cu o singură pantă
(2) Dacă pe acoperişurile cu o singură pantă există parazăpezi sau alte obstacole sau dacă la
marginea inferioară a acoperişului există un parapet ce împiedică alunecarea zăpezii, atunci
coeficienţii de formă ai încărcării din zăpadă nu trebuie sa fie mai mici de 0,8.

5.2 Acoperişuri cu două pante

(1) Pentru proiectare se consideră 3 cazuri de distribuţie a încărcării din zăpadă pe acoperişurile
cu două pante, pentru situaţiile în care zăpada nu este impiedicată să alunece de pe acoperiş:
- pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată, se utilizează distribuţia din Figura 5.3, cazul (i).
- pentru încărcarea din zăpadă aglomerată, se utilizează distribuţiile din Figura 5.3, cazul (ii)
şi cazul (iii).
(2) Distribuţiile coeficienţilor de formă µ
1
pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişurile cu
două pante, pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş, sunt
cele din Figura 5.3. Valorile coeficienţilor µ
1
sunt date în Tabelul 5.1 şi Figura 5.1, în funcţie
de unghiul acoperişului, α [º].
(3) Dacă pe acoperişurile cu două pante există parapete sau alte obstacole sau dacă la
marginea inferioară a acoperişului există un parapet ce impiedică alunecarea zăpezii, atunci
coeficienţii de formă ai încărcării din zăpadă nu trebuie să fie mai mici de 0,8.


15

α
1

0.5 µ µµ µ
1
( α αα α
2
)
α
2

µ µµ µ
1
( α αα α
2
)

0.5 µ µµ µ
1
( α αα α
1
)

µ µµ µ
1
( α αα α
1
)

µ µµ µ
1
( α αα α
2
)

µ µµ µ
1
( α αα α
1
)

Figura 5.3 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe
acoperişuri cu două pante

5.3 Acoperişuri cu mai multe deschideri

(1) Pentru proiectare se consideră 2 cazuri de distribuţie a încărcării din zăpadă pe acoperişurile
cu mai multe deschideri, pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe
acoperiş:
- pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată, se utilizează distribuţia din Figura 5.4, cazul (i).
- pentru încărcarea din zăpadă aglomerată, se utilizează distribuţia din Figura 5.4, cazul (ii).
(2) Pentru încărcarea din zăpadă neaglomerata şi aglomerată, pentru acoperişurile cu mai
multe deschideri/pante, pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicătă să alunece de pe
acoperiş, distribuţiile coeficienţilor de formă µ
1
şi µ
2
sunt cele din Figura 5.4. Valorile
coeficienţilor µ
1
şi µ
2
sunt date în Tabelul 5.1 şi Figura 5.1, în funcţie de unghiul α[º] al
acoperişului.
(3) Dacă pe acoperişurile cu mai multe deschideri există parapete sau alte obstacole sau dacă
la marginea inferioară a acoperişului există un parapet ce împiedică alunecarea zăpezii, atunci
coeficienţii de formă ai încărcării din zăpadă nu trebuie sa fie mai mici de 0,8.
(4) Pentru situaţiile în care în zona doliei unul sau ambele unghiuri ale acoperişului sunt mai
mari de 60º, pentru determinarea coeficientului µ
2
sunt recomandate studii speciale efectuate
de instituţii specializate.

Cazul (i)
Cazul (ii)
Cazul (iii)

16

Figura 5.4 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată şi
aglomerată pe acoperişuri cu mai multe deschideri

5.4 Acoperişuri cilindrice

(1) Pentru proiectare se consideră 2 cazuri de distribuţie a încărcării din zăpadă pe acoperişurile
cilindrice, pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş:
- pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată, se utilizează distribuţia din Figura 5.5, cazul (i).
- pentru încărcarea din zăpadă aglomerată, se utilizează distribuţia din Figura 5.5, cazul (ii).
µ µµ µ
3
β>60
0
l
s
0,5µ µµ µ
3
0,8
β=60
0
l
s
/4 l
s
/4 l
s
/4 l
s
/4
h
b
Cazul (i)
Cazul (ii)

Figura 5.5 Distribuţia coeficientului de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri
cilindrice
Cazul (i)


Cazul (ii)

17
(2) Distribuţia coeficientului de formă µ
3
pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri
cilindrice, pentru situaţiile în care zăpada nu este impiedicată să alunece de pe acoperiş, este
prezentată în Figura 5.5, unde coeficientul µ
3
este determinat din Figura 5.6 şi relaţia 5.1.
(3) Coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişurile cilindrice este indicat
în Figura 5.6 pentru valori ale unghiului β dintre orizontală şi tangenta la curba directoare a
acoperişului β ≤ 60
0
şi pentru diferite rapoarte înălţime/lăţime (h/b).

Figura 5.6 Coeficientul de formă pentru încărcarea din zapada pe acoperişuri cilindrice
(β ≤ 60
0
)

(4) Valorile coeficientului de formă µ
3
pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cilindrice
sunt:
µ
3
= 0 pentru β > 60
0
. (5.1a)
µ
3
= 0,2 + 10 h/b 0,2 ≤µ
3
≤ 2 pentru β ≤ 60
0
. (5.1b)
(5) Dacă la marginea mai joasă a acoperişului cilindric este plasat un parapet sau alt obstacol
ce împiedică alunecarea zăpezii, atunci coeficientul de formă al încărcării din zăpadă nu
trebuie să fie mai mic de 0,8.

5.5 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte
(1) Aglomerările de zăpadă de pe acoperişurile adiacente sau apropiate de construcţii mai
înalte se datorează spulberării zăpezii de către vânt şi alunecării zăpezii de pe acoperişul
superior.
(2) Pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie a acoperişului pe care se aglomerează
zăpada de pe acoperişul mai înalt adiacent, se consideră 2 cazuri de distribuţie a încărcării din
zăpadă:
- pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată, se utilizează distribuţia din Figurile 5.7a si 5.7b,
cazul (i).
- pentru încărcarea din zăpada aglomerată, se utilizează distribuţia din Figurile 5.7a si 5.7b,
cazul (ii).

18
(3) Distribuţiile coeficienţilor de formă pentru încărcararea din zăpadă pe acoperişuri
adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte sunt cele din Figurile 5.7a si 5.7b .

Figura 5.7a

Figura 5.7b

Figura 5.7 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri
adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte

µ µµ µ
1


19
(4) Valorile coeficienţilor de formă µ
1
şi µ
2
(Figurile 5.7a şi 5.7b) se determină astfel:
µ
1
= 0,8 (5.2)
µ
2
= µ
s
+ µ
w
. (5.3)
unde
µ
s
este coeficientul de formă pentru încărcarea datorată alunecării zăpezii de pe acoperisul
mai înalt adiacent, iar
µ
w
este coeficientul de formă pentru încărcarea datorată spulberării zăpezii de către vânt.
(5) Coeficientul de formă pentru încărcarea datorată alunecării zăpezii, µ
s
este:
pentru α ≤ 15
0
µ
s
= 0
pentru α > 15
0
µ
s
= 50% din valoarea maximă a coeficientului de formă corespunzator
acoperişului mai înalt adiacent, care se determină conform
Capitolului 5.2.
(6) Coeficientul de formă pentru încărcarea datorată spulberării zăpezii de către vânt, µ
w
este:
µ
w
= (b
1
+ b
2
)/2h ≤ γ h /s
k
0,8 ≤ µ
w
≤ 4,0 (5.4)
unde
γ este greutatea specifică a zăpezii care se consideră egală cu 2 kN/m
3

b
1
, b
2
şi h - dimensiuni (in metri) în Figurile 5.7a şi 5.7b.
(7) Lungimea zonei de aglomerare a zăpezii pe acoperişul orizontal situat mai jos (Figura
5.7a) se consideră l
s
= 2 h şi este limitată la 5 m ≤ l
s
≤ 15 m.
(8) Dacă b
2
≤ l
s
, coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă la marginea acoperişului
orizontal situat mai jos se calculează prin interpolarea între valorile lui µ
1
şi µ
2
, în
conformitate cu Figura 5.7b.


20
6. Efecte locale
Acest capitol se referă la încărcări şi forţe care sunt luate în considerare pentru verificări
locale:
- în zona proeminenţelor sau obstacolelor;
- la marginea acoperişului;
- în dreptul panourilor parazăpadă.
Pentru verificări locale se foloseste situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie.

6.1 Aglomerarea de zăpadă pe acoperişuri cu obstacole
(1) Pe acoperişurile cu obstacole este posibilă aglomerarea zăpezii în zonele de adăpostire
aerodinamică la vânt.
(2) Distribuţia coeficienţilor de formă în cazul aglomerărilor de zăpadă datorate obstacolelor
este cea din Figura 6.1 pentru acoperişuri cvasiorizontale.

Figura 6.1 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri
cvasiorizontale cu obstacole

(3) Valorile coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişurile cvasi
orizontale cu obstacole sunt:
µ
1
= 0,8 (6.1)
µ
2
= γ h / s
k
respectând condiţia 0,8 ≤ µ
2
≤ 2,0. (6.2)
Greutatea specifică a zăpezii γ se consideră ca fiind 2 kN/m
3
. h este inaltimea obstacolului (m)
(4) Lungimea zonei de aglomerare a zăpezii pe acoperiş se consideră l
s
= 2 h şi este limitată la
5 m ≤ l
s
≤ 15 m.



21
6.2 Zăpada atârnată de marginea acoperişului

(1) La altitudini mai mari de 800m, la proiectarea zonelor de acoperiş ieşite în consolă,
Fig.6.2, trebuie să se considere pe langă încărcarea din zăpadă corespunzătoare acestor zone şi
încărcarea dată de zăpadă atârnată de marginea acoperişului.


Figura 6.2 Zăpada atârnată de marginea acoperişului

(2) Încărcarea din zăpada atârnată de marginea acoperişului se consideră ca fiind distribuită
de-a lungul acestuia şi se determină astfel:
s
e
= k s
2
/ γ (6.3)
unde:
s
e
este încărcarea (pe metru liniar) din zăpada atârnată de marginea acoperişului (kN/m);
s

valoarea încărcării din zăpadă pe acoperiş în cazul cel mai defavorabil de depunere de
zăpadă;
γ greutatea specifică a zăpezii care se consideră 3 kN/m
3
;
k coeficient care ţine cont de forma neregulată a depunerii de zăpadă la marginea
acoperişului.
(3) Coeficientul k se determină cu relaţia k=3/d şi este limitat superior la valoarea k ≤ d γ,
unde d este înalţimea stratului de zăpadă pe acoperiş (în metri).
(4) Înalţimea d a stratului de zăpadă se calculează împărţind încărcarea din zăpadă pe acoperiş
s la greutatea specifică a zăpezii γ (3kN/m
3
).

6.3 Încărcarea din zăpadă pe panouri de protecţie şi alte obstacole de pe acoperişuri

(1) În cazurile în care zăpada alunecă pe un acoperiş în pantă sau curb, coeficientul de frecare
dintre zăpadă şi acoperiş se consideră a fi nul. În acest caz, încărcarea din zăpadă pe metru
liniar, F
s
(kN/m), exercitată pe panourile de protecţie (parazăpezi) şi pe alte obstacole de către
masa de zăpadă care alunecă, se calculează pe direcţia alunecării cu relaţia:
d
s
e

22
F
s
= s b sinα (6.4)
unde:
s este valoarea încărcării din zăpadă pe acoperiş în cazul cel mai defavorabil de
depunere de zăpadă;
b distanţa în plan orizontal între panourile de protecţie succesive sau de la coama
acoperişului la primul panou (m);
α unghiul acoperişului, măsurat faţă de orizontală [
0
].

23
7. Coeficienţi de formă pentru aglomerări excepţionale de zăpadă pe
acoperiş
(1) Coeficienţii de formă pentru aglomerări excepţionale de zăpadă pe acoperiş se utilizează
pentru evaluarea încărcării din zăpada în combinaţiile de încărcări în care acţiunea zăpezii
este accidentală.
(2) În cazul situaţiei de proiectare accidentală (cu considerarea aglomerărilor excepţionale de
zăpadă pe acoperiş) se consideră că nu mai există zăpadă pe acoperiş în afara zonelor cu
aglomerare excepţională a acesteia.

7.1. Acoperişuri cu mai multe deschideri

(1) În cazul acoperişurilor cu mai multe deschideri, pentru încărcarea din aglomerarea
excepţională de zăpadă, distribuţia este cea din Figura 7.1. În acest caz de încărcare nu există
zăpadă pe acoperiş cu excepţia zonei de aglomerare indicată în Figura 7.1.

Figura 7.1 Distribuţia coeficientului de formă pentru încărcarea din aglomerare excepţională de
zăpadă pe acoperişuri cu mai multe deschideri (zona doliilor)

(2) Valoarea coeficientului de formă µ
1
pentru încărcarea din aglomerare excepţională de
zăpadă din Fig. 7.1 este valoarea minimă dintre:
µ
1
= γ h / s
k
(7.1a)

µ
1
= 2b
3
/ (l
s1
+l
s2
); l
s1
= b
1
, l
s2
= b
2
(7.1b)
µ
1
= 5. (7.1c)
unde s
k
este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m
2
] în amplasamentul
construcţiei, iar γ este greutatea specifică a zăpezii care se consideră egală cu 2 kN/m
3
.

h
2

h
1


24
Valoarea înălţimii h (m) se calculează cu relaţia:
2 1
1 2 2 1
b b
h b h b
h
+
⋅ + ⋅
= (7.2)
(3) Pentru acoperişuri cu mai mult de două deschideri cu o geometrie aproximativ simetrică şi
uniformă, b
3
se consideră egal cu de 1,5 ori deschiderea acoperişului. Această distribuţie de
încărcare este aplicabilă fiecarei dolii, dar nu neapărat simultan.
(4) Când în proiectarea construcţiei se consideră simultan aglomerarea excepţională de zăpadă
în mai multe dolii, încărcarea caracteristică totală cumulată datorata acestor aglomerări se
limitează superior. Încărcarea caracteristica totală cumulată pe metru liniar nu trebuie sa
depaşească produsul dintre încărcarea caracteristică din zăpadă pe sol în amplasament şi
lungimea clădirii pe direcţia perpendiculară doliilor.

7.2 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte

(1) În cazul acoperişurilor adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte pe care se
aglomerează zăpadă de pe acoperişul mai înalt adiacent sau învecinat se are în vedere distribuţia
încărcării din aglomerarea exceptională de zăpadă.
(2) Se ia în considerare această situaţie de proiectare (acoperişuri învecinate) doar când
clădirea cu acoperişul mai jos se află la maximum 1,5 m distanţă de clădirea mai înaltă care
poate provoca aglomerarea excepţională de zăpadă.
(3) Distribuţia coeficienţilor de formă ai încărcării din aglomerarea excepţională de zăpadă pe
acoperişul tip şarpantă situat mai jos este cea din Figura 7.2 şi Tabelul 7.1.


Figura 7.2 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din aglomerare excepţională de
zăpadă pe acoperişuri adiacente sau învecinate mai joase

25
Tabelul 7.1 Coeficienţii de formă pentru încărcarea din aglomerare excepţională de zăpadă pe
acoperişuri adiacente sau învecinate mai joase
Coeficient de
formă
Unghiul acoperişului, α

0
0
≤ α ≤ 15
0
15
0
< α ≤30
0
30
0
< α < 60
0
60
0
≤ α
µ
1
µ
3

µ
3
|
¹
|

\
|

15
30 α

0 0
µ
2
µ
3
µ
3

µ
3
|
¹
|

\
|

30
60 α

0
unde
µ
3
este cea mai mică valoare dintre 2h / s
k
, 2b / l
s
sau 8.
b este cea mai mare valoare dintre b
1
sau b
2

l
s
este lungimea zonei de aglomerare excepţională a zăpezii pe acoperişul adicent sau
învecinat situat mai jos, este cea mai mică valoare dintre 5h, b
1
sau 15m.
(5) În acest caz de încărcare (aglomerare exceptională de zăpadă) se consideră că nu există
zăpadă pe acoperişul clădirii mai joase cu excepţia zonei de aglomerare indicată în Figura 7.2.

7.3 Încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu obstacole şi parapete

(1) Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcărea din aglomerarea excepţională de
zăpadă pe acoperişurile cu obstacole (altele decât parapetele) este indicată în Capitolul 7.3.1.
În cazul acoperişurilor cu parapete, distribuţia este indicată în Capitolul 7.3.2.

7.3.1 Acoperişuri cu obstacole (altele decât parapetele)

(1) Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de
zăpadă pe acoperişurile cu obstacole (altele decât parapetele) este indicată în Figura 7.3.
(2) Dacă suprafaţa verticală a obstacolului lângă care se poate forma aglomerarea
exceptională de zăpadă mai mică de 1m
2
, atunci efectul aglomerarii poate fi neglijat.
(3) Distribuţiile din Figura 7.3 se utilizează în următoarele cazuri:
- obstacolul de pe acoperiş are o înălţime mai mică de 1 m;
- obstacole locale (obstacole cu peste 1m înălţime, dar cu lăţimea mai mică de 2m); în acest
caz, înălţimea h pentru calcul se consideră a fi cea mai mică valoare dintre înălţimea
obstacolului şi lăţimea acestuia perpendicular pe direcţia vântului;
- copertine care protejează uşile de intrare în clădiri sau docurile de încărcare, cu lungime b
1

mai mică de 5 m, indiferent de înălţimea h de la copertină la acoperiş.


26

Figura 7.3 Coeficienţi de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe
acoperişuri în zona obstacolelor

(4) Coeficienţii de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe
acoperiş în zona obstacolelor se determină astfel:
µ
1
= minimul dintre următoarele două valori: γ h
1
/s
k
şi 5; (7.3a)
µ
2
= minimul dintre următoarele două valori: γ h
2
/s
k
şi 5. (7.3b)
s
k
este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m
2
], în amplasamentul
construcţiei. γ este greutatea specifică a zăpezii care se considera egala cu 2 kN/m
3
. Înalţimile
h
1
şi h
2
se consideră în metri.

(5) Lungimea zonei de aglomerare excepţională a zăpezii pe acoperiş în zona obstacolelor
(Figura 7.3) se determină astfel:
l
s1
= minimul dintre 5h
1
şi b
1
(7.4a)
l
s2
= minimul dintre 5h
2
şi b
2
. (7.4b)
(6) Pentru copertine (cu lungime b
1
mai mică de 5m), coeficientul de formă al încărcării µ
1
este minimul dintre γ h

/s
k
, 5 şi 2b/l
s
, unde b este valoarea maximă dintre b
1
şi b
2
. Lungimea
zonei de aglomerare excepţională a zăpezii pe copertină l
s
este minimul dintre 5h şi b
1
.




27
7.3.2 Acoperişuri cu parapete
(1) Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de
zăpadă pe acoperişurile cu parapete este prezentată în Figura 7.4.

Figura 7.4 Coeficienţi de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe
acoperişuri cu parapete

(2) În Figura 7.4, coeficientul de formă al încărcării din zăpada aglomerată pe acoperiş în
dreptul parapetelor se determină ca minimul dintre:
µ
1
= γ h/s
k

µ
1
= γ b/l
s
unde b = max (b
1
; b
2
) (7.5)
µ
1
= 8,0.
unde s
k
este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m
2
], în amplasamentul
construcţiei. γ este greutatea specifică a zăpezii care se considera egala cu 2 kN/m
3
. h este
înălţimea parapetului (în m).
Lungimea zonei de acumulare de zăpadă, l
s
se determină ca minimul dintre 5h, b
1
şi 15m.

28
Anexa A (normativă) - Zonarea încărcării din zăpadă pe sol
(1) Harta de zonare a încărcării din zăpadă pe sol a fost elaborată pe baza analizei statistice a
valorilor extreme maxime anuale ale încărcării din zăpadă pe sol inregistrate pâna în anul
2005 la 122 staţii meteorologice ale Administratiei Naţionale de Meteorologie.
(2) În Tabelul A.1 sunt indicate valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol pentru
337 localitaţi urbane din România, în conformitate cu harta de zonare din Figura 3.1.

Tabel A1. Valori caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol pentru 337 localitaţi urbane

Nr.
Localitate
urbană
Judeţ
s
k

[kN/m
2
]
1 Abrud Alba 1,5
2 Adamclisi Constanţa 1,5
3 Adjud Vrancea 2,5
4 Agnita Sibiu 1,5
5 Aiud Alba 1,5
6 ALBA IULIA Alba 1,5
7 Aleşd Bihor 1,5
8 ALEXANDRIA Teleorman 2,5
9 Amara Ialomiţa 2,5
10 Anina Caraş-Severin 2,0
11 Aninoasa Hunedoara 2,0
12 ARAD Arad 1,5
13 Ardud Satu Mare 1,5
14 Avrămeni Botoşani 2,5
15 Avrig Sibiu 2,0
16 Azuga Prahova 2,0
17 Babadag Tulcea 2,0
18 BACĂU Bacău 2,5
19 Baia de Aramă Mehedinţi 2,0
20 Baia de Arieş Alba 1,5
21 BAIA MARE Maramureş 2,0
22 Baia Sprie Maramureş 2,0
23 Balş Dolj 2,0
24 Banloc Timiş 1,5
25 Baraolt Covasna 1,5
26 Basarabi Constanţa 1,5
27 Băicoi Prahova 2,0
28 Băbeni Vâlcea 2,0
29 Băile Govora Vâlcea 2,0
30 Băile Herculane Caraş-Severin 2,0
31 Băile Olăneşti Vâlcea 2,0
32 Băile Tuşnad Harghita 2,0
33 Băileşti Dolj 2,5
34 Bălan Harghita 2,0
35 Bălceşti Vâlcea 2,0
36 Băneasa Constanţa 2,0
37 Bârlad Vaslui 2,5
38 Bechet Dolj 2,0
Nr.
Localitate
urbană
Judeţ
s
k

[kN/m
2
]
39 Beclean Bistriţa Năsăud 1,5
40 Beiuş Bihor 1,5
41 Berbeşti Vâlcea 2,0
42 Bereşti Galaţi 2,5
43 Bicaz Neamţ 2,0
44 BISTRIŢA Bistriţa Năsăud 1,5
45 Blaj Alba 1,5
46 Bocşa Caraş-Severin 1,5
47 Boldeşti-Scăeni Prahova 2,0
48 Bolintin-Vale Giurgiu 2,0
49 Borod Bihor 1,5
50 Borsec Harghita 2,0
51 Borşa Maramureş 2,0
52 BOTOŞANI Botoşani 2,5
53 Brad Hunedoara 1,5
54 Bragadiru Ilfov 2,0
55 BRAŞOV Braşov 2,0
56 BRĂILA Brăila 2,5
57 Breaza Prahova 2,0
58 Brezoi Vâlcea 2,0
59 Broşteni Suceava 2,0
60 Bucecea Botoşani 2,5
61 BUCUREŞTI Bucureşti 2,0
62 Budeşti Călăraşi 2,0
63 Buftea Ilfov 2,0
64 Buhuşi Bacău 2,0
65 Bumbeşti-Jiu Gorj 2,0
66 Buşteni Prahova 2,0
67 BUZĂU Buzău 2,0
68 Buziaş Timiş 1,5
69 Cajvana Suceava 2,5
70 Calafat Dolj 2,5
71 Caracal Olt 2,0
72 Caransebeş Caraş-Severin 1,5
73 Carei Satu Mare 1,5
74 Cavnic Maramureş 2,0
75 Călan Hunedoara 1,5
76 CĂLĂRAŞI Călăraşi 2,5

29
Nr.
Localitate
urbană
Judeţ
s
k

[kN/m
2
]
77 Călimăneşti Vâlcea 2,0
78 Căzăneşti Ialomiţa 2,0
79 Câmpia Turzii Cluj 1,5
80 Câmpeni Alba 1,5
81 Câmpina Prahova 2,0
82 Câmpulung Argeş 2,0
83
Câmpulung
Mold.
Suceava 2,0
84 Ceahlău Neamţ 2,0
85 Cehu Silvaniei Sălaj 2,5
86 Cernavodă Constanţa 2,0
87 Chişineu-Criş Arad 1,5
88 Chitila Ilfov 2,0
89 Ciacova Timiş 1,5
90 Cisnădie Sibiu 1,5
91
CLUJ-
NAPOCA
Cluj 1,5
92 Codlea Braşov 1,5
93 Colibaşi Arges 2,0
94 Comarnic Prahova 2,0
95 Comăneşti Bacău 2,0
96 CONSTANŢA Constanţa 1,5
97 Copşa mică Sibiu 1,5
98 Corabia Olt 2,5
99 Corugea Tulcea 2,0
100 Costeşti Argeş 2,0
101 Cotnari Iaşi 2,5
102 Covasna Covasna 2,0
103 CRAIOVA Dolj 2,0
104
Cristuru
Secuiesc
Harghita 1,5
105 Cugir Alba 1,5
106 Curtea de Argeş Argeş 2,0
107 Curtici Arad 1,5
108 Darabani Botoşani 2,5
109 Dăbuleni Dolj 2,5
110 Dărmăneşti Bacău 2,0
111 Dej Cluj 1,5
112 Deta Timiş 1,5
113 DEVA Hunedoara 1,5
114 Dolhasca Suceava 2,5
115 Dorohoi Botoşani 2,5
116 Dragomireşti Maramureş 2,0
117 Drăgăşani Vâlcea 2,0
118 Drăgăneşti-Olt Olt 2,0
119
DROBETA
TURNU
SEVERIN
Mehedinţi 2,0
120 Dumbrăveni Sibiu 1,5
121 Eforie Nord Constanţa 1,5
Nr.
Localitate
urbană
Judeţ
s
k

[kN/m
2
]
122 Eforie Sud Constanţa 1,5
123 Făgăraş Braşov 1,5
124 Făget Timiş 1,5
125 Fălticeni Suceava 2,5
126 Făurei Brăila 2,5
127 Feteşti Ialomiţa 2,5
128 Fieni Dâmboviţa 2,0
129 Fierbinţi-Târg Ialomiţa 2,0
130 Filiaşi Dolj 2,0
131 Flămânzi Botoşani 2,5
132 FOCŞANI Vrancea 2,0
133 Fundulea Călăraşi 2,0
134 Frasin Suceava 2,0
135 GALAŢI Galaţi 2,5
136 Găeşti Dâmboviţa 2,0
137 Gătaia Timiş 1,5
138 Geoagiu Hunedoara 1,5
139 Gheorgheni Harghita 2,0
140 Gherla Cluj 1,5
141 Ghimbav Braşov 2,0
142 GIURGIU Giurgiu 2,5
143 Griviţa Ialomiţa 2,5
144 Gurahonţ Arad 1,5
145 Gura Humorului Suceava 2,0
146 Haţeg Hunedoara 2,0
147 Hârlău Iaşi 2,5
148 Hârşova Constanţa 2,5
149 Holod Bihor 1,5
150 Horezu Gorj 2,0
151 Huedin Cluj 1,5
152 Hunedoara Hunedoara 1,5
153 Huşi Vaslui 2,5
154 Ianca Brăila 2,5
155 IAŞI Iaşi 2,5
156 Iernut Mureş 1,5
157 Ineu Arad 1,5
158 Isaccea Tulcea 2,5
159 Însurăţei Brăila 2,5
160
Întorsura
Buzăului
Covasna 2,0
161 Jimbolia Timiş 1,5
162 Jibou Sălaj 1,5
163 Jurilovca Tulcea 2,0
164 Lehliu gară Călăraşi 2,0
165 Lipova Arad 1,5
166 Liteni Suceava 2,5
167 Livada Satu Mare 1,5
168 Luduş Mureş 1,5
169 Lugoj Timiş 1,5

30
Nr.
Localitate
urbană
Judeţ
s
k

[kN/m
2
]
170 Lupeni Hunedoara 2,0
171 Mangalia Constanţa 1,5
172 Marghita Bihor 1,5
173 Măcin Tulcea 2,5
174 Măgurele Ilfov 2,0
175 Mărăşeşti Vrancea 2,5
176 Medgidia Constanţa 1,5
177 Mediaş Sibiu 1,5
178
MIERCUREA
CIUC
Harghita 2,0
179
Miercurea
Nirajului
Mureş 1,5
180
Miercurea
Sibiului
Sibiu 1,5
181 Mihăileşti Giurgiu 2,0
182 Milisăuţi Suceava 2,5
183 Mizil Prahova 2,0
184 Moineşti Bacău 2,0
185 Moldova Nouă Caraş-Severin 2,0
186 Moneasa Arad 1,5
187 Moreni Dâmboviţa 2,0
188 Motru Gorj 2,0
189 Murgeni Vaslui 2,5
190 Nădlac Arad 1,5
191 Năsăud Bistriţa Năsăud 1,5
192 Năvodari Constanţa 1,5
193 Negreşti Vaslui 2,5
194 Negreşti Oaş Satu Mare 2,0
195 Negru Vodă Constanţa 1,5
196 Nehoiu Buzău 2,0
197 Novaci Gorj 2,0
198 Nucet Bihor 1,5
199 Ocna Mureş Alba 1,5
200 Ocna Sibiului Sibiu 1,5
201 Ocnele Mari Vâlcea 2,0
202 Odobeşti Vrancea 2,0
203
Odorheiul
Secuiesc
Harghita 1,5
204 Olteniţa Călăraşi 2,0
205 Oneşti Bacău 2,0
206 ORADEA Bihor 1,5
207 Oraviţa Caraş-Severin 1,5
208 Orăştie Hunedoara 1,5
209 Orşova Mehedinţi 2,0
210 Otopeni Ilfov 2,0
211 Oţelu Roşu Caraş-Severin 1,5
212 Ovidiu Constanţa 1,5
213 Panciu Vrancea 2,0
214 Pantelimon Ilfov 2,0
215 Paşcani Iaşi 2,5
Nr.
Localitate
urbană
Judeţ
s
k

[kN/m
2
]
216 Pătârlagele Buzău 2,0
217 Pâncota Arad 1,5
218 Pecica Arad 1,5
219 Petrila Hunedoara 2,0
220 Petroşani Hunedoara 2,0
221
PIATRA
NEAMŢ
Neamţ 2,0
222 Piatra olt Dolj 2,0
223 PITEŞTI Argeş 2,0
224 PLOIEŞTI Prahova 2,0
225 Plopeni Prahova 2,0
226 Podu Iloaiei Iaşi 2,5
227 Pogoanele Buzău 2,0
228
Popeşti
Leordeni
Ilfov 2,0
229 Potcoava Olt 2,0
230 Predeal Braşov 2,0
231 Pucioasa Dâmboviţa 2,0
232 Răcari Dâmboviţa 2,0
233 Rădăuţi Suceava 2,5
234 Răuseni Botoşani 2,5
235 Râmnicu Sărat Buzău 2,0
236
RÂMNICU
VÂLCEA
Vâlcea 2,0
237 Râşnov Braşov 2,0
238 Recaş Timiş 1,5
239 Reghin Mureş 1,5
240 Reşiţa Caraş-Severin 1,5
241 Roman Neamţ 2,5
242 Roşiori de Vede Teleorman 2,5
243 Rovinari Gorj 2,0
244 Roznov Neamţ 2,0
245 Rupea Braşov 1,5
246 Salcea Suceava 2,0
247 Salonta Bihor 1,5
248 Sântana Arad 1,5
249 Satu Mare Satu Mare 1,5
250 Săcele Braşov 2,0
251 Săcuieni Bihor 1,5
252 Sălişte Sibiu 1,5
253 Săliştea de Sus Maramureş 2,0
254 Sărmaşu Mureş 2,0
255 Săvârşin Arad 1,5
256 Săveni Botoşani 2,0
257 Sângeorz Băi Bistriţa Năsăud 2,0
258
Sângeorgiu de
Pădure
Mureş 1,5
259
Sânnicolau
Mare
Timiş 1,5
260 Scorniceşti Olt 2,0

31
Nr.
Localitate
urbană
Judeţ
s
k

[kN/m
2
]
261 Sebeş Alba 1,5
262 Sebiş Arad 1,5
263 Seini Maramureş 1,5
264 Segarcea Dolj 2,0
265
SF
GHEORGHE
Covasna 2,0
266 Sf. Gheorghe Tulcea 2,0
267 SIBIU Sibiu 1,5
268
Sighetul
Marmaţiei
Maramureş 2,0
269 Sighişoara Mureş 1,5
270 Simeria Hunedoara 1,5
271 Sinaia Prahova 2,0
272 Siret Suceava 2,5
273 SLATINA Olt 2,0
274 Slănic Moldova Bacău 2,0
275 Slănic Prahova Prahova 2,0
276 SLOBOZIA Ialomiţa 2,5
277 Solca Suceava 2,0
278 Sovata Mureş 1,5
279 Stei Bihor 1,5
280 Strehaia Mehedinţi 2,0
281 SUCEAVA Suceava 2,5
282 Sulina Tulcea 2,5
283
Şimleul
Silvaniei
Sălaj 1,5
284 Şomcuţa Mare Maramureş 1,5
285 Ştefăneşti Argeş 2,0
286 Ştefăneşti Botoşani 2,5
287 Tălmaciu Sibiu 1,5
288 Tăsnad Satu Mare 1,5
289
Tăuţii
Magherăuş
Maramureş 2,0
290 TÂRGOVIŞTE Dâmboviţa 2,0
291 Târgu Bujor Galaţi 2,0
292
Târgu
Cărbuneşti
Gorj 2,0
293 Târgu Frumos Iaşi 2,5
294 TÂRGU JIU Gorj 2,0
295 Târgu Lăpuş Maramureş 2,0
296
TÂRGU
MUREŞ
Mureş 1,5
297 Târgu Ocna Bacău 2,0
298 Târgu Neamţ Neamţ 2,0
Nr.
Localitate
urbană
Judeţ
s
k

[kN/m
2
]
299 Târgu Secuiesc Covasna 2,0
300 Târnăveni Mureş 1,5
301 Techirghiol Constanţa 1,5
302 Tecuci Galaţi 2,5
303 Teiuş Alba 1,5
304 Tismana Gorj 2,0
305 Titu Dâmboviţa 2,0
306 TIMIŞOARA Timiş 1,5
307 Topliţa Harghita 2,0
308 Topoloveni Argeş 2,0
309 Turceni Gorj 2,0
310 Turnu Măgurele Teleorman 2,5
311 TULCEA Tulcea 2,5
312 Turda Cluj 1,5
313 Tuşnad Harghita 2,0
314 Ţăndărei Ialomiţa 2,5
315 Ţicleni Gorj 2,0
316 Ulmeni Maramureş 1,5
317 Ungheni Mureş 1,5
318 Uricani Gorj 2,0
319 Urlaţi Prahova 2,0
320 Urziceni Ialomiţa 2,0
321 Valea lui Mihai Bihor 1,5
322 VASLUI Vaslui 2,0
323 Vaşcău Bihor 1,5
324 Vatra Dornei Suceava 2,0
325
Vălenii de
Munte
Prahova 2,0
326 Vânju Mare Mehedinţi 2,0
327 Vicovu de Sus Suceava 2,5
328 Victoria Braşov 1,5
329 Videle Teleorman 2,0
330 Vişeu de Sus Maramureş 2,0
331 Vlahiţa Harghita 2,0
332 Voluntari Ilfov 2,0
333 Vulcani Hunedoara 2,0
334 ZALĂU Sălaj 1,5
335 Zărneşti Braşov 2,0
336 Zimnicea Teleorman 2,5
337 Zlatna Alba 1,5


32

Anexa B (normativă) - Intervalul mediu de recurenţă al încărcării din
zăpadă pe sol

(1) Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol, s
k
, este definită cu 2% probabilitate
de depăşire într-un an (probabilitatea de nedepăşire într-un an este 98%) sau, echivalent, este
definită cu un interval mediu de recurenţă IMR=50 ani.
(2) Relaţia dintre intervalul mediu de recurenţă IMR=N ani şi probabilitatea de nedepăşire
într-un an, p este: N = 1/(1-p). În Tabelul B.1 este dată corespondenţa dintre IMR şi p pentru
valori uzuale.
Tabelul B.1
IMR
Intervalul mediu de
recurenţă, ani
p
Probabilitatea de
nedepăşire într-un an
50 0,98
75 0,9867
100 0,99

(3) Pentru un anumit amplasament, valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol
(avand probabilitatea de nedepăşire într-un an p = 0,98) în repartiţia Gumbel pentru maxime
este:
( )
1 1
593 , 2 1 V m s
k
⋅ + ⋅ = (B.1)
unde m
1
şi V
1
sunt respectiv media şi coeficientul de variaţie al maximelor anuale ale
încărcării din zăpadă pe sol în amplasamentul considerat.
(4) Coeficientul de variaţie al maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol pe teritoriul
României este, în general, în intervalul 0,35÷1,0.
(5) Valoarea încărcării din zăpadă pe sol având probabilitatea de nedepăşire p diferită de 0,98
se calculează în repartiţia Gumbel pentru maxime cu relaţia:

k
1
1
p
s
V 2,593 1
V
p
0,45 1
s
⋅ +

(
¸
(

¸

+ −
=
282 , 1
) ln ln(
(B.2)
unde
s
k
este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol (kN/m
2
), având o
probabilitate de nedepasire intr-un an p = 0,98 (interval mediu de recurenţă IMR=50 ani);
s
p
valoarea încărcării din zăpadă pe sol având o probabilitate de nedepăşire într-un an p;
V
1
coeficientul de variaţie al maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol.

33
Anexa C (informativă) - Greutatea specifică a zăpezii

(1) Greutatea specifică a zăpezii variază în timp. În general aceasta creşte cu durata de
existenţă (vârsta) a stratului de zăpadă şi depinde de poziţia geografică, clima şi altitudinea
amplasamentului.
(2) Cu excepţia cazurilor unde valori ale greutăţii specifice sunt indicate în Capitolele 1 ÷ 7,
pentru greutăţile specifice ale zăpezii pe sol se pot utiliza valorile orientative prezentate în
Tabelul C.1.
Tabelul C.1 - Greutatea specifică medie a zăpezii
Natura zăpezii Greutatea specifică a zăpezii [kN/m
3
]
Proaspătă 1,0
Aşezată (după câteva ore sau zile de la
ninsoare)
2,0
Veche (după câteva săptămâni sau luni de la
ninsoare)
2,5 până la 3,5
Umedă 4,0

(3) Pentru calculele de proiectare se poate evalua încărcarea din zăpadă pe sol considerând o
valoare a greutăţii specifice a zăpezii de 2 kN/m
3
.





34










COMENTARII ŞI RECOMANDĂRI DE PROIECTARE

ANEXĂ INFORMATIVĂ













35

Cuprins

Introducere .................................................................................................................... 36
C. 1. Elemente generale ................................................................................................ 36
C. 2. Situaţii de proiectare............................................................................................. 36
C.3 & C.A Încărcarea din zăpada pe sol....................................................................... 38
C.4 Încărcarea din zăpadă pe acoperiş.......................................................................... 41
C. 5. Coeficienţi de formă pentru incărcarea din zăpadă pe acoperiş........................... 44
C.5.1 Acoperişuri cu o singură pantă ................................................................................ 45
C.5.2 Acoperişuri cu două pante ....................................................................................... 46
C.5.3 Acoperişuri cu mai multe deschideri....................................................................... 47
C.5.4 Acoperişuri cilindrice............................................................................................... 51
C.5.5 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte.............................. 52
C.6 Efecte locale ........................................................................................................... 53
C.6.1 Aglomerarea de zăpadă pe acoperişuri cu obstacole.............................................. 53
C.6.2 Zăpada atârnată de marginea acoperişului .............................................................. 54
C.6.3 Încărcarea din zăpadă pe panouri de protecţie şi alte obstacole de pe acoperişuri . 56
C.7 Coeficienţi de formă pentru aglomerări excepţionale de zăpadă pe acoperiş........ 57
C.7.1 Acoperişuri cu mai multe deschideri....................................................................... 57
C.7.2 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte............................... 59
C.7.3 Încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu obstacole şi parapete.............................. 60
C.7.3.1 Acoperişuri cu obstacole (altele decât parapetele) .............................................. 60
C.7.3.2 Acoperişuri cu parapete ........................................................................................ 60
C.B Intervalul mediu de recurenţă al încărcării din zăpadă pe sol ............................... 61
C.C Greutatea specifică a zăpezii ................................................................................. 62
Bibliografie ................................................................................................................... 65

36
Introducere
Comentariile şi recomandările de proiectare se referă la aplicarea CR 1-1-3 “Cod de
proiectare. Acţiuni asupra construcţiilor. Acţiunea zăpezii” şi au ca obiectiv facilitarea
evaluării încărcărilor din zăpadă de către inginerii proiectanţi.
Documentul cuprinde comentarii şi recomandări asociate numai unor prevederi din
CR 1-1-3, cu exemplificări acolo unde este cazul.
Prevederile codului sunt armonizate cu standardul SR EN 1991-1-3, care reprezintă
versiunea în limba română a standardului european EN 1991-1-3, cu luarea în considerare a
informaţiei meteorologice din România privind maximele anuale ale încărcarilor din zăpadă
(înălţimi ale stratului de zapadă) înregistrate până în anul 2005.
Cercetarea în domeniul încărcărilor din zăpadă necesită studii suplimentare, mai ales
în ceea ce priveşte încărcarea din zăpadă pe acoperiş. Multitudinea de factori care
influenţează caracteristicile zăpezii şi modul de depunere al acesteia, variabilitatea
fenomenelor meteorologice, multitudinea de tipuri şi de materiale de acoperişuri, fac ca
cercetarea să fie complexă, iar rezultatele dificil de extrapolat. În privinţa încărcărilor din
zăpadă pe acoperiş, direcţia principală de cercetare pre-normativă la nivel internaţional (şi în
special la nivel European) este cea a studiilor probabiliste, ale căror rezultate trebuie să
conducă la definirea unor valori asociate unor probabilităţi anuale de nedepaşire sau,
respectiv, unor intervale medii de recurenţă [1].

C. 1. Elemente generale
Încărcarea din zăpadă este o acţiune variabilă, fixă şi statică, exprimată ca încărcare pe
metru pătrat de proiecţie orizontală a acoperişului. În cazurile de aglomerare excepţională a
zăpezii, încărcarea din zăpadă este acţiune accidentală.
Conform CR 0:
• O acţiune este variabilă atunci când variaţia în timp a intensităţii ei nu este nici
neglijabilă nici monotonă;
• O acţiune este fixă atunci când are o poziţie fixă şi o distribuţie fixă pe construcţie;
• O acţiune este statică atunci când nu induce acceleraţii construcţiei, deci nu induce
forţe de inerţie pe construcţie şi pe elementele sale componente;
• O acţiune accidentală este o acţiune de scurtă durată şi de intensitate semnificativă, cu
probabilitate redusă de apariţie pe o construcţie pe durata ei de viaţă (considerată
pentru proiectare).

C. 2. Situaţii de proiectare
Situaţiile de proiectare la acţiunea zăpezii sunt în concordanţă cu cele prevăzute în CR
0 şi reprezintă un set de condiţii fizice reprezentând situaţiile reale ce au loc într-un interval
de timp considerat, pentru care prin proiectare sunt create premisele ca stările limită relevante
să nu fie depăşite. Conform CR 0 situaţiile de proiectare sunt definite astfel:

37
• Situaţie persistentă de proiectare: situaţie de proiectare ce este relevantă pe un interval
de timp de acelaşi ordin cu durata vieţii construcţiei (condiţia normală de proiectare);
• Situaţie tranzitorie de proiectare: situaţie de proiectare care este relevantă pe o durată
de timp mai scurtă decât durata proiectată a vieţii construcţiei şi care are o
probabilitate mare de a se produce;
• Situaţie accidentală de proiectare: situaţie ce implică condiţii de expunere excepţională
a construcţiei la foc, explozii, impact, cedare locală, zăpadă.
Condiţiile excepţionale referitoare la zone cu căderi excepţionale de zăpadă pe sol
(caracterizate de o probabilitate foarte redusă de apariţie), aşa cum sunt definite în SR EN
1991-1-3, nu se iau în considerare pentru proiectarea construcţiilor pe teritoriul României
(climă temperată). Cu datele disponibile la nivel european în 1997, din peste 2600 de staţii
meteo considerate, au fost înregistrate căderi excepţionale de zăpadă la 159 de staţii [2]. În
viitor, în România, se impune efectuarea de studii aprofundate pe acest subiect, în condiţiile
utilizării unei baze de date meteorologice cât mai extinse.
Conform Capitolului 2 din cod, trebuie considerate următoarele două condiţii de
amplasament pentru proiectarea la acţiunea zăpezii:
(i) Condiţii normale, fără considerarea aglomerărilor excepţionale de zăpadă pe
acoperiş. Se consideră situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie şi se utilizează două tipuri de
distribuţie a încărcării din zăpadă: încărcarea din zăpadă neaglomerată şi încărcarea din zăpadă
aglomerată (cu prevederile de la alineatul 4.1(9), relaţia 4.1 şi Capitolul 5 din CR 1-1-3);
(ii) Condiţii excepţionale, cu considerarea aglomerărilor excepţionale de zăpadă pe
acoperiş. Se consideră două situaţii de proiectare:
- persistentă/tranzitorie cu utilizarea încărcării din zăpadă neaglomerată şi aglomerată
(fără cazurile din Capitolul 7), cu prevederile de la alineatul 4.1(9), relaţia 4.1 şi Capitolul 5
din CR 1-1-3, şi
- accidentală (în care zăpada este acţiunea accidentală) cu utilizarea încărcării din
aglomerarea excepţională de zăpadă (pentru cazurile din Capitolul 7), cu prevederile
alineatului 4.1(10) şi relaţia 4.2 din CR 1-1-3.
Pentru verificări locale se foloseşte situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie cu
prevederile din Capitolul 6 din CR 1-1-3.
În absenţa vântului sau în cazul unor viteze reduse ale vântului (<2m/s), depunerile de
zăpadă pe acoperişuri conduc, în general, la o depunere (zăpadă neaglomerată) şi acoperire
cvasiuniformă a acestora.
În cazul unor viteze ale vântului de peste 4÷5 m/s, zăpada poate fi spulberată şi
aglomerată în zonele adapostite ale acoperişului sau pe acoperişurile mai joase sau în spatele
obstacolelor. Pentru viteze ale vântului de 4÷7 m/s depunerile suplimentare de zăpadă sunt de
ordinul centimetrilor/zecilor de centimetri. Fenomenul devine important cantitativ în cazul
vitezelor de peste 7m/s, când depunerile suplimentare pot atinge 1,5-2,5m, funcţie de
rugozitatea suprafeţei zăpezii [3].

38
Aglomerarea de zăpadă este influenţată de mai mulţi factori: viteza vântului, durata de
timp cu vânt puternic, compoziţia suprafeţei zăpezii (dacă zăpada este umedă fulgii de zăpadă
sunt mai greu de ridicat, smuls şi deplasat de către vânt), dimensiunea fulgilor de zăpadă,
înălţimea stratului de zăpadă din care se face deplasarea zăpezii, expunerea (topografia şi
construcţiile înconjurătoare), temperatura şi umiditatea asociate vântului.

C.3 & C.A Încărcarea din zăpada pe sol

În practica internaţională se admite că încărcarea din zăpadă pe sol poate fi studiată
adoptând un interval de referinţă pentru culegerea datelor de un an, deoarece se consideră că
datele meteorologice anuale sunt independente statistic. Astfel, în analiza statistică se folosesc
valorile maxime anuale, care în cazul zăpezii reprezintă maxime asociate unei ierni. Deşi pe o
perioadă lungă de timp, în unele regiuni geografice se pot identifica anumite tendinţe în
evoluţia climatică, acestea nu se iau în considerare în practica actuală de stabilire a
încărcarilor din zăpadă pe sol.
Codul CR 1-1-3, armonizat cu standardul SR EN 1991-1-3, defineşte valoarea
caracteristică a încărcării din zăpada pe sol cu 2% probabilitate anuală de depăşire (interval
mediu de recurenţă IMR=50 ani), valoare care reprezintă un fractil superior al unei variabile
aleatoare ale cărei valori măsurate sunt maxime anuale.
Modalitatea de constituire a bazei de date utilizate pentru zonarea valorii caracteristice
a încărcării din zăpadă pe sol este considerată a fi una dintre cauzele cele mai importante care
conduc la incertitudinile asociate evaluării încărcărilor din zăpadă. Pe de o parte există
incertitudini asociate tehnicilor de măsurare a înălţimii stratului de zăpadă sau a încărcării din
zăpadă pe sol, în mod evident corelată cu evoluţia istorică a tehnicilor/procedurilor de
măsurare şi a calităţii instrumentelor utilizate. Pe de altă parte există şi incertitudini inerente
asociate erorilor umane. De asemenea, există incertitudini ale zonării datorate dispunerii
aleatorii şi neuniforme a staţiilor meteorologice pe ansamblul suprafeţei unei ţări şi pe diferite
regiuni geografice. Expunerea diferită a amplasamentelor în care se fac măsurătorile
influenţează depunerile de zăpadă şi, deci, şi valorile măsurate.
Incertitudinile asociate valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol într-un
amplasament sunt sporite şi de incertitudinile de modelare. Acestea sunt de două tipuri: (i)
incertitudini asociate trecerii de la înălţimea stratului de zăpadă la încărcarea echivalentă din
zăpadă şi (ii) incertitudini ale modelării probabiliste (repartiţia de probabilitate este doar un
model al realităţii studiate). Rezultatele obţinute prin utilizarea modelului de probabilitate ales
au o incertitudine sporită în cazul staţiilor meteorologice cu un număr redus de ani de
observaţie. Se recomandă utilizarea unui număr de 40÷50 de ani de observaţii pentru
determinarea valorii caracteristice cu interval mediu de recurenţă de 50 de ani. Este de
preferat o perioadă de observaţie de cel puţin 20 de ani. Mărimea bazei de date care este
diferită pentru fiecare staţie meteorologică (numărul de ani/ierni de înregistrări este diferit)
contribuie şi ea la nivelul incertitudinilor.

39
Pentru uniformitate, pentru toate staţiile meteorologice se alege aceeaşi relaţie de
trecere de la înălţimea (grosimea) stratului de zăpadă la încărcarea din zăpadă şi se alege
acelaşi model de repartiţie de probabilitate.
În final, harta de zonare a încărcării din zăpadă la sol se obţine pornind de la
interpolarea în programe de tip S.I.G. (Sisteme Informatice Geografice) a valorilor
caracteristice asociate amplasamentelor staţiilor meteorologice. Staţiile meteorologice au o
distribuţie geografică neuniformă şi numere diferite de ani de măsurători ale depunerilor de
zăpadă pe sol.
Harta de zonare a valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol din CR 1-1-3 a
fost elaborată pe baza analizei statistice şi a modelării probabiliste a valorilor extreme maxime
anuale ale încărcării din zăpadă pe sol observate la 122 staţii meteorologice pe teritoriul
României. Baza de date disponibilă constă în date meteorologice înregistrate de Institutul
Naţional de Meteorologie şi Hidrologie – INMH pentru perioada 1930-1989 şi Administraţia
Naţională de Meteorologie – ANM pentru perioada 1989-2005. Datele pentru încărcarea din
zăpadă pe sol disponibile la staţiile meteo din România acoperă perioade de timp cu valori
măsurate de la 10-13 ani (3 staţii recent instalate) până la 74 ani, media numărului de ani cu
valori măsurate fiind de 48 ani (ceea ce este satisfacător pentru evaluarea încărcării cu interval
mediu de recurenţă de 50 de ani).
Zonarea pe teritoriul României a valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol,
s
k
[kN/m
2
], definită cu 2% probabilitate de depăşire într-un an (corespunzând unui interval
mediu de recurenţă IMR=50 ani), s-a realizat luând în considerare următoarele:
(i) Valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol, calculate în repartiţia
Gumbel pentru maxime pentru fiecare staţie meteorologică;
(ii) Comparaţia dintre valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol şi valorile
maxime observate ale încărcării din zăpadă pe sol, în fiecare staţie meteorologică;
(iii) Analiza distribuţiei geografice pe teritoriul României a mediei maximelor anuale
ale încărcării din zăpadă pe sol, a maximelor încărcării din zăpadă pe toată durata de
observaţie şi a valorilor coeficientului de variaţie.
Repartiţia de valori extreme Gumbel pentru maxime este repartiţia de probabilitate
recomandată de EN 1991-1-3, deoarece în urma analizei datelor disponibile la nivel european
la momentul elaborării standardului (anul 2003), această repartiţie s-a dovedit a fi cea mai
potrivită pentru modelarea încărcării din zăpadă la cele mai multe dintre staţiile meteorologice
europene [4].
Repartiţia Gumbel este repartiţia care a modelat cel mai bine datele înregistrate în
Elveţia, Italia, Grecia, Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, Germania, Franţa şi Marea
Britanie, în timp ce în Danemarca a fost utilizată repartiţia Weibull, iar în Irlanda repartiţia
Pareto generalizată [4]. Studii realizate în Japonia [5], [6] au indicat repartiţiile Gumbel şi
Weibull ca oferind cele mai bune modelari pentru datele analizate. În SUA şi în unele studii din
Germania s-a folosit repartiţia lognormală. Studii din Rusia [7] recomandă de asemenea
repartiţia Gumbel.

40
Repartiţia Gumbel este recomandată şi deoarece seria de date statistice este compusă din
valori extreme maxime anuale, iar repartiţia Gumbel este o repartiţie de valori extreme.
Funcţia de repartiţie de tip Gumbel pentru maxime [8] este dată de relaţia:
F(s
sol
) =
) ( u
sol
s
e
e
− −

α
(C.3.1)
unde
- s
sol
este valoarea încărcării din zăpadă pe sol (kN/m
2
);
- u este modul repartiţiei; u = s
1
– 0.45 σ
1
(kN/m
2
);
- s
1
este media maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol (kN/m
2
);
- σ
1
este abaterea standard a maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol (kN/m
2
);
- α este parametru al dispersiei/împrăştierii datelor (kN/m
2
); α = 1.282/ σ
1
.
Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol, s
k
[kN/m
2
], este fractilul superior
din repartiţia Gumbel pentru maxime căruia îi este asociată o probabilitate anuală de
nedepăşire de 98% (2% probabilitate de depăşire într-un an).
Valoarea caracteristică a încărcării din zăpada pe sol, s
k
, în România, este indicată în
harta de zonare din Figura 3.1 din CR 1-1-3. Harta este valabilă pentru altitudini A ≤ 1000 m.
În Tabelul A.1 din CR 1-1-3 sunt indicate valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe
sol pentru 337 localitaţi urbane din România. Pentru altitudini 1000m < A ≤ 1500m
determinarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol se face cu relaţiile (3.1) şi
(3.2) din cod, relaţii liniare funcţie de altitudine. Exemple de valori pentru diferite altitudini
între 1000m şi 1500m sunt indicate în Tabelul C3.1.

Tabelul C3.1 Exemple de valori caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol pentru
amplasamente cu altitudini 1000m < A ≤ 1500m

s
k
(1000m < A ≤ 1500m), kN/m
2

Zona
Altitudinea A, m s
k
(A≤1000m)=1,5 kN/m
2
s
k
(A≤1000m)=2,0 kN/m
2

1000 1,5 2,0
1100 2,3 2,7
1200 3,0 3,4
1300 3,8 4,1
1400 4,5 4,8
1500 5,3 5,5
Analiza datelor europene [3], [4] a evidenţiat existenţa unor proceduri diferite de
obţinere a datelor (măsuratori pentru grosimea stratului de zăpadă, pentru echivalentul în apă
al încărcării, măsurători directe ale încărcării) şi a atras atenţia asupra necorelării la frontiere a
hărţilor de zonare din ţările europene.
În cadrul elaborării hărţii de zonare a valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe
sol din cod nu a fost posibilă o analiză de compatibilizare cu hărţile de zonare din ţările
învecinate.
La fel ca în cazul tuturor hărţilor de hazard natural, harta de zonare a valorii
caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol trebuie constant re-evaluată pe măsura acumulării
mai multor date meteorologice (mai mulţi ani de observaţie, mai multe staţii meteo, etc.).

41
C.4 Încărcarea din zăpadă pe acoperiş
În general, în codurile şi standardele naţionale şi internaţionale, încărcarea din zăpadă
pe acoperiş este evaluată prin multiplicarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol
cu “coeficienţi de formă” (care ţin cont de o parte dintre fenomenele care influenţează
depunerea de zăpadă pe acoperiş), cu coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament
şi cu coeficientul termic. În unele cazuri, aşa cum este şi în CR 1-1-3, suplimentar, se
multiplică şi cu factorul de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii.
Aplicarea factorului de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii se recomandă a fi
luată în considerare în mod specific, după caz, şi pentru acoperişuri cu forme neuzuale,
acoperişuri de mari deschideri şi acoperişuri pentru care raportul dintre încărcarea permanentă
şi încărcarea din zăpadă este redus. Factorul de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii
nu se aplică în cazul încărcării din zăpadă utilizată la evaluarea masei construcţiei pentru
calculul forţei seismice de proiectare în P100-1.
Distribuţiile zăpezii pe acoperiş din CR 1-1-3 sunt valabile în cazul depunerii naturale
a zăpezii pe acoperiş. Dacă se anticipează înlăturarea sau redistribuirea artificială a zăpezii de
pe acoperiş, acesta trebuie proiectat cu distribuţii ale încărcării din zăpadă specifice situaţiilor
anticipate şi stabilite cu acordul beneficiarului şi al autorităţilor competente.
Există încă relativ puţine date din măsurători privind încărcarea din zăpadă pe
acoperiş, iar procedurile de măsurare nu sunt standardizate. În plus, există şi multiple
dificultăţi practice de realizare a măsurătorilor. De aceea incertitudinile asociate încărcării din
zăpadă pe acoperiş sunt mai mari decât incertitudinile asociate încărcării din zăpadă pe sol.
Trebuie subliniată şi existenţa unui număr foarte mare de tipuri diferite de acoperişuri.
Normele şi codurile încearcă să grupeze şi să standardizeze tipurile de acoperişuri, dar în mod
evident este imposibil să fie considerate toate configuraţiile posibile pentru acestea.
De asemenea, codurile propun relaţii simple pentru calculul încărcării din zăpadă pe
acoperiş, neputând propune pentru proiectarea curentă modelări complexe care să ţină seama
direct şi explicit de toate tipurile de acoperişuri (formă, material, etc.) şi de toţi factorii care
influenţează depunerea de zăpadă pe acesta.
Calculul încărcării din zăpadă pe acoperiş ţine seama de faptul că zăpada se poate
distribui în diferite moduri, cu influenţe datorate mai multor factori. Cei mai importanţi factori
sunt prezentaţi în cele ce urmează.
• Forma acoperişului
Acest factor este luat în considerare în calculul încărcării prin intermediul
coeficientului de formă µ (al încărcării din zăpadă pe acoperiş). În Capitolul 5 al CR-1-1-3
sunt prezentate distribuţii şi valori ale coeficientului de formă pentru diferite tipuri de
acoperiş.
• Condiţiile meteorologice locale
Condiţiile meteorologice locale se referă în special la caracteristicile vântului,
variaţiile de temperatură, nivelul aşteptat de precipitaţii (ploi sau ninsori). Influenţa deosebit
de complexă a vântului este luată în considerare în prevederile codului astfel:

42
- vântul poate spori grosimea depunerilor de zăpadă în zonele protejate de pe acoperiş
şi poate diminua grosimea depunerilor de zăpadă în zonele expuse; aceste distribuţii
neregulate ale zăpezii sunt considerate în calcul prin distribuţiile coeficienţilor de formă
pentru încărcările din zăpadă aglomerată din Capitolul 5 şi prin prevederile speciale privind
aglomerarea de zăpadă pe acoperişuri cu obstacole şi parapete (Capitolele 6.3 şi 7.3);
- prin intermediul coeficientului de expunere al construcţiei în amplasament C
e
(Capitolul 4.1), care caracterizează efectul de ansamblu al vântului asupra depunerii de
zăpada pe construcţie în funcţie de topografia terenului înconjurator şi de mediul natural
şi/sau construit din vecinătatea construcţiei.
• Vecinătatea altor clădiri
Vecinătatea altor clădiri este luată în considerare în cod prin: (i) intermediul
coeficientului de expunere al construcţiei în amplasament C
e
şi prin (ii) acumulările de zăpadă
care pot apărea pe construcţie în cazul vecinătăţii unei clădiri mai înalte (Capitolul 7.2).
• Terenul din jurul clădirii
Spulberarea şi aglomerarea zăpezii datorită acţiunii vântului sunt influenţate de
topografia terenului din jurul construcţiei. În CR 1-1-3 acest factor de influenţă asupra
depunerii de zăpadă pe acoperiş este considerat tot prin intermediul coeficientului de
expunere al construcţiei în amplasament C
e
(Capitolul 4.1).
În cazul expunerii „Complete”, zăpada poate fi spulberată în toate direcţiile din jurul
clădirii, pe zone de teren plat lipsit de adăpostire sau cu adăpostire redusă datorată terenului,
copacilor sau construcţiilor mai înalte (exemplu în Figura C.4.1).


Figura C.4.1 Exemplu de expunere „completă”
În cazul expunerii „Normale”, topografia terenului şi prezenţa altor construcţii sau a
copacilor nu permit o spulberare semnificativă a zăpezii de către vânt (exemplu în Figura
C.4.2).

43

Figura C.4.2 Exemplu de expunere „normală”
În cazul expunerii „Reduse”, construcţia este situată mai jos decât terenul înconjurător
sau este înconjurată de copaci înalţi şi/sau construcţii mai înalte (exemplu in Figura C.4.3).

Figura C.4.3 Exemplu de expunere „redusă”

• Caracteristicile termice ale acoperişului şi cantitatea de căldură generată sub
acoperiş
Aceşti factori de influenţă asupra depunerii de zăpadă pe acoperiş sunt luaţi în
considerare în cod prin intermediul coeficientului termic C
t
care poate reduce încărcarea din
zăpadă pe acoperiş atunci când transferul termic ridicat prin acoperiş conduce la topirea
zăpezii (exemplu în Figura C.4.4). În aceste cazuri, valoarea coeficientului termic se
determină prin studii speciale şi este aprobată de autoritatea competentă. În lipsa unor studii
speciale, cu acordul autorităţii competente, se pot lua în considerare prevederile ISO 4355,
care stabilesc valori ale coeficientului termic în funcţie de conductivitatea termică a
acoperişului, de temperatura cea mai scăzută anticipată în interiorul construcţiei şi de
încărcarea din zăpadă pe sol. În toate celelalte cazuri coeficientul termic are valoarea C
t
= 1,0.

44

Figura C.4.4 Topirea zăpezii în cazul acoperişurilor „calde”

• Rugozitatea suprafeţei acoperişului
Rugozitatea acoperişului influenţează alunecarea zăpezii pe acoperiş. Rugozitatea
acoperişurilor nu este uniformă şi de aceea este dificil de evaluat efectul acesteia asupra
alunecării zăpezii. De exemplu, în unele zone de acoperiş pot exista elemente constructive de
mici dimensiuni care împiedică alunecarea naturală a zăpezii (altele decât parapetele pentru
care există prevederi explicite în cod). Uneori, sub stratul de zăpadă pot exista zone cu gheaţă
sau zăpadă îngheţată care favorizează alunecarea zăpezii. Astfel de situaţii speciale nu sunt
luate în considerare în prevederile codului. In cod se consideră că zăpada alunecă în totalitate
de pe acoperiş (atunci când nu există obstacole sau parapete) în cazul unui unghi al
acoperişului de peste 60° şi de aceea coeficienţii de formă sunt zero pentru aceste porţiuni ale
acoperişurilor.

C. 5. Coeficienţi de formă pentru incărcarea din zăpadă pe acoperiş

În Capitolul 5 din CR 1-1-3 sunt indicaţi coeficienţi de formă pentru încărcarea din
zapadă pe acoperiş pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie (cazurile în care zăpada
este neaglomerată şi aglomerată).
În situaţia de proiectare în care zăpada este considerată a fi acţiune accidentală (cazul
aglomerărilor excepţionale de zăpadă) se folosesc prevederile din Capitolul 7.
Codurile/reglementările actuale nu pot ţine cont în calcul, în mod explicit, de toţi
factorii care influenţează încărcarea din zăpadă pe acoperiş şi de efectul acestora.
Valorile coeficienţilor de formă din standardul european EN 1991-1-3 au fost calibrate
pe baza analizei rezultatelor unor studii experimentale, atât în amplasament (in-situ) cât şi în
tunel aerodonamic şi în urma analizei comparative a coeficienţilor de formă din prescripţiile
din diferite ţări [2]. Rezulatele măsurătorilor in-situ din SUA, Canada, Norvegia şi Anglia au
fost completate cu rezultatele unei campanii speciale de măsurători efectuată în Europa [3],
pentru studiul depunerilor de zăpadă pe acoperişuri (iarna 1998/1999). Măsurătorile au fost
foarte detaliate, atât în ceea ce priveşte parametrii meteorologici de interes (viteza vântului,

45
direcţia vântului, temperatura aerului, umiditatea aerului, radiaţia solară, regimul de
precipitaţii, etc.), cât şi în ceea ce priveşte tipurile de acoperiş (formă, dimensiuni, înclinaţii,
rugozitatea suprafeţei, transferul de căldură dinspre interiorul clădirii, izolaţia acoperişului,
etc.), altitudinea, expunerea (la vânt, la soare), depunerea de zăpadă pe acoperiş în diferite
puncte, etc. În Anglia au fost realizate măsurători pe 25 de tipuri de acoperişuri în 18
amplasamente diferite, la altitudini de la 5m la 656m. În Alpii Italieni au fost realizate
măsuratori pe 13 acoperişuri în 7 amplasamente diferite, la altitudini de la 88m la 1340m, iar
în Munţii Dolomiţi pe acoperişuri în încă 5 amplasamente. În Germania au fost realizate
măsuratori pe 3 acoperişuri în 2 amplasamente diferite, la altitudini de 141m şi 880m, iar în
Elveţia pe 35 de acoperişuri în 8 amplasamente diferite, la altitudini de la 570m la 1628m. În
total s-au realizat măsurători pe 81 de acoperişuri [3]. Aceste informaţii din măsurători in-situ
au fost completate cu rezultate din laboratorul de încercări „Tunelul climatic Jules Verne” al
Centre Scientifique et Technique du Bâtiment (CSTB), Nantes. Testele în laborator au urmărit
simularea depunerii de zăpadă pe acoperiş în condiţii cu şi fără vânt (cu diferite viteze), la
diferite temperaturi şi umidităţi, cu machete de diferite dimensiuni, cu diferite tipuri de
acoperişuri.
Toate rezultatele măsurătorilor au fost procesate statistic şi modelate probabilist [3].
Prevederile din CR 1-1-3 sunt pentru forme şi tipuri curente/uzuale de acoperişuri.
Pentru formele care nu sunt incluse în cod se recomandă consultarea instituţiilor de
specialitate, realizarea de teste în laborator sau preluarea coeficienţilor de formă din alte
prescripţii de specialitate, cu acordul autorităţilor competente.
În cele ce urmează sunt prezentate comentarii şi imagini reprezentative pentru tipurile
de acoperişuri şi diferitele distribuţii ale încărcării din zăpadă incluse în CR 1-1-3, insoţite de
exemplificări numerice.

C.5.1 Acoperişuri cu o singură pantă

Valorile coeficientului de formă µ
1
ţin cont de alunecarea zăpezii de pe acoperiş în
cazul unui acoperiş cu unghi mare (peste 30°).
Conform CR 1-1-3, pentru un acoperiş cu o pantă, în condiţii normale de expunere
(C
e
=1,0), fară a lua în calcul topirea zăpezii (C
t
=1,0), pentru cele trei zone de valori
caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol s
k
, valorile încărcării din zăpadă pe acoperiş sunt
indicate în Tabelul C.5.1 şi în Figura C.5.1 pentru diferite unghiuri ale acoperişului.
Pentru acoperişurile cu o singură pantă, în cazul în care zăpada nu este impiedicată să
alunece de pe acoperiş, se ia în considerare o singură distribuţie a zăpezii pe acoperiş, fără a se
face diferenţa între zăpada neaglomerată şi aglomerată.
Coeficientul µ
1
se calculează cu relaţiile din Tabelul 5.1 din CR 1-1-3.


46
Tabelul C.5.1 Valori ale încărcării din zăpadă pe un acoperiş cu o pantă, pentru diferite
unghiuri ale acoperişului, în condiţii normale de expunere (C
e
=1,0) şi fără topirea zăpezii
(C
t
=1,0), în cazul în care zăpada nu este impiedicată să alunece de pe acoperiş
s [kN/m
2
] Unghiul
acoperişului,
α
0

µ
1
s
k
=1.5
[kN/m
2
]
s
k
=2
[kN/m
2
]
s
k
=2.5
[kN/m
2
]
0 0,8 1,2 1,6 2,0
5 0,8 1,2 1,6 2,0
10 0,8 1,2 1,6 2,0
15 0,8 1,2 1,6 2,0
20 0,8 1,2 1,6 2,0
25 0,8 1,2 1,6 2,0
30 0,8 1,2 1,6 2,0
35 0,7 1,0 1,3 1,7
40 0,5 0,8 1,1 1,3
45 0,4 0,6 0,8 1,0
50 0,3 0,4 0,5 0,7
55 0,1 0,2 0,3 0,3
60 0,0 0,0 0,0 0,0
0
0.5
1
1.5
2
2.5
0 10 20 30 40 50 60 70
Unghiul acoperisului, α
I
n
c
a
r
c
a
r
e
a

d
i
n

z
a
p
a
d
a

p
e

a
c
o
p
e
r
i
s
,

s

[
k
N
/
m
2
]
pt.zona cu
sk=1.5kN/m2
pt.zona cu
sk=2.0kN/m2
pt.zona cu
sk=2.5kN/m2

Figura C.5.1 Valori ale încărcării din zăpadă pe un acoperiş cu o pantă, pentru diferite
unghiuri ale acoperişului, în condiţii normale de expunere şi fără topirea zăpezii, în cazul în
care zăpada nu este impiedicată să alunece de pe acoperiş

C.5.2 Acoperişuri cu două pante
Spre exemplificare, conform CR 1-1-3, în Figura C.5.2 sunt prezentate cele 3 cazuri de
distribuţie a încărcării din zăpadă pe un acoperiş cu două pante, în condiţii normale de expunere
(C
e
=1,0), fară topirea zăpezii (C
t
= 1,0), pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să
alunece de pe acoperiş, unghiurile acoperişului sunt α
1
=40° şi α
2
=10°, iar clădirea este
amplasată în zona cu s
k
=2 kN/m
2
.







47









Figura C.5.2 Exemplu de încărcare din zăpadă pe un acoperiş cu două pante, s [kN/m
2
]


Valorile încărcării din zăpadă pe acoperiş, s [kN/m
2
], se determină astfel:
Cazul (i), zăpadă neaglomerată:
µ
1

1
=40°) = 0,8 (60 - α)/30 = 0,8 (60 - 40)/30 = 0,53
µ
1

2
=10°) = 0,8
s(α
1
=40°) = µ
1

1
=40°) C
e
C
t
s
k
= 0,53 ·1·1· 2 = 1,06 kN/m
2

s(α
2
=10°) = µ
1

2
=10°) C
e
C
t
s
k
= 0,8 ·1·1· 2 = 1,60 kN/m
2
Cazul (ii), zăpadă aglomerată:
0,5µ
1

1
=40°) = 0,5 · 0,53 = 0,265
µ
1

2
=10°) = 0,8
s(α
1
=40°) = 0,5µ
1

1
=40°) C
e
C
t
s
k
= 0,265 ·1·1· 2 = 0,53 kN/m
2

s(α
2
=10°) = µ
1

2
=10°) C
e
C
t
s
k
= 0,8 ·1·1· 2 = 1,60 kN/m
2

Cazul (iii), zăpadă aglomerată:
µ
1

1
=40°) = 0,53
0,5µ
1

2
=10°) = 0,5 · 0,8 = 0,4
s(α
1
=40°) = µ
1

1
=40°) C
e
C
t
s
k
= 0,53 ·1·1· 2 = 1,06 kN/m
2

s(α
2
=10°) = 0,5µ
1

2
=10°) C
e
C
t
s
k
= 0,4 ·1·1· 2 = 0,80 kN/m
2
.

În Figura C.5.3 este prezentat un exemplu real de încărcare din zăpadă neaglomerată,
iar în Figura C.5.4 de încărcare din zăpadă aglomerată, pe acoperişuri cu două pante.
α
1
=40° α
2
=10°
1,06 0,80 kN/m
2

0,53

1,60 kN/m
2

1,06

1,60 kN/m
2

Cazul (i)

Cazul (ii)

Cazul (iii)

48

Figura C.5.3 Incărcarea din zăpadă neaglomerată pe un acoperiş cu două pante [2]

Figura C.5.4 Incărcarea din zăpadă aglomerată pe un acoperiş cu două pante

C.5.3 Acoperişuri cu mai multe deschideri
În Figura C.5.5 este prezentat un exemplu real de încărcare din zăpadă neaglomerată.

Figura C.5.5 Încărcarea din zăpadă neaglomerată pe un acoperiş cu mai multe deschideri

49
În Figura C.5.6 de încărcare din zăpadă aglomerată, pe acoperişuri cu mai multe deschideri.

Figura C 5.6 Încărcarea din zăpadă aglomerată pe un acoperiş cu mai multe deschideri, test
în tunelul aerodinamic [2]
Spre exemplificare, conform CR 1-1-3, în Figura C.5.7 sunt prezentate cele 2 cazuri de
distribuţie a încărcării din zăpadă pe un acoperiş cu mai multe deschideri, în condiţii normale de
expunere (C
e
=1,0), fără topirea zăpezii (C
t
=1,0), pentru situaţiile în care zăpada nu este
împiedicată să alunece de pe acoperiş, unghiurile acoperişului sunt α
1
=40° şi α
2
=10°, iar
clădirea este amplasată în zona cu s
k
=2 kN/m
2
.











Figura C.5.7 Exemplu de încărcare din zăpadă pe un acoperiş cu mai multe deschideri,
s [kN/m
2
]

Valorile încărcării din zăpadă pe acoperiş se determină astfel:
Cazul (i), zăpadă neaglomerată:
µ
1

1
=40°) = 0,8 (60 - α)/30 = 0,8 (60 - 40)/30 = 0,53
µ
1

2
=10°) = 0,8
s(α
1
=40°) = µ
1

1
=40°) C
e
C
t
s
k
= 0,53 ·1·1· 2 = 1,06 kN/m
2

s(α
2
=10°) = µ
1

2
=10°) C
e
C
t
s
k
= 0,8 ·1·1· 2 = 1,60 kN/m
2

α
1
=40° α
2
=10°

1,60 kN/m
2

1,06

1,60 kN/m
2

Cazul (i)



Cazul (ii)

α
1
=40° α
2
=10°
1,06

1,60 kN/m
2

1,06
2,93
kN/m
2


50
Cazul (ii), zăpadă aglomerată:
µ
1

1
=40°) = 0,53 si µ
1

2
=10°) = 0,8
µ
2
( ° =
° + °
=
+
= 25
2
10 40
2
2 1
α α
α ) = 1,47
s(α
1
=40°) = 1,06 kN/m
2
si s(α
2
=10°) = 1,60 kN/m
2

s
maxim
(α =25°) = µ
2
(α =25°) C
e
C
t
s
k
= 1,47 ·1·1· 2 = 2,93 kN/m
2
.
Conform CR 1-1-3, pentru un acoperiş cu mai multe deschideri, în condiţii normale de
expunere (C
e
=1,0), fără a lua în calcul topirea zăpezii (C
t
= 1,0), pentru cele trei zone de
valori caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol s
k
, valorile încărcării maxime din zăpadă
aglomerată (în zona doliilor) pe acoperiş sunt indicate în Tabelul C.5.2 şi în Figura C.5.8
pentru diferite valori ale unghiului mediu
2
2 1
α α
α
+
= .

Tabelul C.5.2 Valori ale încărcării maxime din zăpadă aglomerată pe acoperiş (în zona
doliilor) pentru diferite unghiuri medii, în condiţii normale de expunere şi fără topirea zăpezii
s [kN/m
2
]
Unghiul
mediu, α
µ
2
s
k
=1.5
[kN/m
2
]
s
k
=2
[kN/m
2
]
s
k
=2.5
[kN/m
2
]
5 0,9 1,4 1,9 2,3
10 1,1 1,6 2,1 2,7
15 1,2 1,8 2,4 3,0
20 1,3 2,0 2,7 3,3
25 1,5 2,2 2,9 3,7
30 1,6 2,4 3,2 4,0
35 1,6 2,4 3,2 4,0
40 1,6 2,4 3,2 4,0
45 1,6 2,4 3,2 4,0
50 1,6 2,4 3,2 4,0
55 1,6 2,4 3,2 4,0
60 1,6 2,4 3,2 4,0
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
4
4.5
0 10 20 30 40 50 60
Unghiul mediu
I
n
c
a
r
c
a
r
e
a

m
a
x
i
m
a

d
i
n

d
i
n

z
a
p
a
d
a

a
g
l
o
m
e
r
a
t
a

p
e

a
c
o
p
e
r
i
s

(
i
n

z
o
n
a

d
o
l
i
i
l
o
r
)
,

s

[
k
N
/
m
2
]
pt.zona cu
sk=1.5kN/m2
pt.zona cu
sk=2.0kN/m2
pt.zona cu
sk=2.5kN/m2

Figura C.5.8 Valori ale încărcării maxime din zăpadă aglomerată pe acoperiş (în zona doliilor)
pentru diferite unghiuri medii α , în condiţii normale de expunere şi fără topirea zăpezii

51
C.5.4 Acoperişuri cilindrice
Spre exemplificare, conform CR 1-1-3, în Figura C.5.9 sunt prezentate cele 2 cazuri de
distribuţie a încărcării din zăpadă pe un acoperiş cilindric, în condiţii normale de expunere
(C
e
=1,0), fără topirea zăpezii (C
t
= 1,0), pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să
alunece de pe acoperiş, clădirea fiind amplasată în zona cu s
k
=2 kN/m
2
. Raportul h/b = 0,2.










Figura C.5.9 Exemplu de încărcare din zăpadă pe un acoperiş cilindric, s [kN/m
2
]
Încărcarea din zăpadă pe acoperişurile cilindrice acţionează pe o lungime l
s
, aceasta
corespunzând zonei de acoperiş pentru care unghiul β dintre orizontală şi tangenta la curba
directoare a acoperişului β ≤ 60
0
. Lungimea l
s
pe care se consideră încărcare din zăpadă este
împărţită în două jumătăţi egale, pe fiecare jumătate acţionând o încărcare triunghiulară având
valoarea maximă 0,5µ
3
(pentru jumătatea din stânga a lui l
s
) şi, respectiv, µ
3
(pentru jumătatea
din dreapta a lui l
s
). Lungimea l
s
pe care se consideră încărcarea din zăpadă este lungimea
corzii orizontale a cercului de rază r al acoperişului care corespunde unui unghi la centru de
120
0
şi se calculează cu relaţia: l
s
= r · 3 . Dacă l
s
> b, atunci pentru calcul l
s
= b. Când β >
60
0
se consideră că zăpada cade de pe acoperiş (în absenţa elementelor care să împiedice
alunecarea). Valorile încărcării din zăpadă pe acoperiş se determină astfel:
Cazul (i), zăpadă neaglomerată:
µ = 0,8 pe toată lungimea l
s

s = µ C
e
C
t
s
k
= 0,8 ·1·1· 2 = 1,6 kN/m
2

Cazul (ii), zăpadă aglomerată:
µ
3
= 0,2 + 10 h/b 0,2 ≤µ
3
≤ 2 pentru β ≤ 60
0

µ
3
= 0,2 + 10 · 0,2 = 2,2 şi trebuie limitat la µ
3
≤ 2, deci µ
3
= 2.
0,5µ
3
= 0,5 · 2 = 1
s
max
(jumătatea din stânga a l
s
) = 0,5µ
3
C
e
C
t
s
k
= 1 ·1·1· 2 = 2 kN/m
2

s
max
(jumătatea din dreapta a l
s
) = µ
3
C
e
C
t
s
k
= 2 ·1·1· 2 = 4 kN/m
2
.
b
h
l
s
1,6 kN/m
2

l
s
/4 l
s
/4 l
s
/4 l
s
/4
4,0 2,0kN/m
2

Cazul (i)

Cazul (ii)

52
C.5.5 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte
În Figura C.5.10 sunt prezentate exemple de depunere de zăpadă aglomerată pe
acoperişuri adiacente construcţiilor mai înalte.

Figura C.5.10 Exemple de încărcare din zăpadă aglomerată pe acoperişuri adiacente
construcţiilor mai înalte
Spre exemplificare, conform CR 1-1-3, în Figura C.5.11 sunt prezentate cele 2 cazuri
de distribuţie a încărcării din zăpadă pe un acoperiş adiacent unei construcţii mai înalte, în
condiţii normale de expunere (C
e
=1,0), fără topirea zăpezii (C
t
=1,0), pentru situaţiile în care
zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş, clădirea fiind amplasată în zona cu
s
k
=2 kN/m
2
. În Figura C.5.11 unghiul acoperişului mai înalt este α = 25
0
, iar b
1
= 10m,
b
2
= 12m, h = 5m.

Figura C.5.11 Exemplu de încărcare din zăpadă pe un acoperiş adiacent, s [kN/m
2
]
Valorile încărcării din zăpadă pe acoperiş se determină astfel:
Cazul (i), zăpadă neaglomerată:
µ
1
= 0,8 s
neaglomerată
= µ
1
C
e
C
t
s
k
= 0,8 ·1·1· 2 = 1,6 kN/m
2

b
1
=10m b
2
=12m
1,6 kN/m
2

1,6 kN/m
2

h=5m
0,8
4,4
5,2 kN/m
2

l
s
=10m
α=25
0


53
Cazul (ii), zăpadă aglomerată:
µ
1
= 0,8 s
neaglomerată
= µ
1
C
e
C
t
s
k
= 0,8 ·1·1· 2 = 1,6 kN/m
2


µ
2
= µ
s
+ µ
w.


µ
s
este coeficientul de formă pentru încărcarea datorată alunecării zăpezii de pe
acoperişul mai înalt adiacent; pentru α > 15
0
valoarea lui µ
s
este 50% din valoarea maximă a
coeficientului de formă corespunzător acoperişului mai înalt adiacent. Deci pentru exemplul
considerat:
µ
s
= 0,5 · µ
1
(α = 25
0
) =0,5 · 0,8 = 0,4.
µ
w
este coeficientul de formă pentru încărcarea datorată spulberării zăpezii de către
vânt.
µ
w
= (b
1
+ b
2
)/2h ≤ γ h /s
k
cu condiţia 0,8 ≤ µ
w
≤ 4,0
unde γ este greutatea specifică a zăpezii care se consideră egală cu 2 kN/m
3
.
µ
w
= (10 + 12)/(2·5) = 2,2 < 4,0 < γ h /s
k
= 2·5/2=5,0.
Deci µ
2
= µ
s
+ µ
w
= 0,4 + 2,2 = 2,6.
s
aglomerată, max
= µ
2
C
e
C
t
s
k
= 2,6 ·1·1· 2 = 5,2 kN/m
2
.

Lungimea zonei de aglomerare a zăpezii pe acoperişul orizontal situat mai jos este
l
s
= 2 h = 2·5= 10m (≤ 15 m).
În cazul în care b
2
< l
s
, coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă aglomerată la
marginea (spre exterior) acoperişului orizontal situat mai jos µ
i
se calculează prin interpolarea
între valorile lui µ
1
şi µ
2
, în conformitate cu Figura 5.7b din CR 1-1-3:
1
1 2 2
2
) (
µ
µ µ
µ +

− ⋅
=
h
b
i
.

C.6 Efecte locale
C.6.1 Aglomerarea de zăpadă pe acoperişuri cu obstacole

Pe acoperişurile cu obstacole este posibilă aglomerarea zăpezii în zonele de adăpostire
aerodinamică la vânt. Spre exemplificare, conform CR 1-1-3, pentru acoperişuri
cvasiorizontale, încărcarea din zăpadă în cazul aglomerărilor de zăpadă datorate obstacolelor
este cea din Figura C.6.1. Un acoperiş este considerat a fi cvasiorizontal dacă are o pantă mai
mică de 5% (un unghi mai mic de 3°). În exemplul considerat, pentru condiţii normale de
expunere (C
e
=1,0) şi fără topirea zăpezii (C
t
= 1,0), înălţimea obstacolului este h = 1,2 m, iar
clădirea este amplasată în zona cu s
k
=2 kN/m
2
.

54

Figura C.6.1 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri
cvasiorizontale cu obstacole
Valorile coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişurile
cvasiorizontale cu obstacole sunt:
µ
1
= 0,8
µ
2
= γ h / s
k
respectând condiţia 0,8 ≤ µ
2
≤ 2,0.

Greutatea specifică a zăpezii γ se consideră ca fiind 2 kN/m
3
.
In exemplul considerat µ
2
= 2·1,2 / 2 = 1,2.
Valorile care caracterizează încărcarea din zăpadă aglomerată în vecinătatea
obstacolului sunt:
s = µ
1
C
e
C
t
s
k
= 0,8 ·1·1· 2 = 1,6 kN/m
2
şi
s
max
= µ
1
C
e
C
t
s
k
= 1,2 ·1·1· 2 = 2,4 kN/m
2
.
Lungimea zonei de aglomerare a zăpezii pe acoperiş este l
s
= 2 h = 2 · 1,2 = 2,4m < 5
m, deci trebuie considerată l
s
= 5 m, deoarece conform CR 1-3-3, 5m ≤ l
s
≤ 15m.
C.6.2 Zăpada atârnată de marginea acoperişului
La altitudini mai mari de 800m, la proiectarea zonelor de acoperiş ieşite în consolă,
Figura C.6.2, trebuie să se considere pe lângă încărcarea din zăpadă corespunzătoare acestor
zone şi încărcarea dată de zăpada atârnată de marginea acoperişului.
Forţa de atracţie gravitaţională care se exercită asupra zăpezii atârnate la marginea
acoperişului trebuie să fie echilibrată de forţa de frecare din zăpadă dezvoltată pe înălţimea
stratului de zăpadă, aceasta fiind situaţia limită înainte ca zăpada atârnată să se rupă şi să cadă
de pe acoperiş.
Încărcarea din zăpada atârnată de marginea acoperişului s
e
[kN/m], se consideră ca
acţionând la marginea acoperişului, distribuită de-a lungul acestuia, şi se determină astfel:
s
e
= k · d · d · γ (C.6.1)
unde produsul (k·d·d) aproximează numeric volumul de zăpadă atârnată de marginea
acoperişului,
γ este greutatea specifică a zăpezii (γ =3 kN/m
3
), iar
h=1,2m
1,6
2,4 kN/m
2

l
s
=5 m l
s
=5 m

55
k este un coeficient (fără unitate de masură) care ţine cont de forma neregulată a
depunerii de zăpadă la marginea acoperişului şi exprimă cât de multă zăpadă este atârnată în
afara acoperişului, în funcţie de înălţimea stratului de zăpadă pe acoperiş.







Figura C.6.2 Zăpada atârnată de marginea acoperişului

Încărcarea din zăpadă pe acoperiş s poate fi exprimată şi ca produsul dintre înălţimea
stratului de zăpadă pe acoperiş şi greutatea specifică a zăpezii:
s = µ
1
C
e
C
t
s
k
= γ · d
(C.6.2)
deci încărcarea (pe metru liniar) din zăpada atârnată de marginea acoperişului s
e
se calculează
cu relaţia:
s
e
= k · d · d · γ = k · d · s = k · (s/γ) · s = k s
2
/ γ
(C.6.3)
Valoarea încărcării din zăpadă pe acoperiş s

trebuie considerată

în cazul cel mai
defavorabil de depunere de zăpadă.
Coeficientul k care ţine cont de forma neregulată a depunerii de zăpadă se calculează
cu relaţia k = 3/d şi este limitat superior la valoarea k ≤ d γ, unde d este înălţimea stratului de
zăpadă pe acoperiş (în metri), iar γ este greutatea specifică a zăpezii (în kN/m
3
). Coeficientul
k nu are unitate de masură.
Înălţimea d a stratului de zăpadă se calculează împărţind încărcarea din zăpadă pe
acoperiş s la greutatea specifică a zăpezii (3kN/m
3
): d = s/γ.
Practic valorile coeficientului k se calculează din limita k ≤ d γ (cu γ =3 kN/m
3
)

până
la înălţimea stratului de zăpadă d=1m, iar apoi cu relaţia k=3/d, Tabelul C.6.1 şi Figura C.6.3.
d
k·d
s
e
zăpadă pe acoperiş
zăpadă atârnată de
marginea acoperişului

56
Evoluţiea valorilor coeficientului k este în concordanţă cu faptul că pentru înălţimile
mici şi medii ale stratului de zăpadă pe acoperiş, cantitatea de zăpadă atârnată creşte odată cu
creşterea înălţimii stratului până la un maxim (la 1 m de zăpadă), iar apoi cantitatea începe să
descrească deoarece bucăţi din zăpada atârnată se desprind şi cad.
Tabelul C.6.1 Valorile coeficientului k pentru diferite înălţimi ale
stratului de zăpadă pe acoperiş
d, m k d, m k d, m k
0,05 0,15 0,75 2,25 1,45 2,07
0,10 0,30 0,80 2,40 1,50 2,00
0,15 0,45 0,85 2,55 1,55 1,94
0,20 0,60 0,90 2,70 1,60 1,88
0,25 0,75 0,95 2,85 1,65 1,82
0,30 0,90 1,00 3,00 1,70 1,76
0,35 1,05 1,05 2,86 1,75 1,71
0,40 1,20 1,10 2,73 1,80 1,67
0,45 1,35 1,15 2,61 1,85 1,62
0,50 1,50 1,20 2,50 1,90 1,58
0,55 1,65 1,25 2,40 1,95 1,54
0,60 1,80 1,30 2,31 2,00 1,50
0,65 1,95 1,35 2,22
0,70 2,10

1,40 2,14


0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2
Inaltimea stratului de zapada d, m
C
o
e
f
i
c
i
e
n
t
u
l

k

Figura C.6.3 Valorile coeficientului k pentru diferite înălţimi ale stratului de zăpadă pe
acoperiş

C.6.3 Încărcarea din zăpadă pe panouri de protecţie şi alte obstacole de pe acoperişuri

În cazurile în care zăpada alunecă pe un acoperiş în pantă sau curb, masa de zăpadă
care alunecă exercită pe panourile de protecţie (parazăpezi) sau pe alte obstacole o încărcare
din zăpadă pe metru liniar. Pentru calcul, coeficientul de frecare dintre zăpadă şi acoperiş se
consideră a fi nul. Încărcarea din zăpadă pe metru liniar F
s
(kN/m) se calculează pe direcţia
alunecării cu relaţia:
F
s
= s b sinα (C.6.4)
unde: s este valoarea încărcării din zăpadă pe acoperiş în cazul cel mai defavorabil de
depunere de zăpadă;

57
b distanţa în plan orizontal între panourile de protecţie succesive sau de la coama
acoperişului la primul panou (m);
α unghiul acoperişului măsurat faţă de orizontală [
0
].
Spre exemplificare, conform CR 1-1-3, în Figura C.6.4 este prezentată încărcarea din
zăpadă pe un acoperiş cu două pante şi pe panourile de protecţie, în condiţii normale de
expunere (C
e
=1,0), fară topirea zăpezii (C
t
= 1,0), unghiurile acoperişului sunt α
1
=40° şi
α
2
=10°, iar clădirea este amplasată în zona cu s
k
=2 kN/m
2
.
Valorile încărcării din zăpadă pe acoperiş, s [kN/m
2
], se determină în situaţia cea mai
defavorabila de depunere de zăpadă (Cazul (i)):
µ
1

1
=40°) = 0,8 (60 - α)/30 = 0,8 (60 - 40)/30 = 0,53
µ
1

2
=10°) = 0,8
s(α
1
=40°) = µ
1

1
=40°) C
e
C
t
s
k
= 0,53 ·1·1· 2 = 1,06 kN/m
2

s(α
2
=10°) = µ
1

2
=10°) C
e
C
t
s
k
= 0,8 ·1·1·2 = 1,60 kN/m
2
.








Figura C.6.4 Exemplu de încărcare din zăpadă pe un acoperiş cu două pante, s [kN/m
2
]

Încărcările din zăpadă (pe metru liniar) care se exercită asupra panourilor de protecţie
de pe cele două pante ale acoperişului sunt:
F
s1
= s(α
1
=40°) b
1
sinα
1
= 1,06 ·1,5· sin(40°) = 1,02 kN/m
F
s2
= s(α
2
=10°) b
2
sinα
2
= 1,60 ·2,2· sin(10°) = 0,61 kN/m.

C.7 Coeficienţi de formă pentru aglomerări excepţionale de zăpadă pe
acoperiş
C.7.1 Acoperişuri cu mai multe deschideri
În cazul încărcării din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişuri cu mai
multe deschideri se consideră că nu există zăpadă pe acoperiş cu excepţia zonei de
aglomerare.
α
1
=40° α
2
=10°
1,06

1,60 kN/m
2

b
1
=1.5m
b
2
=2.2m
F
s1

F
s2


58
Spre exemplificare, in conformitate cu CR 1-1-3, în Figura C.7.1 este prezentată
incărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă în zona doliei, pentru o clădire amplasată
în zona cu s
k
=2 kN/m
2
.
Lungimile l
s
pe care se consideră încărcarea din zăpadă sunt:
l
s1
= b
1
= 4m şi
l
s2
= b
2
= 7m.
Valoarea de înălţime h (în metri) definită în dreptul doliei este:
m
b b
h b h b
h 09 , 3
7 4
2 7 5 4
2 1
1 2 2 1
=
+
⋅ + ⋅
=
+
⋅ + ⋅
= .
Valoarea coeficientului de formă µ
1
pentru încărcarea din aglomerare excepţională de
zăpadă din Figura C.7.1 este valoarea minimă dintre:
µ
1
= γ h / s
k
= 2 · 3,09 / 2 = 3,09

µ
1
= 2b
3
/ (l
s1
+l
s2
) = 2 · 18 / (4 + 7) = 3,27
µ
1
= 5.

Figura C.7.1 Exemplu de încărcare din aglomerare excepţională de zăpadă pe acoperişuri cu
mai multe deschideri (zona doliilor)

s
k
este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol în amplasamentul
construcţiei s
k
=2 kN/m
2
, iar γ este greutatea specifică a zăpezii, γ = 2 kN/m
3
.
Rezultă o valoare a coeficientului de formă µ
1
= 3,09.
Valoarea maximă a incărcării din zăpadă în zona doliei, s
max
, se calculează cu relaţia
(4.2) din CR 1-1-3: s
max
= µ
i
s
k
= 3,09 · 2 = 6,18 kN/m
2
.


h
1
=2m
b
3
=18m
b
2
=7m b
1
=4m
h
2
=5m
h=3,09m
l
s1
=4m l
s2
=7m
s
max
= 6,18 kN/m
2


59
C.7.2 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte
În cazul acoperişurilor adiacente sau apropiate (până la maximum 1,5 m distanţă) de
construcţii mai înalte pe care se aglomerează zăpada de pe acoperişul mai înalt adiacent sau
învecinat se consideră un caz de distribuţie a încărcării din aglomerarea excepţională de zăpadă.
Spre exemplificare, conform CR 1-1-3, în Figura C.7.2 este prezentată încărcarea din
aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişul tip şarpantă situat mai jos, pentru un
amplasament din zona cu s
k
=2 kN/m
2
.
Lungimea pe care se consideră aglomerarea de zapadă este l
s
= 5m (cea mai mică
valoare dintre: 5h = 5·6=30m, b
1
= 5m sau 15m).
b = 10m (cea mai mare valoare dintre: b
1
= 5m sau b
2
= 10m)
µ
3
= 4 (cea mai mică valoare dintre: 2h / s
k
= 2·6 / 2 = 6, 2b / l
s
= 2·10/5=4 sau 8).


Figura C.7.2 Exemplu de încărcare din aglomerare excepţională de zăpadă pe un acoperiş
adiacent mai jos
Din Tabelul 7.1 din CR 1-1-3, rezultă valorile coeficienţilor de formă:
µ
1
= µ
3
|
¹
|

\
|

15
30 α
= 4
|
¹
|

\
|

15
20 30
= 2,67 (15
0
< α=20
0
≤30
0
)
µ
2
= µ
3
= 4.
Încărcarea din zăpada aglomerată este definită de valorile:
s
1
= µ
1
s
k
= 2,67 · 2 = 5,34 kN/m
2

s
2
= µ
2
s
k
= 4 · 2 = 8 kN/m
2
.
În acest caz de încărcare (aglomerare excepţională de zăpadă) nu există zăpadă pe
acoperişul clădirii mai joase, cu excepţia zonei de aglomerare.
b
2
=10m
h=6m
α=20°
l
s
=5m
b
1
=5m
s
1
=5,34kN/m
2

s
2
=8kN/m
2


60
C.7.3 Încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu obstacole şi parapete
C.7.3.1 Acoperişuri cu obstacole (altele decât parapetele)
Spre exemplificare, conform CR 1-1-3, se prezintă cazul aglomerării excepţionale din
zăpadă care se exercită pe copertine care protejează uşile de intrare într-o construcţie.
Prevederile din cod sunt valabile pentru copertine cu lungimea b
1
< 5 m, indiferent de
înălţimea h de la copertină la acoperiş. În Figura C.7.3 este prezentat un exemplu pentru o
copertină cu lungimea b
1
=4 m. Înălţimea până la acoperiş h = 5m. Clădirea este amplasată în
zona cu s
k
=2 kN/m
2
.

Figura C.7.3 Exemplu de incărcare din aglomerare excepţională de zăpadă pe o copertină
Lungimea zonei de aglomerare excepţională a zăpezii este:
l
s
= 4m (minimul dintre 5h = 25m şi b
1
= 4m).
b = 40m (valoarea maximă dintre b
1
= 4m şi b
2
= 40m).
Coeficientul de formă al încărcării µ
1
este minimul dintre: γ h

/s
k
= 2·5/2=5; 5 şi
2b/l
s
= 2·40/4=20, deci µ
1
= 5.
Încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe copertină este:
s = µ
1
s
k
= 5 · 2 = 10 kN/m
2
.
C.7.3.2 Acoperişuri cu parapete
Spre exemplificare, conform CR 1-1-3, în Figura C.7.4 este prezentată încărcarea din
aglomerarea excepţională de zăpadă în spatele parapetului de la marginea acoperişului, în
cazul unei clădiri amplasate în zona cu s
k
=2 kN/m
2
.

Figura C.7.4 Exemplu de încărcare din aglomerarea excepţională de zăpadă în spatele
parapetului de la marginea acoperişului
b
2
=40m
s=10kN/m
2

h=5m
b
1
=4m
l
s
=4m
l
s
=4m
b
1
=6m
b
2
=12m
h=0,8m
s=1,6kN/m
2


61
Lungimea zonei de acumulare de zăpadă l
s
= 4m (minimul dintre 5h = 5·0,8=4m, b
1
=
6m şi 15m).
Coeficientul de formă al încărcării din zăpada aglomerată pe acoperiş este minimul
dintre:
µ
1
= γ h/s
k
= 2·0,8/2=0,8
µ
1
= γ b/l
s
= 2·12/4=6 unde b = 12 = max (b
1
=6 ; b
2
=12)
µ
1
= 8,0.
Deci µ
1
= 0,8.
Greutatea specifică a zăpezii se consideră γ = 2 kN/m
3
.
Încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă în spatele parapetului de la
marginea acoperişului este:
s = µ
1
s
k
= 0,8 · 2 = 1,6 kN/m
2
.

C.B Intervalul mediu de recurenţă al încărcării din zăpadă pe sol
În cazul construcţiilor şi structurilor pentru care se doreşte un nivel de siguranţă mai
mare decât cel rezultat prin aplicarea prevederilor CR 1-1-3, se poate folosi o încărcare din
zăpadă la sol având o probabilitate de depăşire mai mică de 2% (interval mediu de recurenţă
IMR>50 ani). O astfel de valoare se calculează cu prevederile din Anexa B din CR 1-1-3,
utilizând repartiţia de probabilitate Gumbel pentru maxime.
Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol, s
k
, in CR 1-1-3 are asociat un
interval mediu de recurenţă IMR=50 ani sau, echivalent, o probabilitate de depăşire într-un an
de 2% (probabilitatea de nedepăşire într-un an p=98%). Relaţia dintre intervalul mediu de
recurenţă IMR=N ani şi probabilitatea de nedepăşire într-un an, p este: N = 1/(1-p). În Tabelul
C.B.1 este exemplificată corespondenţa dintre IMR şi p.
Tabelul C.B.1
IMR
Intervalul mediu de
recurenţă, ani
p
Probabilitatea de nedepăşire
într-un an
50 0,98
75 0,9867
100 0,99

Valoarea încărcării din zăpadă pe sol având probabilitatea de nedepăşire p diferită de
0,98 se calculează cu relaţia:

k
1
1
p
s
V 2,593 1
V
p
0,45 1
s
⋅ +

(
¸
(

¸

+ −
=
282 , 1
) ln ln(
(C.B.1)
unde

62
s
k
este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol (kN/m
2
), având o probabilitate de
nedepăşire într-un an p = 0,98 (interval mediu de recurenţă IMR=50 ani);
s
p
este valoarea încărcării din zăpadă pe sol având o probabilitate p de nedepăşire într-un an;
V
1
este coeficientul de variaţie al maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol
(coeficientul de variaţie al maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe teritoriul României
este, în general, în intervalul 0,35÷1,0).
În Figura C.B.1 sunt exemplificate rapoartele între încărcările din zăpadă pe sol cu
IMR=75ani şi, respectiv, IMR=100ani şi încărcarea caracteristică din zăpadă pe sol
(IMR=50ani), pentru diferite valori ale coeficientului de variaţie V
1
.
1.05
1.1
1.15
1.2
0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1
Coeficientul de variatie V
1
R
a
p
o
r
t
u
l

s
I
M
R
/
s
I
M
R
=
5
0
a
n
i
s
IMR=75ani
/s
IMR=50ani
s
IMR=100ani
/s
IMR=50ani

Figura C.B.1 Rapoarte între încărcările din zăpadă pe sol cu IMR=75 ani şi IMR=100 ani şi
încărcarea caracteristică din zăpadă pe sol (IMR=50 ani)

C.C Greutatea specifică a zăpezii
Evaluarea încărcării din zăpadă pe sol şi pe acoperişuri comportă incertitudini, care nu
ţin doar de înălţimea stratului de zăpadă. Zăpada este o formă de precipitaţie compusă din
gheaţă cristalizată şi aglomerată în fulgi cu diferite forme. Fulgii pot avea o structură largă şi
uşoară sau pot avea o formă compactă ceea ce conduce la o variaţie mare a densităţii. Din
această cauză rezultă incertitudini asociate evaluării încărcărilor din zăpadă. Incertitudinile
sunt sporite şi de faptul că densitatea este influenţată şi de alţi parametri ca vânt, tasare,
reţinerea apei, temperatura, acţiunea soarelui, etc.
Trecerea de la înălţimea stratului de zăpadă la încărcarea din zăpadă se face prin
înmulţire cu o valoare medie a greutăţii specifice a zăpezii. Această abordare nu ia în
considerare variabilitatea greutăţii specifice.
Greutatea specifică a zăpezii este influenţată de: grosimea stratului de zăpadă,
temperatură, acţiunea vântului, umiditatea aerului, acţiunea ploii asupra zăpezii, timpul de la
aşternerea stratului de zăpada, etc. De exemplu, măsurători simultane ale înălţimii stratului de
zăpadă şi ale încărcării din zăpadă au arătat că valorile maxime ale încărcării din zăpadă sunt
adeseori atinse ulterior înregistrării maximului înălţimii stratului [1].

63
În prezent nu există un model de calcul al încărcării din zăpadă care să ţină cont direct
şi explicit de contribuţia şi influenţa tuturor acestor factori.
O relaţie dezvoltată cu date de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice [9] propune
calculul greutăţii specifice medii a stratului de zăpadă folosind înălţimea stratului,
temperatura medie a aerului în timpul acumulării de zăpadă şi viteza medie a vântului în
timpul acumulării de zăpadă, dar o astfel de relaţie este dificil de folosit în practica.
Joint Committee on Structural Safety (JCSS) a propus în 1976 o formulă simplificată
[10] care reflectă ideea variaţiei greutăţii specifice a zăpezii cu grosimea stratului de zăpadă,
până la o anumită limită (3 kN/m
3
):
h
e
5 , 1
2 3

− = γ (C.C.1)
unde γ este greutatea specifică a zăpezii [kN/m
3
], h este înălţimea stratului de zăpadă (m),
valoarea maximă a greutăţii specifice fiind de 3 kN/m
3
în cazul unei înălţimi a stratului de
zăpadă ≥4m.
În 2001, JCSS [11] a considerat o nouă formulă în care a introdus o limită superioară a
greutăţii specifice a zăpezii de γ(∞)=5 kN/m
3
şi o limită inferioară de γ(0)=1.7 kN/m
3
:
( )
(
¸
(

¸



+

= 1
) (
) 0 (
1 ln
) (
/ λ
γ
γ γ λ
γ
h
e
h
(C.C.2)
unde γ este greutatea specifică a zăpezii [kN/m
3
], h este înălţimea stratului de zăpadă (m), iar
parametrul λ=0.85m.
Cele două relaţii JCSS sunt comparate în Figura C.C.1.
1.00
1.50
2.00
2.50
3.00
3.50
4.00
4.50
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5
Inaltimea stratului de zapada, m
G
r
e
u
t
a
t
e
a

s
p
e
c
i
f
i
c
a

a

z
a
p
e
z
i
i
,

k
N
/
m
3
JCSS 1976
JCSS 2001

Figura C.C.1 Greutatea specifică a zăpezii funcţie de înălţimea stratului de zăpadă
Relaţiile prezentate sunt valabile în condiţii normale de depunere a zăpezii. În
regiunile în care stratul de zăpadă se formează în timp ca urmare a ninsorilor succesive de-a
lungul unei întregi ierni, greutatea specifică a zăpezii creşte de-a lungul timpului. În astfel de
situaţii sunt necesare formule funcţie de timp.

64
În CR 1-1-3 valoarea greutăţii specifice a zăpezii este specificată pentru toate relaţiile
de calcul în care aceasta intervine. Pentru alte situaţii de proiectare, sunt prezentate în mod
orientativ în Anexa C din CR 1-1-3 valori ale greutatii specifice medii funcţie de timpul scurs
de la depunere: (i) zăpadă proaspătă, (ii) zăpadă aşezată (după câteva ore sau zile de la
ninsoare), (iii) zăpadă veche (după câteva săptămâni sau luni de la ninsoare). De asemenea în
Anexa C este indicată şi greutatea specifică medie pentru zăpada umedă.


65
Bibliografie
[1] Del Corso, R., Graenzer, M., Gulvanessian, H., Setra, J. R., Sandvik, R., Sanpaolesi, L., Stiefel, U., 2000.
„Nouveau Reglement Europeen sur les Charges de Neige”, în. La neige. Recherche et reglementation,
Presses Ponts et Chausees, Association Francaise de Genie Civil, 2000, p. 279 – 334.
[2] Formichi, P., 2008. “EN 1991 – Eurocode 1: Actions on structures. Part 1-3 General actions – Snow Loads”,
presentation at Workshop “Eurocodes. Background and Applications”, 18-20 Feb., Brussels, 60p.
[3] Sanpaolesi L., 1999. Scientific Support Activity In The Field Of Structural Stability Of Civil Engineering
Works - Snow Loads, Final Report, Commission Of The European Communities, DGIII - D3, Contract n°
500990/1997, 172p.
[4] Sanpaolesi L., 1998. Scientific Support Activity In The Field Of Structural Stability Of Civil Engineering
Works - Snow Loads, Final Report, Commission Of The European Communities, DGIII - D3, Contract n°
500269/1996, 55p.
[5] Sakurai, S., Joh, O., 1992. Statistical analysis of annual extreme ground snow depths for structural design,
Journal of Struct. Constr. Engngr., AIJ, nr.436, June, 11p.
[6] Sakurai, S., Joh, O., Shibata, T., 1992. Statistical analysis of annual extreme ground snow loads for structural
design, Journal of Struct. Constr. Engngr., AIJ, nr.437, July, 10p.
[7] Otstavnov, V., 1996. Elaboration of draft map for snow loads in Russia, Research Report 16-13-135/96,
CNIISK, Moscow
[8] Gumbel, E., Statistics of extremes, Columbia University Press, New York/London, 1958
[9] Otstavnov, V., Gokhberg, 1970. Promyshiennoe Stroitelstvo, nr.9, Moscova
[10] JCSS, 1976. Common unified rules for different types of constructions and materials, Bulletin du Comite
Euro-International du Beton (CEB) nr.116, 3rd draft, Annex III, Paris
[11] JCSS, 2001. Probabilistic Model Code, Part 2: Load Models, 2.12 Snow Load, 6p.


Alte referinţe bibliografice

ASCE 7-98, ASCE 7-95 Standards: Minimum design loads for buildings and other structures. American Society
of Civil Engineers, New-York, 2000
Clima României, 2008, Ed. Academiei Române,ISBN 978-973-27-1674-8, Bucureşti, 365 pp.
CR0 Cod de proiectare. Bazele proiectarii constructiilor, 2005.
CSTB, 2010. Actions de la neige sur les batiments. D’apres l’Eurocode 1, Calcul des charges de neige sur les
toitures, 71p.
European Standard EN 1991-1-3, 2003. Eurocode 1. Actions on structures, Part 1-3: General actions - Snow
loads, CEN, 56p.
European Standard EN 1991-1-3:2003/AC. Eurocode 1. Actions on structures, Part 1-3: General actions - Snow
loads, 2009, CEN, 3p.
ISO 4355:1998, Bases for design of structures - Determination of snow loads on roofs, 31p.
Gulvanessian, H., 2009. EN 1991-1-3: Eurocode 1: Actions on Structures: Part 1-3: Snow Loads, power-point
presentation, 46 slides
STAS 10101/21-92 Incarcari date de zapada
SR EN 1991-1-3:2005. Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Acţiuni Generale – Încărcări date de
zăpadă, 52p.
SR EN 1991-1-3:2005/NA:2006. Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Acţiuni Generale – Încărcări
date de zăpadă, Anexă Natională, 14p.
Lungu, D., Demetriu, S., Aldea, A., 2010. Statistics of the maximum annual snow load in Romania, Proceedings
of the 6th International Symposium on Environmental Effects on Buildings and People: Actions,
Influences, Interactions, Discomfort (EEBP VI), Poland, 7p.
Lungu D., Demetriu S., Aldea A., 1995. Basic code parameters for enviromental actions in Romania harmonised
with EC1. Seventh International Conference on Application of Statistics and Probability in Civil
Engineering, Paris, July 10-13, Proceedings Vol.2, p.881-887
Sanpaolesi L., 1996. The background document for snow loads. Iabse Colloquim, Delft 1996, Basis of design
and actions on structures, Background and application of Eurocode 1. pp.191- 199.
www.sturdi-built.com
www.gapo.ro





66

EXEMPLE DE CALCUL

ANEXĂ INFORMATIVĂ



Lista exemplelor de calcul:

1) Determinarea valorii caracteristice a incarcarii din zapada pe sol
2) Evaluarea actiunii zapezii asupra unei cladiri de locuit cu diferite forme de acoperis
3) Evaluarea actiunii zapezii asupra unei hale industriale cu diferite forme de acoperis
4) Încărcarea din zăpada atârnată de marginea acoperişului



Cuprins

1. Elemente generale ....................................................................................................... 3 1.1 Scop şi domeniu de aplicare .......................................................................................... 3 1.2 Proiectarea asistată de încercări..................................................................................... 3 1.3 Referinţe normative........................................................................................................ 4 1.4 Definiţii ........................................................................................................................... 4 1.5 Simboluri utilizate .......................................................................................................... 5 2. Situaţii de proiectare ................................................................................................... 6 3. Încărcarea din zăpadă pe sol ....................................................................................... 7 3.1 Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol.................................................. 7 4. Încărcarea din zăpadă pe acoperiş............................................................................... 9 4.1 Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş......................................... 9 4.2 Alte valori reprezentative ale încărcării din zăpadă pe acoperiş ...............................12 5. Coeficienţi de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş ............................... 13 5.1 Acoperişuri cu o singură pantă ....................................................................................14 5.2 Acoperişuri cu două pante ...........................................................................................14 5.3 Acoperişuri cu mai multe deschideri...........................................................................15 5.4 Acoperişuri cilindrice...................................................................................................16 5.5 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte..................................17 6. Efecte locale.............................................................................................................. 20 6.1 Aglomerarea de zăpadă pe acoperişuri cu obstacole..................................................20 6.2 Zăpada atârnată de marginea acoperişului..................................................................21 6.3 Încărcarea din zăpadă pe panouri de protecţie şi alte obstacole de pe acoperişuri...21 7. Coeficienţi de formă pentru aglomerări excepţionale de zăpadă pe acoperiş .......... 23 7.1. Acoperişuri cu mai multe deschideri..........................................................................23 7.2 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte...................................24 7.3 Încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu obstacole şi parapete..................................25 7.3.1 Acoperişuri cu obstacole (altele decât parapetele) ...................................... 25 7.3.2 Acoperişuri cu parapete ............................................................................... 27 Anexa A (normativă) - Zonarea încărcării din zăpadă pe sol ....................................... 28 Anexa B (normativă) - Intervalul mediu de recurenţă al încărcării din zăpadă pe sol . 32 Anexa C (informativă) - Greutatea specifică a zăpezii................................................. 33

2

1. Elemente generale
1.1 Scop şi domeniu de aplicare (1) Codul cuprinde principiile, regulile de aplicare şi datele de bază necesare pentru stabilirea încărcărilor din zăpadă în România, armonizate cu standardul SR EN 1991-1-3, cu luarea în considerare a informaţiei meteorologice privind maximele anuale ale încărcarilor din zăpadă. (2) Codul stabileşte situaţiile de proiectare şi distribuţiile de încărcare din zăpadă pentru proiectarea structurală a clădirilor şi structurilor. (3) Codul se utilizează pentru proiectarea clădirilor şi structurilor situate în amplasamente cu altitudinea mai mică sau egală cu 1500 m faţă de nivelul mării. (4) Codul nu se referă la urmatoarele cazuri speciale: - încărcări date de impactul zăpezii care alunecă de pe un acoperiş pe altul; - modificarea încărcărilor din vânt care ar putea rezulta din modificarea formei sau dimensiunii construcţiei datorită depunerii de zăpadă sau de gheaţă; - încărcări din zăpadă în zonele în care există căderi permanente de zăpadă; - încărcări datorate gheţii; - încărcări laterale datorate zăpezii aglomerate; - încărcări din zăpadă pe poduri. (5) În cod sunt indicaţi coeficienţii de expunere şi coeficienţii de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu forme uzuale. (6) Încărcarea din zăpadă este o încărcare statică pe metru pătrat de proiecţie orizontală a acoperişului şi este fixă (are o poziţie fixă şi o distribuţie fixă pe construcţie). (7) În conformitate cu prevederile CR 0, acţiunea zăpezii asupra construcţiilor (cladiri şi structuri) este considerată ca acţiune variabilă şi, în cazurile de aglomerare excepţională a zăpezii (Capitolul 7), ca acţiune accidentală. (8) Prevederile codului se adresează investitorilor, proiectanţilor, executanţilor de lucrări, precum şi organismelor de verificare şi control (verificarea şi/sau expertizarea proiectelor, verificarea, controlul şi/sau expertizarea lucrărilor, după caz). 1.2 Proiectarea asistată de încercări (1) Pentru proiectarea construcţiilor la acţiunea zăpezii pot fi utilizate teste/încercări experimentale şi metode numerice recunoscute şi/sau validate pentru determinarea încărcării din zăpadă. (2) Pentru fiecare proiect în parte, proiectarea asistată de încercări se realizeaza cu acordul clientului şi al autorităţilor competente. (3) În cazul construcţiilor cu acoperişuri cu forme neincluse în cod se pot utiliza prevederi din alte prescripţii de specialitate şi/sau se pot determina experimental coeficienţii de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş, cu acordul autorităţilor competente.

3

partea I nr. echivalent.4 Definiţii (1) Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol este definită cu 2% probabilitate de depăşire într-un an sau. 2230/2005 publicat în Monitorul Oficial al României. cu aprobarea autorităţilor competente.3 Referinţe normative (1) Codul se utilizează împreună cu: Nr. Partea 1-3: Acţiuni Generale – Încărcări date de zăpadă Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. cu coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament. definită cu un interval mediu de recurenţă IMR=50 ani. Acte legislative 1. construcţiilor şi turismului nr. distribută cvasiuniform şi influenţată doar de forma acoperişului. Erată Nr. (3) Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş se determină prin multiplicarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol cu factorul de importanţăexpunere pentru acţiunea zăpezii. Partea 1-3: Acţiuni Generale – Încărcări date de zăpadă. Conceptual. Anexă Natională Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Acest tip de încărcare nu include redistribuirea zăpezii datorită altor acţiuni climatice. 148 din 16 Februarie 2006 Denumire Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. CR 0-2005 Cod de proiectare. Partea 1-3: Acţiuni Generale – Încărcări date de zăpadă. 1. altitudinea fiind măsurată de la nivelul mării. de exemplu datorită vântului. Astfel. utilizând date măsurate sau certificate de autorităţile de specialitate competente. acest coeficient reprezintă 4 . SR EN 1991-1-3:2005 2. SR EN 1991-13:2005/NA:2006 SR EN 1991-13:2005/AC:2009 3. (6) Coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş stabileşte distribuţia încărcării din zăpadă pe acoperişuri de diferite forme. (2) Altitudinea amplasamentului este altitudinea la care va fi sau la care este amplasată structura. Standarde 1. cu coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş şi cu coeficientul termic. crt.(4) În cazul construcţiilor amplasate la altitudini mai mari de 1500 m. 1. pentru determinarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă la sol şi a coeficienţilor de formă ai încărcării din zăpadă pe acoperiş trebuie realizate studii specifice de către instituţii de specialitate competente. (4) Încărcarea din zăpada neaglomerată pe acoperiş este încărcarea datorată depunerii naturale a zăpezii pe acoperiş. valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol pentru amplasamentul viitoarei construcţii se obţine pe baza analizei statistice şi modelării probabiliste. Bazele proiectării structurilor în construcţii Publicatia Ordinul ministrului transporturilor. crt. (5) Încărcarea din zăpadă aglomerată pe acoperiş este încărcarea datorată redistribuirii zăpezii pe acoperiş. Se recomandă utilizarea unui număr cât mai mare de valori maxime anuale măsurate (preferabil cel puţin 20).

raportul dintre încărcarea din zapadă pe acoperiş şi încărcarea din zăpadă pe sol. fără influenţa condiţiilor de expunere a construcţiei în amplasament şi a efectelor termice. factor de grupare pentru valoarea de grupare a acţiunii variabile factorul de grupare pentru valoarea frecventă a acţiunii variabile factorul pentru valoarea cvasi-permanentă a acţiunii variabile 5 . (8) Coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament stabileşte reducerea sau creşterea încărcării din zăpadă pe acoperiş în funcţie de topografia locală a amplasamentului şi de obstacolele de langă construcţie. în amplasament [kN/m2] valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş [kN/m2] Litere mici greceşti α β γ γIs µ ψ0 ψ1 ψ2 unghiul acoperişului. 1.5 Simboluri utilizate Majuscule latine A Ce Ct IMR Se Fs altitudinea amplasamentului [m] coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament coeficientul termic intervalul mediu de recurenţă al încărcării încărcarea/forţa pe metru liniar datorită zăpezii atârnate de acoperiş [kN/m] încărcarea/forţa din zăpadă pe metru liniar exercitată de către masa de zăpadă care alunecă [kN/m] Litere mici latine b d h k ls sk s lăţimea construcţiei sau părţii/elementului de construcţie [m] înălţimea stratului de zăpadă [m] înălţimea construcţiei sau părţii/elementului de construcţie [m] coeficient care ţine cont de forma neregulată a depunerii de zăpadă la marginea acoperişului lungimea zonei cu zăpadă aglomerată [m] valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol. măsurat faţă de orizontală [0] unghiul dintre orizontală şi tangenta la acoperişul cilindric greutatea specifică a zăpezii [kN/m3] factor de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş. (9) Încărcarea din zăpadă datorită aglomerării exceptionale de zăpadă este o încărcare datorată unui mod excepţional de depunere a zăpezii care are o probabilitate foarte redusă de apariţie. (7) Coeficientul termic stabileşte reducerea încărcării din zăpadă pe acoperiş în funcţie de fluxul termic prin acoperiş ce poate cauza topirea zăpezii.

(ii) Condiţii excepţionale. relaţia 4. aşa cum sunt definite în SR EN 1991-1-3. • (3) Condiţiile excepţionale referitoare la zone cu căderi excepţionale de zăpadă pe sol (caracterizate de o probabilitate foarte redusă de apariţie). (2) Se consideră următoarele doua condiţii de amplasament pentru proiectarea la acţiunea zăpezii: (i) Condiţii normale.1 şi Capitolul 5 şi accidentală (în care zăpada este acţiunea accidentală) cu utilizarea încărcării din aglomerarea excepţională de zăpadă (pentru cazurile din Capitolul 7). (4) Pentru verificări locale se foloseşte situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie cu prevederile din Capitolul 6. cu considerarea aglomerărilor excepţionale de zăpadă pe acoperiş. Se consideră situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie şi se utilizează două tipuri de distribuire a încărcării din zăpadă: încărcarea din zăpadă neaglomerată şi încărcarea din zăpadă aglomerată.2. 6 .2. relaţia 4.1 şi Capitolul 5. Se folosesc prevederile de la alineatul 4. fără considerarea aglomerărilor excepţionale de zăpadă pe acoperiş. nu se iau în considerare pentru proiectarea construcţiilor pe teritoriul României (climă temperată). cu prevederile de la alineatul 4(9).1(9). cu prevederile de la alineatul 4(10) şi relaţia 4. Se consideră două situaţii de proiectare: • persistentă/tranzitorie cu utilizarea încărcării din zăpadă neaglomerată şi aglomerată (cu excepţia cazurilor din Capitolul 7). Situaţii de proiectare (1) Situaţiile de proiectare la acţiunea zăpezii sunt în concordanţă cu cele prevăzute în CR 0.

1) si (3.1) sau (3. pentru proiectarea construcţiilor la acţiunea zăpezii.5 kN/m2 (3.1) (3.2).2) unde valorile sk(A≤1000m) sunt indicate în Figura 3. obligatorie. sk(A≤1000m)=2. (3) Valorile caracteristice ale încărcării din zăpada pe sol pe teritoriul României.2(4).1 din Anexa A sunt prezentate valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol pentru 337 localitaţi urbane din România. a încărcării din zăpadă pe sol este cea corespunzătoare altitudinii de 1500m. Încărcarea din zăpadă pe sol 3.0 + 0. sk(A≤1000m)=1. obligatorii. se poate folosi o valoare a încărcării din zăpadă la sol având o probabilitate de depaşire mai mică de 2% (IMR>50 ani).00752 (A-1000) pt. (7) Valorile încărcării din zăpadă pe sol în amplasamentele cu altitudinea 1000m< A ≤ 1500m ce rezultă din utilizarea relaţiilor (3.1 Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol (1) Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol este definită cu 2% probabilitate de depăşire într-un an (interval mediu de recurenţă IMR=50 ani) şi se calculează în repartiţia Gumbel pentru maxime. sunt indicate în harta de zonare din Figura 3. (6) Determinarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol în amplasamente cu altitudinea 1000m < A ≤ 1500m se face cu următoarele relaţii: sk(1000m < A ≤ 1500m) = 2.1. Anexa B.1 sunt valori minime. (5) În Tabelul A. pentru proiectarea construcţiilor la acţiunea zăpezii. obligatorii. 7 . pentru proiectarea la acţiunea zăpezii a clădirilor şi structurilor la care se doreşte un nivel de siguranţă sporit sau a construcţiilor şi/sau acoperişurilor sensibile la acţiunea zăpezii. sk. Valorile indicate sunt valabile pentru proiectarea la acţiunea zăpezii a construcţiilor amplasate la altitudini A ≤ 1000 m. pentru proiectarea construcţiilor la acţiunea zăpezii. (2) Cu acordul beneficiarului. valoarea minimă.00691 (A-1000) sk(1000m < A ≤ 1500m) = 1.3.0 kN/m2 pt.2) sunt valori minime.1.5 + 0. În aceste amplasamente. (8) Pentru amplasamente situate la altitudini A > 1500m se utilizează prevederile alineatului 1. calculată cu relaţiile (3. (4) Valoarile caracteristice ale încărcarii din zăpadă pe sol din harta din Figura 3.

1) şi (3. pentru altitudini A ≤ 1000 m Notă: Pentru altitudini A > 1000 m valorile sk se determină cu relaţiile (3.1 Zonarea valorilor caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol sk.Figura 3.2) . kN/m2.

(6) Distribuţiile zăpezii pe acoperiş sunt valabile pentru cazul depunerii naturale a zăpezii pe acoperiş.4(5)). coeficientul termic. s. (8) Se recomandă adoptarea unor măsuri constructive/preventive pentru evitarea situaţiilor de sporire a încărcării din zăpadă pe acoperiş datorită blocării prin îngheţare a sistemului de scurgere a apelor de pe acoperiş.4(4)) şi (ii) încărcarea din zăpada aglomerată (vezi definiţia 1. (4) Distribuţiile încărcării din zăpadă se determină conform Capitolelor 5 şi 7. în particular caracteristicile vântului. coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament. cu acordul beneficiarului şi al autorităţilor competente. (7) Dacă se anticipează înlăturarea sau redistribuirea artificială a zăpezii de pe acoperiş. acesta trebuie proiectat cu distribuţii ale încărcării din zăpadă specifice situaţiilor anticipate. cantitatea de căldură generată sub acoperiş. (5) Încărcarea din zăpadă este considerată ca acţionând vertical pe proiecţia orizontală a suprafeţei acoperişului (încărcare pe metru pătrat de proiecţie orizontală a acoperişului). Încărcarea din zăpadă pe acoperiş 4. caracteristicile termice ale acoperişului. terenul din jurul construcţiei. pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie se determină astfel: s = γIs µi Ce Ct sk unde: (4. variaţiile de temperatură. (9) Valoarea caracteristica a incărcarii din zăpadă pe acoperiş.1) γIs µi sk Ce Ct este factorul de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii. nivelul aşteptat de precipitaţii (ploi sau ninsori). condiţii meteorologice locale. coeficientul de formă al încărcării din zăpadă pe acoperiş (Capitolul 5). vecinătatea cu alte construcţii. rugozitatea suprafeţei acoperişului.1 Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş (1) Încărcarea din zăpadă pe acoperiş ia în considerare depunerea de zăpadă în funcţie de forma acoperişului şi de redistribuţia zăpezii cauzată de vânt şi de topirea zăpezii. valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2]. 9 . (3) În situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie se utilizează două distribuţii ale încărcării din zăpadă: (i) încărcarea din zăpadă neaglomerată (vezi definiţia 1.4. (2) Factorii care influentează modul de depunere al zăpezii pe acoperiş pot fi: a) b) c) d) e) f) g) forma acoperişului. în amplasament.

de poliţie şi garajele cu vehicule pentru servicii de urgenţă Centre de comunicaţii Staţii de producere şi de distribuţie a energiei (electrice. caracterizate de un pericol redus de pierderi de vieţi omeneşti. instituţii pentru educaţie Rezervoare supraterane şi subterane pentru etc. pompare a apei. Clădiri cu funcţiuni esenţiale pentru administraţia centrală şi apărarea naţională Turnuri de control pentru activitatea aeroportuară şi navală Rezervoare de apă. în amplasament. Macarale turn Clădiri din patrimoniul cultural naţional. s. Clasele de importanţă-expunere pentru clădiri şi structuri Clasa de importanţăexpunere Clădiri Structuri Clădiri şi structuri esenţiale pentru societate Spitale şi instituţii medicale/sanitare cu servicii de urgenţă şi săli de operaţie Staţii de pompieri.a. staţii de tratare. Clasa II Clasa III Clasa IV 10 . Clădiri şi structuri temporare. aria totală expusă Aziluri de bătrâni. universităţi. construcţiile sunt împărţite în clase de importanţă-expunere (Tabelul 4. etc. benzina. GPL. valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2]. în funcţie de consecinţele umane şi consecinţele economice ce pot fi provocate de un hazard natural sau/şi antropic major. cu o capacitate de peste 50 persoane Structuri ce conţin gaze toxice.(10) Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş. epurare şi pompare a apei Structuri ce conţin materiale radioactive Structuri cu funcţiuni esenţiale pentru guvern şi apărarea naţională (antene. coeficientul de formă pentru încărcări datorită aglomerării excepţionale de zăpadă pe acoperiş (Capitolul 7). motorina.) Turnuri de telecomunicaţii (TV. muzee s. altele decât cele din Tribune spectacole/stadioane clasa I. Tabelul 4. etc) Clădiri ce conţin gaze toxice. creşe.1. precum şi de rolul acestora în activităţile de răspuns post-hazard ale societăţii. etc). cu o capacitate de peste 250 persoane în stocare gaze naturale. epurare. centre de telecomunicaţii Toate celelalte clădiri şi structuri cu excepţia celor din clasele I.2) γIs µi sk este factorul de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii. Clădiri având peste 300 persoane în aria totală expusă Clădiri care deservesc direct: centrale electrice. II şi IV. (11) În conformitate cu CR 0. a gazelor. staţii de tratare. staţii de producere şi de distribuţie a energiei. agricole. etc. clădiri pentru depozite. radio) Stâlpii liniilor de distribuţie şi transport a energiei Clasa I Clădiri şi structuri ce pot provoca în caz de avariere un pericol major pentru viaţa oamenilor Spitale şi instituţii medicale.1). etc. pentru situaţia de proiectare în care zăpada este considerată ca încărcare accidentală (datorată aglomerării excepţionale de zăpadă pe acoperiş) se determină astfel: s = γIs µi sk unde: (4. explozivi şi în aria totala expusă alte substanţe periculoase Şcoli. licee. explozivi şi alte substanţe periculoase (radioactive. grădiniţe şi alte spaţii Castele de apă de îngrijire a persoanelor cu capacitate mai Turnuri de răcire pentru centralele mare de 150 de persoane în aria totală termoelectrice expusă. petrol.

Tabelul 4. copacilor sau construcţiilor mai înalte.0 (13) Factorul de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii nu se aplică în cazul încărcării din zăpadă utilizată la evaluarea masei construcţiei pentru calculul forţei seismice de proiectare în P100-1.0 1. Ce.8 1.2 (15) Coeficientul termic Ct poate reduce încărcarea dată de zăpadă pe acoperiş în cazuri speciale când transferul termic ridicat la nivelul acoperişului (coeficient global > 1 W/m2K) conduce la topirea zăpezii.3 Valorile coeficientului de expunere Ce Tipul expunerii Completă Normală Redusă Notă: În cazul expunerii „Complete”. 11 . este funcţie de topografia terenului înconjurator şi de mediul natural şi/sau construit din vecinătatea construcţiei (atât la momentul proiectării cât şi ulterior). Tabelul 4. (14) Coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament. Ce 0.10 1.15 1. valoarea coeficientului termic se determină prin studii speciale şi este aprobată de autoritatea competentă. topografia terenului şi prezenţa altor construcţii sau a copacilor nu permit o spulberare semnificativă a zăpezii de către vânt.0.0 1. şi are valorile din Tabelul 4. În toate celelalte cazuri coeficientul termic: Ct = 1.2 pentru cele patru clase de importanţă-expunere a cladirilor şi structurilor. pe zone de teren plat lipsit de adăpostire sau cu adăpostire redusă datorată terenului. În aceste cazuri. construcţia este situată mai jos decât terenul înconjurător sau este înconjurată de copaci înalţi şi/sau construcţii mai înalte. zăpada poate fi spulberată în toate direcţiile din jurul construcţiei.2 Valorile factorului de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii γIs Clasă de importanţă-expunere a cladirilor şi structurilor Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV γIs 1. În cazul expunerii „Normale”.(12) Valorile factorului de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii sunt indicate în Tabelul 4. În cazul expunerii „Reduse”.3.

4 12 .4. .4 Valorile factorilor ψ0. alte valori reprezentative ale încărcării din zăpadă pe acoperiş sunt: . s este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş.7 0. ψ1 este factorul de grupare pentru valoarea frecventă a acţiunii variabile. ψ1 şi ψ2 pentru încărcarea din zăpadă ψ0 ψ1 ψ2 0.2 Alte valori reprezentative ale încărcării din zăpadă pe acoperiş (1) Conform CR 0.5 0.valoarea de grupare ψ0 s. unde ψ0 este factorul de grupare pentru valoarea de grupare a acţiunii variabile. Tabelul 4. ψ2 este factorul pentru valoarea cvasi-permanentă a acţiunii variabile. ψ1 şi ψ2 din CR 0 pentru evaluarea încărcarii din zăpadă sunt indicate în Tabelul 4.valoarea frecventă ψ1 s. . (2) Valorile factorilor ψ0.valoarea cvasi-permanentă ψ2 s.4.

(2) În situaţia de proiectare în care zăpada este considerată a fi acţiune accidentală (cazul aglomerărilor excepţionale de zăpadă) se folosesc prevederile din Capitolul 7. atunci coeficienţii de formă ai încărcării din zăpadă nu trebuie sa fie mai mici de 0. 13 . Coeficienţi de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş (1) În prezentul capitol sunt indicaţi coeficienţii de formă pentru încărcarea din zapadă pe acoperiş pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie (cazurile în care zapada este neaglomerată şi aglomerată). cu două pante (Capitolul 5.1 şi Figura 5.8 (60 .1 Coeficienţii de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu o singură pantă.1.0 - α0 µ1 µ2 0. Aceste valori sunt valabile pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată sa alunece de pe acoperiş.2) şi pe acoperişurile cu mai multe deschideri (Capitolul 5.8 0.3) sunt prezentaţi în Tabelul 5.1). Tabelul 5.8 α /30 Figura 5.3) există parazăpezi sau alte obstacole sau dacă la marginea inferioară a acoperişului există parapete ce impiedică alunecarea zăpezii.1 Valorile coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu o singură pantă. (3) Coeficienţii de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu o singură pantă (Capitolul 5. cu două pante (Capitolul 5.8. 00 ≤ α ≤ 300 300 < α < 600 0. cu două pante şi pe acoperişuri cu mai multe deschideri (4) Dacă pe acoperişurile cu o singură pantă (Capitolul 5.6 α ≥ 600 0.8 + 0.1). cu două pante şi pe acoperişuri cu mai multe deschideri Unghiul acoperişului.5.2) şi pe acoperişuri cu mai multe deschideri (Capitolul 5.α)/30 1.

atunci coeficienţii de formă ai încărcării din zăpadă nu trebuie sa fie mai mici de 0.2. Valorile coeficienţilor µ1 sunt date în Tabelul 5. (3) Dacă pe acoperişurile cu două pante există parapete sau alte obstacole sau dacă la marginea inferioară a acoperişului există un parapet ce impiedică alunecarea zăpezii. pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş. pentru situaţiile în care zăpadă nu este impiedicată să alunece de pe acoperiş.pentru încărcarea din zăpadă aglomerată.3.8.1 şi Figura 5. cazul (ii) şi cazul (iii). Figura 5. atunci coeficienţii de formă ai încărcării din zăpadă nu trebuie să fie mai mici de 0. 5. (2) Distribuţiile coeficienţilor de formă µ1 pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişurile cu două pante. Distribuţia din Figura 5.8.2 se foloseşte atât pentru cazul zăpezii neaglomerate cât şi pentru cel al zăpezii aglomerate.2 Distribuţia coeficientului de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu o singură pantă (2) Dacă pe acoperişurile cu o singură pantă există parazăpezi sau alte obstacole sau dacă la marginea inferioară a acoperişului există un parapet ce împiedică alunecarea zăpezii. funcţie de unghiul acoperişului.3. Valoarea coeficientului µ1 este dată în Tabelul 5.2 Acoperişuri cu două pante (1) Pentru proiectare se consideră 3 cazuri de distribuţie a încărcării din zăpadă pe acoperişurile cu două pante. 14 . α [º].pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată.5. sunt cele din Figura 5. se utilizează distribuţia din Figura 5. este cea din Figura 5. α [º].1.1.1 şi Figura 5. se utilizează distribuţiile din Figura 5.1 Acoperişuri cu o singură pantă (1) Distribuţia coeficientului de formă µ1 al încărcării din zăpadă pe acoperişurile cu o singură pantă. în funcţie de unghiul acoperişului. . cazul (i).3. pentru situaţiile în care zăpada nu este impiedicată să alunece de pe acoperiş: .

4. distribuţiile coeficienţilor de formă µ1 şi µ2 sunt cele din Figura 5. atunci coeficienţii de formă ai încărcării din zăpadă nu trebuie sa fie mai mici de 0. cazul (ii). Valorile coeficienţilor µ1 şi µ2 sunt date în Tabelul 5.pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată.Cazul (i) Cazul (ii) Cazul (iii) µ1(α1) 0. se utilizează distribuţia din Figura 5. (2) Pentru încărcarea din zăpadă neaglomerata şi aglomerată. pentru acoperişurile cu mai multe deschideri/pante. cazul (i).pentru încărcarea din zăpadă aglomerată.4. pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş: . se utilizează distribuţia din Figura 5. pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicătă să alunece de pe acoperiş. 15 .5µ1(α2) µ1(α1) α1 α2 Figura 5.3 Acoperişuri cu mai multe deschideri (1) Pentru proiectare se consideră 2 cazuri de distribuţie a încărcării din zăpadă pe acoperişurile cu mai multe deschideri.5µ1(α1) µ1(α2) µ1(α2) 0. (3) Dacă pe acoperişurile cu mai multe deschideri există parapete sau alte obstacole sau dacă la marginea inferioară a acoperişului există un parapet ce împiedică alunecarea zăpezii.8.1 şi Figura 5. în funcţie de unghiul α[º] al acoperişului. . (4) Pentru situaţiile în care în zona doliei unul sau ambele unghiuri ale acoperişului sunt mai mari de 60º.1.4. pentru determinarea coeficientului µ2 sunt recomandate studii speciale efectuate de instituţii specializate.3 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu două pante 5.

0.4 Acoperişuri cilindrice (1) Pentru proiectare se consideră 2 cazuri de distribuţie a încărcării din zăpadă pe acoperişurile cilindrice. se utilizează distribuţia din Figura 5. pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş: .pentru încărcarea din zăpadă aglomerată. .pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată.4 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată şi aglomerată pe acoperişuri cu mai multe deschideri 5.Cazul (i) Cazul (ii) Figura 5.5.5 Distribuţia coeficientului de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cilindrice 16 . se utilizează distribuţia din Figura 5.8 0.5. cazul (i). cazul (ii).5µ3 ls/4 ls/4 ls/4 ls/4 Cazul (i) Cazul (ii) µ3 β=600 h β>600 ls b Figura 5.

se utilizează distribuţia din Figurile 5. Figura 5. 5.1b) (5) Dacă la marginea mai joasă a acoperişului cilindric este plasat un parapet sau alt obstacol ce împiedică alunecarea zăpezii.1a) (5. (3) Coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişurile cilindrice este indicat în Figura 5. se utilizează distribuţia din Figurile 5. (5.7b. (2) Pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie a acoperişului pe care se aglomerează zăpada de pe acoperişul mai înalt adiacent.(2) Distribuţia coeficientului de formă µ3 pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cilindrice.2 ≤µ3 ≤ 2 pentru β > 600.1.7a si 5.2 + 10 h/b 0. este prezentată în Figura 5.6 şi relaţia 5. cazul (i).8.7a si 5. atunci coeficientul de formă al încărcării din zăpadă nu trebuie să fie mai mic de 0. se consideră 2 cazuri de distribuţie a încărcării din zăpadă: . .5 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte (1) Aglomerările de zăpadă de pe acoperişurile adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte se datorează spulberării zăpezii de către vânt şi alunecării zăpezii de pe acoperişul superior.pentru încărcarea din zăpada aglomerată.7b. unde coeficientul µ3 este determinat din Figura 5.pentru încărcarea din zăpadă neaglomerată.6 Coeficientul de formă pentru încărcarea din zapada pe acoperişuri cilindrice (β ≤ 600) (4) Valorile coeficientului de formă µ3 pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cilindrice sunt: µ3 = 0 µ3 = 0.5. pentru situaţiile în care zăpada nu este impiedicată să alunece de pe acoperiş. 17 . pentru β ≤ 600. cazul (ii).6 pentru valori ale unghiului β dintre orizontală şi tangenta la curba directoare a acoperişului β ≤ 600 şi pentru diferite rapoarte înălţime/lăţime (h/b).

7b . Figura 5.7b Figura 5.(3) Distribuţiile coeficienţilor de formă pentru încărcararea din zăpadă pe acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte sunt cele din Figurile 5.7a µ1 Figura 5.7a si 5.7 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte 18 .

(5) Coeficientul de formă pentru încărcarea datorată alunecării zăpezii. (6) Coeficientul de formă pentru încărcarea datorată spulberării zăpezii de către vânt.4) γ este greutatea specifică a zăpezii care se consideră egală cu 2 kN/m3 b1. iar µw este coeficientul de formă pentru încărcarea datorată spulberării zăpezii de către vânt.8 ≤ µw ≤ 4. µs este: pentru α ≤ 150 pentru α > 150 µs = 0 µs = 50% din valoarea maximă a coeficientului de formă corespunzator acoperişului mai înalt adiacent.3) µs este coeficientul de formă pentru încărcarea datorată alunecării zăpezii de pe acoperisul mai înalt adiacent. care se determină conform Capitolului 5.0 (5. (7) Lungimea zonei de aglomerare a zăpezii pe acoperişul orizontal situat mai jos (Figura 5.7b.7a) se consideră ls = 2 h şi este limitată la 5 m ≤ ls ≤ 15 m.7a şi 5. b2 şi h .dimensiuni (in metri) în Figurile 5. (8) Dacă b2 ≤ ls. coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă la marginea acoperişului orizontal situat mai jos se calculează prin interpolarea între valorile lui µ1 şi µ2.8 µ2 = µs + µw. 19 .7a şi 5.2) (5.(4) Valorile coeficienţilor de formă µ1 şi µ2 (Figurile 5.7b.2. µw este: µw = (b1 + b2)/2h ≤ γ h /sk unde 0.7b) se determină astfel: µ1 = 0. în conformitate cu Figura 5. unde (5.

6.1 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cvasiorizontale cu obstacole (3) Valorile coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişurile cvasi orizontale cu obstacole sunt: µ1 = 0. . Pentru verificări locale se foloseste situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie. h este inaltimea obstacolului (m) (4) Lungimea zonei de aglomerare a zăpezii pe acoperiş se consideră ls = 2 h şi este limitată la 5 m ≤ ls ≤ 15 m. (6. .în dreptul panourilor parazăpadă.la marginea acoperişului.6.1) (6.în zona proeminenţelor sau obstacolelor.0.1 pentru acoperişuri cvasiorizontale. 20 . (2) Distribuţia coeficienţilor de formă în cazul aglomerărilor de zăpadă datorate obstacolelor este cea din Figura 6.8 ≤ µ2 ≤ 2. Efecte locale Acest capitol se referă la încărcări şi forţe care sunt luate în considerare pentru verificări locale: .2) Greutatea specifică a zăpezii γ se consideră ca fiind 2 kN/m3.1 Aglomerarea de zăpadă pe acoperişuri cu obstacole (1) Pe acoperişurile cu obstacole este posibilă aglomerarea zăpezii în zonele de adăpostire aerodinamică la vânt.8 µ2 = γ h / sk respectând condiţia 0. Figura 6.

se calculează pe direcţia alunecării cu relaţia: 21 . coeficientul de frecare dintre zăpadă şi acoperiş se consideră a fi nul. trebuie să se considere pe langă încărcarea din zăpadă corespunzătoare acestor zone şi încărcarea dată de zăpadă atârnată de marginea acoperişului.2 Zăpada atârnată de marginea acoperişului (1) La altitudini mai mari de 800m. (3) Coeficientul k se determină cu relaţia k=3/d şi este limitat superior la valoarea k ≤ d γ. d se Figura 6. (4) Înalţimea d a stratului de zăpadă se calculează împărţind încărcarea din zăpadă pe acoperiş s la greutatea specifică a zăpezii γ (3kN/m3).6. Fig.2. Fs (kN/m).6. În acest caz. valoarea încărcării din zăpadă pe acoperiş în cazul cel mai defavorabil de depunere de zăpadă. unde d este înalţimea stratului de zăpadă pe acoperiş (în metri). la proiectarea zonelor de acoperiş ieşite în consolă. 6. încărcarea din zăpadă pe metru liniar. (6. greutatea specifică a zăpezii care se consideră 3 kN/m3.2 Zăpada atârnată de marginea acoperişului (2) Încărcarea din zăpada atârnată de marginea acoperişului se consideră ca fiind distribuită de-a lungul acestuia şi se determină astfel: se = k s2 / γ unde: se s este încărcarea (pe metru liniar) din zăpada atârnată de marginea acoperişului (kN/m).3 Încărcarea din zăpadă pe panouri de protecţie şi alte obstacole de pe acoperişuri (1) În cazurile în care zăpada alunecă pe un acoperiş în pantă sau curb.3) γ k coeficient care ţine cont de forma neregulată a depunerii de zăpadă la marginea acoperişului. exercitată pe panourile de protecţie (parazăpezi) şi pe alte obstacole de către masa de zăpadă care alunecă.

măsurat faţă de orizontală [ 0 ]. b distanţa în plan orizontal între panourile de protecţie succesive sau de la coama acoperişului la primul panou (m). 22 .Fs = s b sinα (6. α unghiul acoperişului.4) unde: s este valoarea încărcării din zăpadă pe acoperiş în cazul cel mai defavorabil de depunere de zăpadă.

1 Distribuţia coeficientului de formă pentru încărcarea din aglomerare excepţională de zăpadă pe acoperişuri cu mai multe deschideri (zona doliilor) (2) Valoarea coeficientului de formă µ1 pentru încărcarea din aglomerare excepţională de zăpadă din Fig. Coeficienţi de formă pentru aglomerări excepţionale de zăpadă pe acoperiş (1) Coeficienţii de formă pentru aglomerări excepţionale de zăpadă pe acoperiş se utilizează pentru evaluarea încărcării din zăpada în combinaţiile de încărcări în care acţiunea zăpezii este accidentală.1b) (7. distribuţia este cea din Figura 7.1c) unde sk este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2] în amplasamentul construcţiei.1.7. În acest caz de încărcare nu există zăpadă pe acoperiş cu excepţia zonei de aglomerare indicată în Figura 7.1. Acoperişuri cu mai multe deschideri (1) În cazul acoperişurilor cu mai multe deschideri. 7. (2) În cazul situaţiei de proiectare accidentală (cu considerarea aglomerărilor excepţionale de zăpadă pe acoperiş) se consideră că nu mai există zăpadă pe acoperiş în afara zonelor cu aglomerare excepţională a acesteia. 7. pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă. 23 . µ1 = 5.1a) (7. iar γ este greutatea specifică a zăpezii care se consideră egală cu 2 kN/m3.1 este valoarea minimă dintre: µ1 = γ h / sk µ1 = 2b3 / (ls1+ls2). h1 h2 Figura 7.1. ls2 = b2 (7. ls1 = b1.

Valoarea înălţimii h (m) se calculează cu relaţia:
h= b1 ⋅ h2 + b2 ⋅ h1 b1 + b2

(7.2)

(3) Pentru acoperişuri cu mai mult de două deschideri cu o geometrie aproximativ simetrică şi uniformă, b3 se consideră egal cu de 1,5 ori deschiderea acoperişului. Această distribuţie de încărcare este aplicabilă fiecarei dolii, dar nu neapărat simultan. (4) Când în proiectarea construcţiei se consideră simultan aglomerarea excepţională de zăpadă în mai multe dolii, încărcarea caracteristică totală cumulată datorata acestor aglomerări se limitează superior. Încărcarea caracteristica totală cumulată pe metru liniar nu trebuie sa depaşească produsul dintre încărcarea caracteristică din zăpadă pe sol în amplasament şi lungimea clădirii pe direcţia perpendiculară doliilor. 7.2 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte (1) În cazul acoperişurilor adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte pe care se aglomerează zăpadă de pe acoperişul mai înalt adiacent sau învecinat se are în vedere distribuţia încărcării din aglomerarea exceptională de zăpadă. (2) Se ia în considerare această situaţie de proiectare (acoperişuri învecinate) doar când clădirea cu acoperişul mai jos se află la maximum 1,5 m distanţă de clădirea mai înaltă care poate provoca aglomerarea excepţională de zăpadă. (3) Distribuţia coeficienţilor de formă ai încărcării din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişul tip şarpantă situat mai jos este cea din Figura 7.2 şi Tabelul 7.1.

Figura 7.2 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din aglomerare excepţională de zăpadă pe acoperişuri adiacente sau învecinate mai joase
24

Tabelul 7.1 Coeficienţii de formă pentru încărcarea din aglomerare excepţională de zăpadă pe acoperişuri adiacente sau învecinate mai joase Coeficient de formă Unghiul acoperişului, α 00 ≤ α ≤ 150 150 < α ≤300 300 < α < 600 0 µ3 µ3  30 − α     15  µ3 µ3 µ3  60 − α     30  600 ≤ α 0
0

µ1
µ2
unde

µ3 este cea mai mică valoare dintre 2h / sk, 2b / ls sau 8.
b este cea mai mare valoare dintre b1 sau b2 ls este lungimea zonei de aglomerare excepţională a zăpezii pe acoperişul adicent sau învecinat situat mai jos, este cea mai mică valoare dintre 5h, b1 sau 15m. (5) În acest caz de încărcare (aglomerare exceptională de zăpadă) se consideră că nu există zăpadă pe acoperişul clădirii mai joase cu excepţia zonei de aglomerare indicată în Figura 7.2.

7.3 Încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu obstacole şi parapete
(1) Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcărea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişurile cu obstacole (altele decât parapetele) este indicată în Capitolul 7.3.1. În cazul acoperişurilor cu parapete, distribuţia este indicată în Capitolul 7.3.2. 7.3.1 Acoperişuri cu obstacole (altele decât parapetele) (1) Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişurile cu obstacole (altele decât parapetele) este indicată în Figura 7.3. (2) Dacă suprafaţa verticală a obstacolului lângă care se poate forma aglomerarea exceptională de zăpadă mai mică de 1m2, atunci efectul aglomerarii poate fi neglijat. (3) Distribuţiile din Figura 7.3 se utilizează în următoarele cazuri: - obstacolul de pe acoperiş are o înălţime mai mică de 1 m; - obstacole locale (obstacole cu peste 1m înălţime, dar cu lăţimea mai mică de 2m); în acest caz, înălţimea h pentru calcul se consideră a fi cea mai mică valoare dintre înălţimea obstacolului şi lăţimea acestuia perpendicular pe direcţia vântului; - copertine care protejează uşile de intrare în clădiri sau docurile de încărcare, cu lungime b1 mai mică de 5 m, indiferent de înălţimea h de la copertină la acoperiş.

25

Figura 7.3 Coeficienţi de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişuri în zona obstacolelor (4) Coeficienţii de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperiş în zona obstacolelor se determină astfel:

µ1 = minimul dintre următoarele două valori: γ h1 /sk şi 5; µ2 = minimul dintre următoarele două valori: γ h2 /sk şi 5.

(7.3a) (7.3b)

sk este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2], în amplasamentul construcţiei. γ este greutatea specifică a zăpezii care se considera egala cu 2 kN/m3. Înalţimile h1 şi h2 se consideră în metri. (5) Lungimea zonei de aglomerare excepţională a zăpezii pe acoperiş în zona obstacolelor (Figura 7.3) se determină astfel: ls1 = minimul dintre 5h1 şi b1 ls2 = minimul dintre 5h2 şi b2. (7.4a) (7.4b)

(6) Pentru copertine (cu lungime b1 mai mică de 5m), coeficientul de formă al încărcării µ1 este minimul dintre γ h /sk, 5 şi 2b/ls, unde b este valoarea maximă dintre b1 şi b2. Lungimea zonei de aglomerare excepţională a zăpezii pe copertină ls este minimul dintre 5h şi b1.

26

0. Figura 7.4 Coeficienţi de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişuri cu parapete (2) În Figura 7. unde sk este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2].3.5) 27 . b2) (7.2 Acoperişuri cu parapete (1) Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişurile cu parapete este prezentată în Figura 7.7. ls se determină ca minimul dintre 5h. Lungimea zonei de acumulare de zăpadă. h este înălţimea parapetului (în m). γ este greutatea specifică a zăpezii care se considera egala cu 2 kN/m3.4. în amplasamentul construcţiei. coeficientul de formă al încărcării din zăpada aglomerată pe acoperiş în dreptul parapetelor se determină ca minimul dintre: µ1 = γ h/sk µ1 = γ b/ls µ1 = 8. b1 şi 15m. unde b = max (b1 .4.

Tabel A1. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 Localitate urbană Abrud Adamclisi Adjud Agnita Aiud ALBA IULIA Aleşd ALEXANDRIA Amara Anina Aninoasa ARAD Ardud Avrămeni Avrig Azuga Babadag BACĂU Baia de Aramă Baia de Arieş BAIA MARE Baia Sprie Balş Banloc Baraolt Basarabi Băicoi Băbeni Băile Govora Băile Herculane Băile Olăneşti Băile Tuşnad Băileşti Bălan Bălceşti Băneasa Bârlad Bechet Judeţ Alba Constanţa Vrancea Sibiu Alba Alba Bihor Teleorman Ialomiţa Caraş-Severin Hunedoara Arad Satu Mare Botoşani Sibiu Prahova Tulcea Bacău Mehedinţi Alba Maramureş Maramureş Dolj Timiş Covasna Constanţa Prahova Vâlcea Vâlcea Caraş-Severin Vâlcea Harghita Dolj Harghita Vâlcea Constanţa Vaslui Dolj sk [kN/m2] 1.5 1.5 2.0 2.5 2.0 2.0 2.0 2.0 2.5 2.5 1.5 1. (2) În Tabelul A.Anexa A (normativă) .5 2.5 2.5 2.5 2.0 2.0 2.5 1. 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 Localitate urbană Beclean Beiuş Berbeşti Bereşti Bicaz BISTRIŢA Blaj Bocşa Boldeşti-Scăeni Bolintin-Vale Borod Borsec Borşa BOTOŞANI Brad Bragadiru BRAŞOV BRĂILA Breaza Brezoi Broşteni Bucecea BUCUREŞTI Budeşti Buftea Buhuşi Bumbeşti-Jiu Buşteni BUZĂU Buziaş Cajvana Calafat Caracal Caransebeş Carei Cavnic Călan CĂLĂRAŞI Judeţ Bistriţa Năsăud Bihor Vâlcea Galaţi Neamţ Bistriţa Năsăud Alba Caraş-Severin Prahova Giurgiu Bihor Harghita Maramureş Botoşani Hunedoara Ilfov Braşov Brăila Prahova Vâlcea Suceava Botoşani Bucureşti Călăraşi Ilfov Bacău Gorj Prahova Buzău Timiş Suceava Dolj Olt Caraş-Severin Satu Mare Maramureş Hunedoara Călăraşi sk [kN/m2] 1.0 2.0 2.5 2.5 2.0 2.5 2.0 1.5 2.5 1.5 2.0 2.0 1. Valori caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol pentru 337 localitaţi urbane Nr.5 2.0 1.5 2.0 2.5 2.5 2.0 2.5 1.5 1.0 1.5 2.0 2.0 2.5 1.5 1.0 2.0 2.1.1 sunt indicate valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol pentru 337 localitaţi urbane din România.5 1.0 1.5 2. în conformitate cu harta de zonare din Figura 3.0 2.0 2.0 2.0 28 Nr.0 2.0 2.0 2.0 2.5 1.0 2.0 2.0 2.5 2.0 1.5 1.0 1.Zonarea încărcării din zăpadă pe sol (1) Harta de zonare a încărcării din zăpadă pe sol a fost elaborată pe baza analizei statistice a valorilor extreme maxime anuale ale încărcării din zăpadă pe sol inregistrate pâna în anul 2005 la 122 staţii meteorologice ale Administratiei Naţionale de Meteorologie.5 .5 2.5 2.5 2.0 2.5 1.0 2.0 2.5 2.0 1.

5 2.5 1.0 2.5 2.0 2.0 2.5 2.5 2.5 2.5 2.0 1.5 1.5 2.5 2.0 2.5 2.5 2.5 2.0 2.0 1.0 1.5 29 .5 1.0 2.0 2.5 1.5 2.0 2.0 2.0 2.0 1.5 1.5 1.0 1.5 1.5 1. 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 Localitate urbană Călimăneşti Căzăneşti Câmpia Turzii Câmpeni Câmpina Câmpulung Câmpulung Mold.0 2.5 2.0 1.5 2.5 1.5 1.5 2.5 2.5 2.5 2.5 2.5 1.0 1.0 1.0 2.0 2.5 2.0 2. Ceahlău Cehu Silvaniei Cernavodă Chişineu-Criş Chitila Ciacova Cisnădie CLUJNAPOCA Codlea Colibaşi Comarnic Comăneşti CONSTANŢA Copşa mică Corabia Corugea Costeşti Cotnari Covasna CRAIOVA Cristuru Secuiesc Cugir Curtea de Argeş Curtici Darabani Dăbuleni Dărmăneşti Dej Deta DEVA Dolhasca Dorohoi Dragomireşti Drăgăşani Drăgăneşti-Olt DROBETA TURNU SEVERIN Dumbrăveni Eforie Nord Judeţ Vâlcea Ialomiţa Cluj Alba Prahova Argeş Suceava Neamţ Sălaj Constanţa Arad Ilfov Timiş Sibiu Cluj Braşov Arges Prahova Bacău Constanţa Sibiu Olt Tulcea Argeş Iaşi Covasna Dolj Harghita Alba Argeş Arad Botoşani Dolj Bacău Cluj Timiş Hunedoara Suceava Botoşani Maramureş Vâlcea Olt Mehedinţi Sibiu Constanţa sk [kN/m2] 2.5 2.5 2.0 2.5 2.0 2.0 2.5 2.5 1.5 2.5 2.0 1.0 1.5 2.0 2.5 1.5 1.0 2.5 2.5 2.5 2.5 1.0 1.5 1.5 1.0 1.5 1.5 2.0 2. 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161 162 163 164 165 166 167 168 169 Localitate urbană Eforie Sud Făgăraş Făget Fălticeni Făurei Feteşti Fieni Fierbinţi-Târg Filiaşi Flămânzi FOCŞANI Fundulea Frasin GALAŢI Găeşti Gătaia Geoagiu Gheorgheni Gherla Ghimbav GIURGIU Griviţa Gurahonţ Gura Humorului Haţeg Hârlău Hârşova Holod Horezu Huedin Hunedoara Huşi Ianca IAŞI Iernut Ineu Isaccea Însurăţei Întorsura Buzăului Jimbolia Jibou Jurilovca Lehliu gară Lipova Liteni Livada Luduş Lugoj Judeţ Constanţa Braşov Timiş Suceava Brăila Ialomiţa Dâmboviţa Ialomiţa Dolj Botoşani Vrancea Călăraşi Suceava Galaţi Dâmboviţa Timiş Hunedoara Harghita Cluj Braşov Giurgiu Ialomiţa Arad Suceava Hunedoara Iaşi Constanţa Bihor Gorj Cluj Hunedoara Vaslui Brăila Iaşi Mureş Arad Tulcea Brăila Covasna Timiş Sălaj Tulcea Călăraşi Arad Suceava Satu Mare Mureş Timiş sk [kN/m2] 1.0 2.Nr.5 2.5 Nr.0 2.5 1.5 2.0 2.5 1.5 1.0 1.5 2.

5 2.0 2.0 2.0 1.0 1.0 1.0 2.0 2.5 2.Nr.0 2.5 2.0 1.5 1.0 1.0 1.5 1.5 2.0 1.0 2.0 2.0 2.0 2.5 1.0 2.5 1.5 2.0 2.5 1.5 2.5 1.0 2.5 Nr.5 2.0 2.5 1.5 1.0 2.5 2.5 1.5 2.5 1.5 2.5 2.0 1.5 1.5 2.5 2.0 2.5 1.5 2.0 2.5 2.5 1.0 2.0 1.5 1.5 1. 216 217 218 219 220 221 222 223 224 225 226 227 228 229 230 231 232 233 234 235 236 237 238 239 240 241 242 243 244 245 246 247 248 249 250 251 252 253 254 255 256 257 258 259 260 Localitate urbană Pătârlagele Pâncota Pecica Petrila Petroşani PIATRA NEAMŢ Piatra olt PITEŞTI PLOIEŞTI Plopeni Podu Iloaiei Pogoanele Popeşti Leordeni Potcoava Predeal Pucioasa Răcari Rădăuţi Răuseni Râmnicu Sărat RÂMNICU VÂLCEA Râşnov Recaş Reghin Reşiţa Roman Roşiori de Vede Rovinari Roznov Rupea Salcea Salonta Sântana Satu Mare Săcele Săcuieni Sălişte Săliştea de Sus Sărmaşu Săvârşin Săveni Sângeorz Băi Sângeorgiu de Pădure Sânnicolau Mare Scorniceşti Judeţ Buzău Arad Arad Hunedoara Hunedoara Neamţ Dolj Argeş Prahova Prahova Iaşi Buzău Ilfov Olt Braşov Dâmboviţa Dâmboviţa Suceava Botoşani Buzău Vâlcea Braşov Timiş Mureş Caraş-Severin Neamţ Teleorman Gorj Neamţ Braşov Suceava Bihor Arad Satu Mare Braşov Bihor Sibiu Maramureş Mureş Arad Botoşani Bistriţa Năsăud Mureş Timiş Olt sk [kN/m2] 2.5 2.0 2.0 2.5 1.0 2.0 1.0 1.0 1.5 2.0 2.0 1.0 2.5 1.5 2.0 2.5 2.0 2.0 2.0 2.5 2.5 1.0 1.5 2.5 2.0 2.5 2.5 2.0 2. 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180 181 182 183 184 185 186 187 188 189 190 191 192 193 194 195 196 197 198 199 200 201 202 203 204 205 206 207 208 209 210 211 212 213 214 215 Localitate urbană Lupeni Mangalia Marghita Măcin Măgurele Mărăşeşti Medgidia Mediaş MIERCUREA CIUC Miercurea Nirajului Miercurea Sibiului Mihăileşti Milisăuţi Mizil Moineşti Moldova Nouă Moneasa Moreni Motru Murgeni Nădlac Năsăud Năvodari Negreşti Negreşti Oaş Negru Vodă Nehoiu Novaci Nucet Ocna Mureş Ocna Sibiului Ocnele Mari Odobeşti Odorheiul Secuiesc Olteniţa Oneşti ORADEA Oraviţa Orăştie Orşova Otopeni Oţelu Roşu Ovidiu Panciu Pantelimon Paşcani Judeţ Hunedoara Constanţa Bihor Tulcea Ilfov Vrancea Constanţa Sibiu Harghita Mureş Sibiu Giurgiu Suceava Prahova Bacău Caraş-Severin Arad Dâmboviţa Gorj Vaslui Arad Bistriţa Năsăud Constanţa Vaslui Satu Mare Constanţa Buzău Gorj Bihor Alba Sibiu Vâlcea Vrancea Harghita Călăraşi Bacău Bihor Caraş-Severin Hunedoara Mehedinţi Ilfov Caraş-Severin Constanţa Vrancea Ilfov Iaşi sk [kN/m2] 2.0 1.5 2.5 1.0 30 .0 2.0 2.

0 2.0 1.0 1.0 2.0 1.0 2.0 1.0 2.0 2.5 1.5 2.5 2.0 2.0 2.5 2.5 2.Nr.0 2.0 1.5 1.0 2.5 2.0 2.5 1.5 2.0 2.0 2.5 2.5 2. 261 262 263 264 265 266 267 268 269 270 271 272 273 274 275 276 277 278 279 280 281 282 283 284 285 286 287 288 289 290 291 292 293 294 295 296 297 298 Localitate urbană Sebeş Sebiş Seini Segarcea SF GHEORGHE Sf.0 2.0 2.0 1.5 2.0 2.5 1.5 1.5 2.5 2.0 1.0 2.0 2.0 2.5 1.5 31 .5 1. Gheorghe SIBIU Sighetul Marmaţiei Sighişoara Simeria Sinaia Siret SLATINA Slănic Moldova Slănic Prahova SLOBOZIA Solca Sovata Stei Strehaia SUCEAVA Sulina Şimleul Silvaniei Şomcuţa Mare Ştefăneşti Ştefăneşti Tălmaciu Tăsnad Tăuţii Magherăuş TÂRGOVIŞTE Târgu Bujor Târgu Cărbuneşti Târgu Frumos TÂRGU JIU Târgu Lăpuş TÂRGU MUREŞ Târgu Ocna Târgu Neamţ Judeţ Alba Arad Maramureş Dolj Covasna Tulcea Sibiu Maramureş Mureş Hunedoara Prahova Suceava Olt Bacău Prahova Ialomiţa Suceava Mureş Bihor Mehedinţi Suceava Tulcea Sălaj Maramureş Argeş Botoşani Sibiu Satu Mare Maramureş Dâmboviţa Galaţi Gorj Iaşi Gorj Maramureş Mureş Bacău Neamţ sk [kN/m2] 1.5 2.0 1.0 Nr.0 2.5 2.5 2.0 2.5 2.0 2.0 2.0 2.5 1.0 2.5 1.0 1.5 1.5 2.5 1.5 2.0 2.5 2.5 2.0 2.5 2.5 1.5 2.0 2.0 2. 299 300 301 302 303 304 305 306 307 308 309 310 311 312 313 314 315 316 317 318 319 320 321 322 323 324 325 326 327 328 329 330 331 332 333 334 335 336 337 Localitate urbană Târgu Secuiesc Târnăveni Techirghiol Tecuci Teiuş Tismana Titu TIMIŞOARA Topliţa Topoloveni Turceni Turnu Măgurele TULCEA Turda Tuşnad Ţăndărei Ţicleni Ulmeni Ungheni Uricani Urlaţi Urziceni Valea lui Mihai VASLUI Vaşcău Vatra Dornei Vălenii de Munte Vânju Mare Vicovu de Sus Victoria Videle Vişeu de Sus Vlahiţa Voluntari Vulcani ZALĂU Zărneşti Zimnicea Zlatna Judeţ Covasna Mureş Constanţa Galaţi Alba Gorj Dâmboviţa Timiş Harghita Argeş Gorj Teleorman Tulcea Cluj Harghita Ialomiţa Gorj Maramureş Mureş Gorj Prahova Ialomiţa Bihor Vaslui Bihor Suceava Prahova Mehedinţi Suceava Braşov Teleorman Maramureş Harghita Ilfov Hunedoara Sălaj Braşov Teleorman Alba sk [kN/m2] 2.5 1.5 2.0 2.5 1.0 1.

0. (4) Coeficientul de variaţie al maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol pe teritoriul României este.98 0.2) sk este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol (kN/m2).99 (3) Pentru un anumit amplasament.1) unde m1 şi V1 sunt respectiv media şi coeficientul de variaţie al maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol în amplasamentul considerat. În Tabelul B.98 (interval mediu de recurenţă IMR=50 ani).98 se calculează în repartiţia Gumbel pentru maxime cu relaţia: ln( − ln p )   1 − 0. este definită cu un interval mediu de recurenţă IMR=50 ani.Intervalul mediu de recurenţă al încărcării din zăpadă pe sol (1) Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol. în intervalul 0.593 ⋅ V1 unde (B.282    sp = sk 1 + 2.98) în repartiţia Gumbel pentru maxime este: sk = m1 ⋅ (1 + 2. echivalent.9867 0. sp V1 valoarea încărcării din zăpadă pe sol având o probabilitate de nedepăşire într-un an p.45 + ⋅ V1 1. (2) Relaţia dintre intervalul mediu de recurenţă IMR=N ani şi probabilitatea de nedepăşire într-un an. (5) Valoarea încărcării din zăpadă pe sol având probabilitatea de nedepăşire p diferită de 0. este definită cu 2% probabilitate de depăşire într-un an (probabilitatea de nedepăşire într-un an este 98%) sau. p este: N = 1/(1-p). coeficientul de variaţie al maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol. Tabelul B.35÷1.1 este dată corespondenţa dintre IMR şi p pentru valori uzuale. ani 50 75 100 p Probabilitatea de nedepăşire într-un an 0. având o probabilitate de nedepasire intr-un an p = 0.593 ⋅ V1 ) (B. sk. în general.1 IMR Intervalul mediu de recurenţă.Anexa B (normativă) . 32 . valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol (avand probabilitatea de nedepăşire într-un an p = 0.

pentru greutăţile specifice ale zăpezii pe sol se pot utiliza valorile orientative prezentate în Tabelul C.Anexa C (informativă) .0 (3) Pentru calculele de proiectare se poate evalua încărcarea din zăpadă pe sol considerând o valoare a greutăţii specifice a zăpezii de 2 kN/m3.0 2.Greutatea specifică a zăpezii (1) Greutatea specifică a zăpezii variază în timp.Greutatea specifică medie a zăpezii Natura zăpezii Proaspătă Aşezată (după câteva ore sau zile de la ninsoare) Veche (după câteva săptămâni sau luni de la ninsoare) Umedă Greutatea specifică a zăpezii [kN/m3] 1. Tabelul C.5 4.1. 33 . În general aceasta creşte cu durata de existenţă (vârsta) a stratului de zăpadă şi depinde de poziţia geografică. (2) Cu excepţia cazurilor unde valori ale greutăţii specifice sunt indicate în Capitolele 1 ÷ 7. clima şi altitudinea amplasamentului.5 până la 3.0 2.1 .

COMENTARII ŞI RECOMANDĂRI DE PROIECTARE ANEXĂ INFORMATIVĂ 34 .

..3 Încărcarea din zăpadă pe panouri de protecţie şi alte obstacole de pe acoperişuri .......1 Acoperişuri cu mai multe deschideri..................... 36 C.............B Intervalul mediu de recurenţă al încărcării din zăpadă pe sol ...3 & C.............60 C...................... 53 C............................................... 65 35 ...................60 C...................4 Încărcarea din zăpadă pe acoperiş....................................................................7....................................................... 1...52 C.......Cuprins Introducere ..5...... Elemente generale .....................................5.................... 44 C.............2 Acoperişuri cu două pante ........7............ 36 C.................................................. 38 C........46 C..........................54 C.... 41 C...................................................................................................5...........................................................................56 C.....................7.......... 57 C......................................................5 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte..1 Acoperişuri cu o singură pantă ...................3 Încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu obstacole şi parapete.....................................A Încărcarea din zăpada pe sol.............. Coeficienţi de formă pentru incărcarea din zăpadă pe acoperiş...............1 Acoperişuri cu obstacole (altele decât parapetele) .............2 Zăpada atârnată de marginea acoperişului....6..............7................................51 C..............................................................................................57 C..2 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte... 61 C....53 C........................................................................................... 5........60 C.....7 Coeficienţi de formă pentru aglomerări excepţionale de zăpadă pe acoperiş..................................................................5.........................................6...............................6 Efecte locale .......45 C................ Situaţii de proiectare...............................3..59 C.......5....................................3............ 62 Bibliografie ......................................3 Acoperişuri cu mai multe deschideri...........1 Aglomerarea de zăpadă pe acoperişuri cu obstacole............2 Acoperişuri cu parapete .........................................................................................47 C...............6........C Greutatea specifică a zăpezii ........7................... 36 C................4 Acoperişuri cilindrice .. 2...............................

Prevederile codului sunt armonizate cu standardul SR EN 1991-1-3. mai ales în ceea ce priveşte încărcarea din zăpadă pe acoperiş. încărcarea din zăpadă este acţiune accidentală. • O acţiune este statică atunci când nu induce acceleraţii construcţiei. 1. Situaţii de proiectare Situaţiile de proiectare la acţiunea zăpezii sunt în concordanţă cu cele prevăzute în CR 0 şi reprezintă un set de condiţii fizice reprezentând situaţiile reale ce au loc într-un interval de timp considerat. pentru care prin proiectare sunt create premisele ca stările limită relevante să nu fie depăşite. cu exemplificări acolo unde este cazul. care reprezintă versiunea în limba română a standardului european EN 1991-1-3. deci nu induce forţe de inerţie pe construcţie şi pe elementele sale componente. Conform CR 0: • O acţiune este variabilă atunci când variaţia în timp a intensităţii ei nu este nici neglijabilă nici monotonă.Introducere Comentariile şi recomandările de proiectare se referă la aplicarea CR 1-1-3 “Cod de proiectare. Multitudinea de factori care influenţează caracteristicile zăpezii şi modul de depunere al acesteia. multitudinea de tipuri şi de materiale de acoperişuri. Documentul cuprinde comentarii şi recomandări asociate numai unor prevederi din CR 1-1-3. În privinţa încărcărilor din zăpadă pe acoperiş. C. Acţiunea zăpezii” şi au ca obiectiv facilitarea evaluării încărcărilor din zăpadă de către inginerii proiectanţi. variabilitatea fenomenelor meteorologice. respectiv. unor intervale medii de recurenţă [1]. iar rezultatele dificil de extrapolat. 2. • O acţiune accidentală este o acţiune de scurtă durată şi de intensitate semnificativă. exprimată ca încărcare pe metru pătrat de proiecţie orizontală a acoperişului. Elemente generale Încărcarea din zăpadă este o acţiune variabilă. direcţia principală de cercetare pre-normativă la nivel internaţional (şi în special la nivel European) este cea a studiilor probabiliste. cu probabilitate redusă de apariţie pe o construcţie pe durata ei de viaţă (considerată pentru proiectare). Conform CR 0 situaţiile de proiectare sunt definite astfel: 36 . Cercetarea în domeniul încărcărilor din zăpadă necesită studii suplimentare. • O acţiune este fixă atunci când are o poziţie fixă şi o distribuţie fixă pe construcţie. C. Acţiuni asupra construcţiilor. fac ca cercetarea să fie complexă. cu luarea în considerare a informaţiei meteorologice din România privind maximele anuale ale încărcarilor din zăpadă (înălţimi ale stratului de zapadă) înregistrate până în anul 2005. ale căror rezultate trebuie să conducă la definirea unor valori asociate unor probabilităţi anuale de nedepaşire sau. fixă şi statică. În cazurile de aglomerare excepţională a zăpezii.

(ii) Condiţii excepţionale. relaţia 4. fără considerarea aglomerărilor excepţionale de zăpadă pe acoperiş. cu considerarea aglomerărilor excepţionale de zăpadă pe acoperiş. nu se iau în considerare pentru proiectarea construcţiilor pe teritoriul României (climă temperată). aşa cum sunt definite în SR EN 1991-1-3.persistentă/tranzitorie cu utilizarea încărcării din zăpadă neaglomerată şi aglomerată (fără cazurile din Capitolul 7). la o depunere (zăpadă neaglomerată) şi acoperire cvasiuniformă a acestora. funcţie de rugozitatea suprafeţei zăpezii [3]. Pentru verificări locale se foloseşte situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie cu prevederile din Capitolul 6 din CR 1-1-3. şi . Pentru viteze ale vântului de 4÷7 m/s depunerile suplimentare de zăpadă sunt de ordinul centimetrilor/zecilor de centimetri. Se consideră două situaţii de proiectare: . au fost înregistrate căderi excepţionale de zăpadă la 159 de staţii [2]. trebuie considerate următoarele două condiţii de amplasament pentru proiectarea la acţiunea zăpezii: (i) Condiţii normale.5m.• • Situaţie persistentă de proiectare: situaţie de proiectare ce este relevantă pe un interval de timp de acelaşi ordin cu durata vieţii construcţiei (condiţia normală de proiectare). În absenţa vântului sau în cazul unor viteze reduse ale vântului (<2m/s).1(10) şi relaţia 4. în România.1 şi Capitolul 5 din CR 1-1-3). se impune efectuarea de studii aprofundate pe acest subiect. relaţia 4. din peste 2600 de staţii meteo considerate.2 din CR 1-1-3. Situaţie tranzitorie de proiectare: situaţie de proiectare care este relevantă pe o durată de timp mai scurtă decât durata proiectată a vieţii construcţiei şi care are o probabilitate mare de a se produce.1 şi Capitolul 5 din CR 1-1-3. când depunerile suplimentare pot atinge 1. În cazul unor viteze ale vântului de peste 4÷5 m/s. Situaţie accidentală de proiectare: situaţie ce implică condiţii de expunere excepţională a construcţiei la foc. • Condiţiile excepţionale referitoare la zone cu căderi excepţionale de zăpadă pe sol (caracterizate de o probabilitate foarte redusă de apariţie). În viitor. impact. Conform Capitolului 2 din cod. Cu datele disponibile la nivel european în 1997. depunerile de zăpadă pe acoperişuri conduc. în condiţiile utilizării unei baze de date meteorologice cât mai extinse. Fenomenul devine important cantitativ în cazul vitezelor de peste 7m/s. în general. cu prevederile de la alineatul 4.1(9). cu prevederile alineatului 4. 37 .accidentală (în care zăpada este acţiunea accidentală) cu utilizarea încărcării din aglomerarea excepţională de zăpadă (pentru cazurile din Capitolul 7). Se consideră situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie şi se utilizează două tipuri de distribuţie a încărcării din zăpadă: încărcarea din zăpadă neaglomerată şi încărcarea din zăpadă aglomerată (cu prevederile de la alineatul 4.5-2. zăpada poate fi spulberată şi aglomerată în zonele adapostite ale acoperişului sau pe acoperişurile mai joase sau în spatele obstacolelor. zăpadă.1(9). explozii. cedare locală.

armonizat cu standardul SR EN 1991-1-3.Aglomerarea de zăpadă este influenţată de mai mulţi factori: viteza vântului.3 & C. durata de timp cu vânt puternic. există incertitudini ale zonării datorate dispunerii aleatorii şi neuniforme a staţiilor meteorologice pe ansamblul suprafeţei unei ţări şi pe diferite regiuni geografice. deci. Deşi pe o perioadă lungă de timp. C. Codul CR 1-1-3. smuls şi deplasat de către vânt).A Încărcarea din zăpada pe sol În practica internaţională se admite că încărcarea din zăpadă pe sol poate fi studiată adoptând un interval de referinţă pentru culegerea datelor de un an. înălţimea stratului de zăpadă din care se face deplasarea zăpezii. în analiza statistică se folosesc valorile maxime anuale. defineşte valoarea caracteristică a încărcării din zăpada pe sol cu 2% probabilitate anuală de depăşire (interval mediu de recurenţă IMR=50 ani). Modalitatea de constituire a bazei de date utilizate pentru zonarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol este considerată a fi una dintre cauzele cele mai importante care conduc la incertitudinile asociate evaluării încărcărilor din zăpadă. Incertitudinile asociate valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol într-un amplasament sunt sporite şi de incertitudinile de modelare. în mod evident corelată cu evoluţia istorică a tehnicilor/procedurilor de măsurare şi a calităţii instrumentelor utilizate. şi valorile măsurate. deoarece se consideră că datele meteorologice anuale sunt independente statistic. expunerea (topografia şi construcţiile înconjurătoare). 38 . Mărimea bazei de date care este diferită pentru fiecare staţie meteorologică (numărul de ani/ierni de înregistrări este diferit) contribuie şi ea la nivelul incertitudinilor. Rezultatele obţinute prin utilizarea modelului de probabilitate ales au o incertitudine sporită în cazul staţiilor meteorologice cu un număr redus de ani de observaţie. compoziţia suprafeţei zăpezii (dacă zăpada este umedă fulgii de zăpadă sunt mai greu de ridicat. temperatura şi umiditatea asociate vântului. Pe de o parte există incertitudini asociate tehnicilor de măsurare a înălţimii stratului de zăpadă sau a încărcării din zăpadă pe sol. Expunerea diferită a amplasamentelor în care se fac măsurătorile influenţează depunerile de zăpadă şi. dimensiunea fulgilor de zăpadă. Astfel. valoare care reprezintă un fractil superior al unei variabile aleatoare ale cărei valori măsurate sunt maxime anuale. Pe de altă parte există şi incertitudini inerente asociate erorilor umane. care în cazul zăpezii reprezintă maxime asociate unei ierni. acestea nu se iau în considerare în practica actuală de stabilire a încărcarilor din zăpadă pe sol. în unele regiuni geografice se pot identifica anumite tendinţe în evoluţia climatică. De asemenea. Este de preferat o perioadă de observaţie de cel puţin 20 de ani. Se recomandă utilizarea unui număr de 40÷50 de ani de observaţii pentru determinarea valorii caracteristice cu interval mediu de recurenţă de 50 de ani. Acestea sunt de două tipuri: (i) incertitudini asociate trecerii de la înălţimea stratului de zăpadă la încărcarea echivalentă din zăpadă şi (ii) incertitudini ale modelării probabiliste (repartiţia de probabilitate este doar un model al realităţii studiate).

Grecia.Pentru uniformitate. Germania. pentru toate staţiile meteorologice se alege aceeaşi relaţie de trecere de la înălţimea (grosimea) stratului de zăpadă la încărcarea din zăpadă şi se alege acelaşi model de repartiţie de probabilitate. deoarece în urma analizei datelor disponibile la nivel european la momentul elaborării standardului (anul 2003). Norvegia. (Sisteme Informatice Geografice) a valorilor caracteristice asociate amplasamentelor staţiilor meteorologice. [6] au indicat repartiţiile Gumbel şi Weibull ca oferind cele mai bune modelari pentru datele analizate. Baza de date disponibilă constă în date meteorologice înregistrate de Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie – INMH pentru perioada 1930-1989 şi Administraţia Naţională de Meteorologie – ANM pentru perioada 1989-2005. Islanda. sk [kN/m2]. în timp ce în Danemarca a fost utilizată repartiţia Weibull. Harta de zonare a valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol din CR 1-1-3 a fost elaborată pe baza analizei statistice şi a modelării probabiliste a valorilor extreme maxime anuale ale încărcării din zăpadă pe sol observate la 122 staţii meteorologice pe teritoriul României.G. Datele pentru încărcarea din zăpadă pe sol disponibile la staţiile meteo din România acoperă perioade de timp cu valori măsurate de la 10-13 ani (3 staţii recent instalate) până la 74 ani. Studii din Rusia [7] recomandă de asemenea repartiţia Gumbel. Franţa şi Marea Britanie. Finlanda. (iii) Analiza distribuţiei geografice pe teritoriul României a mediei maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol. (ii) Comparaţia dintre valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol şi valorile maxime observate ale încărcării din zăpadă pe sol. s-a realizat luând în considerare următoarele: (i) Valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol. calculate în repartiţia Gumbel pentru maxime pentru fiecare staţie meteorologică. Repartiţia de valori extreme Gumbel pentru maxime este repartiţia de probabilitate recomandată de EN 1991-1-3. media numărului de ani cu valori măsurate fiind de 48 ani (ceea ce este satisfacător pentru evaluarea încărcării cu interval mediu de recurenţă de 50 de ani). Staţiile meteorologice au o distribuţie geografică neuniformă şi numere diferite de ani de măsurători ale depunerilor de zăpadă pe sol. în fiecare staţie meteorologică. a maximelor încărcării din zăpadă pe toată durata de observaţie şi a valorilor coeficientului de variaţie. harta de zonare a încărcării din zăpadă la sol se obţine pornind de la interpolarea în programe de tip S. Repartiţia Gumbel este repartiţia care a modelat cel mai bine datele înregistrate în Elveţia.I. iar în Irlanda repartiţia Pareto generalizată [4]. această repartiţie s-a dovedit a fi cea mai potrivită pentru modelarea încărcării din zăpadă la cele mai multe dintre staţiile meteorologice europene [4]. definită cu 2% probabilitate de depăşire într-un an (corespunzând unui interval mediu de recurenţă IMR=50 ani). În SUA şi în unele studii din Germania s-a folosit repartiţia lognormală. În final. Studii realizate în Japonia [5]. Zonarea pe teritoriul României a valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol. Italia. Suedia. 39 .

este indicată în harta de zonare din Figura 3. În cadrul elaborării hărţii de zonare a valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol din cod nu a fost posibilă o analiză de compatibilizare cu hărţile de zonare din ţările învecinate.4 3.3.u este modul repartiţiei.3 5.s1 este media maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol (kN/m2).5 2.ssol este valoarea încărcării din zăpadă pe sol (kN/m2).1) şi (3.Repartiţia Gumbel este recomandată şi deoarece seria de date statistice este compusă din valori extreme maxime anuale.1 Exemple de valori caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol pentru amplasamente cu altitudini 1000m < A ≤ 1500m sk(1000m < A ≤ 1500m).1 din CR 1-1-3 sunt indicate valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol pentru 337 localitaţi urbane din România. La fel ca în cazul tuturor hărţilor de hazard natural.0 2. Valoarea caracteristică a încărcării din zăpada pe sol.1 din CR 1-1-3.0 3. măsurători directe ale încărcării) şi a atras atenţia asupra necorelării la frontiere a hărţilor de zonare din ţările europene. . . . Funcţia de repartiţie de tip Gumbel pentru maxime [8] este dată de relaţia: −α ( ssol −u ) F(ssol) = e − e (C. α = 1. kN/m2 Zona sk(A≤1000m)=1. pentru echivalentul în apă al încărcării.2) din cod. este fractilul superior din repartiţia Gumbel pentru maxime căruia îi este asociată o probabilitate anuală de nedepăşire de 98% (2% probabilitate de depăşire într-un an).3 2.7 3. Tabelul C3.1. În Tabelul A. . Harta este valabilă pentru altitudini A ≤ 1000 m. sk. etc. sk [kN/m2]. Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol. 40 .0 kN/m2 1.).1) unde .σ1 este abaterea standard a maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol (kN/m2).282/ σ1.45 σ1 (kN/m2).1 4. [4] a evidenţiat existenţa unor proceduri diferite de obţinere a datelor (măsuratori pentru grosimea stratului de zăpadă. harta de zonare a valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol trebuie constant re-evaluată pe măsura acumulării mai multor date meteorologice (mai mulţi ani de observaţie. iar repartiţia Gumbel este o repartiţie de valori extreme.8 5. Pentru altitudini 1000m < A ≤ 1500m determinarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol se face cu relaţiile (3. mai multe staţii meteo. în România.5 kN/m2 sk(A≤1000m)=2. relaţii liniare funcţie de altitudine. m 1000 1100 1200 1300 1400 1500 Analiza datelor europene [3].α este parametru al dispersiei/împrăştierii datelor (kN/m2).8 4.5 4. Exemple de valori pentru diferite altitudini între 1000m şi 1500m sunt indicate în Tabelul C3.5 Altitudinea A. u = s1 – 0.

În unele cazuri. cu influenţe datorate mai multor factori. încărcarea din zăpadă pe acoperiş este evaluată prin multiplicarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol cu “coeficienţi de formă” (care ţin cont de o parte dintre fenomenele care influenţează depunerea de zăpadă pe acoperiş). iar procedurile de măsurare nu sunt standardizate. Normele şi codurile încearcă să grupeze şi să standardizeze tipurile de acoperişuri. suplimentar. Aplicarea factorului de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii se recomandă a fi luată în considerare în mod specific. Cei mai importanţi factori sunt prezentaţi în cele ce urmează.4 Încărcarea din zăpadă pe acoperiş În general. De aceea incertitudinile asociate încărcării din zăpadă pe acoperiş sunt mai mari decât incertitudinile asociate încărcării din zăpadă pe sol. acoperişuri de mari deschideri şi acoperişuri pentru care raportul dintre încărcarea permanentă şi încărcarea din zăpadă este redus. aşa cum este şi în CR 1-1-3. cu coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament şi cu coeficientul termic. De asemenea. dar în mod evident este imposibil să fie considerate toate configuraţiile posibile pentru acestea. există şi multiple dificultăţi practice de realizare a măsurătorilor. Distribuţiile zăpezii pe acoperiş din CR 1-1-3 sunt valabile în cazul depunerii naturale a zăpezii pe acoperiş. nivelul aşteptat de precipitaţii (ploi sau ninsori). etc.) şi de toţi factorii care influenţează depunerea de zăpadă pe acesta. În Capitolul 5 al CR-1-1-3 sunt prezentate distribuţii şi valori ale coeficientului de formă pentru diferite tipuri de acoperiş. Factorul de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii nu se aplică în cazul încărcării din zăpadă utilizată la evaluarea masei construcţiei pentru calculul forţei seismice de proiectare în P100-1. variaţiile de temperatură. după caz. • Forma acoperişului Acest factor este luat în considerare în calculul încărcării prin intermediul coeficientului de formă µ (al încărcării din zăpadă pe acoperiş). În plus. Calculul încărcării din zăpadă pe acoperiş ţine seama de faptul că zăpada se poate distribui în diferite moduri. se multiplică şi cu factorul de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii. codurile propun relaţii simple pentru calculul încărcării din zăpadă pe acoperiş. Trebuie subliniată şi existenţa unui număr foarte mare de tipuri diferite de acoperişuri. material.C. şi pentru acoperişuri cu forme neuzuale. Influenţa deosebit de complexă a vântului este luată în considerare în prevederile codului astfel: 41 . neputând propune pentru proiectarea curentă modelări complexe care să ţină seama direct şi explicit de toate tipurile de acoperişuri (formă. Există încă relativ puţine date din măsurători privind încărcarea din zăpadă pe acoperiş. în codurile şi standardele naţionale şi internaţionale. acesta trebuie proiectat cu distribuţii ale încărcării din zăpadă specifice situaţiilor anticipate şi stabilite cu acordul beneficiarului şi al autorităţilor competente. • Condiţiile meteorologice locale Condiţiile meteorologice locale se referă în special la caracteristicile vântului. Dacă se anticipează înlăturarea sau redistribuirea artificială a zăpezii de pe acoperiş.

care caracterizează efectul de ansamblu al vântului asupra depunerii de zăpada pe construcţie în funcţie de topografia terenului înconjurator şi de mediul natural şi/sau construit din vecinătatea construcţiei. topografia terenului şi prezenţa altor construcţii sau a copacilor nu permit o spulberare semnificativă a zăpezii de către vânt (exemplu în Figura C. 42 . copacilor sau construcţiilor mai înalte (exemplu în Figura C. • Terenul din jurul clădirii Spulberarea şi aglomerarea zăpezii datorită acţiunii vântului sunt influenţate de topografia terenului din jurul construcţiei. aceste distribuţii neregulate ale zăpezii sunt considerate în calcul prin distribuţiile coeficienţilor de formă pentru încărcările din zăpadă aglomerată din Capitolul 5 şi prin prevederile speciale privind aglomerarea de zăpadă pe acoperişuri cu obstacole şi parapete (Capitolele 6.vântul poate spori grosimea depunerilor de zăpadă în zonele protejate de pe acoperiş şi poate diminua grosimea depunerilor de zăpadă în zonele expuse. Figura C.2).4.1). În CR 1-1-3 acest factor de influenţă asupra depunerii de zăpadă pe acoperiş este considerat tot prin intermediul coeficientului de expunere al construcţiei în amplasament Ce (Capitolul 4. pe zone de teren plat lipsit de adăpostire sau cu adăpostire redusă datorată terenului.1). • Vecinătatea altor clădiri Vecinătatea altor clădiri este luată în considerare în cod prin: (i) intermediul coeficientului de expunere al construcţiei în amplasament Ce şi prin (ii) acumulările de zăpadă care pot apărea pe construcţie în cazul vecinătăţii unei clădiri mai înalte (Capitolul 7.prin intermediul coeficientului de expunere al construcţiei în amplasament Ce (Capitolul 4.2). În cazul expunerii „Complete”.3 şi 7. zăpada poate fi spulberată în toate direcţiile din jurul clădirii.1).3).4. .1 Exemplu de expunere „completă” În cazul expunerii „Normale”.4..

3 Exemplu de expunere „redusă” • Caracteristicile termice ale acoperişului şi cantitatea de căldură generată sub acoperiş Aceşti factori de influenţă asupra depunerii de zăpadă pe acoperiş sunt luaţi în considerare în cod prin intermediul coeficientului termic Ct care poate reduce încărcarea din zăpadă pe acoperiş atunci când transferul termic ridicat prin acoperiş conduce la topirea zăpezii (exemplu în Figura C. construcţia este situată mai jos decât terenul înconjurător sau este înconjurată de copaci înalţi şi/sau construcţii mai înalte (exemplu in Figura C.4.2 Exemplu de expunere „normală” În cazul expunerii „Reduse”.4).4.Figura C. de temperatura cea mai scăzută anticipată în interiorul construcţiei şi de încărcarea din zăpadă pe sol.4.4. În lipsa unor studii speciale. se pot lua în considerare prevederile ISO 4355. Figura C. În aceste cazuri.0. care stabilesc valori ale coeficientului termic în funcţie de conductivitatea termică a acoperişului. 43 . cu acordul autorităţii competente. În toate celelalte cazuri coeficientul termic are valoarea Ct = 1.3). valoarea coeficientului termic se determină prin studii speciale şi este aprobată de autoritatea competentă.

De exemplu. Coeficienţi de formă pentru incărcarea din zăpadă pe acoperiş În Capitolul 5 din CR 1-1-3 sunt indicaţi coeficienţi de formă pentru încărcarea din zapadă pe acoperiş pentru situaţia de proiectare persistentă/tranzitorie (cazurile în care zăpada este neaglomerată şi aglomerată). Valorile coeficienţilor de formă din standardul european EN 1991-1-3 au fost calibrate pe baza analizei rezultatelor unor studii experimentale. sub stratul de zăpadă pot exista zone cu gheaţă sau zăpadă îngheţată care favorizează alunecarea zăpezii. Codurile/reglementările actuale nu pot ţine cont în calcul.Figura C. în mod explicit.4 Topirea zăpezii în cazul acoperişurilor „calde” • Rugozitatea suprafeţei acoperişului Rugozitatea acoperişului influenţează alunecarea zăpezii pe acoperiş. Rugozitatea acoperişurilor nu este uniformă şi de aceea este dificil de evaluat efectul acesteia asupra alunecării zăpezii. de toţi factorii care influenţează încărcarea din zăpadă pe acoperiş şi de efectul acestora. În situaţia de proiectare în care zăpada este considerată a fi acţiune accidentală (cazul aglomerărilor excepţionale de zăpadă) se folosesc prevederile din Capitolul 7. Astfel de situaţii speciale nu sunt luate în considerare în prevederile codului. Norvegia şi Anglia au fost completate cu rezultatele unei campanii speciale de măsurători efectuată în Europa [3]. 44 . Măsurătorile au fost foarte detaliate.4. atât în ceea ce priveşte parametrii meteorologici de interes (viteza vântului. 5. Uneori. In cod se consideră că zăpada alunecă în totalitate de pe acoperiş (atunci când nu există obstacole sau parapete) în cazul unui unghi al acoperişului de peste 60° şi de aceea coeficienţii de formă sunt zero pentru aceste porţiuni ale acoperişurilor. pentru studiul depunerilor de zăpadă pe acoperişuri (iarna 1998/1999). C. atât în amplasament (in-situ) cât şi în tunel aerodonamic şi în urma analizei comparative a coeficienţilor de formă din prescripţiile din diferite ţări [2]. în unele zone de acoperiş pot exista elemente constructive de mici dimensiuni care împiedică alunecarea naturală a zăpezii (altele decât parapetele pentru care există prevederi explicite în cod). Canada. Rezulatele măsurătorilor in-situ din SUA.

Toate rezultatele măsurătorilor au fost procesate statistic şi modelate probabilist [3]. Conform CR 1-1-3. la altitudini de la 570m la 1628m.5. temperatura aerului.5. înclinaţii. cât şi în ceea ce priveşte tipurile de acoperiş (formă. radiaţia solară. cu acordul autorităţilor competente.1 din CR 1-1-3. C.). expunerea (la vânt. fară a lua în calcul topirea zăpezii (Ct=1. depunerea de zăpadă pe acoperiş în diferite puncte. umiditatea aerului.1 Acoperişuri cu o singură pantă Valorile coeficientului de formă µ1 ţin cont de alunecarea zăpezii de pe acoperiş în cazul unui acoperiş cu unghi mare (peste 30°). pentru un acoperiş cu o pantă.0). dimensiuni. valorile încărcării din zăpadă pe acoperiş sunt indicate în Tabelul C. iar în Munţii Dolomiţi pe acoperişuri în încă 5 amplasamente. în cazul în care zăpada nu este impiedicată să alunece de pe acoperiş. pentru cele trei zone de valori caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol sk. etc. la soare). cu diferite tipuri de acoperişuri.). Coeficientul µ1 se calculează cu relaţiile din Tabelul 5. altitudinea. În total s-au realizat măsurători pe 81 de acoperişuri [3]. Aceste informaţii din măsurători in-situ au fost completate cu rezultate din laboratorul de încercări „Tunelul climatic Jules Verne” al Centre Scientifique et Technique du Bâtiment (CSTB). Pentru formele care nu sunt incluse în cod se recomandă consultarea instituţiilor de specialitate. etc. se ia în considerare o singură distribuţie a zăpezii pe acoperiş. iar în Elveţia pe 35 de acoperişuri în 8 amplasamente diferite.0). rugozitatea suprafeţei.1 pentru diferite unghiuri ale acoperişului. etc. În Alpii Italieni au fost realizate măsuratori pe 13 acoperişuri în 7 amplasamente diferite. Prevederile din CR 1-1-3 sunt pentru forme şi tipuri curente/uzuale de acoperişuri. În Anglia au fost realizate măsurători pe 25 de tipuri de acoperişuri în 18 amplasamente diferite. la altitudini de la 88m la 1340m. regimul de precipitaţii. la altitudini de la 5m la 656m. cu machete de diferite dimensiuni. În cele ce urmează sunt prezentate comentarii şi imagini reprezentative pentru tipurile de acoperişuri şi diferitele distribuţii ale încărcării din zăpadă incluse în CR 1-1-3.1 şi în Figura C. realizarea de teste în laborator sau preluarea coeficienţilor de formă din alte prescripţii de specialitate. Testele în laborator au urmărit simularea depunerii de zăpadă pe acoperiş în condiţii cu şi fără vânt (cu diferite viteze). transferul de căldură dinspre interiorul clădirii. fără a se face diferenţa între zăpada neaglomerată şi aglomerată.direcţia vântului. 45 . Nantes. Pentru acoperişurile cu o singură pantă. izolaţia acoperişului. în condiţii normale de expunere (Ce=1. În Germania au fost realizate măsuratori pe 3 acoperişuri în 2 amplasamente diferite. la altitudini de 141m şi 880m. la diferite temperaturi şi umidităţi. insoţite de exemplificări numerice.5.

2 1.Tabelul C.2 0. α0 µ1 0.2 sunt prezentate cele 3 cazuri de distribuţie a încărcării din zăpadă pe un acoperiş cu două pante. s [kN/m2] pt.8 0. 46 .5.2 1.8 0. în condiţii normale de expunere (Ce=1. pentru diferite unghiuri ale acoperişului.8 0.2 1.1 0.8 0.0) şi fără topirea zăpezii (Ct=1.0 2.6 1.3 1.6 1. conform CR 1-1-3.0 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 2.5kN/m2 2 pt.3 0.0).0kN/m2 pt.0 0.6 1.8 0. unghiurile acoperişului sunt α1=40° şi α2=10°.2 Acoperişuri cu două pante Spre exemplificare.5 1 0.2 1. în cazul în care zăpada nu este impiedicată să alunece de pe acoperiş Unghiul acoperişului.0).6 1.6 1.5kN/m2 1.5 0.0 s [kN/m2] sk =2 [kN/m2] 1.5 0 0 10 20 30 40 50 60 70 Unghiul acoperisului. în cazul în care zăpada nu este impiedicată să alunece de pe acoperiş C.2 1.0 2.zona cu sk=2.3 1.zona cu sk=1.7 0.0 1.3 0.8 0.5 sk =1.4 0.0 2. pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş. în condiţii normale de expunere şi fără topirea zăpezii.2 1.0 2.6 1.1 0.3 0.4 0.0).0 0.0 sk =2.8 0. în condiţii normale de expunere (Ce=1.2 1.5.5.8 0.1 Valori ale încărcării din zăpadă pe un acoperiş cu o pantă.5 [kN/m2] 2.0 Incarcarea din zapada pe acoperis.7 0.1 Valori ale încărcării din zăpadă pe un acoperiş cu o pantă.7 1.6 0.0 2.0 2. fară topirea zăpezii (Ct = 1.5 0. pentru diferite unghiuri ale acoperişului.5.6 1.zona cu sk=2.5 [kN/m2] 1. α Figura C. iar clădirea este amplasată în zona cu sk =2 kN/m2.8 0. în Figura C.

53 0. s [kN/m2].60 kN/m2 1.5.8 = 0.60 kN/m2 Cazul (ii).3 este prezentat un exemplu real de încărcare din zăpadă neaglomerată.06 kN/m2 s(α2=10°) = µ1(α2=10°) Ce Ct sk = 0.α)/30 = 0. zăpadă neaglomerată: µ1(α1=40°) = 0. zăpadă aglomerată: 0.5.5µ1(α1=40°) = 0.8 s(α1=40°) = µ1(α1=40°) Ce Ct sk = 0.53 ·1·1· 2 = 1.53 1.8 ·1·1· 2 = 1.2 Exemplu de încărcare din zăpadă pe un acoperiş cu două pante.5µ1(α2=10°) = 0. se determină astfel: Cazul (i). În Figura C.80 kN/m2.06 kN/m2 s(α2=10°) = 0.53 = 0.53 µ1(α2=10°) = 0. s [kN/m2] Valorile încărcării din zăpadă pe acoperiş.40)/30 = 0.Cazul (i) Cazul (ii) Cazul (iii) 1. 47 .8 (60 .8 s(α1=40°) = 0.5 · 0.06 α1=40° α2=10° Figura C.60 kN/m2 Cazul (iii).5.265 ·1·1· 2 = 0. iar în Figura C.5 · 0.60 kN/m2 0. pe acoperişuri cu două pante.8 ·1·1· 2 = 1. zăpadă aglomerată: µ1(α1=40°) = 0.53 kN/m2 s(α2=10°) = µ1(α2=10°) Ce Ct sk = 0.53 ·1·1· 2 = 1.4 de încărcare din zăpadă aglomerată.06 1.4 s(α1=40°) = µ1(α1=40°) Ce Ct sk = 0.5µ1(α1=40°) Ce Ct sk = 0.80 kN/m2 0.4 ·1·1· 2 = 0.265 µ1(α2=10°) = 0.5µ1(α2=10°) Ce Ct sk = 0.8 (60 .

3 Incărcarea din zăpadă neaglomerată pe un acoperiş cu două pante [2] Figura C.5.5.5.Figura C.5 este prezentat un exemplu real de încărcare din zăpadă neaglomerată.5 Încărcarea din zăpadă neaglomerată pe un acoperiş cu mai multe deschideri 48 .4 Incărcarea din zăpadă aglomerată pe un acoperiş cu două pante C.5. Figura C.5.3 Acoperişuri cu mai multe deschideri În Figura C.

s [kN/m2] Valorile încărcării din zăpadă pe acoperiş se determină astfel: Cazul (i).5.06 kN/m2 s(α2=10°) = µ1(α2=10°) Ce Ct sk = 0.0).În Figura C.5. Figura C 5.5.60 kN/m2 Cazul (ii) 1. iar clădirea este amplasată în zona cu sk =2 kN/m2. în Figura C.6 Încărcarea din zăpadă aglomerată pe un acoperiş cu mai multe deschideri.60 kN/m2 49 .8 s(α1=40°) = µ1(α1=40°) Ce Ct sk = 0.6 de încărcare din zăpadă aglomerată.0).8 ·1·1· 2 = 1. unghiurile acoperişului sunt α1=40° şi α2=10°. fără topirea zăpezii (Ct=1.8 (60 .40)/30 = 0.53 ·1·1· 2 = 1. în condiţii normale de expunere (Ce=1.53 µ1(α2=10°) = 0.06 1. test în tunelul aerodinamic [2] Spre exemplificare.06 2.7 Exemplu de încărcare din zăpadă pe un acoperiş cu mai multe deschideri. zăpadă neaglomerată: µ1(α1=40°) = 0.93 kN/m2 1. pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş.7 sunt prezentate cele 2 cazuri de distribuţie a încărcării din zăpadă pe un acoperiş cu mai multe deschideri.α)/30 = 0. Cazul (i) 1.60 kN/m2 1. conform CR 1-1-3. pe acoperişuri cu mai multe deschideri.8 (60 .60 kN/m2 α1=40° α2=10° α1=40° α2=10° Figura C.06 1.

2 Valori ale încărcării maxime din zăpadă aglomerată pe acoperiş (în zona doliilor) pentru diferite unghiuri medii. în condiţii normale de expunere (Ce=1.9 1.1 2.6 1.7 4. pentru un acoperiş cu mai multe deschideri.0 4.2 3. α 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 4.2 2.9 2. s [kN/m2] 4 3.zona cu sk=2.06 kN/m2 s(α2=10°) = 1. în condiţii normale de expunere şi fără topirea zăpezii 50 . în condiţii normale de expunere şi fără topirea zăpezii Unghiul mediu.6 1.53 si µ1(α2=10°) = 0.0 4.6 1.8 2.60 kN/m2 smaxim( α =25°) = µ2( α =25°) Ce Ct sk = 1. fără a lua în calcul topirea zăpezii (Ct = 1.0 4.0). pentru cele trei zone de valori caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol sk.4 1.5 1.0 4.2 3.4 2.0 3.2 3.4 2.4 s [kN/m2] sk =2 [kN/m2] 1.47 ·1·1· 2 = 2.2 şi în Figura C.1 1.8 Valori ale încărcării maxime din zăpadă aglomerată pe acoperiş (în zona doliilor) pentru diferite unghiuri medii α .93 kN/m2.0 2. Conform CR 1-1-3.2 3.5.5 Incarcarea maxima din din zapada aglomerata pe acoperis (in zona doliilor).zona cu sk=2.2 3. valorile încărcării maxime din zăpadă aglomerată (în zona doliilor) pe acoperiş sunt indicate în Tabelul C.0).6 1.4 2.5 [kN/m2] 2.3 3.4 2.4 2.3 1.3 2.5 [kN/m2] 1.8 µ2( α = α1 + α 2 2 = 40° + 10° = 25° ) = 1.6 1.Cazul (ii).5 0 0 10 20 30 Unghiul mediu 40 50 60 pt.6 sk =1. zăpadă aglomerată: µ1(α1=40°) = 0.0 4.4 2.2 sk =2.5kN/m2 µ2 0.9 3.6 1.0kN/m2 pt.7 3.5.47 2 si s(α1=40°) = 1.5 1 0.5.4 2.zona cu sk=1.6 1.8 α + α2 .2 3.7 2.0 Figura C.5kN/m2 pt.0 4.5 2 1. pentru diferite valori ale unghiului mediu α = 1 2 Tabelul C.5 3 2.5.2 1.

0 ls/4 ls/4 ls/4 ls/4 h ls b Figura C.5. zăpadă neaglomerată: µ = 0.2 + 10 · 0.0).2 + 10 h/b 0. smax(jumătatea din stânga a ls) = 0.C.5 · 2 = 1 0.8 pe toată lungimea ls s = µ Ce Ct sk = 0. µ3 (pentru jumătatea din dreapta a lui ls).5.5. deci µ3 = 2.6 kN/m2 2.5µ3 (pentru jumătatea din stânga a lui ls) şi.0).2 şi trebuie limitat la µ3 ≤ 2.9 sunt prezentate cele 2 cazuri de distribuţie a încărcării din zăpadă pe un acoperiş cilindric. zăpadă aglomerată: µ3 = 0.2 = 2. atunci pentru calcul ls = b. pe fiecare jumătate acţionând o încărcare triunghiulară având valoarea maximă 0. aceasta corespunzând zonei de acoperiş pentru care unghiul β dintre orizontală şi tangenta la curba directoare a acoperişului β ≤ 600. pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş. Dacă ls > b. Cazul (i) Cazul (ii) 1.5µ3 Ce Ct sk = 1 ·1·1· 2 = 2 kN/m2 smax(jumătatea din dreapta a ls) = µ3 Ce Ct sk = 2 ·1·1· 2 = 4 kN/m2.8 ·1·1· 2 = 1. 51 . clădirea fiind amplasată în zona cu sk =2 kN/m2. fără topirea zăpezii (Ct = 1. Lungimea ls pe care se consideră încărcarea din zăpadă este lungimea corzii orizontale a cercului de rază r al acoperişului care corespunde unui unghi la centru de 1200 şi se calculează cu relaţia: ls = r · 3 .0kN/m2 4. Lungimea ls pe care se consideră încărcare din zăpadă este împărţită în două jumătăţi egale. Valorile încărcării din zăpadă pe acoperiş se determină astfel: Cazul (i). în Figura C. Raportul h/b = 0.9 Exemplu de încărcare din zăpadă pe un acoperiş cilindric. conform CR 1-1-3. respectiv.2.6 kN/m2 Cazul (ii).4 Acoperişuri cilindrice Spre exemplificare.2 ≤µ3 ≤ 2 pentru β ≤ 600 µ3 = 0. s [kN/m2] Încărcarea din zăpadă pe acoperişurile cilindrice acţionează pe o lungime ls. în condiţii normale de expunere (Ce=1. Când β > 600 se consideră că zăpada cade de pe acoperiş (în absenţa elementelor care să împiedice alunecarea).5µ3 = 0.

zăpadă neaglomerată: µ1 = 0.2 kN/m 2 4.5. 1. iar b1 = 10m.6 kN/m2 ls =10m h=5m α=250 b1=10m b2=12m Figura C.5. s [kN/m2] Valorile încărcării din zăpadă pe acoperiş se determină astfel: Cazul (i). în Figura C.5.5.0).6 kN/m2 52 . b2 = 12m. în condiţii normale de expunere (Ce=1.8 5. În Figura C.6 kN/m2 0.8 ·1·1· 2 = 1.8 sneaglomerată = µ1 Ce Ct sk = 0.11 Exemplu de încărcare din zăpadă pe un acoperiş adiacent. Figura C.C. conform CR 1-1-3. clădirea fiind amplasată în zona cu sk =2 kN/m2.0).5.10 Exemple de încărcare din zăpadă aglomerată pe acoperişuri adiacente construcţiilor mai înalte Spre exemplificare. h = 5m.5.11 sunt prezentate cele 2 cazuri de distribuţie a încărcării din zăpadă pe un acoperiş adiacent unei construcţii mai înalte. pentru situaţiile în care zăpada nu este împiedicată să alunece de pe acoperiş.4 1.10 sunt prezentate exemple de depunere de zăpadă aglomerată pe acoperişuri adiacente construcţiilor mai înalte. fără topirea zăpezii (Ct=1.5 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte În Figura C.11 unghiul acoperişului mai înalt este α = 250.

înălţimea obstacolului este h = 1.6 kN/m2 µs este coeficientul de formă pentru încărcarea datorată alunecării zăpezii de pe acoperişul mai înalt adiacent.4 + 2. Deci pentru exemplul considerat: µs = 0.0). Deci µ2 = µs + µw = 0. zăpadă aglomerată: µ1 = 0. Spre exemplificare. în conformitate cu Figura 5. µw este coeficientul de formă pentru încărcarea datorată spulberării zăpezii de către vânt. În cazul în care b2 < ls.4.0 unde γ este greutatea specifică a zăpezii care se consideră egală cu 2 kN/m3.6. pentru acoperişuri cvasiorizontale. pentru condiţii normale de expunere (Ce=1.Cazul (ii).2 kN/m2. saglomerată. coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă aglomerată la marginea (spre exterior) acoperişului orizontal situat mai jos µi se calculează prin interpolarea între valorile lui µ1 şi µ2.2 = 2.6 Efecte locale C.2 m.1 Aglomerarea de zăpadă pe acoperişuri cu obstacole Pe acoperişurile cu obstacole este posibilă aglomerarea zăpezii în zonele de adăpostire aerodinamică la vânt.0 < γ h /sk = 2·5/2=5. µw = (10 + 12)/(2·5) = 2. În exemplul considerat. sneaglomerată = µ1 Ce Ct sk = 0. pentru α > 150 valoarea lui µs este 50% din valoarea maximă a coeficientului de formă corespunzător acoperişului mai înalt adiacent.8 µ2 = µs + µw.6. Lungimea zonei de aglomerare a zăpezii pe acoperişul orizontal situat mai jos este ls = 2 h = 2·5= 10m (≤ 15 m). max = µ2 Ce Ct sk = 2.8 ·1·1· 2 = 1.2 < 4.6 ·1·1· 2 = 5. 2⋅h C. conform CR 1-1-3. iar clădirea este amplasată în zona cu sk =2 kN/m2.1.6.8 = 0. µw = (b1 + b2)/2h ≤ γ h /sk cu condiţia 0.0) şi fără topirea zăpezii (Ct = 1. Un acoperiş este considerat a fi cvasiorizontal dacă are o pantă mai mică de 5% (un unghi mai mic de 3°).7b din CR 1-1-3: µi = b2 ⋅ ( µ2 − µ1 ) + µ1 .0.5 · 0. încărcarea din zăpadă în cazul aglomerărilor de zăpadă datorate obstacolelor este cea din Figura C.5 · µ1(α = 250) =0.8 ≤ µw ≤ 4. 53 .

deoarece conform CR 1-3-3.6.4m < 5 m.6.2. Figura C.6.8 µ2 = γ h / sk respectând condiţia 0.2m Figura C. trebuie să se considere pe lângă încărcarea din zăpadă corespunzătoare acestor zone şi încărcarea dată de zăpada atârnată de marginea acoperişului. deci trebuie considerată ls = 5 m. şi se determină astfel: se = k · d · d · γ (C.2 Zăpada atârnată de marginea acoperişului La altitudini mai mari de 800m.4 kN/m2 1. distribuită de-a lungul acestuia.2. Greutatea specifică a zăpezii γ se consideră ca fiind 2 kN/m3.0.6 kN/m2 şi smax = µ1 Ce Ct sk = 1. γ este greutatea specifică a zăpezii (γ =3 kN/m3).6 ls=5 m ls=5 m h=1. 5m ≤ ls ≤ 15m.6.1) unde produsul (k·d·d) aproximează numeric volumul de zăpadă atârnată de marginea acoperişului. Forţa de atracţie gravitaţională care se exercită asupra zăpezii atârnate la marginea acoperişului trebuie să fie echilibrată de forţa de frecare din zăpadă dezvoltată pe înălţimea stratului de zăpadă. Lungimea zonei de aglomerare a zăpezii pe acoperiş este ls = 2 h = 2 · 1.2 = 2. In exemplul considerat µ2 = 2·1.2 / 2 = 1.4 kN/m2.8 ≤ µ2 ≤ 2.2.8 ·1·1· 2 = 1. se consideră ca acţionând la marginea acoperişului.2 ·1·1· 2 = 2. Încărcarea din zăpada atârnată de marginea acoperişului se [kN/m]. la proiectarea zonelor de acoperiş ieşite în consolă. iar 54 .1 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cvasiorizontale cu obstacole Valorile coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişurile cvasiorizontale cu obstacole sunt: µ1 = 0. Valorile care caracterizează încărcarea din zăpadă aglomerată în vecinătatea obstacolului sunt: s = µ1 Ce Ct sk = 0. aceasta fiind situaţia limită înainte ca zăpada atârnată să se rupă şi să cadă de pe acoperiş. C.

2 Zăpada atârnată de marginea acoperişului Încărcarea din zăpadă pe acoperiş s poate fi exprimată şi ca produsul dintre înălţimea stratului de zăpadă pe acoperiş şi greutatea specifică a zăpezii: s = µ1 Ce Ct sk = γ · d (C.6.6.1 şi Figura C.6. Coeficientul k nu are unitate de masură. zăpadă pe acoperiş zăpadă atârnată de marginea acoperişului se k·d d Figura C. 55 .6.2) deci încărcarea (pe metru liniar) din zăpada atârnată de marginea acoperişului se se calculează cu relaţia: se = k · d · d · γ = k · d · s = k · (s/γ) · s = k s2/ γ (C. Coeficientul k care ţine cont de forma neregulată a depunerii de zăpadă se calculează cu relaţia k = 3/d şi este limitat superior la valoarea k ≤ d γ. Tabelul C.6. Practic valorile coeficientului k se calculează din limita k ≤ d γ (cu γ =3 kN/m3) până la înălţimea stratului de zăpadă d=1m. în funcţie de înălţimea stratului de zăpadă pe acoperiş. Înălţimea d a stratului de zăpadă se calculează împărţind încărcarea din zăpadă pe acoperiş s la greutatea specifică a zăpezii (3kN/m3): d = s/γ.3. iar apoi cu relaţia k=3/d.k este un coeficient (fără unitate de masură) care ţine cont de forma neregulată a depunerii de zăpadă la marginea acoperişului şi exprimă cât de multă zăpadă este atârnată în afara acoperişului.3) Valoarea încărcării din zăpadă pe acoperiş s trebuie considerată în cazul cel mai defavorabil de depunere de zăpadă. unde d este înălţimea stratului de zăpadă pe acoperiş (în metri). iar γ este greutatea specifică a zăpezii (în kN/m3).

05 0.70 k 0.40 2.6 0.61 2. Pentru calcul.40 0.65 1.6.71 1.20 1.22 2.35 1. cantitatea de zăpadă atârnată creşte odată cu creşterea înălţimii stratului până la un maxim (la 1 m de zăpadă).70 2.80 1.90 0. coeficientul de frecare dintre zăpadă şi acoperiş se consideră a fi nul.25 1.54 1.76 1. iar apoi cantitatea începe să descrească deoarece bucăţi din zăpada atârnată se desprind şi cad.65 1.25 0.4 1.86 2.4 0.58 1.95 1.3 Valorile coeficientului k pentru diferite înălţimi ale stratului de zăpadă pe acoperiş C. m Figura C.20 1.14 d.50 1. m 1.5 0 0 0.30 0.55 1.2 0.8 2 Inaltimea stratului de zapada d .6.6 1.50 1.90 1.2 1.45 1.10 1.05 1.62 1.10 3.15 1.65 0.85 3.40 2. Tabelul C.85 0.31 2.1 Valorile coeficientului k pentru diferite înălţimi ale stratului de zăpadă pe acoperiş d.82 1.60 0. m 0.5 1 0.75 0.8 1 1.95 2.10 0.35 0.75 0.67 1.5 d.75 1.00 k 2.45 0.15 0.20 0.40 k 2.95 2.88 1.90 1.3 Încărcarea din zăpadă pe panouri de protecţie şi alte obstacole de pe acoperişuri În cazurile în care zăpada alunecă pe un acoperiş în pantă sau curb.73 2.94 1.45 0.60 0. Încărcarea din zăpadă pe metru liniar Fs (kN/m) se calculează pe direcţia alunecării cu relaţia: Fs = s b sinα (C.00 1.30 1.85 1.6.05 1. m 0.80 0.00 1.60 1.4) unde: s este valoarea încărcării din zăpadă pe acoperiş în cazul cel mai defavorabil de depunere de zăpadă.25 2.30 0.15 0.55 0.35 1.Evoluţiea valorilor coeficientului k este în concordanţă cu faptul că pentru înălţimile mici şi medii ale stratului de zăpadă pe acoperiş.5 Coeficientul k 2 1.07 2.50 0.50 3 2. masa de zăpadă care alunecă exercită pe panourile de protecţie (parazăpezi) sau pe alte obstacole o încărcare din zăpadă pe metru liniar.6.50 2.70 1.00 2. 56 .55 2.80 1.

2m 1. în Figura C.61 kN/m.8 ·1·1·2 = 1. fară topirea zăpezii (Ct = 1.5· sin(40°) = 1.5m Fs2 Fs1 α1=40° α2=10° Figura C. unghiurile acoperişului sunt α1=40° şi α2=10°.7 Coeficienţi de formă pentru aglomerări excepţionale de zăpadă pe acoperiş C. 57 .06 b1=1.06 kN/m2 s(α2=10°) = µ1(α2=10°) Ce Ct sk = 0.0).60 ·2. iar clădirea este amplasată în zona cu sk =2 kN/m2. conform CR 1-1-3.6.2· sin(10°) = 0.α)/30 = 0.0).8 (60 .6.8 (60 .53 µ1(α2=10°) = 0.4 este prezentată încărcarea din zăpadă pe un acoperiş cu două pante şi pe panourile de protecţie.40)/30 = 0.02 kN/m Fs2 = s(α2=10°) b2 sinα2 = 1.60 kN/m2 b2=2. Spre exemplificare.06 ·1. Valorile încărcării din zăpadă pe acoperiş.8 s(α1=40°) = µ1(α1=40°) Ce Ct sk = 0. s [kN/m2] Încărcările din zăpadă (pe metru liniar) care se exercită asupra panourilor de protecţie de pe cele două pante ale acoperişului sunt: Fs1 = s(α1=40°) b1 sinα1 = 1. 1. α unghiul acoperişului măsurat faţă de orizontală [ 0 ].7. în condiţii normale de expunere (Ce=1.60 kN/m2.b distanţa în plan orizontal între panourile de protecţie succesive sau de la coama acoperişului la primul panou (m). se determină în situaţia cea mai defavorabila de depunere de zăpadă (Cazul (i)): µ1(α1=40°) = 0.53 ·1·1· 2 = 1. s [kN/m2]. C.4 Exemplu de încărcare din zăpadă pe un acoperiş cu două pante.1 Acoperişuri cu mai multe deschideri În cazul încărcării din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişuri cu mai multe deschideri se consideră că nu există zăpadă pe acoperiş cu excepţia zonei de aglomerare.

1 este valoarea minimă dintre: µ1 = γ h / sk = 2 · 3. smax= 6.09m h2=5m b1=4m b2=7m b3=18m Figura C.18 kN/m2.Spre exemplificare.7.09 µ1 = 2b3 / (ls1+ls2) = 2 · 18 / (4 + 7) = 3. în Figura C.2) din CR 1-1-3: smax = µi sk = 3. Rezultă o valoare a coeficientului de formă µ1 = 3.18 kN/m2 ls1=4m ls2=7m h1=2m h=3. smax. Valoarea de înălţime h (în metri) definită în dreptul doliei este: b ⋅h + b ⋅h 4⋅5+ 7⋅2 h= 1 2 2 1= = 3.27 µ1 = 5. 58 . se calculează cu relaţia (4.7. b1 + b2 4+7 Valoarea coeficientului de formă µ1 pentru încărcarea din aglomerare excepţională de zăpadă din Figura C. Valoarea maximă a incărcării din zăpadă în zona doliei.09.09 · 2 = 6. iar γ este greutatea specifică a zăpezii. γ = 2 kN/m3.7.09m .09 / 2 = 3. in conformitate cu CR 1-1-3. Lungimile ls pe care se consideră încărcarea din zăpadă sunt: ls1 = b1 = 4m şi ls2 = b2 = 7m.1 este prezentată incărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă în zona doliei.1 Exemplu de încărcare din aglomerare excepţională de zăpadă pe acoperişuri cu mai multe deschideri (zona doliilor) sk este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol în amplasamentul construcţiei sk =2 kN/m2. pentru o clădire amplasată în zona cu sk =2 kN/m2.

1 din CR 1-1-3. b1 = 5m sau 15m).2 Acoperişuri adiacente sau apropiate de construcţii mai înalte În cazul acoperişurilor adiacente sau apropiate (până la maximum 1. Lungimea pe care se consideră aglomerarea de zapadă este ls = 5m (cea mai mică valoare dintre: 5h = 5·6=30m. în Figura C.7.5 m distanţă) de construcţii mai înalte pe care se aglomerează zăpada de pe acoperişul mai înalt adiacent sau învecinat se consideră un caz de distribuţie a încărcării din aglomerarea excepţională de zăpadă.7. rezultă valorile coeficienţilor de formă: µ1 = µ3  30 − α  = 4  30 − 20  = 2. În acest caz de încărcare (aglomerare excepţională de zăpadă) nu există zăpadă pe acoperişul clădirii mai joase. 59 .C. b = 10m (cea mai mare valoare dintre: b1 = 5m sau b2 = 10m) µ3 = 4 (cea mai mică valoare dintre: 2h / sk = 2·6 / 2 = 6.7.67      15   15  (150 < α=200 ≤300) µ2 = µ3 = 4. cu excepţia zonei de aglomerare.67 · 2 = 5.2 este prezentată încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe acoperişul tip şarpantă situat mai jos.34kN/m2 α=20° h=6m s2=8kN/m2 ls=5m b1=5m b2=10m Figura C. conform CR 1-1-3. s1=5. Încărcarea din zăpada aglomerată este definită de valorile: s1 = µ1 sk = 2.2 Exemplu de încărcare din aglomerare excepţională de zăpadă pe un acoperiş adiacent mai jos Din Tabelul 7. pentru un amplasament din zona cu sk =2 kN/m2. 2b / ls = 2·10/5=4 sau 8).34 kN/m2 s2 = µ2 sk = 4 · 2 = 8 kN/m2. Spre exemplificare.

8m s=1.7.7.3.7.7. 5 şi 2b/ls = 2·40/4=20.7. Clădirea este amplasată în zona cu sk =2 kN/m2. b = 40m (valoarea maximă dintre b1 = 4m şi b2 = 40m). în cazul unei clădiri amplasate în zona cu sk =2 kN/m2. Coeficientul de formă al încărcării µ1 este minimul dintre: γ h /sk = 2·5/2=5. C.6kN/m2 ls=4m Figura C. deci µ1 = 5.3.C.3 este prezentat un exemplu pentru o copertină cu lungimea b1 =4 m. Încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă pe copertină este: s = µ1 sk = 5 · 2 = 10 kN/m2.4 Exemplu de încărcare din aglomerarea excepţională de zăpadă în spatele parapetului de la marginea acoperişului 60 . b2=12m b1=6m h=0. în Figura C. conform CR 1-1-3.7.2 Acoperişuri cu parapete Spre exemplificare.3 Încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu obstacole şi parapete C.4 este prezentată încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă în spatele parapetului de la marginea acoperişului.3 Exemplu de incărcare din aglomerare excepţională de zăpadă pe o copertină Lungimea zonei de aglomerare excepţională a zăpezii este: ls = 4m (minimul dintre 5h = 25m şi b1 = 4m). Prevederile din cod sunt valabile pentru copertine cu lungimea b1 < 5 m. Înălţimea până la acoperiş h = 5m. s=10kN/m2 ls=4m h=5m b1=4m b2=40m Figura C.1 Acoperişuri cu obstacole (altele decât parapetele) Spre exemplificare. se prezintă cazul aglomerării excepţionale din zăpadă care se exercită pe copertine care protejează uşile de intrare într-o construcţie.7. În Figura C. conform CR 1-1-3. indiferent de înălţimea h de la copertină la acoperiş.

in CR 1-1-3 are asociat un interval mediu de recurenţă IMR=50 ani sau. Încărcarea din aglomerarea excepţională de zăpadă în spatele parapetului de la marginea acoperişului este: s = µ1 sk = 0.B. se poate folosi o încărcare din zăpadă la sol având o probabilitate de depăşire mai mică de 2% (interval mediu de recurenţă IMR>50 ani).593 ⋅V1 unde 61 (C. În Tabelul C. Tabelul C. Deci µ1 = 0. o probabilitate de depăşire într-un an de 2% (probabilitatea de nedepăşire într-un an p=98%). echivalent.45 + ⋅V1 1.1) .9867 0.B.1 IMR Intervalul mediu de recurenţă. b1 = 6m şi 15m). O astfel de valoare se calculează cu prevederile din Anexa B din CR 1-1-3.B Intervalul mediu de recurenţă al încărcării din zăpadă pe sol În cazul construcţiilor şi structurilor pentru care se doreşte un nivel de siguranţă mai mare decât cel rezultat prin aplicarea prevederilor CR 1-1-3.99 Valoarea încărcării din zăpadă pe sol având probabilitatea de nedepăşire p diferită de 0. Coeficientul de formă al încărcării din zăpada aglomerată pe acoperiş este minimul dintre: µ1 = γ h/sk = 2·0.6 kN/m2. sk. b2 =12) C. p este: N = 1/(1-p).8=4m.8.Lungimea zonei de acumulare de zăpadă ls = 4m (minimul dintre 5h = 5·0.B.0. Greutatea specifică a zăpezii se consideră γ = 2 kN/m3.8 · 2 = 1.8 µ1 = γ b/ls = 2·12/4=6 µ1 = 8.98 0. ani 50 75 100 p Probabilitatea de nedepăşire într-un an 0.98 se calculează cu relaţia: ln( − ln p )   1 − 0.282    sp = sk 1 + 2. Relaţia dintre intervalul mediu de recurenţă IMR=N ani şi probabilitatea de nedepăşire într-un an.1 este exemplificată corespondenţa dintre IMR şi p.8/2=0. unde b = 12 = max (b1 =6 . Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol. utilizând repartiţia de probabilitate Gumbel pentru maxime.

care nu ţin doar de înălţimea stratului de zăpadă. sp este valoarea încărcării din zăpadă pe sol având o probabilitate p de nedepăşire într-un an. respectiv.4 0. pentru diferite valori ale coeficientului de variaţie V1.1 sIMR=75ani/sIMR=50ani 1. Fulgii pot avea o structură largă şi uşoară sau pot avea o formă compactă ceea ce conduce la o variaţie mare a densităţii.5 0. Zăpada este o formă de precipitaţie compusă din gheaţă cristalizată şi aglomerată în fulgi cu diferite forme. 1.9 1 Coeficientul de variatie V1 Figura C. reţinerea apei.B. temperatură. umiditatea aerului. Din această cauză rezultă incertitudini asociate evaluării încărcărilor din zăpadă.3 0. IMR=100ani şi încărcarea caracteristică din zăpadă pe sol (IMR=50ani). 62 .2 Raportul sIMR/sIMR=50ani 1.sk este valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol (kN/m2). acţiunea ploii asupra zăpezii.1 Rapoarte între încărcările din zăpadă pe sol cu IMR=75 ani şi IMR=100 ani şi încărcarea caracteristică din zăpadă pe sol (IMR=50 ani) C.15 sIMR=100ani/sIMR=50ani 1.8 0. Incertitudinile sunt sporite şi de faptul că densitatea este influenţată şi de alţi parametri ca vânt. temperatura. În Figura C. tasare. etc. timpul de la aşternerea stratului de zăpada. acţiunea vântului. având o probabilitate de nedepăşire într-un an p = 0.B. etc.0). Greutatea specifică a zăpezii este influenţată de: grosimea stratului de zăpadă. V1 este coeficientul de variaţie al maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe sol (coeficientul de variaţie al maximelor anuale ale încărcării din zăpadă pe teritoriul României este.05 0. Această abordare nu ia în considerare variabilitatea greutăţii specifice.98 (interval mediu de recurenţă IMR=50 ani). De exemplu. în intervalul 0.6 0.7 0.1 sunt exemplificate rapoartele între încărcările din zăpadă pe sol cu IMR=75ani şi.35÷1. Trecerea de la înălţimea stratului de zăpadă la încărcarea din zăpadă se face prin înmulţire cu o valoare medie a greutăţii specifice a zăpezii. măsurători simultane ale înălţimii stratului de zăpadă şi ale încărcării din zăpadă au arătat că valorile maxime ale încărcării din zăpadă sunt adeseori atinse ulterior înregistrării maximului înălţimii stratului [1].C Greutatea specifică a zăpezii Evaluarea încărcării din zăpadă pe sol şi pe acoperişuri comportă incertitudini. acţiunea soarelui. în general.

kN/m 3 3.5h (C.1.5 5 Inaltimea stratului de zapada.1) unde γ este greutatea specifică a zăpezii [kN/m3].00 0 0.C. m Figura C.5 1 1.C. Joint Committee on Structural Safety (JCSS) a propus în 1976 o formulă simplificată [10] care reflectă ideea variaţiei greutăţii specifice a zăpezii cu grosimea stratului de zăpadă. 63 . h este înălţimea stratului de zăpadă (m). iar parametrul λ=0. valoarea maximă a greutăţii specifice fiind de 3 kN/m3 în cazul unei înălţimi a stratului de zăpadă ≥4m.00 Greutatea specifica a zapezii.50 3.85m. 4.5 3 3. greutatea specifică a zăpezii creşte de-a lungul timpului. temperatura medie a aerului în timpul acumulării de zăpadă şi viteza medie a vântului în timpul acumulării de zăpadă.2) unde γ este greutatea specifică a zăpezii [kN/m3]. O relaţie dezvoltată cu date de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice [9] propune calculul greutăţii specifice medii a stratului de zăpadă folosind înălţimea stratului.00 2. JCSS [11] a considerat o nouă formulă în care a introdus o limită superioară a greutăţii specifice a zăpezii de γ(∞)=5 kN/m3 şi o limită inferioară de γ(0)=1. În regiunile în care stratul de zăpadă se formează în timp ca urmare a ninsorilor succesive de-a lungul unei întregi ierni.50 4.În prezent nu există un model de calcul al încărcării din zăpadă care să ţină cont direct şi explicit de contribuţia şi influenţa tuturor acestor factori.50 JCSS 1976 JCSS 2001 1.C.5 4 4.5 2 2. h este înălţimea stratului de zăpadă (m). dar o astfel de relaţie este dificil de folosit în practica.1 Greutatea specifică a zăpezii funcţie de înălţimea stratului de zăpadă Relaţiile prezentate sunt valabile în condiţii normale de depunere a zăpezii.00 1.C. Cele două relaţii JCSS sunt comparate în Figura C.50 2. În 2001.7 kN/m3: γ = λ γ (∞) h  γ (0) h / λ (e − 1) ln 1 +   γ ( ∞)  (C. până la o anumită limită (3 kN/m3): γ = 3 − 2e −1. În astfel de situaţii sunt necesare formule funcţie de timp.

Pentru alte situaţii de proiectare.În CR 1-1-3 valoarea greutăţii specifice a zăpezii este specificată pentru toate relaţiile de calcul în care aceasta intervine. De asemenea în Anexa C este indicată şi greutatea specifică medie pentru zăpada umedă. (ii) zăpadă aşezată (după câteva ore sau zile de la ninsoare). (iii) zăpadă veche (după câteva săptămâni sau luni de la ninsoare). 64 . sunt prezentate în mod orientativ în Anexa C din CR 1-1-3 valori ale greutatii specifice medii funcţie de timpul scurs de la depunere: (i) zăpadă proaspătă.

S. R. Basis of design and actions on structures.2. nr. Gulvanessian. Paris [11] JCSS. Association Francaise de Genie Civil. Engngr. 18-20 Feb. Statistical analysis of annual extreme ground snow loads for structural design. 1992. Commission Of The European Communities. 2001.. Lungu. 6p. Statistical analysis of annual extreme ground snow depths for structural design. Anexă Natională. 365 pp. p. Discomfort (EEBP VI). „Nouveau Reglement Europeen sur les Charges de Neige”.. 2000. 2009.. Moscow [8] Gumbel. D. Background and application of Eurocode 1. Actions on structures. 2010.. Sandvik. J. D’apres l’Eurocode 1. Interactions. 56p. [3] Sanpaolesi L.Snow Loads. 3rd draft. Part 2: Load Models.. 1995.12 Snow Load. Gulvanessian. Promyshiennoe Stroitelstvo. Stiefel. La neige.. Setra. 46 slides STAS 10101/21-92 Incarcari date de zapada SR EN 1991-1-3:2005... R... 172p.9.. R. 1998.. Scientific Support Activity In The Field Of Structural Stability Of Civil Engineering Works . Alte referinţe bibliografice ASCE 7-98.. Proceedings of the 6th International Symposium on Environmental Effects on Buildings and People: Actions. Contract n° 500990/1997. EN 1991-1-3: Eurocode 1: Actions on Structures: Part 1-3: Snow Loads. Bucureşti.437.. Demetriu. Bases for design of structures . H. American Society of Civil Engineers. Research Report 16-13-135/96. P. Demetriu S. Lungu D.D3. Paris. S. Shibata. Constr. 55p. [6] Sakurai. 7p. AIJ.gapo. 10p. 1996. power-point presentation.. SR EN 1991-1-3:2005/NA:2006. Actions on structures. presentation at Workshop “Eurocodes. E.199..sturdi-built. Joh. 31p. Commission Of The European Communities.. Eurocode 1.. nr. Gokhberg. Ed. Constr. Bazele proiectarii constructiilor. 52p. Aldea A. Influences. “EN 1991 – Eurocode 1: Actions on structures. Partea 1-3: Acţiuni Generale – Încărcări date de zăpadă. [2] Formichi. www. 2005. Joh. 2000 Clima României. O.D3.881-887 Sanpaolesi L. p. Statistics of the maximum annual snow load in Romania.. AIJ. Partea 1-3: Acţiuni Generale – Încărcări date de zăpadă. Bulletin du Comite Euro-International du Beton (CEB) nr.191. European Standard EN 1991-1-3:2003/AC.ISBN 978-973-27-1674-8. [7] Otstavnov. 1970.436.. Graenzer. 71p.ro 65 .. June.Bibliografie [1] Del Corso. Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. 2008. 279 – 334.Snow Loads. 14p.Snow loads. Aldea. T. L. Journal of Struct. The background document for snow loads. 1999.. 2003. 1992. V. nr. Moscova [10] JCSS.Snow loads. V. 2009. Journal of Struct.. 60p.. CEN. 2008. 1996. July. DGIII . 11p. Final Report. Presses Ponts et Chausees. Iabse Colloquim. 2. Proceedings Vol. July 10-13. 2000. M. Elaboration of draft map for snow loads in Russia. 3p. 1958 [9] Otstavnov. Academiei Române. CNIISK. Poland. Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor.Determination of snow loads on roofs. Probabilistic Model Code.116. O. New-York. Common unified rules for different types of constructions and materials. Recherche et reglementation. Part 1-3: General actions . Background and Applications”. CR0 Cod de proiectare. 1976. Eurocode 1. DGIII . Brussels. Annex III. în. [4] Sanpaolesi L. pp. CSTB.com www. CEN. [5] Sakurai. Calcul des charges de neige sur les toitures. Scientific Support Activity In The Field Of Structural Stability Of Civil Engineering Works . ASCE 7-95 Standards: Minimum design loads for buildings and other structures. S. U.. H. Sanpaolesi. ISO 4355:1998. Statistics of extremes. 2010. Columbia University Press. New York/London. Part 1-3: General actions . Delft 1996.. Part 1-3 General actions – Snow Loads”. Seventh International Conference on Application of Statistics and Probability in Civil Engineering. Contract n° 500269/1996. A.. Final Report. Engngr. European Standard EN 1991-1-3. Actions de la neige sur les batiments. Basic code parameters for enviromental actions in Romania harmonised with EC1...

EXEMPLE DE CALCUL ANEXĂ INFORMATIVĂ Lista exemplelor de calcul: 1) Determinarea valorii caracteristice a incarcarii din zapada pe sol 2) Evaluarea actiunii zapezii asupra unei cladiri de locuit cu diferite forme de acoperis 3) Evaluarea actiunii zapezii asupra unei hale industriale cu diferite forme de acoperis 4) Încărcarea din zăpada atârnată de marginea acoperişului 66 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful