Sibex Instrumente Re Derivate

Bursa Monetar Financiar i de Mrfuri Sibiu Tranzac[ii bursiere cu instrumente derivate
1

Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu

- 2008 -

Continutul prezentului material este proprietatea Bursei Monetar Financiare si de Marfuri Sibiu,
iar reproducerea partiala sau totala a informatiilor din cadrul sau fara acordul expres al BMFM
SIBIU sunt strict interzise.

2

Introducere

Acest suport de curs se adreseaz n primul rnd persoanelor care inten[ioneaz s
ob[in atestatul de broker pe pia[a de instrumente derivate administrat de BMFM SIBIU, ns
tematica abordat pe parcursul acestui material este deosebit de util i investitorilor
individuali pe pia[a BMFMS.

Lucrarea de fa[ abordeaz tranzac[iile cu contracte futures i options att din punct
de vedere al mecanismului de tranzac[ionare al acestor instrumente (care este unul cu totul
deosebit de cel specific pie[elor clasice de valori mobiliare) ct i din perspectiva rela[iilor
broker burs i broker client. De asemenea, vor fi prezentate principalele reglementri
legale care guverneaz activitatea de tranzac[ionare pe pia[a BMFM SIBIU.

Avnd n vedere faptul c instrumentele derivate sunt nc insuficient cunoscute pe
pia[a romneasc de capital, pe lng prezentarea principalelor caracteristici ale acestora,
am inclus n acest curs i cteva strategii de utilizare a lor, strategii adaptate n func[ie de
obiectivul investitorului i de profilul investi[ional al acestuia.

Aplica[iile practice pe marginea mecanismului de tranzac[ionare i decontare a
instrumentelor derivate constituie principala component a acestui suport de curs precum i a
grilei de examinare aferente.

Considerm c o bun cunoatere a pie[ei BMFMS i mai ales contientizarea
avantajelor i riscurilor pe carele implic tranzac[ionarea pe aceast pia[ va conduce la
mbunt[irea strategiilor investi[ionale i mai ales la diversificarea unghiurilor de abordare a
pie[ei de capital n general.

De la nfiin[area pie[ei derivate de la Sibiu, institu[ia noastr s-a preocupat permanent
s dezvolte bune rela[ii cu brokerii activi pe aceast pia[ prin prisma faptului c acetia sunt
de fapt elementul de legtur ntre burs i investitori, i de aceea suntem n continuare
deschii oricror propuneri sau sugestii care ar putea conduce la nbunt[irea acestor rela[ii,
la o mai bun comunicare cu investitorii i n final, la scopul nostru principal - dezvoltarea
pie[ei n sine.

n speran[a c acest curs va contribui la perfec[ionarea dumneavoastr ca specialiti
ai pie[ei de capital i c absolvirea lui cu succes v va deschide noi perspective n activitatea
profesional, v dorim succes !

Echipa SIBEX


3

Cuprins

Pag.

I. Scurt incursiune n istoria instrumentelor derivate. ...................................................... 4

II. Bursa Monetar Financiar i de Mrfuri Sibiu prezentare general i
organizare..........................................................................................................................9

III. Cadrul legal al pie[ei de instrumente derivate n Romnia...........................................16

1.Legea 297/2004 Privind Pia[a de Capital
2.Regulamentul CNVM nr. 32/2006 privind serviciile de investi[ii financiare.
3.Regulamentul CNVM nr.1/2006 privind emitentii si operatiunile cu valori
mobiliare
4.Regulamentul BMFMS nr.3 privind organizarea i func[ionarea pie[ei
reglementate de instrumente financiare derivate.
5.Regulamentul BMFMS nr.4 privind tranzac[ionarea pe pia[a reglementat de
instrumente financiare derivate.

IV. Contractul futures.........................................................................................................62

V. Strategii de tranzac[ionare............................................................................................82
-hedging
-specula[ie
-arbitraj

VI. Avantajele tranzac[ionrii instrumentelor derivate.....................................................110

VII. Riscurile asociate tranzac[iilor cu instrumente derivate............................................113

VIII. Ordine de tranzactionare.........................................................................................119

IX. Contractul cu op[iuni..................................................................................................130

Notiuni introductive
Mecanism de tranzactionare a optiunilor
Strategii de tranzactionare cu optiuni

X. Analiza tehnic i fundamental.................................................................................205

XI. Casa Romana de Compensatie.................................................................................222


4

I.Scurt incursiune n istoria pieelor de instrumente derivate.

O definitie simpla a termenului piata extrasa dintr-un dictionar explicativ spune ca
aceasta este loc special amenajat, de obicei ntr-o localitate de tip orenesc, unde se
vnd i se cumpr diferite produse agricole i industriale (sursa:
http://dexonline.ro/search.php?cuv=piata&source=).

Doua expresii trebuie retinute din aceasta definitie: loc special amenajat si se
vand si se cumpara produse.

Intr-o prima forma de organizare, acest loc special amenajat reprezenta o zon la
marginea unei localitati unde vanzatorii si cumparatorii se intalneau regulat pentru a face
comert cu produse agricole si animale. Taxa perceputa de proprietarul locatiei reprezinta
prima forma de comision de tranzactionare.

Urmatoarea faz n organizarea pietei a constituit-o specializarea in tranzactionarea
fizica a anumitor marfuri. Au aparut astfel piete in care se tranzactionau doar cereale,
animale, metale, pietre pretioase, flori, etc. schimbul marfa contra bani facandu-se pe loc.

Standardizarea marfurilor destinate schimbului comercial a condus la cresterea
volumului de tranzactii, aparitia unor titluri pe marfuri si a unei noi categorii de participanti:
speculatorii intermediari care nu sunt interesati in mod direct de marfa ci doar de
specularea pretului ei.

In aceasta etap consemnm nfiin[area primelor burse ca institutii unde se
negociaz hrtii de valoare i valute strine sau unde se desfoar tranzacii de
mrfuri (sursa: http://dexonline.ro/search.php?cuv=bursa&source=). Practic
bursele au preluat rolul pietelor devenind institutiile care stabilesc regulile de tranzactionare a
marfurilor punand totodata la dispozitie comerciantilor o locatie destinata negocierii preturilor
si consemnarii tranzactiilor. In cadrul lor vanzatorii si cumparatorii negociau de multe ori doar
cantitatea si pretul, marfa fiind livrata ulterior pe baza unor documete care atestau existenta
acesteia intr-un loc special amenajat.

Revolutia industriala din sec XIX si dezvoltarea comunicatiilor a determinat o explozie
a acestor tranzactii adaugand noi dimensiuni termenului de bursa. Nevoia de finantare a
companiilor si-a gasit solutia tot pe aceste piete, bursele dandu-le acestora posibilitatea de
atragere de capital prin oferirea de actiuni spre vanzare publicului. De asemenea, statul insusi
ajuns sa se finanteze de pe aceasta piata prin emiterea catre public a unor titluri de valoare
(titluri de trezorerie, obligatiuni municipale, etc).

Expansiunea sectorului bursier a culminat la sfarsitul secolului XIX cu aparitia
pietelor futures moderne. Pe aceste pie[e se tranzactioneaz instrumente derivate, n
special contracte futures si optiuni. Motivul principal al aparitiei acestor produse a fost nevoia
producatorilor si comerciantilor de a-si acoperi riscurile de fluctuatie a pretului marfurilor de-a
lungul timpului.

Este mai pu[in important s cunoatem cine a inventat contractele futures, mult mai
util este n schimb s tim motivul care a condus la apari[ia i dezvoltarea lor: nevoia de
acoperire a riscului de pret.

Cu mai bine de150 de ani n urm, cnd revolutia industrial era nca ntr-o faz
incipient, iar agricultura de[inea o pondere important n economia Statelor Unite ale

5
Americii, insuficienta spatiilor de depozitare, reteaua de drumuri slab dezvoltata si cultivarea
dezorganizata determinau fluctuatii majore al pretului cerealelor de la un anotimp la altul.
Urmand regula simpla a relatiei dintre cerere si ofert, toamna, cand toti ferimerii adunau
recoltele si se grabeau cu ele spre Chicago - cunoscut ca important centru comercial in
speranta valorificarii lor la un pret cat mai ridicat, cantitatea foarte mare de cereale determina
scaderea drastica a pretului proumbului si graului astfel ca, dupa ce depozitele existente in
marele oras se umpleau, surplusul de cereale era pur si simplu abandonat pe marginea
drumului. Primavara, cand stocurile adunate in toamna se epuizau, era randul cererii s
dicteze trendul pretului la cereale, acestea devenind foarte scumpe. In acest fel, fermierii i
procesatorii se confruntau pe rand cu riscul de fluctuatie al pretului ntr-o directie nefavorabil.

ncercand s elimine riscul unor asemenea miscari, acestia au ajuns sa incheie
ntelegeri intre ei in privinta cantitatilor, a pretului si a datei de livrare a cerealelor de-a lungul
anului. Stabilind din timp cantitatea, pretul si data livrarii, fermierul era dublu asigurat: in
primul rand asupra sigurantei vanzarii recoltei nc dinainte s semene primul bob, iar n al
doilea rand asupra pretului de vanzare, fapt care ii permitea sa-si controleze mai eficient
nivelul cheltuielilor de productie. Un stejar secular de la periferia orasului Chicago a fost
primul loc de intalnire al celor interesati n astfel de tranzactii, ntelegerile parafate ntre
fermieri si comerciantii de cereale genernd primele opera[iuni de acoperire a riscului n
adevaratul sens al cuvantului.

In decurs de c[iva ani, aceste tranzactii au capatat amploare astfel incat locul de
negociere s-a mutat ntr-o locatie special amenajat numit burs, iar termenii tranzactiilor au
devenit tot mai standardizati, astfel incat, in anul 1848 s-a inaugurat Chicago Board of Trade
prima bursa de instrumente derivate din lume, primele contracte futures tranzactionate
in ringurile ei avand ca obiect porumbul.

De atunci i pn n prezent contractele futures au cunoscut o dezvoltare fulminant,
n special in ultimii ani cnd aparitia derivatelor financiare pur si simplu au revolutionat
industria bursiera pe plan mondial. Cereale, metale, pietre pretioase, cursuri valutare, rate de
doband, indici bursieri, toate sunt tranzac[ionate pe pietele futures prin simple apsri de
taste de computer, atrgnd deopotriva persoane sau companii interesate in controlarea
riscului de pret sau jucatori dornici sa realizeze profituri rapide in urma speculatiilor bursiere.

Un aspect cel putin surprinzator caracterizeaz aceasta piat futures si anume faptul
ca atrage doua categorii total opuse de investitori: unii cu o aversiune puternica fata de risc si
care nu tranzactioneaza derivate decat in scopul eliminarii riscului de pret, iar ceilalti cu o
afinitate totala fata de acesta si care si-l asuma in idea realizarii profiturilor uriase asociate
acestor instrumente. n capitolele urmtoare vom aborda strategiile specifice fiecrei categorii
de investitori.

n prezent, valoarea tranzactiilor financiare pe pietele organizate la nivel international
este impresionant, situndu-se undeva aproape de 2 trilioane de dolari / zi (aproximativ 1,9
trilioane pe piata valutara internationala, 50 miliarde pe piata de capital si 30 miliarde pe
pietele derivate sursa: www.xpresstrade.com)

Prima burs de mrfuri a fost nfiinta[ la Anvers in 1531, n cadrul ei ncheindu-se
tranzac[ii cu mrfuri coloniale.

n Amsterdam, la nceputul secolului al XVII-lea, mrfurile se puteau tranzactiona ntr-
un sistem apropiat de cel practicat astazi pe pietele derivate. Cumparatorul si vanzatorul
conveneau asupra unui pret, a unei cantitati si a unui termen de livrare pentru marfa
tranzactionata.

De asemenea, n Japonia i China, nc din secolul XVII sunt consemnate tranzac[ii
sub forma instrumentelor derivate avnd la baz orezul, iar la Bursa de la Londra ncepe
tranzac[ionarea primelor contracte forward pe mrfuri.

Burse au mai fost infiintate la Londra (1554), Bassel (1699), Paris (1724), Viena
(1761), New York (1792), Bruxelles (1801), Milano (1833), Roma (1827), Madrid (1831),
Geneva (1850), Tokyo (1855).

6

Istoria moderna a pietei futures incepe in 1848 in SUA, odata cu infiintarea la
Chicago a unei piete futures (sau la termen) administrata de Chicago Board of Trade
(CBOT). Primele contracte futures au avut ca obiect produsele agricole urmate mai tarziu de
metale si in final de instrumente financiare (obligatiuni, rate ale dobanzii si indici bursieri), iar
in 1982 au fost lansate optiunile pe contracte futures.

Cladirea Chicago Board of Trade Chicago Board of Trade sala de tranzac[ii

Chicago Mercantile Exchange (CME) este bursa care administreaza cea mai mare
piata de instrumente derivate din SUA. Infiintata in 1898 si specializat la inceput tot n
tranzactii futures pe produse agricole, CME s-a dezvoltat de-a lungul secolului XX ajungand
la un volum de 325 milioane contracte futures in cursul anului 2004. Derivatele listate la CME
au ca active suport rate de schimb valutar, indici bursieri, produse agricole si rate ale
dobanzii.

Mineapolis Grain Exchange (MGEX) s-a infiintat in 1881 sub denumirea de Camera
de Comert din Mineapolis si a lansat primul contract futures in 1883 avand ca activ suport
graul de panificatie. In 1947 s-a trecut la denumirea actuala. Pricipalele produse
tranzactionate la MGEX sunt in prezent derivatele pe grau (tranzactionate prin strigare de
catre brokerii de ring) si si indici agricoli listati pe platforma electronica a CBOT.

Kansas City Board of Trade (KCBT) a fost infiintata in 1856 de catre un grup de
comercianti de cereale. Fiind situata intr-o zona specializata in cultura cerealelor, derivatele
lansate la infiintare si pastrate pana in prezent sunt contractele futures si optiunile pe cereale.
Din 1982 la aceasta bursa se tranzactioneaza si derivate pe indicele Value Line.

New York Mercantile Exchange (NYME) are 132 de ani de experienta in
tranzactionarea metalelor si a produselor energetice. In 1979 aici s-au lansat derivatele pe
produse petroliere, energie electrica, aur, argint, cupru, aluminiu, platina etc, toate acestea
fiind in prezent tranzactionate prin intermediul platformei electronice a CME.

OneChicago este o bursa specializata in tranzactionarea contractelor futures pe
actiuni listate pe piata de capital din SUA. A fost nfiin[at i func[ioneaz sub forma unui joint
venture ntre Chicago Mercantile Exchange, Chicago Board of Trade i Chicago Board of
Options Exchange. In prezent 200 de actiuni ale celor mai importante companii americane
sunt listate pe piata OneChicago, iar numarul lor este intr-o crestere constanta. BMFM SIBIU
i OneChicago prezint numeroase similitudini n ceea ce privete modul de administrare a
pie[ei futures. Informa[ii suplimentare despre acest burs se gsesc pe adresa
www.onechicago.com


7
La sfarsitul secolului XX produsele financiare au dobandit suprematia pe piata
derivatelor, cursurile valutare, ratele dobanzilor si indicii bursieri generand cel mai mare
volum de tranzactionare.

Actualmente, pe plan mondial cele mai reprezentative burse futures sunt:

Eurex Frankfurt AG - Germania
Chicago Board of Trade si Chicago Mercantile
London International Financial Futures and Options Exchange - LIFFE
March a Terme International de France MATIF
Deutsche Terminbourse DTB
Tokyo Commodity Exchange TOCOM
Tokyo International Financial Futures Exchange TIFFE
Sydney Futures Exchange SFE
Brasilian Futures exchange BBF
Hong Kong Futures Exchange HKFE
Singapore International Monetary Exchange SIMEX
Swiss Financial Futures Exchange SOFFEX

Lista completa a burselor futures poate fi accesata la adresa:
http://www.numa.com/ref/exchange.htm#RO

n ciuda succesului de necontestat, acest sector bursier nu a fost scutit de scandaluri,
celebre fiind falimentele bncii Barings i a fondului de investi[ii Long Term Capital
Management precum i pierderile semnificative suferite n anii 90 de companii precum
Metallgesellschaft, China Aviation sau Procter & Gamble sau recent BRD Societe Generale n
urma tranzac[iilor cu instrumente derivate. n cele mai multe dintre cazuri pierderile au avut
drept cauz tranzac[ii neautorizate cu contracte futures i options sau expuneri peste limit.

Unul dintre cei mai mari investitori pe pie[ele financiare interna[ionale, Warren Buffet
spunea despre instrumentele derivate c sunt arme financiare de distrugere n mas ntruct
ascund un pericol latent ce poate deveni oricnd mortal. Tocmai de aceea, vom atrage
aten[ia pe parcusrul acestui curs asupra faptului c riscul de pierdere n urma tranzac[iilor cu
instrumente derivate este extrem de ridicat atunci cnd acestea nu sunt utilizate strict n
cantitatea necesar i n scopul adecvat.

Totui, n ultimii ani, mbunt[irea activit[ii de supraveghere i corecta informare
asupra riscurilor pe care le implic aceste instrumente au readus pie[ele derivate pe un trend
ascendent, majoritatea burselor din acest segment raportnd an de an creteri semnificative
ale volumelor de tranzac[ionare.
Recunoaterea succesului acestor instrumente este eviden[iat de premiul Nobel oferit
n 1997 lui Robert C. Merton ( Profesor la Harvard University, Cambridge, USA) i Myron S.
Scholes (Profesor la Stanford University, Stanford, USA) pentru activitatea inovatoare n
domeniul evalurii instrumentelor derivate. Modelul Black Scholes privind evaluarea
op[iunilor este deja consacrat, acceptat i utilizat de majoritatea traderilor pe pie[ele derivate.

Rezumat:

-instrumentele derivate au nceput s fie tranzacionate n secolul XVII.
-motivul apariiei derivatelor a fost nevoia de acoperire mpotriva fluctuaiilor de
pre.
-prima burs modern de instrumente derivate a fost Chicago Board of Trade
nfiinat n 1848.
-primele tranzacii cu instrumente derivate au avut la baz cereale.

8
-n prezent cel mai mare volum de tranzacionare pe pieele derivate revine
produselor financiare (rate de doband, cursuri valutare, indici bursieri).
-riscurile necontrolate n piaa derivatelor au condus la pierderi importante
pentru numeroase bnci i companii internaionale.

ntrebri test:

n ce ar a fost nfiinat prima burs modern de instrumente derivate ?

a.Japonia
b.Statele Unite ale Americii
c.Anglia
d.Olanda

Care din urmtoarele Burse administreaz piee de instrumente derivate ?

a.New York Stock Exchange
b.NASDAQ
c.Chicago Mercantile Exchange
d.Osaka Stock Exchange

Ce a determinat apariia pieelor futures ?

a.Dorin[a de ctig a speculatorilor
b.Necesitatea oportunit[ilor de arbitraj inter-pie[e
c.Creterea cererii de resurse financiare pentru dezvolatarea companiilor industriale
d.Nevoia de acoperire a riscului de pre[.

ncheierea unui contract futures pe gru presupune pentru un fermier:

a.Dreptul de a cumpra la scaden[a contractului o cantitate standard de gru
b.Obliga[ia de a livra la scaden[a contractului o cantitate standard de gru
c.Dreptul de a negocia la scaden[ pre[ul de vnzare al grului
d.Obliga[ia de a ob[ine din recolt proprie cantitatea de gru specificat n contract.

Creterea cererii determin:

a.Creterea pre[ului n condi[iile n care oferta rmne constant
b.Scderea pre[ului cu condi[ia ca oferta s creasc mai lent dect cererea
c.Men[inerea constant a pre[ului
d.Creterea pre[ului n condi[iile n care cererea crete mai lent dect oferta.

II.Bursa Monetar Financiar i de Mrfuri Sibiu - prezentare general


9

In Romania, primele initiative de organizare a unei burse de marfuri au aparut in 1840
cand, in ziarul Mercurul Brailei era prezentat Codul de Comert care cuprindea prima
reglementare generala a bursei de comert in Muntenia.

Istoria moderna a pietei futures in Romania incepe in 1997 cand, la Bursa Monetar
Financiara si de Marfuri din Sibiu (BMFMS) au fost lansate primele contracte futures.

nfiin[at n 1994 i avnd initial ca obiect de activitate intermedierea tranzactiilor cu
marfuri, bursa de la Sibiu s-a specializat cu timpul in administrarea pietelor de
instrumente financiare derivate. Din 1997 si pana in prezent pe piata BMFMS au fost
tranzactionate peste 3,5 milioane contracte futures si cu optiuni.

Din 1994 si pana in 2003 in Romania s-au infiintat mai multe burse de marfuri in toate
regiunile tarii (Sibiu, Bucuresti, Constanta, Iasi, Brasov, Cluj, Timisoara, Braila, Piatra
Neamt), majoritatea optand pentru activitatea de intermediere fizica a marfurilor. Doar
bursele din Sibiu, Bucuresti, Constanta si Timisoara au abordat segmentul tranzactiilor cu
instrumente derivate, iar in prezent singura piata din Romania pe care se tranzactioneaza
derivate este cea a BMFMS.

n continuare este prezentat o scurta istorie a Bursei Monetar Financiare i de
Marfuri Sibiu cu consemnarea principalelor evenimente de-a lungul celor 10 ani de
activitate:

14 decembrie 1994 - Bursa de Marfuri Sibiu S.A. a fost infiintata, avand 11 actionari si
obiect principal de activitate tranzactiile cu marfuri pe piata spot.
Iulie 1996 - dl. Thomas Curtean, trader timp de 40 ani la Chicago Board of Trade si
Chicago Mercantile Exchange, devine membru al BMFMS, fiind ales totodata presedinte
onorific al Bursei.
Octombrie 1996 - cu sprijinul d-lui Thomas Curtean, Bursa sibiana a fost prezenta la
EXPO 96, expozitia celor mai faimoase burse din lume, care a avut loc la Chicago.
Materialele documentare puse la dispozitie cu aceasta ocazie de catre domnul T. Curtean
au marcat inceputul dezvoltarii unei baze de date proprii a bursei sibiene.

Decembrie 1996 s-a inaugurat noul sediu al Bursei din Sibiu, in suprafata de 1.000
mp situat in Sibiu, Piata 1 Decembrie 1918.

Dl Teodor Ancuta, presedintele Bursei de Marfuri Sibiu

Dl. Thomas Curtean, presedintele onorific al Bursei de Marfuri Sibiu

10

Februarie 1997 - s-a luat decizia organizarii actiunilor societatii pe carti de membru
dupa sistemul burselor futures din Statele Unite ale Americii. In urma procesului de
compactare au rezultat 90 de carti. Fieacare carte de membru oferea un loc de
tranzactionare in ringurile bursei.
11 Iulie 1997 - Bursa sibiana a devenit prima bursa de instrumente derivate din
Romania prin implementarea primelor contracte futures valutare si pe indici bursieri (a
fost lansat contractul futures avand ca activ suport un indice propriu - BMS1).
Introducerea contractelor futures a constituit o etapa de maxima importanta in
transformarea bursei de marfuri intr-un centru national in care participantii la piata
bursiera au posibilitatea de a-si acoperi riscurile sau de a specula modificarea preturilor
folosind titluri financiare derivate.

August 1997 noul obiect de activitate al Bursei devine cel de intermediere monetar-
financiara. De asemenea, s-a adaptat denumirea Bursei la specificul noilor activitati
Bursa de Marfuri Sibiu devenind Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu.
Martie 1998 - Dl. Alexander Etienne Hergan, membru fondator al Chicago Board of
Options Exchange devine membru al BMFMS. De asemenea, sotia dlui Thomas Curtean,
dna. Nina Curtean, realizeaza primul training al brokerilor sibieni pe modulul de analiza
Ringul de tranzactionare
al Bursei de Marfuri Sibiu

Sediul Bursei de Marfuri Sibiu inaugurat in 1996

11

tehnica. Dna si Dnul Curtean sunt prima familie de traderi pe pietele de instrumente
derivate din Statele Unite ale Americii.

Noiembrie 1998 activitatea de compensare si decontare a tranzactiilor cu instrumente
derivate s-a externalizat prin infiintarea Casei Romane de Compensatie SA Sibiu.
Noiembrie 1998 s-au lansat optiunile pe contractele futures tranzactionate la
BMFMS, operatorii avand astfel la dispozitie gama completa de instrumente derivate
necesare pentru operatiunile de hedging si speculatie.

Iunie 2000 - BMFMS a introdus sistemul electronic de tranzactionare al
contractelor futures si options SAGITARIUS. Odata cu lansarea acestei platforme
electronice a luat sfarsit activitatea de tranzactionare prin sistemul open outcry .
Octombrie 2000 devin disponibile tranzactiile de la distanta prin platforma electronica
SAGITARIUS. Participantii la pietele la termen BMFMS au astfel posibilitatea de a realiza
tranzactii prin Internet direct de la sediile lor.
Octombrie 2000 - pe pietele la termen ale BMFMS sunt autorizati primii traderi-
persoane fizice. Acestia sunt participanti care au acces la tranzactiile cu instrumente
Dl Alexander Etienne Hergan, membru
al BMFMS din martie 1998.
Ringul de tranzactionare a contractelor
futures valutare la BMFMS

12

derivate avand relatii contractuale directe cu bursa si cu casa de compensatie. Activitatea
lor a devenit in urmatorii ani foarte intnesa, traderii generand 30% din volumul de
tranzactionare pe piata.
4 decembrie 2000 BMFMS lanseaza spre tranzactionare primele derivate pe actiuni,
respective contractele futures avand ca suport actiunile societatilor SIF1 Banat-Crisana,
SIF3 Transilvania si SNP Petrom listate la Bursa de Valori Bucuresti.
2 septembrie 2002 - este lansat primul contract futures si option pe marfuri, avand ca
activ suport GRAUL de panificatie
5 septembrie 2002 - este realizat contractul la termen cu numarul 1.000.000
25 iunie 2003 S.C. BMFM S.A. este autorizata de CNVM ca societate de bursa,
prin Decizia 1951/25.06.2003 devenind astfel prima societate de bursa autorizata
conform noilor reglementari legale si incepe dermersurile de autorizare a Bursei Monetar-
Financiare si de Marfuri Sibiu si a pietei organizate de aceasta.
Septembrie 2003 platforma de tranzactionare Saggitarius este inlocuita cu o noua
platforma ELTRANS, BMFMS obtinand de la CNVM autorizatia pentru utilizarea
acesteia.

09 ianuarie 2004 prin Decizia nr. 84, CNVM aproba regulamentele societatii de bursa
S.C. BMFM S.A. si ale bursei de marfuri BMFMS.
09 ianuarie 2004 prin Decizia 85/09.01.2004 CNVM avizeaza elementele
caracteristice ale contractelor futures si cu optiuni tranzactionate la BMFMS
05 februarie 2004 Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu devine prima bursa
de marfuri din Romania autorizata de CNVM, ca urmare a eliberarii Deciziei
622/05.02.2003. Prin aceeasi decizie, se valideaza componenta Consiliului BMFMS.
05 februarie 2004 Prin Decizia 623/05.02.2004, CNVM autorizeaza Piata
instrumentelor financiare derivate dezvoltata de BMFMS.
17 februarie 2004 CNVM autorizeaza majorarea capitalului social al S.C. BMFM S.A.
de la 8.000.000.000 lei la 8.560.000.000 lei si admiterea de noi actionari, ca urmare a
unei emisiuni publice de actiuni derulate de societate pe parcursul anilor 2002 si 2003.
Februarie 2004 - BMFMS lanseaza 9 noi contractele futures avand ca activ suport
actiuni tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti
29 iunie 2004 este publicata Legea 297 a Pietei de Capital care consolideaza din
punct de vedere normativ piata de actiuni si cea de instrumente derivate din Romania
aliniind in acelasi timp cadrul legislativ autohton la cerintele directivelor Uniunii Europene
in domeniu.
Noiembrie 2004 Bursa de Valori Bucuresti devine actionar al Casei Romane de
Compensatie SA, iar intre SC BMFMS SA si BVB demareaza colaborarea in vederea
consolidarii pietei de capital din Romania.
Ianuarie 2005 SC BMFMS SA si SC CRC SA se muta intr-un nou sediu situat in
Sibiu, str. Mihail Kogalniceanu nr.2.
Februarie 2005 BMFMS lanseaza 5 noi contracte futures si options avand ca activ
suport actiuni listate la Bursa de Valori Bucuresti.
Platforma de tranzactionare ELTRANS
dezvoltata de BMFMS

13

Octombrie 2005 BMFMS si CRC isi dubleza capitalul social in vederea incadrarii in
prevederile reglementarilor CNVM.
Ianuarie 2006 - S.C. BMFM S.A. SIBIU obtine autorizarea pentru organizarea de
cursuri de formare profesionala a specialistilor pe piata de capital prin atestatul CNVM nr
15/18.01.2006.
Ianuarie 2006 - S.C. BMFM S.A. SIBIU este autorizata ca operator de piata prin decizia
CNVM nr. 356/31.01.2006.
Martie 2006 - este tranzactionat contractul cu nr. 3.000.000 pe piata de instrumente
derivate administrata de S.C. BMFM S.A. SIBIU.
Iulie 2006 sunt lansate pentru tranzac[ionare 2 noi instrumente financiare derivate
contractele futures pe ac[iunile BIOFARM BUCURESTI i SSIF BROKER CLUJ-
NAPOCA precum i scaden[ele de 9 i 12 luni.
20 Octombrie 2006 - este tranzactionat contractul cu nr. 5.000.000 pe piata de
instrumente financiare derivate administrata de BMFM SIBIU
01 Noiembrie 2006 - sunt lansate contractele futures si optiunile pe indicii bursieri
SIBEX09 si SIBEX18
Decembrie 2006 - BMFM SIBIU isi majoreaza capitalul social la nivelul de 3.254.000
RON (echivalentul a 960.000 Eur)
01 Iulie 2007 - BMFM SIBIU lanseaza tranzactionarea derivatelor pe aur si
Turbomecanica Bucuresti.
August 2007- BMFM SIBIU isi majoreaza capitalul social la nivelul de 6.475.600 lei
Septembrie 2007-sunt lansate la tranzactionare pe derivate primele societati cotate la
categoria Rasdaq: Dafora, Armax Gaz, Albalact, Imotrust, Iproeb precum si trei de la
categoria intaia de la BVB: Transelectrica, Condmag, Oil Terminal
Octombrie 2007-Bursa Bursa de Valori din Varovia a devenit ac[ionar al Bursei
Monetar Financiare si de Marfuri Sibiu n urma unei participari la majorarea capitalului
social al BMFM Sibiu prin care a dobndit un numr de ac[iuni reprezentnd 1,8% din
capitalul BMFMS.
Ianuarie 2008 - Bursa din Sibiu devine membru al Association of Futures Markets
- organizatie internatioonala care reuneste burse si instituii financiare din Europa, Asia,
America de Sud si Africa.
este lansat contractul futures RON/EUR5 avand marimea de 5000 Eur.
Februarie 2008 - sunt lansate contractul futures pe ac[iunile Erste Bank avand simbolul
DEEBS si op[iunile pe acest contract precum si contractul futures RON/EUR5 avand
marimea de 5000 Eur.
Martie 2008 primii market makeri - SSIF WBS ROMANIA SA si SSIF BROKER SA -
incep tranzactionarea pe piata futures pe contractele EU/RON, USD/RON, DEEBS,
DESNP, acest fapt fiind o premiera pentru piata de capital din Romania.
Aprilie 2008 este lansat spre tranzactionare contractul futures pe cursul valutar
CHF/RON precum si optiunile pe acest contract avand pe SSIF WBS ROMANIA SA ca
market maker.
Mai 2008 Bursa din Sibiu isi majoreaza capitalul social la 5 milioane Euro.

Din punct de vedere juridic, Bursa Monetar Financiar i de Mrfuri Sibiu este o
societate pe ac[iuni, avand n luna august un numr de 79 ac[ionari dintre care 30 de
Societ[i de Servicii de Investi[ii Financiare. Capitalul social al BMFM SIBIU este de

14

6.475.600 RON mpr[it n 32.378 ac[iuni cu valoare nominal de 200 RON fiecare.
Societ[ile de servicii de investi[ii financiare de[in majoritatea drepturilor de vot n Adunarea
General a Ac[ionarilor BMFM SIBIU respectandu-se prevederile art.11, alin (2) din
Regulamentul CNVM nr.2 / 2006 privind pie[ele reglementate i sistemele alternative de
tranzac[ionare (Majoritatea drepturilor de vot ale acionarilor unui operator de pia trebuie s
fie deinut de intermediarii care au acces la tranzacionare n cadrul pieei/pieelor
reglementate administrate de acesta).

De asemenea, conform art. 129,alin (1) din Legea 297 / 2004 privind pia[a de capital
Nici un acionar al unui operator de pia nu va putea deine, direct sau indirect, mai mult de
5% din totalul drepturilor de vot.
BMFM SIBIU este autoizat de ctre CNVM n calitate de operator de pia[ prin
decizia 356/31.01.2006, iar obiectul principal de activitate l contituie organizarea i
administrarea pie[elor reglementate de instrumente financiare derivate.
n prezent pe pia[a reglementat de instrumente financiare derivate administrat de
BMFM SIBIU sunt disponibile pentru tranzac[ionare contracte futures i opiuni pe
contracte futures pe urmtoarele active suport:
-marfuri: SIBGOLD;
-cursuri valutare: RON/USD, RON/EUR, EUR/USD,CHF/RON
-rata dobnzii: BUBOR3;
-ac[iuni: SIF1 Banat Criana, SIF2 Moldova, SIF3 Transilvania, SIF4
Muntenia, SIF5 Oltenia, Erste Bank der oesterreichische Sparkassen
AG, Banca Transivlania Cluj Napoca, BRD Societe Generale, Banca
Comercial Carpatica, SNP Petrom, Rompetrol Rafinare Constan[a,
Antibiotice Iai, Compa Sibiu, SSIF Broker Cluj Napoca, Biofarm
Bucureti, Oltchim Rmnicu Vlcea, Azomure Tg Mure, Impact
Bucureti, Transelectrica, Oil Terminal Constanta, Condmag Brasov,
Iproeb Bistrita, Dafora Medias, Armax Gaz Medias, Albalact Alba Iulia,
Imotrust Arad, Turbomecanica Bucuresti;
-Indici bursieri: Sibex 9, Sibex 18;
Elementele caracteristice ale acestor contracte sunt nregistrate la CNVM, orice
modificri ale acestora fiind de asemenea supuse aprobrii CNVM.
Tranzac[ionarea contractelor futures i a op[iunilor pe aceste contracte futures se
face prin intermediul unei platforme electronice proprii numit ELTRANS, comunica[ia ntre
serverul central al BMFMS i terminalele brokerilor fcndu-se prin linii Internet. Platforma de
tranzac[ionare ndeplinete cerin[ele tehnice i de securitate impuse de reglemetrile CNVM
privind organizarea i func[ionarea operatorului de pia[. De asemenea, clien[ii
intermediarilor au acces direct la pia[ prin intermediul modulului client al platformei
WebTrader, ei putnd nu doar s vizualizeze n timp real activitatea de tranzac[ionare, ci i
s introduc sau s anuleze ordine de tranzac[ionare n cont propriu.
Decontarea i compensarea tranzaciilor efectuate pe pia[a BMFM SIBIU se
realizeaz de ctre Casa Romn de Compensaie, societate autorizat de ctre CNVM s
efectueze astfel de opera[iuni.
ntr-un alt capitol vom descrie pe larg modul de func[ionare a platformei ELTRANS
precum i mecanismul de compensare i decontare a tranzac[iilor pe pia[a BMFMS.

Rezumat:
-Bursa din SIBIU a fost nfiinat n 1994

15

-Intermediarii autorizai s tranzacioneze pe piaa BMFMS dein majoritatea
drepturilor de vot n AGA
-Contractele futures au fost lansate pentru tranzacionare n 1997
-Contractele options au fost lansate pentru tranzacionare n 1998
-n perioada 1997 2007 s-au tranzacionat aproape 10 milioane contracte
-Tranzacionarea a nceput n 1997 n sistemul open outcry (cu brokeri n ring)
-ncepnd din 2000 tranzacionarea se face prin platforme electronice i
comunicaii prin linii internet.
-Sunt disponibile contracte futures i opiuni pe cursuri valutare, rata dobnzii i
aciuni.
-Clienii intermediarilor au acces direct la pia n timp real prin intermediul
platformei de tranzactionare WebTrader.
-Compensarea i decontarea tranzaciilor se face prin Casa Romn de
Compensaie.

Intrebri test:
Pe piaa SIBEX se tranzacioneaz
a.Contracte futures i ac[iuni
b.Contracte futures i contracte forward
c.Op[iuni pe ac[iuni
d.Contracte futures i op[iuni pe contracte futures.
Tranzacionarea contractelor futures la Bursa din SIBIU a nceput n anul:
a.1994
b.1997
c.1998
d.2000
Bursa din SIBIU este autorizat n prezent de CNVM n calitate de:
a.Operator de sistem
b.Societate de compensare decontare
c.Operator de pia[
d.Societate de burs

III.Cadrul legal al pieei de instrumente derivate SIBEX


16

Cadrul legal care guverneaz activitatea pe pia[a administrat de BMFM SIBIU este
structurat pe 3 nivele dup cum urmeaz:

Nivelul 1.
LEGEA 297 / 2004 Privind Piaa de capital cu modificrile i
completrile ulterioare.
Legea 297 / 2004 traseaz liniile generale privind nfiin[area i func[ionarea
operatorului de pia[, a pie[elor reglementate de instrumente derivate, stabilind totdat i
condi[iile principale care trebuie ndeplinite pentru autorizarea intermediarilor i a agen[ilor
pentru servicii de investi[ii financiare.
Astfel, n cadrul acestei legi regsim defini[iile operatorului de pia[ i a pie[ei
reglementate:
Art.124.- (1) Pieele reglementate de instrumente financiare se organizeaz i se
administreaz de ctre o persoan juridic, constituit sub forma unei societi pe aciuni,
emitent de aciuni nominative, conform Legii nr.31/1990, autorizat i supravegheat de
C.N.V.M., denumit n continuare operator de pia.

Art.125.- O pia reglementat este un sistem pentru tranzacionarea instrumentelor
financiare, aa cum au fost definite la art.2 alin.(1) pct.11 i care:
a) funcioneaz regulat;
b) este caracterizat de faptul c reglementrile emise i supuse aprobrii C.N.V.M. definesc
condiiile de funcionare, de acces pe pia, condiiile de admitere la tranzacionare a unui
instrument financiar;
c) respect cerinele de raportare i transparen n vederea asigurrii proteciei investitorilor
stabilite de prezenta lege, precum i reglementrile emise de C.N.V.M., n conformitate cu
legislaia comunitar.
Redm n continuare principalele prevederi ale Legii 297 / 2004 privind conditi[iile de
autorizare i func[ionare a operatorului de pia[:
Art.129.- (1) Nici un acionar al unui operator de pia nu va putea deine, direct sau
indirect, mai mult de 5% din totalul drepturilor de vot.
(2) Orice achiziie de aciuni ale operatorului de pia, care conduce la o deinere de 5% din
totalul drepturilor de vot, va fi notificat operatorului de pia n termenul stabilit prin
reglementrile C.N.V.M. i supus n prealabil aprobrii C.N.V.M.
Art.130.- (1) Membrii consiliului de administraie al operatorului de pia sunt validai
individual de C.N.V.M., nainte de nceperea exercitrii mandatului de ctre fiecare dintre
acetia.
(2) Personalul din conducerea executiv, soul/soia sau rudele acestora, precum i afinii
pn la gradul al doilea inclusiv nu pot fi acionari, administratori, cenzori, angajai, ageni
pentru servicii de investiii financiare, reprezentani ai compartimentului de control intern la un
intermediar sau persoane implicate cu acesta.

Art. 134 -(5) Nivelul comisioanelor i al tarifelor practicate de operatorul de pia vor
fi aprobate de adunarea general a acionarilor i notificate C.N.V.M.

Art.126 - (2) Condiiile care stau la baza acordrii autorizaiei trebuie respectate pe
toat durata de funcionare a operatorului de pia. Orice modificare a acestora trebuie
supus, n prealabil, autorizrii C.N.V.M.

Art.128.- C.N.V.M. este n drept s retrag autorizaia unui operator de pia:

17

a) dac operatorul de pia nu mai ndeplinete condiiile care au stat la baza autorizrii;
b) dac operatorul de pia nu i-a exercitat obiectul de activitate pentru care a fost autorizat,
pe o perioad mai mare de 6 luni;
c) dac autorizaia a fost obinut pe baza unor declaraii sau informaii false ori care au indus
n eroare;
d) dac operatorul de pia a nclcat prevederile prezentei legi ori ale reglementrilor emise
de C.N.V.M.;
e) n caz de fuziune sau divizare;
f) la cererea acestuia.

Art.138.- n cazul retragerii autorizaiei unui operator de pia, ncepnd cu data
precizat n decizie nu vor mai putea fi efectuate operaiuni cu instrumente financiare pe acea
pia, iar ordinele de tranzacionare nregistrate de intermediari i nc neexecutate pn la
acea dat devin nule de drept, dnd loc la restituirea valorilor mobiliare i sumelor depozitate,
respectiv a comisioanelor ncasate, operaiunile ncheiate pn la aceast dat urmnd a fi
finalizate la scadenele lor, intermediarii fiind inui s respecte clauzele contractelor ncheiate
cu investitorii acestora...

Art.134.- (1) Modul de organizare i funcionare a pieei reglementate este stabilit
prin reglementri proprii, emise de ctre operatorul de pia, adoptate de ctre adunarea
general a acionarilor i aprobate de ctre C.N.V.M., n conformitate cu prevederile prezentei
legi i ale legislaiei comunitare aplicabile.
(2) Reglementrile prevzute la alin.(1) vor stabili, cel puin urmtoarele:
a) condiiile i procedurile de admitere, excludere i suspendare a intermediarilor la i de la
tranzacionare;
b) condiiile i procedurile de admitere, excludere i suspendare a instrumentelor financiare la
i de la tranzacionare;
c) condiiile, procedurile de tranzacionare, precum i obligaiile intermediarilor i emitenilor
admii la tranzacionare;
d) standardele profesionale impuse persoanelor care efectueaz operaiuni pe piaa
reglementat;
e) procedurile privind modul de determinare i publicare a preurilor i a cotaiilor;
f) tipurile de contracte i operaiuni permise;
g) administrarea i diseminarea informaiilor ctre public;
h) standardele contractuale i sistemul de compensare-decontare utilizat;
i) mecanisme de securitate i control al sistemelor informatice, pentru asigurarea pstrrii n
siguran a datelor i informaiilor stocate, a fiierelor i bazelor de date, inclusiv n situaia
unor evenimente deosebite.

Art.126 - (3) Operatorul de pia nu poate limita numrul persoanelor cu drept de
acces pe piaa reglementat administrat.
Referitor la acest aspect, specific BMFM SIBIU este faptul c intermediarii pot
tranzac[iona pe pia[a de instrumente derivate n calitate de membri ai BMFMS sau membri
afilia[i ai BMFMS. Deosebirea dintre cele 2 categorii este c membrii BMFMS au i calitatea
de ac[ionari ai societ[ii, iar accesul lor la platforma de tranzac[ionare ELTRANS se face
gratuit n timp ce membrii afilia[i nu sunt ac[ionari ai BMFM SIBIU, iar accesul lor la platforma
ELTRANS se face pe baza unui contract de conectare i a pl[ii unei taxe lunare (n prezent
aceasta este de 250 Euro plus TVA). Astfel, numrul intermediarilor care pot tranzac[iona pe
pia[a BMFMS este practic nelimitat.
Art.134.- (1) Modul de organizare i funcionare a pieei reglementate este stabilit
prin reglementri proprii, emise de ctre operatorul de pia, adoptate de ctre adunarea
general a acionarilor i aprobate de ctre C.N.V.M., n conformitate cu prevederile prezentei
legi i ale legislaiei comunitare aplicabile.
(2) Reglementrile prevzute la alin.(1) vor stabili, cel puin urmtoarele:
a) condiiile i procedurile de admitere, excludere i suspendare a intermediarilor la i de la
tranzacionare;
b) condiiile i procedurile de admitere, excludere i suspendare a instrumentelor financiare la
i de la tranzacionare;
c) condiiile, procedurile de tranzacionare, precum i obligaiile intermediarilor i emitenilor

18

admii la tranzacionare;
d) standardele profesionale impuse persoanelor care efectueaz operaiuni pe piaa
reglementat;
e) procedurile privind modul de determinare i publicare a preurilor i a cotaiilor;
f) tipurile de contracte i operaiuni permise;
g) administrarea i diseminarea informaiilor ctre public;
h) standardele contractuale i sistemul de compensare-decontare utilizat;
i) mecanisme de securitate i control al sistemelor informatice, pentru asigurarea pstrrii n
siguran a datelor i informaiilor stocate, a fiierelor i bazelor de date, inclusiv n situaia
unor evenimente deosebite.
Toate aceste prevederi sunt detaliate n regulamentele proprii ale BMFM SIBIU.
Art.133.- (1) Operatorii de pia vor asigura respectarea normelor privind
transparena i protecia investitorilor, conform reglementrilor emise de C.N.V.M.
(2) Reglementrile, cotaiile pieelor reglementate, precum i volumele de tranzacionare sunt
informaii de interes public i trebuie fcute accesibile publicului, cel puin pe paginile de
internet ale operatorului de pia.
Cota[iile, volumele i reglementrile pie[ei BMFMS sunt disponibile pe pagina
www.sibex.ro. De asemenea, orice persoana poate urmri in timp real activitatea de
tranzac[ionare pe pia[a BMFMS n sec[iunea Piata in timp real pe pagina www.sibex.ro.

Nivelul 2 .
Regulamentele CNVM emise n aplicarea Legii 297 / 2004
Dintre regulamentele adoptate de CNVM, cu referiri la activitatea BMFM SIBIU sunt:
Regulamentul nr. 2 / 2006 privind pieele reglementate i
sistemele alternative de tranzacionare.
Acest regulament detaliaz condi[iile de autorizare a operatorului de pia[ i anume
cele referitoare la:
-capitalul social i resursele financiare
-obiectul de activitate
-structura ac[ionariatului
-administrarea i conducerea
-dotarea tehnic i resursele
De semenea, acest regulament stabilete condi[iile de admitere, suspendare i
retragere de la tranzac[ionare a instrumentelor financiare derivate, reguli privind
monitorizarea activit[ii de tranzac[ionare precum i cerin[ele de raportare pentru operatorul
de pia[.
Regulamentul nr. 32 / 2006 privind serviciile de investiii financiare
n acest regulament se regsesc condi[iile i procedurile generale de autorizare a
intermediarilor, ale agen[ilor de servicii de investi[ii financiare i ale personalului din cadrul
compartimentului de control intern din cadrul SSIF, reguli privind rela[ia dintre SSIF i client,
reguli privind politica de executare a ordinelor i cerin[e de raportare ale SSIF.

19

Referitor la condi[iile de autorizare a agen[ilor pentru servicii de investi[ii financiare
acestea sunt prevzute la Sectiunea 3 Agentii pentru servicii de investitii financiare si
agentii delegati ai S.S.I.F. cu urmtoarele articole:

Art. 18 Agentii pentru servicii de investitii financiare sunt persoane fizice care si
desfasoara activitatea exclusiv n numele intermediarului ai carui angajati sunt si nu pot
presta servicii de investitii financiare n nume propriu.

Art. 19 (1) S.S.I.F. poate delega unor ageni pentru servicii de investiii financiare,
denumii n continuare ageni delegai, activitatea de promovare a serviciilor de investiii
financiare prestate, de preluare i transmitere a ordinelor primite de la clieni sau de la
potenialii clieni i de furnizare de informaii n legtur cu instrumentele financiare i
serviciile de investiii financiare prestate de S.S.I.F.
(2) n vederea promovrii serviciilor de investiii financiare n numele exclusiv al unei S.S.I.F.,
agenii delegai desemnai de S.S.I.F. vor fi nscrii n Registrul C.N.V.M. S.S.I.F. nu poate
angaja serviciile unui agent delegat nainte de a fi nscris n Registrul C.N.V.M.
(3) S.S.I.F. are obligaia s verifice dac agenii delegai ce vor aciona n numele acesteia au
o bun reputaie i posed suficiente cunotine profesionale i comerciale pentru a fi n
msur s comunice cu acuratee clienilor sau potenialilor clieni toate informaiile relevante
privind serviciile de investiii financiare propuse.
(4) S.S.I.F. care angajeaz ageni delegai este pe deplin i n mod necondiionat
rspunztoare de orice aciune sau omisiune a agentului care acioneaz n numele
respectivei S.S.I.F.
(5) S.S.I.F. trebuie s se asigure c agentul delegat va face cunoscut clienilor sau
potenialilor clieni, la momentul contactrii acestora sau naintea prestrii serviciilor, calitatea
n care acesta lucreaz i denumirea societii n numele creia lucreaz.
(6) S.S.I.F. are obligaia supravegherii activitii agenilor delegai pentru a asigura
respectarea de ctre societate a prevederilor Legii nr. 297/2004 i ale prezentului regulament
i va verifica dac agenii delegai au capacitatea de a comunica cu acuratee clienilor toate
informaiile relevante n legtur cu serviciile ce urmeaz a fi promovate sau prestate.
(7) S.S.I.F. care utilizeaz ageni delegai trebuie s ia msuri adecvate pentru a evita orice
impact negativ pe care l-ar putea determina activitatea unui astfel de agent care acioneaz n
numele S.S.I.F.

Art. 20 Agentii delegati nu pot fi implicati n operatiunile de tranzactionare sau de
decontare si nu pot efectua operatiuni de ncasari si plati de la, sau pentru, clientii S.S.I.F.

Art. 21 (1) S.S.I.F. va transmite C.N.V.M. i pieelor reglementate/sistemelor
alternative de tranzacionare sau oricror alte sisteme supravegheate la care are acces la
tranzacionare o notificare privind agenii pentru servicii de investiii financiare care
acioneaz ca ageni delegai, nsoit, dup caz, de dovada blocrii/dezactivrii codurilor i
parolelor de acces la sistemele entitilor pieei de capital sau de declaraia pe proprie
rspundere, sub semntur olograf, a conductorului S.S.I.F. din care s reias c agentului
pentru servicii de investiii financiare nu i-au fost alocate coduri i parole de acces la
sistemele entitilor pieei de capital.

(2) Agenii delegai vor fi evideniai distinct n seciunea agenilor pentru servicii de investiii
financiare din Registrul C.N.V.M., lista acestora fiind publicat i pe site-ul pieelor
reglementate/sistemelor alternative de tranzacionare sau oricror alte sisteme
supravegheate la care are acces la tranzacionare.

Art. 22 (1) Pentru a fi autorizat de C.N.V.M., n calitate de agent pentru servicii de
investiii financiare, o persoan fizic trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
a) s fie reprezentant exclusiv al S.S.I.F.;
b) s fie angajat cu contract de munc; relaia contractual dintre persoana care i va
desfura activitatea n calitate de agent delegat i S.S.I.F. se va realiza fie n baza unui
contract de munc fie a unui contract de mandat sau de agent;
c) s aib cel puin studii medii;
d) s fi promovat cursul de pregtire specific agentului pentru servicii de investiii financiare,
organizat de un organism de formare profesional atestat de C.N.V.M.;

20

e) s nu fie acionar semnificativ i s nu dein nici o alt funcie de conducere sau de
execuie n cadrul altui intermediar;
f) s nu fi fost sancionat de C.N.V.M., B.N.R. sau de C.S.A. cu interzicerea desfurrii de
activiti pe pieele supravegheate de acestea;
g) s nu fi fost condamnat pentru gestiune frauduloas, abuz de ncredere, fals, uz de fals,
nelciune, delapidare, mrturie mincinoas, dare sau luare de mit, precum i alte
infraciuni de natur economic.

(2) O persoan fizic care acioneaz ca agent pentru servicii de investiii financiare al unei
S.S.I.F. i desfoar serviciile de investiii financiare prevzute la pct.1 lit. e) i pct. 2 lit. c) i
e) din Anexa nr. 9, prin excepie de la prevederile alin. (1) lit. c) i d) al prezentului articol,
trebuie s aib studii superioare absolvite cu examen de licen sau de diplom i s
promoveze cursul de pregtire pe piaa de capital specific consultanilor de investiii,
organizat de un organism de formare profesional atestat de C.N.V.M.
Regulamentul nr. 1/2006
privind emitenii i operaiunile cu valori mobiliare

Din acest regulament se pot men[iona prevederile CAPITOLULUI VI -
NOTIFICAREA OPERAIUNILOR EFECTUATE N CONTUL PERSOANELOR INIIATE cu
urmtoarele articole:

Art. 150. (1) n nelesul prezentei seciuni prin persoane iniiate se nelege
persoanele prevzute la art. 148 alin. (1) i (2), precum i la art. 149 alin. (4)..

(2) Persoanele prevzute la alin. (1) notific C.N.V.M. i emitentului toate tranzaciile
efectuate n cont propriu cu aciuni admise la tranzacionare pe o pia reglementat emise
de emitentul n relaie cu care aceste persoane sunt considerate ca fiind iniiate sau cu
instrumente financiare derivate sau alte instrumente financiare asociate acestora. Notificarea
se face n termen de cel mult cinci zile lucrtoare de la data tranzaciei.

(3) Intermediarul prin care se realizeaz tranzaciile menionate la alin. (2) are obligaia
notificrii operatorului pieei reglementate cu privire la respectivele tranzacii, de ndat, astfel
nct s permit pieei s fac public informaia respectiv nainte de nceperea urmtoarei
edine de tranzacionare.

(4) n vederea realizrii notificrii, intermediarul are obligaia de a cere, iar persoanele
menionate la alin. (1) au obligaia de a dezvlui respectivului intermediar calitatea de
persoan iniiat.

(5) Notificarea ctre C.N.V.M., precizat la alin. (2) se face n cazul tranzaciilor cu aciuni
emise de ctre emitenii nregistrai n Romnia sau cu instrumente financiare derivate sau
alte instrumente financiare asociate acestora.

(6) Notificarea prevzut la alin. (2) i (3) conine urmtoarele informaii:
a) numele/denumirea persoanei iniiate, precum i a intermediarului care a realizat
tranzacia;
b) motivul pentru care persoana iniiat i intermediarul au responsabilitatea s realizeze
notificarea;
c) denumirea emitentului;
d) descrierea instrumentelor financiare;
e) natura tranzaciei (cumprare, vnzare);
f) data i locul tranzaciei;
g) preul i volumul tranzaciei.

Toate aceste regulamente pot fi consultate in varianta integrala pe pagina www.cnvmr.ro.


21

Nivelul 3.
Regulamentele Bursei Monetar Financiare i de Mrfuri Sibiu i
ale Casei Romne de Compensaie
Aceste regulamente particularizeaz condi[iile de admitere pe pia[a de instrumente
financiare derivate a intermediarilor, a brokerilor i a membrilor compensatori precum i
regulile de func[ionare i supraveghere a acestei pie[e.
Regulamentele BMFM SIBIU sunt:
Regulamentul nr.1 privind organizarea i funcionarea SC Bursa Monetar
Financiar i de Mrfuri SA SIBIU
Regulamentul nr.2 Reguli interne privind procedurile de lucru, supraveghere
i control al activitii n cadrul SC Bursa Monetar Financiar i de Mrfuri SA SIBIU
Regulamentul nr.3 privind organizarea i funcionarea pieei reglementate de
instrumente financiare derivate amdinistrat de SC Bursa Monetar Financiar i de
Mrfuri SA SIBIU
Regulamentul nr.4 privind tranzacionarea pe piaa reglementat de
instrumente financiare derivate amdinistrat de SC Bursa Monetar Financiar i de
Mrfuri SA SIBIU
Dintre acestea, cele mai importante pentru intermediari i brokeri sunt regulamentele
nr.3 i 4 din care sunt extrase n continuare principalele prevederi:

Regulamentul nr.3 privind organizarea i funcionarea pieei reglementate de
instrumente financiare derivate amdinistrat de
SC Bursa Monetar Financiar i de Mrfuri SA SIBIU
Condi[ii de admitere ale intermediarului pe pia[a administrat
de BMFM SIBIU
Seciunea 1
Admiterea participanilor pe piaa reglementat de instrumente
financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu

Art. 15
(1) Pentru a dobndi accesul la tranzacionare pe piaa reglementat de instrumente
financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu, o entitate trebuie s ndeplineasc
urmtoarele condiii:
a)s fie nscris n Registrul public al Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare
la Seciunea Intermediari sau Traderi, dup caz;
b)s dein calitatea de acionar al S.C BMFM S.A. Sibiu sau s ncheie cu
aceasta un contract privind accesul la platforma electronica de tranzacionare
a S.C. BMFM S.A. Sibiu pentru tranzacionarea pe piaa reglementat de
instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu;
c)s dispun de o dotare tehnic corespunztoare i sisteme de comunicaie
care s ndeplineasc cerinele minime stabilite de Consiliul de Administraie

22

al S.C. BMFM S.A. Sibiu pentru conectarea la platforma electronic de
tranzacionare;
d)s dein sisteme i programe informatice care s asigure evidena i
gestionarea tranzaciilor care urmeaz a fi efectuate pe piaa reglementat
de instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu;
e)s aib angajai cu contract de munc cel puin doi ageni pentru servicii de
investiii financiare care au absolvit cursuri organizate de ctre S.C. BMFM
S.A. Sibiu pentru brokeri pe piaa reglementat de instrumente financiare
derivate, cu excepia traderilor care vor trebui s aib angajat cu contract de
munc cel puin o persoan care s ndeplineasc condiiile de mai sus;
f)s nu aib obligaii restante de natur financiar ctre S.C. BMFM S.A.
Sibiu;
g)s dein calitatea de membru compensator al casei de compensaie
agreate de S.C. BMFM S.A. Sibiu sau s ncheie un contract de compensare
- decontare cu un membru compensator general al casei de compensaie
agreate de S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(2) Contractul privind accesul la platforma electronic de tranzacionare a S.C. BMFM
S.A. Sibiu va specifica i tariful lunar de conectare stabilit de Consiliul de Administraie i
aprobat de adunarea generala a acionarilor, tarif pe care participantul l va plti S.C. BMFM
S.A. Sibiu.
(3) Persoanele menionate la alin. (1) lit. e) trebuie s urmeze, dac C.N.V.M. decide
astfel, i cursuri de reatestare profesional i s obin, dac este cazul, i certificate de
reatestare eliberate de ctre S.C. BMFM S.A. Sibiu n urma absolvirii cursurilor
corespunztoare organizate de aceasta.
(4) Cerinele minime stabilite de Consiliul de Administraie al S.C. BMFM S.A. Sibiu
pentru conectarea participanilor la platforma electronic de tranzacionare vor fi afiate pe
pagina web www.sibex.ro.

Art. 16
(1) Entitatea care intenioneaz s tranzacioneze n calitate de participant pe piaa
reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu va
transmite ctre S.C. BMFM S.A. Sibiu, n atenia Directorului General, o cerere de admitere
conform modelului prezentat n ANEXA 1 din prezentul regulament, precum i cte o cerere
de admitere la tranzacionare conform modelului prezentat n ANEXA 2 din prezentul
regulament pentru fiecare agent pentru servicii de investiii financiare care va efectua
tranzacii pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C.
BMFM S.A. Sibiu.
(2) Cererile prevzute la alin. (1) vor fi nsoite de urmtoarele documente:
a)copia legalizat a deciziei de autorizare emis de C.N.V.M. sau Banca Naional a
Romniei, i atestatul de nscriere n Registrul C.N.V.M., dup caz;
b)copiile autorizaiilor de ageni pentru servicii de investiii financiare emise de
C.N.V.M. pentru persoanele care vor efectua tranzacii pe piaa reglementat de
c)declaraie pe proprie rspundere din partea reprezentantului legal al participantului
privind deinerea de programe i sisteme informatice care s asigure evidena i
gestionarea tranzaciilor care urmeaz a fi efectuate pe piaa reglementat de
d)dovada deinerii dotrii tehnice corespunztoare i a sistemelor de comunicaie
care s ndeplineasc cerinele minime stabilite de Consiliul de Administraie al S.C.
BMFM S.A. Sibiu pentru conectarea la platforma electronica de tranzacionare;
e)Copia contractului de compensare - decontare ncheiat cu CRC sau a contractului
de compensare ncheiat cu un membru compensator general al CRC;
f)lista agenilor pentru servicii de investiii financiare ai participantului, care activeaz
n calitate de ageni delegai.
(3) S.C. BMFM S.A. Sibiu poate furniza, contra cost, programe i sisteme informatice
care s asigure evidena i gestionarea tranzaciilor care urmeaz a fi efectuate pe piaa
reglementat de instrumente financiare derivate, acelor participani care nu dein astfel de
programe i sisteme.

Art. 17

23

(1) Dup primirea documentelor specificate n articolul 16, Directorul General al S.C.
BMFM S.A. Sibiu va verifica dac au fost depuse toate documentele necesare, precum i
autenticitatea acestora i va nainta spre aprobare Consiliului de Administraie cererea de
admitere a participantului pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate
administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(2) n situaia n care documentele transmise sunt incomplete sau ilizibile, solicitantul
va fi notificat s transmit documentele care lipsesc sau ntr-o form lizibil.

Art. 18
(1) Admiterea unui participant pe piaa reglementat de instrumente financiare
derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu se face pe baza deciziei Consiliului de
Administraie al S.C. BMFM S.A. Sibiu n care se va specifica dac participantul va putea
tranzaciona instrumente financiare derivate att n cont propriu ct i n contul clienilor, doar
n cont propriu sau doar n contul clienilor.
(2) Odat cu emiterea deciziei de admitere a participantului pe piaa reglementat de
instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu Consiliul de
Administraie va dispune nscrierea participantului n registrul participanilor
(3) De la data emiterii deciziei de admitere participantul va putea efectua tranzacii pe
piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(4) Decizia de admitere a participantului se va comunica Departamentului Tranzacii
i Supraveghere, Departamentului Juridic, Departamentului Informatic i Departamentului
Economic-Administrativ, precum i casei de compensaie agreate de S.C. BMFM S.A. Sibiu i
se va notifica C.N.V.M..
(5) Departamentul Juridic va comunica participantului prin fax i pot decizia de
admitere a acestuia pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de
S.C. BMFM S.A. Sibiu i va transmite Departamentului Informatic n vederea publicrii pe
pagina web www.sibex.ro lista agenilor pentru servicii de investiii financiare ai
participantului, care activeaz n calitate de ageni delegai.
(6) Consiliul de Administraie al S.C. BMFM S.A. Sibiu va respinge cererea de
admitere n situaia n care consider ca solicitantul nu ndeplinete toate condiiile de acces
pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate,
(7) n situaia respingerii cererii de admitere, solicitantul n cauz va fi ntiinat n
scris asupra acestui fapt i asupra motivelor care au stat la baza respingerii cererii sale de
admitere pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C.
BMFM S.A. Sibiu.
Procedura de alocare a userilor i a parolelor de acces la platforma ELTRANS
Art. 20
(1) Dup admiterea participantului pe piaa reglementat de instrumente financiare
derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu, acesta este obligat s respecte toate
reglementrile n vigoare referitoare la activitatea de tranzacionare pe aceast pia.
(2) Dup emiterea deciziei de admitere a participantului pe piaa reglementat de
instrumente financiare derivate, acesta va primi acces la platforma de tranzacionare prin
alocarea de useri i parole de acces pentru brokerii activi n vederea conectrii acestora la
platforma de tranzacionare.
(3) Cererea de alocare a userilor i parolelor de acces corespunztoare va fi
transmis de ctre participant n scris ctre Departamentul Informatic al S.C. BMFM S.A.
Sibiu.
(4) Departamentul Informatic va verifica nscrierea participantului n registrul
participanilor, va aloca n maximum 24 de ore de la primirea cererii userii i parolele de
acces solicitate i va comunica participantului alocarea acestora.
(5) Dup alocarea userilor i parolelor solicitate, Departamentul Informatic va
comunica Departamentului Tranzacii i Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu i va asigura
transmiterea ctre C.N.V.M. a identitii userilor alocai, astfel nct participantul i brokerii
activi ai acestuia s poat fi identificai n platforma electronic de tranzacionare.
(6) n situaia n care participantul dorete schimbarea sau retragerea userilor sau
parolelor de acces, va solicita acest lucru n scris Departamentului Informatic al S.C. BMFM
S.A. Sibiu, procedura fiind similar cu cea descris n alin. (3), (4) i (5).

24

(7) n situaia n care intermediarul efectueaz tranzacii n contul clienilor, el va
solicita n scris Departamentului Informatic al S.C. BMFM S.A. Sibiu deschiderea n platforma
electronic de tranzacionare de conturi separate pentru fiecare client i va furniza toate
informaiile solicitate n vederea deschiderii conturilor respective.
(8) Solicitrile menionate la alin. (7) vor fi onorate n maximum 24 de ore de la
primirea tuturor informaiilor solicitate de ctre Departamentul Informatic.
(9) n situaia n care un intermediar ncheie cu un client un contract de prestri
servicii financiare care prevede transmiterea de ctre client ctre intermediar a ordinelor prin
intermediul modului client al platformei electronice de tranzacionare al S.C. BMFM S.A.
Sibiu, intermediarul va aloca in platforma de tranzactionare sau va solicita Departamentului
Informatic al S.C. BMFM S.A. Sibiu alocarea unui user pentru clientul respectiv i comunicnd
departamentului doua parole de acces pentru userul respectiv.
(10) Solicitrile menionate la alin. (9) vor fi onorate n maximum 24 de ore de la
primirea tuturor informaiilor solicitate de ctre Departamentului Informatic.
(11) Nu se vor lua n considerare solicitrile primite direct de la clieni.
(12) n situaia n care contractul dintre intermediar i client menionat la alin. (9) este
reziliat, intermediarul va comunica acest fapt Departamentului Informatic al S.C. BMFM S.A.
Sibiu i va solicita anularea userului i a parolelor de acces pentru clientul respectiv.
(13) Intermediarii menionai la alin. (9) vor modifica periodic parolele de acces ale
clienilor la modulul client al platformei electronice de tranzacionare al S.C. BMFM S.A.
Sibiu i vor comunica Departamentului Informatic al S.C. BMFM S.A. Sibiu noile parole.
(14) Modulul client al platformei electronice de tranzacionare al S.C. BMFM S.A.
Sibiu permite clienilor unui intermediar s transmit prin internet ctre intermediar, ordine de
tranzacionare pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C.
BMFM S.A. Sibiu i trebuie sa ndeplineasc permanent condiiile specificate n
reglementrile C.N.V.M. referitoare la tranzacionarea prin internet.
(15) Dup primirea ordinelor de tranzacionare menionate la alin. (13), brokerul activ
al intermediarului va verifica dac acestea ndeplinesc condiiile necesare pentru a putea fi
executate.
(16) Dac ordinele de tranzacionare transmise de ctre client ctre brokerul activ al
intermediarului prin intermediul modulului client al platformei electronice de tranzacionare al
S.C. BMFM S.A. Sibiu ndeplinesc condiiile necesare pentru a fi executate, brokerul activ va
transmite n platforma electronica de tranzacionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu ordinul primit de
la client, iar n caz contrar l va respinge.

Suspendarea participan[ilor de la tranzac[ionarea pe pia[a reglementat de
instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. SIBIU

Art. 21
(1) Consiliul de Administra[ie al S.C. BMFM S.A. Sibiu, la propunerea Directorului
General, poate s suspende accesul unui participant pe pia[a reglementat de instrumente
financiare derivate, pentru o perioad cuprins ntre 5 i 90 de zile, n urmtoarele situa[ii:
a)C.N.V.M. suspend autoriza[ia participantului;
b)participantul nu mai ndeplinete condi[iile prevzute la art. 15, alin (1) din
prezentul regulament;
c)participantul nregistreaz o restan[ mai mare de 30 zile calendaristice la
achitarea tarifului prevzut la art. 15, alin (2) din prezentul regulament;
d)participantul nu mai ndeplinete din punct de vedere tehnic cerin[ele
minime stabilite de Consiliul de Administra[ie al S.C. BMFM S.A. Sibiu pentru
conectarea la platforma electronica de tranzac[ionare i afecteaz condi[iile
de desfurare a activit[ii de tranzac[ionare pe pia[a reglementat de
e)pierderea calit[ii de membru compensator sau expirarea/rezilierea
contractului de compensare - decontare ncheiat cu un membru compensator
general al casei de compensa[ie agreate de S.C. BMFM S.A. Sibiu;
f)ca sanc[iune pentru nerespectarea de ctre participant a regulilor de
conduit sau regulilor pruden[iale prevzute n reglementrile legale n
vigoare aplicabile participan[ilor pe pia[a reglementat de instrumente
financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu;

25

g)participantul nu mai are numrul minim de brokeri activi pe pia[a
reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM
S.A. Sibiu;
h)nerespectarea obliga[iilor i interdic[iilor prevzute la art. 30 i 31 din
prezentul regulament.
(2) Pentru situa[iile prevzute la lit. c) i d), nainte de a emite decizia de suspendare,
Directorul General al S.C. BMFM S.A. Sibiu va avertiza participantul asupra problemelor
sesizate i i va acorda un termen de 5 zile lucrtoare pentru remedierea acestora.
(3) Decizia de suspendare va fi comunicat Departamentului Juridic, Departamentului
Informatic i Departamentului Tranzac[ii i Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu precum i
casei de compensa[ie agreate de S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(4) Decizia de suspendare va cuprinde perioada i motivele suspendrii i va fi
comunicat participantului n cauz de ctre Departamentul Juridic prin fax i prin pot.
(5) Intermediarul este obligat ca, dup primirea deciziei de suspendare, s-i
informeze clien[ii asupra acestui fapt precum i asupra consecin[elor ce decurg n urma
suspendrii.
(6) Suspendarea participantului de pe pia[a reglementat de instrumente financiare
derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu va permite acestuia exclusiv dreptul de a
nchide pozi[iile deschise n contul propriu i n contul clien[ilor, n cazul intermediarilor,
precum i de a alimenta/retrage numerarul n/din contul de marj.
(7) Dup intrarea n vigoare a deciziei de suspendare, Departamentul Informatic i
Departamentul Tranzac[ii i Supraveghere vor urmri respectarea de ctre participant a
restric[iilor prevzute la alin. (6).
(8) n situa[ia n care se constat nerespectarea de ctre participant a restric[iilor
prevzute la alin. (6), pe baza deciziei Directorului General, Departamentul Informatic va
retrage n totalitate drepturile de conectare ale participantului la platforma electronic de
tranzac[ionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu, participantul suportnd toate consecin[ele ce decurg
din rela[iile sale cu CRC/membrul compensator i cu clien[ii.
(9) Pe perioada suspendrii, CRC va efectua marcarea la pia[ a pozi[iilor deschise
de participant i va transmite participantului situa[iile zilnice ale conturilor deschise de acesta
pe pia[a reglementat de instrumente financiare derivate.
(10) Deciziile de suspendare a participan[ilor vor fi comunicate C.N.V.M. prin grija
Departamentul Juridic al S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(11) Consiliul de Administra[ie al S.C. BMFM S.A. Sibiu, la propunerea Directorului
General poate decide revocarea deciziei de suspendare a participantului dac acesta din
urm face dovada nlturrii cauzelor care au condus la suspendare.
(12) Decizia de revocare a suspendrii va fi comunicat participantului,
Departamentului Juridic, Departamentului Informatic i Departamentului Tranzac[ii i
Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu precum i casei de compensa[ie agreate de S.C.
BMFM S.A. Sibiu.
(13) Dup primirea deciziei de revocare a suspendrii, Departamentul Informatic al
S.C. BMFM S.A. Sibiu va reda participantului drepturile de conectare la platforma electronic
de tranzac[ionare.
(14) La expirarea perioadei de suspendare, Consiliul de Administra[ie al S.C. BMFM
S.A. Sibiu poate decide prelungirea cu nc maxim 90 de zile a perioadei de suspendare a
unui participant.
Interdic[ii impuse participan[ilor pe pia[a BMFM SIBIU
Art. 30
Participanilor pe piaa reglementat administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu le este
interzis:
a)s negocieze cereri i oferte i s ncheie tranzacii n contul unei persoane aflate
n reorganizare judiciar sau faliment;
b)s nregistreze n contul clienilor alte tranzacii dect cele efectuate pe o pia
reglementat sau n cadrul unui sistem alternativ de tranzacionare;
c)s menin deschise, pentru un client, poziii de sensuri contrare la aceleai
instrumente financiare derivate sau aceeai serie de opiuni;
d)s ncheie tranzacii pe contul unui client, n scopul nchiderii de poziii n lipsa unui
ordin al acelui client, dac acesta dispune de instrumentele financiare, sumele,
valorile sau bunurile necesare garantrii poziiilor deschise;

26

e)s sugereze clienilor, prin orice mijloace, garantarea obinerii de profituri sau a
limitrii pierderilor;
f)s fac publicitate propriilor activiti ntr-o manier care ar putea sugera obinerea
de profituri sigure.

Rela[ia participan[ilor cu S.C. BMFM S.A. Sibiu

Art. 31.
(1) Fiecare participant pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate
administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu trebuie s i desemneze trei
reprezentani n relaiile cu aceasta.
(2) Dintre cei trei reprezentani desemnai, primul va fi reprezentantul legal al
participantului, al doilea va fi unul din brokerii activi pe piaa reglementat administrat de
S.C. BMFM S.A. Sibiu, al treilea va fi reprezentantul compartimentului de control intern al
intermediarului, iar pentru traderi o alt persoan desemnata de acesta.
(3) Datele de identificare ale reprezentanilor desemnai n conformitate cu alin. (2)
sunt cuprinse n ANEXA 1 din prezentul regulament.
(4) n relaiile cu participanii, S.C. BMFM S.A. Sibiu va lua n considerare doar
actele care poart semntura unuia dintre reprezentanii desemnai, tampilate i
cu numar de nregistrare de la societate.
(5) Nu pot fi desemnai mai mult de trei reprezentani pentru o societate.
(6) n cazul n care, autorizaia emis de ctre C.N.V.M. pentru persoanele artate la
alin. (2) este suspendat/retras sau n cazul n care relaiile de dreptul muncii dintre
participant i aceste persoane nceteaz, participantul este obligat s aduc acest fapt, de
ndat i n scris, la cunotina Directorului General al S.C. BMFM S.A. Sibiu i s desemneze
o alt persoan de contact cu S.C. BMFM S.A. Sibiu.

BROKERII PE PIA|A REGLEMENTAT DE INSTRUMENTE
FINANCIARE DERIVATE ADMINISTRAT DE S.C. BMFM S.A. SIBIU

Art. 35
(1) Brokerul, n sensul regulamentelor S.C. BMFM S.A. Sibiu, este persoana fizic,
care a urmat cursurile de brokeri i a promovat examenul aferent organizate de S.C. BMFM
S.A. Sibiu.
(2) Brokerul activ este agentul pentru servicii de investiii financiare cruia Consiliul
de Administraie al S.C. BMFM S.A. Sibiu i-a eliberat decizia de admitere pentru
tranzacionare pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C.
BMFM S.A. Sibiu n conformitate cu prevederile art. 41, 42 i 43 din prezentul regulament.

Art. 36
Pot dobndi calitatea de broker activ pe piaa reglementat de instrumente financiare
derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu persoanele care ndeplinesc urmtoarele
condiii:
a)sunt angajate cu contract de munc n cadrul unui participant pe piaa reglementat
de instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu;
b)sunt autorizate ca ageni pentru servicii de investiii financiare de ctre C.N.V.M. i
sunt nscrise n Registrul public al C.N.V.M..
c)posed atestat de broker pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate
emis de S.C. BMFM S.A. Sibiu i sunt nscrise n registrul brokerilor al S.C. BMFM
S.A. Sibiu i posed, dup caz, certificat de reatestare ca broker pe piaa
reglementat de instrumente financiare derivate emis de S.C. BMFM S.A. Sibiu.
d)nu au fost sancionate de ctre C.N.V.M. sau Consiliul de Administraie al S.C.
BMFM S.A. Sibiu cu retragerea definitiv a dreptului de tranzacionare pe una sau
mai multe piee reglementate administrate de S.C. BMFM S.A. Sibiu;
e)ndeplinesc toate condiiile stabilite prin legile n vigoare i actele emise de
C.N.V.M.


27

Art. 37
Brokerii activi au toate drepturile, trebuie s ndeplineasc toate obligaiile i s
respecte toate interdiciile stabilite n favoarea/n sarcina lor prin legile i regulamentele n
vigoare.

Art. 38
(1) Pentru a dobndi calitatea de broker activ, o persoan trebuie s ndeplineasc
condiiile artate la art. 36 din prezentul regulament.
(2) Regulile privind organizarea i desfurarea cursurilor de brokeri pe piaa
reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu
cuprinse n Regulamentul nr. 2 Reguli interne privind procedurile de lucru, supraveghere i
control al activitii n cadrul S.C. Bursa Monetar Financiar i de Mrfuri S.A. Sibiu se aplic
n mod corespunztor.
Art. 39
(1) Cererea de admitere pentru tranzacionare a agentului pentru servicii de investiii
financiare pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C.
BMFM S.A. Sibiu se transmite ctre S.C. BMFM S.A. Sibiu, n atenia Directorului General, de
ctre participantul cu care agentul se afl n relaii prevzute de dreptul muncii.
(2) Cererea de admitere se redacteaz dup modelul prezentat n ANEXA 2 din
(3) Cererea trebuie s fie nsoit de urmtoarele documente:
a)copia actului de identitate al persoanei respective.
b)copia deciziei de autorizare ca agent pentru servicii de investiii financiare
eliberat de C.N.V.M. persoanei/persoanelor respective;
c)copia certificatului de broker eliberat de S.C. BMFM S.A. Sibiu;
d)copiile certificatelor de reatestare eliberate de C.N.V.M. i S.C. BMFM S.A.
Sibiu, dup caz;
e)declaraie pe proprie rspundere din partea reprezentantului legal al
participantului care s specifice faptul c persoana respectiv se afl n
raporturi prevzute de dreptul muncii cu participantul.
Art. 40
(1) Dup primirea documentelor specificate n articolul 39, Directorul General al S.C.
BMFM S.A. Sibiu va verifica dac au fost depuse toate documentele necesare i
autenticitatea acestora i va nainta spre aprobare Consiliului de Administraie cererea de
admitere a agentului pentru servicii de investiii financiare pe piaa reglementat de
instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(2) n situaia n care documentele transmise de ctre participant sunt incomplete sau
ilizibile, acesta va fi notificat s transmit documentele care lipsesc sau ntr-o form lizibil.

Art. 41
(1) Admiterea unui agent pentru servicii de investiii financiare pe piaa reglementat
de instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu se face pe baza
deciziei Consiliului de Administraie al S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(2) Odat cu emiterea deciziei de admitere a agentului pentru servicii de investiii
financiare pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C.
BMFM S.A. Sibiu Consiliul de Administraie va dispune nscrierea acestuia n registrul
brokerilor activi.
(3) De la data emiterii deciziei de admitere, agentul pentru servicii de investiii
financiare va dobndi calitatea de broker activ i va putea s negocieze cereri i oferte i s
ncheie tranzacii pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de
S.C. BMFM S.A. Sibiu exclusiv n numele participantului cu care se afl n relaii prevzute de
dreptul muncii.
(4) Decizia de admitere a agentului pentru servicii de investiii financiare se va
comunica Departamentului Tranzacii i Supraveghere, Departamentului Juridic,
Departamentului Informatic i Departamentului Economic-Administrativ, precum i CRC.
(5) Departamentul Juridic va comunica participantului prin fax i pot decizia de
admitere a agentului pentru servicii de investiii financiare pe piaa reglementat de
instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu.

28

Art. 43
(1) Dup admiterea pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate
administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu, brokerul activ este obligat s respecte toate
reglementrile n vigoare referitoare la activitatea de tranzacionare pe aceast pia.
(2) Dup emiterea deciziei de admitere a agentului pentru servicii de investiii
financiare pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate, participantul care a
solicitat S.C. BMFM S.A. Sibiu admiterea acestuia va putea solicita pentru brokerul activ
respectiv userul i parola de acces pe platforma de tranzacionare n conformitate cu
prevederile articolului 20 din prezentul regulament.

Art. 44
(1) Calitatea de broker activ nceteaz n urmtoarele situaii:
a)retragerea, cu titlu de sanciune, a dreptului de tranzacionare;
b)retragerea autorizaiei emise de C.N.V.M.;
c)interzicerea definitiv, de ctre C.N.V.M., a desfurrii unor operaiuni
prevzute de legislaia n vigoare;
d)nepromovarea cursurilor de reatestare organizate de S.C. BMFM S.A. Sibiu;
e)ncetarea raporturilor de munc dintre brokerul activ i participant;
f) la cererea scris a participantului pentru care brokerul activ presteaz servicii
pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de
S.C. BMFM S.A. Sibiu.
g) dac se constat c dobndirea calitii de broker activ s-a fcut pe baza unor
documente care conineau informaii false sau care au indus n eroare.
(2) Dreptul de tranzacionare al unui broker activ poate fi retras definitiv, ca sanciune,
de ctre Consiliul de Administraie al S.C. BMFM S.A. Sibiu, n cazul n care acesta ncalc,
n mod grav, prevederile regulamentelor S.C. BMFM S.A. Sibiu sau C.N.V.M. emite o decizie
prin care interzice definitiv persoanei respective s presteze servicii de investiii financiare.
(3) Hotrrea de retragere a dreptului de tranzacionare va fi comunicat n scris, prin
fax i pot, persoanei n cauz, participantului pentru care aceasta a prestat servicii pe piaa
reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu,
precum i C.N.V.M..
(3) Decizia de retragere a dreptului de tranzacionare va fi comunicat
Departamentului Juridic, Departamentului Tranzacii i Supraveghere, Departamentului
Informatic, C.N.V.M. i casei de compensaie agreate de S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(4) Dup primirea deciziei de retragere a dreptului de tranzacionare, Departamentul
Informatic va anula userul i parola de acces alocate brokerului respectiv.
(5) Calitatea de broker activ se pierde de plin drept n cazul n care C.N.V.M. retrage
persoanei n cauz autorizaia de agent pentru servicii de investiii financiare.
(6) Pierderea calitii de broker activ va fi menionat de ctre Departamentul Juridic
al S.C. BMFM S.A. Sibiu n registrul brokerilor activi.

Art. 45
(1) Redobndirea calitii de broker activ se poate face pe baza unei cereri de
admitere la tranzacionare, transmis ctre S.C. BMFM S.A. Sibiu conform procedurii artate
la art. 39, 40 i 41 din prezentul regulament.
(2) Pentru redobndirea acestei caliti, este necesar ca persoana n cauz s fac
dovada ndeplinirii condiiilor prevzute la art. 36.

Drepturi i obliga[ii ale brokerilor activi pe pia[a reglementat de instrumente financiare
derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu

Art. 46
Brokerii activi pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat
de S.C. BMFM S.A. Sibiu au urmtoarele drepturi:
a)s negocieze cereri i oferte i s ncheie tranzacii pe piaa reglementat
de instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu
exclusiv n numele participantului cu care se afl n raporturi prevzute de
dreptul muncii;

29

b)s semneze documente transmise de participant referitoare la tranzaciile
efectuate de acesta pe piaa reglementat administrat de S.C. BMFM S.A.
Sibiu, dac a fost desemnat ca persoan de contact conform ANEXEI 1 din
prezentul regulament;
c)s semneze documentele de deschidere de cont i contracte de cont client
pentru clienii participantului care tranzacioneaz pe piaa reglementat de
d)s semneze formularele de ordine de tranzacionare, formularele de
confirmare a executrii ordinelor, formularul de raportare ctre clieni i
extrasele de cont pentru acele ordine i tranzacii referitoare la piaa
reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM
S.A. Sibiu;
e)s tranzacioneze n cont propriu pe piaa reglementat de instrumente
financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu cu acordul
participantului i cu respectarea regulilor privind executarea ordinelor
prevzute de reglementrile legale n vigoare;
f)alte drepturi prevzute de reglementrile legale n vigoare referitoare la
piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C.
BMFM S.A. Sibiu.
Art. 47
Brokerii activi pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat
de S.C. BMFM S.A. Sibiu au obligaia s respecte toate prevederile legale n vigoare
referitoare la piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C.
BMFM S.A. Sibiu.
Art. 48
(1) Brokerii activi admii la tranzacionare pe piaa reglementat administrat de S.C.
BMFM S.A. Sibiu sunt singurele persoane care au acces n vederea tranzacionrii la
platforma electronic de tranzacionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(2) Accesul altor persoane la platforma electronic de tranzacionare a S.C. BMFM
S.A. Sibiu n vederea vizualizrii pieei de instrumente financiare derivate prin intermediul
echipamentelor participanilor este permis numai cu acordul i n prezena brokerului
activ.
(3) Brokerilor activi le este interzis divulgarea parolelor de acces la platforma
electronic de tranzacionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(4) Dac brokerul activ are motive ntemeiate s cread ca alte persoane cunosc
parola de acces la platforma electronic de tranzacionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu,
acesta este obligat s solicite imediat Departamentului Informatic al S.C. BMFM S.A.
Sibiu alocarea unei alte parole de acces.
(5) Brokerul activ va sesiza Departamentului Informatic al S.C. BMFM S.A. Sibiu, n
scris, sau telefonic orice defeciuni sau erori constatate pe parcursul utilizrii platfomei
electronice de tranzacionare n vederea analizei i remedierii.


30

REGULAMENTUL NR. 4
PRIVIND TRANZACIONAREA PE PIAA REGLEMENTAT DE INSTRUMENTE
FINANCIARE DERIVATE ADMINISTRAT DE
S.C. BURSA MONETAR-FINANCIAR I DE MRFURI S.A. SIBIU

DISPOZIII GENERALE

Art. 1
(1) Prezentul regulament stabilete principiile, regulile i termenii n baza crora se
tranzacioneaza instrumente financiare derivate pe piaa reglementat administrat de S.C.
Bursa Monetar-Financiar i de Mrfuri S.A. Sibiu, n conformitate cu dispoziiile
reglementrilor legale n vigoare.
(2) Dispoziiile prezentului regulament se completeaz cu prevederile celorlalte
regulamente ale S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu i ale casei de compensaie agreat de aceasta.
(3) Casa de compensaie agreat de S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu este S.C. CASA
ROMN DE COMPENSAIE S.A. Sibiu.

Art. 2
(1) Termenii i expresiile folosite pe parcursul prezentului regulament au semnificaia
dat n legile i reglementrile pieei de capital n vigoare.
(2) Pe parcursul prezentului regulament termenii i expresiile de mai jos au
urmtoarele semnificaii:
a)S.C. BMFM S.A. Sibiu sau societatea - S.C. Bursa Monetar-Financiar i
de Mrfuri S.A. Sibiu;
b)C.N.V.M. - Comisia Naional a Valorilor Mobiliare;
c)intermediari - societile de servicii de investiii financiare i instituiile de
credit nscrise n Registrul public al C.N.V.M. i care tranzacioneaz pe
piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C.
BMFM S.A. Sibiu;
d)participani - intermediarii i traderii nscrii n Registrul public al C.N.V.M.
i care tranzacioneaz pe piaa reglementat de instrumente financiare
derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu;
e)C.R.C. - S.C. Casa Romn de Compensaie S.A. Sibiu, agreat de S.C.
Bursa Monetar-Financiar i de Mrfuri S.A. Sibiu.

Art. 3
Prevederile prezentului regulament sunt aplicabile participanilor pe piaa
reglementata administrata de S.C. BMFM S.A. Sibiu, brokerilor activi, precum i, dup caz,
oricrui angajat al unui participant.

CAPITOLUL I
TRANZACII PE PIAA REGLEMENTAT DE INSTRUMENTE
FINANCIARE DERIVATE ADMINISTRAT DE S.C. BMFM S.A. SIBIU

Art. 4
(1) Pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C.
BMFM S.A. Sibiu se tranzacioneaz contracte futures i opiuni pe contracte futures.
(2) Tranzaciile executate pe piaa reglementat administrat de S.C. BMFM S.A.
Sibiu i nregistrate conform reglementrilor acesteia reprezint acte de comer i dau natere
unor obligaii valabile, crora nu li se poate opune excepia de joc.


31

Seciunea 1
Contractele futures

Art. 5.
(1) Contractele futures sunt contracte standardizate ce creeaz pentru prile
contractante obligaia de a cumpra i respectiv de a vinde un anumit activ suport la data
scadenei i la un pre convenit la momentul ncheierii tranzaciei.
(2) Clauzele standardizate (specificaii) ale contractelor futures tranzacionate pe
piaa reglementat administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu sunt aprobate de ctre Consiliul de
Administraie al societii i se refer cel puin la urmtoarele:
a)simbolul;
b)activul suport;
c)cotaia;
d)pasul;
e)data scadenei;
f)mrimea obiectului contractului;
g)lunile de iniiere;
h)prima i ultima zi de tranzacionare;
i)preul de executare la scaden;
j)modalitatea de executare la scaden a poziiilor deschise.

Art. 6
Contractele futures tranzacionate pe piaa reglementat administrat de S.C. BMFM
S.A. Sibiu se lichideaz, la scaden, n dou moduri: fr livrare fizic (cu decontare finala n
fonduri) sau cu livrare fizic.

Art. 7
(1) La scadena contractelor futures fr livrare fizic, lichidarea poziiilor deschise se
va face numai prin plata diferenelor de pre, potrivit specificaiilor fiecrui contract.
(2) nchiderea poziiilor deschise ale participanilor, pe contul House,
persoane relevante i pe fiecare client, se efectueaz de ctre C.R.C.,
conform regulamentelor proprii ale acesteia.

Art. 8
Contractele futures cu livrare fizic se supun urmtoarelor reguli:
a)vnztorul unui contract care nu i-a nchis poziia deschis pn la scaden are
obligaia de a transfera la o dat viitoare o anumit cantitate de marf, la preul stabilit la
momentul ncheierii tranzaciei;
b)cumprtorul unui contract care nu i-a nchis poziia deschis pn la scaden are
obligaia de a achita la o dat viitoare o anumit cantitate de marf, la preul stabilit la
momentul ncheierii tranzaciei;
c)lichidarea se va face prin livrare la preul de nchidere din piaa spot a activului suport
din ultima zi de tranzacionare, conform specificaiilor contractului.

Seciunea 2
Contractele cu opiuni

Art. 9
Pe piaa reglementat administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu se tranzacioneaz
opiuni avnd ca activ suport contracte futures tranzacionate pe aceeai pia.

Art. 10
(1) Contractele cu opiuni sunt contracte standardizate care, n schimbul plii unei
prime, creeaz pentru cumprtorul opiunii dreptul, dar nu i obligaia, de a cumpra sau a

32

vinde un anumit activ suport la un pre prestabilit, numit pre de exercitare, pn la sau la data
expirrii.
(2) Clauzele standardizate (specificaii) ale contractelor cu opiuni tranzacionate pe
piaa reglementat administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu sunt aprobate de ctre Consiliul de
Administraie al societii i se refer cel puin la urmtoarele:
a)simbol;
b)activul suport;
c)cotaia primei;
d)pasul;
e)data expirrii opiunii;
f)stilul opiunii (american sau european);
g)preul de exercitare;
h)prima i ultima zi de tranzacionare;
i)modalitatea de executare la scaden a poziiilor deschise.

Art. 11
Contractele cu opiuni tranzacionate pe piaa reglementat administrat de S.C: BMFM
S.A. Sibiu sunt de dou tipuri:
a)CALL este contractul standardizat care d dreptul cumprtorului opiunii ca,
pn la scadena contractului, s cumpere activul suport la preul de exercitare, n
schimbul primei pltite vnztorului la ncheierea tranzaciei, vnztorului opiunii
"call" revenindu-i obligaia de a vinde activul suport dac opiunea este exercitat;
b)PUT este contractul standardizat care d dreptul cumprtorului opiunii ca, pn
la scadena contractului, s vnd activul suport la preul de exercitare, n schimbul
primei pltite vnztorului la ncheierea tranzaciei, iar vnztorului opiunii "put",
obligaia de a cumpra activul suport dac opiunea este exercitat.

Art. 12
(1) n cazul deinerii unei opiuni de tip CALL, exercitarea acesteia conduce automat
la cumprarea activului suport de ctre cumprtorul opiunii i la vnzarea contractului
futures pentru vnztorul opiunii.
(2) Exercitarea unei opiuni CALL determin pentru cumprtorul ei deschiderea unei
poziii de cumprare i pentru vnztorul ei deschiderea unei poziii de vnzare a unui
contract futures suport, la preul de exercitare al opiunii.

Art. 13
(1) n cazul deinerii unei opiuni de tip PUT, exercitarea acesteia conduce automat la
cumprarea activului suport de ctre vnztorul opiunii, i la vnzarea contractului futures
pentru cumprtorul opiunii.
(2) Exercitarea unei opiuni de tip PUT determina pentru cumprtorul ei deschiderea
unei poziii de vnzare i pentru vnztorul ei deschiderea unei poziii de cumprare a unui
contract futures suport, la preul de exercitare al opiunii.

Art. 14
n funcie de contractul cu opiuni tranzacionat, poziiile rezultate n urma exercitrii
opiunilor, sunt cele de mai jos:

TRANZACIE CU OPTIUNI: EXERCITARE PRIN:
Cumprare CALL Cumprare activ suport
Vnzare CALL Vnzare activ suport
Cumprare PUT Vnzare activ suport
Vnzare PUT Cumprare activ suport

Art. 15

Opiunile pot fi n bani, la bani sau n afara banilor, aceti termeni indicnd relaia
dintre preul de exercitare i preul activului suport al opiunii, astfel:

33

a)PE pre de exercitare al opiunii;
b)PS preul activului suport al opiunii.
n bani La bani n afara banilor
CALL PE < PS PE = PS PE > PS
PUT PE > PS PE = PS PE < PS

Art. 16
(1) Prima zi de tranzacionare a opiunilor este ziua n care a fost stabilit primul pre
de cotare al contractului futures suport.
(2) Ultima zi de tranzacionare i data expirrii opiunii coincid cu ultima zi de
tranzacionare, respectiv ziua de scadena a contractului futures suport.
(3) Opiunile n bani pot fi exercitate n orice sesiune de tranzacionare pn la data
expirrii lor.
(4) Daca cumprtorul unei opiuni CALL deine i o poziie de vnzare pe piaa
contractului futures suport, prin exercitarea opiunii, poziia de cumprare deschis va nchide
poziia de vnzare deinut pe piaa contractului futures suport.
(5) Daca cumprtorul unei opiuni PUT deine i o poziie de cumprare pe piaa
contractului futures suport, prin exercitarea opiunii, poziia de vnzare deschis va nchide
poziia de cumprare deinut pe piaa contractului futures suport.

Art. 17
(1) Opiunile neexercitate pn la expirarea contractului futures suport vor fi
clasificate n bani, la bani i n afara banilor n funcie de valoarea preului de executare
la scaden a contractului futures suport conform specificaiilor acestuia.
(2) La data expirrii, toate opiunile n bani vor fi exercitate automat, iar cele n afara
banilor i cele la bani vor fi terse din conturile participanilor.

Art. 18
(1) Preurile de exercitare a opiunilor se stabilesc n funcie de preul de cotare al
contractului futures suport.
(2) Listarea preurilor de exercitare a opiunilor i tranzacionarea acestora pentru o
anumit scaden se poate face numai dup ce pe piaa contractului futures suport s-a
executat o tranzacie pentru scadena respectiv i se poate calcula un pre de cotare.
(3) n ziua n care se formeaz acest pre care va fi considerat pre de exercitare la
bani, pe piaa cu opiuni se vor lista un numr de preuri de exercitare, la intervale conforme
cu specificaiile contractelor cu opiuni, astfel nct sa existe cel puin dou preuri de
exercitare peste preul de exercitare la bani i cel puin dou preuri de exercitare sub acest
pre.

Exemplu: la un pre de cotare de 2,9818 lei al contractului suport, opiunile pe acesta vor
avea urmtoarele preuri de exercitare:
2,9700; 2,9750; 2,9800; 2,9850; 2,9900
Preul de 2,9800 lei este luat ca referin pentru opiunea la bani.
(4) n continuare, modificarea preului de cotare a contractului futures suport va duce
la schimbarea preului de exercitare la bani.
(5) Pentru a se asigura n permanen cel puin dou preuri peste i cel puin dou
sub preul la bani, se vor aduga automat n platforma de tranzacionare noi preuri de
exercitare, attea ct este nevoie pentru a fi ndeplinit aceast condiie.
Exemplu: n cazul prezentat la alin. (3), la un pre de cotare de 2,9721, preurile de
exercitare vor fi:
2,9600; 2,9650; 2,9700; 2,9750; 2980 ;2,9850; 2,9900
2,9700 este noul pre la bani.
(6) Toate preurile de exercitare listate pe ntreaga durat a contractului cu opiuni vor
fi meninute pn la expirarea acestuia.
(7) Listarea de noi preuri de exercitare la opiunile aflate n tranzacionare se face
automat i va fi efectuat imediat ce preul de cotare va impune acest lucru.

Art. 19

34

Pentru plasarea de ordine pe opiuni este necesar ca n contul participantului s fie
disponibil prima ce se pltete, pentru ordine de cumprare sau suma ce acoper
modificarea riscului calculat al portofoliului, pentru opiuni vndute ce mresc acest risc.

Art. 20
(1) Din tranzaciile cu opiuni rezult poziii deschise, ca diferen dintre opiunile de
acelai tip cumprate i cele vndute pentru fiecare pre de exercitare i dat de expirare.
(2) La fiecare tranzacie, cumprtorul pltete vnztorului o prim, n schimbul
creia are dreptul de exercitare, n perioada de valabilitate a opiunii.
(3) Pentru poziiile deschise pe vnzare, titularul contului este obligat s menin n
cont suma necesar acoperirii riscului calculat.
(4) O opiune cumprat i vndut la acelai pre de exercitare este considerat
nchis, iar deintorul acesteia nu mai are dreptul rezultat din plata primei de a o exercita, n
timp ce vnztorul nu mai are obligaia rezultat din ncasarea primei de a se supune
exercitrii. Ca urmare, un cont cu un numr egal de opiuni vndute i cumprate la acelai
pre de exercitare este considerat nchis, fr nici un drept de exercitare. Ctigul sau
pierderea vor apare doar din diferena dintre primele ncasate i cele pltite.

Art. 21
(1) Participantul care dorete exercitarea unei opiuni cumprate va utiliza mijloacele
oferite de programul electronic de tranzacionare specializat al S.C: BMFM S.A. Sibiu. n
fereastra de exercitare se completeaz urmtoarele date:
a)numrul contului pe care se tranzacioneaz (HOUSE sau persoane relevante sau numrul
contului clientului care exercit opiunea/opiunile respectiv/e);
b)numrul de opiuni exercitate;
c)preul de exercitare al opiunilor respective.
(2) nainte de a nregistra exercitarea, platforma de tranzacionare va verifica automat
dac acel cont conine poziii deschise de cumprare la preul respectiv de exercitare. n
cazul n care numrul de poziii este mai mic dect numrul poziiilor ce se dorete a fi
exercitate, exercitarea va fi respins i va fi nsoit de un mesaj n acest sens.
(3) Programul va exercita automat un vnztor de opiuni la preul de exercitare
menionat, care are poziii deschise pe vnzare la respectivul tip de opiune, indiferent de
data la care acesta a deschis poziiile. Prin exercitare, conturile cumprtorului i vnztorului
opiunilor exercitate vor nregistra o tranzacie futures corespunztoare preului i tipului
opiunilor.
(4) Tipul tranzaciei din cont, n funcie de poziia n tranzacia iniial, rezultat din
exercitare:

VNZTOR CUMPRTOR
CALL Vnzare Cumprare
PUT Cumprare Vnzare

Art. 22
Pentru tranzaciile aferente exercitrii de opiuni se percepe acelai comision ca i cel
prevzut pentru contractele futures suport.

CAPITOLUL II
SISTEMUL DE CONTURI N MARJ

Art. 23
(1) Conturile n marj se constituie la toate nivelele de operare pe piaa contractelor
futures i cu opiuni i n ele se evideniaz instrumentele financiare, sumele, valorile sau
bunurile necesare garantrii poziiilor deschise, precum i drepturile dobndite sau obligaiile
asumate.
(2) Conturile n marj ale participanilor au rolul de a garanta obligaiile reciproc
asumate de ei n urma tranzacionrii contractelor futures i cu opiuni.


35

Art. 24
(1) Marja sau riscul, n sensul prezentului regulament, reprezint nivelul minim al
disponibilitilor pe care un membru compensator trebuie s le menin la C.R.C., n nume
propriu sau n contul clienilor, pentru o poziie deschis.
(2) Sumele necesare acoperirii marjelor se depun la iniierea unei poziii n piaa
futures, indiferent dac aceasta este de cumprare sau de vnzare i la iniierea unei poziii
de vnzare de contracte de opiuni indiferent dac acestea sunt CALL sau PUT.
(3) Constituirea marjelor este obligatorie pentru toi participanii i clienii
intermediarilor att pentru contractele futures, ct i pentru vnzarea contractelor cu opiuni.

Art. 25

n funcie de poziia deinut n pia, fiecare participant depune marja astfel:

- clienii depun marjele la intermediari care le colecteaza pe baz brut;
- intermediarii care nu dein calitatea de membru compensator i traderii depun marjele n
contul membrului compensator general care i reprezint, pe baz net;
- membrii compensatori depun marjele n contul casei de compensaie agreat de S.C.
B.M.F.M. S.A. Sibiu, care le colecteaz pe baz net.

Art. 26
(1) Modalitile de constituire a marjei sunt prevzute n regulamentele casei de
compensaie agreat de S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu.
(2) Nivelul marjelor se stabilete separat pentru fiecare contract futures de ctre
C.R.C. i S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu.

Art. 27
Marja pentru fiecare contract va fi actualizat de ctre C.R.C. n funcie de valoarea
contractului, de evoluia zilnic a preului activului suport i de limitele de fluctuaie maxim a
preului, dup caz.

Art. 28
(1) Marjele vor fi calculate ca risc potenial al unei poziii ntr-un interval de variaie
stabilit n comun de ctre S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu i C.R.C. Mrimea acestor intervale va
stabili, astfel, mrimea marjelor.
(2) Modificrile acestor intervale de evaluare vor fi notificate CVNM i aduse la
cunotina participanilor din pia cu cel puin 24 de ore nainte ca ele s se aplice efectiv.

Art. 29
(1) Fluctuaia maxim a preului reprezint variaia maxim de pre admis pentru
instrumentele financiare derivate pentru care se ncheie tranzacii n timpul unei sesiuni de
tranzacionare; nici un participant nu va plasa un ordin de cumprare la un pre mai mare
dect preul de cotare al zilei precedente, la care se adaug fluctuaia maxim sau un ordin
de vnzare la un pre mai mic dect acelai pre de cotare din care se scade fluctuaia
maxim.
(2) Pentru protejarea participanilor din pia, datele privind contractul admis la
tranzacionare includ i variaia maxim admis, pozitiv sau negativ, fa de preul de
cotare al sesiunii precedente de tranzacionare sau, n cazul unui contract nou listat, fa de
preul de deschidere al acestuia.

Art. 30
(1) Fluctuaia minim a preului este pasul de pre predefinit cu care pot fi introduse
ordine n pia.
(2) Fluctuaia minim a preului este stabilit pentru fiecare contract n parte, prin
specificaiile contractului.

Art. 31
Accesul n pia este permis participanilor care ndeplinesc condiiile i respect
procedurile prevzute n legile i regulamentele n vigoare, inclusiv n regulamentele pieei.


36

Art. 32
(1) Consiliul de Administraie al S.C. BMFM S.A. Sibiu stabilete criteriile pe baza
crora se admit la tranzacionare contracte futures i cu opiuni pe piaa reglementat
administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(2) Condiiile principale pentru ca un instrument financiar derivat s fie admis i
meninut la tranzacionare pe piaa reglementat administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu sunt:
a)activul suport s fie tranzacionat regulat pe o pia sau calculat regulat de ctre o
instituie reglementat de C.N.V.M. sau de BNR;
b)activul suport s fie tranzacionat sau calculat de cel puin 12 luni;
c)preurile de tranzacionare sau valorile activului suport s fie accesibile publicului;
d)activul suport s se ncadreze n limitele de volatilitate i lichiditate stabilite de ctre
S.C. BMFM S.A. Sibiu i C.R.C..
(3) Departamentul de Dezvoltare i Produse Noi al S.C. BMFM S.A. Sibiu va analiza
pentru orice instrument financiar derivat propus pentru admiterea la tranzacionare
ndeplinirea criteriilor de admitere la tranzacionare.
(4) Propunerile referitoare la admiterea pentru tranzacionare de noi instrumente
financiare derivate pe piaa reglementat administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu mpreun cu
specificaiile acestora sunt transmise de ctre Departamentul de Dezvoltare i Produse Noi
Directorului General al societii care le va analiza i le va supune aprobrii Consiliului de
Administraie al S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(5) nainte de a fi supuse aprobrii Consiliului de Administraie, propunerile referitoare
la admiterea pentru tranzacionare de noi instrumente financiare derivate vor fi transmise
participanilor pe piaa administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu n vederea exprimrii opiniilor
acestora n legtura cu oportunitatea lansrii lor.
(6) Decizia de admitere la tranzacionare a instrumentelor financiare derivate emis
de Consiliul de Administraie, precum i specificaiile instrumentelor derivate vor fi transmise:
a)C.R.C. pentru stabilirea marjelor i fluctuaiilor zilnice maxime admise;
b)C.N.V.M., n vederea nregistrrii;
c)Departamentului Informatic al S.C. BMFM S.A. Sibiu n vederea listrii pe platforma
electronic de tranzacionare;
d)Departamentului Tranzacii i Supraveghere n vederea comunicrii ctre participani.

Art. 33
(1) Tranzacionarea unui instrument financiar derivat este permis pe piaa
reglementat administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu numai dup emiterea de ctre C.N.V.M.
a certificatului de nregistrare.
(2) Directorul General al societii va stabili data de la care se vor putea tranzaciona
noile instrumente financiare derivate, dat ce va fi comunicat participanilor.
(3) Dup admiterea la tranzacionare, Departamentul Tranzacionare i Supraveghere
al S.C. BMFM S.A. Sibiu mpreun cu C.R.C. vor monitoriza ndeplinirea condiiilor care au
stat la baza admiterii la tranzacionare a intrumentului financiar derivat respectiv.

Art. 34
(1) Consiliul de Administraie al S.C. BMFM S.A. Sibiu poate decide suspendarea pe
o perioad nedeterminat sau retragerea de la tranzacionare de pe piaa reglementat de
instrumente financiare derivate a unui instrument financiar derivat n urmtoarele situaii:
a)instrumentul respectiv nu mai ndeplinete condiiile de meninere la
tranzacionare specificate n art. 32, alin. (2) din prezentul regulament;
b)dup 6 luni de la admiterea la tranzacionare, nu s-au inregistrat tranzacii
cu instrumentul financiar derivat respectiv;
c)timp de 6 luni consecutive, nu s-au nregistrat tranzacii cu instrumentul
financiar derivat respectiv;
d) C.N.V.M. decide suspendarea/retragerea de la tranzacionare a
instrumentului financiar derivat respectiv.
(2) n situaia n care Consiliul de Administraie decide suspendarea/retragerea de la
tranzacionare a unui contract futures, vor fi suspendate/retrase de la tranzacionare automat
i contractele cu opiuni pe acel contract.
(3) Dac n momentul emiterii deciziei de suspendare a unui instrument financiar
derivat, pe piaa acestuia exista poziii deschise, piaa instrumentului respectiv va rmne
deschis pentru tranzacionare pn la scadena contractelor respective.

37

(4) Consiliul de Administraie al S.C. BMFM S.A. Sibiu poate decide readmiterea la
tranzacionare a unui instrument financiar derivat.
(5) Deciziile de suspendare vor fi afiate pe pagina web www.sibex.ro i vor fi
comunicate C.N.V.M. i participanilor pe piaa reglementat administrat de S.C. BMFM S.A.
Sibiu.
(6) Deciziile de suspendare vor fi comunicate Departamentului Informatic n vederea
retragerii instrumentelor respective din platforma electronic de tranzacionare i afirii lor pe
pagina web www.sibex.ro, Departamentului Juridic n vederea comunicrii lor ctre C.N.V.M.
i Departamentului tranzacii i Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu n vederea
comunicrii lor ctre participani.

Art. 35
Intermediarii de pe piaa reglementat administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu sunt
obligai s aduc la cunotina clienilor lor deciziile S.C. BMFM S.A. Sibiu privind admiterea,
suspendarea sau retragerea la/de la tranzacionare a instrumentelor financiare derivate.

CAPITOLUL III
PLATFORMA ELECTRONIC DE TRANZACIONARE

Art. 36
(1) Tranzacionarea pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate se
desfoar electronic, prin platforma electronic de tranzacionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(2) Pn la data aderrii Romniei la Uniunea Europeana, tranzacionarea
instrumentelor financiare derivate admise la tranzacionare pe piaa reglementat
administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu n afara sistemului de tranzacionare specializat este
strict interzis participanilor, sub sanciunea suspendrii sau excluderii din pia.

Art. 37
Platforma electronic de tranzacionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu ofer participanilor cel
puin urmtoarele faciliti:
a)introducerea, modificarea, retragerea i anularea ordinelor, individual de ctre
participani;
b)identificarea participanilor i, dup caz, a clienilor acestora n contul crora s-au
negociat cereri i oferte i s-au ncheiat tranzacii, precum i data, ora, minutul i
secunda la care s-au efectuat acestea;
c)identificare instrumentelor financiare tranzacionate;
d)numrul fiecrei tranzacii;
e)execuia automat a tranzaciilor;
f)evidena tranzaciilor executate i a poziiilor deschise pe fiecare tip de instrument
financiar derivat i scaden;
g)comunicarea n timp real ntre S.C. B.M.F.M. S.A., C.R.C., C.N.V.M. i participani;
h)arhivarea tuturor detaliilor privind tranzaciile ncheiate;
i)exercitarea contractelor cu opiuni;
j)nchiderea poziiilor deschise la scaden.

Art. 38
Platforma electronic de tranzacionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu asigur:
a)stocarea i furnizarea ctre participani i clienii intermediarilor, pentru fiecare
instrument tranzacionat, a preului de cotare, a preului maxim, a preului minim, a
variaiei de pre i a volumului tranzacionat pe piaa respectiv, aferente nchiderii
sesiunii de tranzacionare precedente;
b)stocarea i furnizarea n timp real a cel puin urmtoarelor informaii pentru fiecare
instrument financiar: preul de deschidere, preul maxim, preul minim, preul ultimei
tranzacii, volumul tranzacionat, variaia i poziiile deschise;
c)listarea automat de noi preuri de exercitare pentru contractele cu opiuni n
conformitate cu regulile stabilite prin prezentul regulament;
d)calculul i evidena separat a tranzaciilor executate de fiecare participant n contul
propriu i, n cazul intermediarilor, n contul clienilor acestora, a poziiilor deschise n
pia de participani;

38

e)evaluarea riscului aferent poziiilor deschise n pia de participani.

Art. 39
(1) Accesul la platforma electronic de tranzacionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu se
face doar de ctre brokerii activi ai participanilor pe baza unui nume de utilizator (user) i a
unei parole de acces, n baza contului deschis de participant la C.R.C..
(2) Accesul la platforma electronic de tranzacionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu va fi
permis doar acelor participani care ndeplinesc cerinele tehnice de dotare i comunicaie
stabilite de S.C. BMFM S.A.

Art. 40
(1) Pentru tranzacionarea prin platforma electronic de tranzacionare a S.C. BMFM
S.A. Sibiu, fiecare participant trebuie s dispun de numrul minim de brokeri activi, conform
regulilor stabilite n Regulamentul nr. 3 privind organizarea i funcionarea pieei reglementate
de instrumente financiare derivate administrate de S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(2) S.C. B.M.F.M. S.A. i S.C. C.R.C. S.A. vor ine legtura pe durata tranzacionrii
cu brokerii activi ai participantului. n acest sens, brokerul activ trebuie s aib autoritatea de
a introduce, modifica, retrage i anula ordine n numele participantului i de a lua hotrri n
numele acestuia privitor la activitatea desfurat de acesta pe pia.

Art. 41
(1) n fiecare sesiune de tranzacionare, prin platforma electronic de tranzacionare
a S.C. BMFM S.A. Sibiu, variaia maxim a preului contractelor futures se stabilete n
funcie de preul de cotare al contractelor respective din sesiunea precedent.
(2) Participanii nu pot introduce ordine de tranzacionare la preuri situate n afara
limitelor de variaie maxime stabilite la alin. (1).
(3) Ordinele de tranzacionare la preuri aflate n afara intervalului de variaie maxim
zilnic vor fi respinse de platforma electronic de tranzacionare, iar participantul va fi
anunat.
(4) Primele opiunilor nu au limite de variaie zilnic.

Art. 42
Limitele de variaie zilnic sunt stabilite pentru fiecare instrument financiar derivat i
pentru fiecare scaden i vor fi modificate dup caz de C.R.C., pentru a reflecta schimbrile
condiiilor de pia.

Art. 43
(1) Preul de cotare al unui contract futures n timpul sesiunii de tranzacionare este
reprezentat de preul ultimei tranzacii pe tipul de contract i scadena respectiv.
(2) Toate poziiile deschise pe contractul respectiv vor fi marcate la pia n funcie de
acest pre.
(3) Preul de cotare este afiat n timpul sesiunii n coloana SETTLE.

Art. 44
(1) Preul de cotare la nchiderea sesiunii de tranzacionare va fi preul de
tranzacionare aferent ultimei tranzacii.
(2) n cazul n care pentru contractul respectiv nu au fost executate tranzacii n
sesiunea respectiv, preul de cotare se stabilete astfel:
a)ca medie aritmetic a celor mai bune cotaii de vnzare i cumprare existente n
pia, la nchiderea sesiunii de tranzacionare;
b)dac exist cotaii doar de vnzare sau doar de cumprare, preul de cotare va fi
egal cu cotaia afiat, dac cotaia de cumprare este mai ridicat dect preul de
cotare al zilei precedente sau dac cotaia de vnzare este mai joas dect preul de
cotare al zilei precedente;
c)dac aceste condiii nu sunt ndeplinite sau nu exist cotaii n pia, preul de
cotare la nchiderea sesiunii va fi egal cu cel al sesiunii precedente.

39

(3) n situaia n care, pe un anumit contract exist poziii deschise i timp de 20 de
sesiuni consecutive nu se execut tranzacii i nu se afieaz nici un fel de cotaii pentru
contractul respecitv, C.R.C. poate ajusta preul de cotare pentru contractul respectiv.

Art. 45
(1) Deschiderea i nchiderea sesiunii de tranzacionare se efectueaz n zilele de
tranzacionare de ctre Departamentul Tranzacii i Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu n
conformitate cu programul de tranzacionare stabilit de Consiliul de Administraie al societii.
(2) nainte de deschiderea fiecrei sesiuni de tranzacionare, pe piaa reglementat
de instrumente financiare derivate se va desfura o sesiune de pre-deschidere cu durata de
15 minute.
(3) n timpul sesiunii de pre-deschidere participanilor li se va permite conectarea la
platforma electornic de tranzacionare retragerea i anularea de ordine de tranzacionare
rmase n pia.
(4) n timpul sesiunii de pre-deschidere, participanilor le este interzis introducerea
de noi ordine de tranzacionare.
(5) Dup expirarea timpului alocat sesiunii de pre-deschidere, Departamentul de
Tranzacionare al S.C. BMFM S.A. Sibiu va deschide sesiunea de tranzacionare.

Art. 46
(1) Sesiunea de tranzacionare poate fi ntrerupt de Directorul General S.C.
B.M.F.M. S.A. sau de Directorul Executiv al S.C. C.R.C. S.A., n cazul unui eveniment sau al
unui complex de condiii de natur s mpiedice buna desfurare a sesiunii de
tranzacionare.
(2) Evenimentele i condiiile menionate la alin. (1) includ, dar nu sunt limitate la:
a)variaii mari ale preurilor activelor ce constituie suportul contractelor futures i
al opiunilor tranzacionate n pia;
b)cderea sistemului electronic de tranzacionare din diverse cauze, care includ,
dar nu sunt limitate la acestea, defeciuni ale serverului de tranzacionare, ale
majoritii terminalelor participanilor ori avarii ale sistemului de alimentare cu
energie electric a serverului de tranzacionare ori ale unor subsisteme
componente (internet, reea intern).
(3) Sesiunea de tranzacionare poate fi ntrerupt i la solicitarea C.N.V.M.
(4) Directorul General al S.C. BMFM S.A. Sibiu, distinct de ntreruperea prevzut la
art. 64 alin. (1), poate decide suspendarea de la tranzacionare a unuia sau mai multor
instrumente financiare derivate n situaia apariiei unor evenimente deosebite n activitatea
emitenilor ale cror aciuni constituie activ suport pentru instrumente financiare derivate
tranzacionate pe piaa administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu, i care sunt n msur s
determine o fluctuaie semnificativ a preurilor instrumentelor financiare derivate respective.
(5) n situaia suspendrii de la tranzacionare a unuia sau mai multor instrumente
financiare derivate n condiiile prevzute la alin. (4), reluarea tranzacionrii instrumentului/
instrumentelor respective se va face la nceputul sesiunii de tranzacionare din ziua
urmtoare.

Art. 47
(1) n cazul n care sesiunea de tranzacionare pe un tip de contract este ntrerupt
sau sistemul este oprit forat din cauze tehnice (distinct de ntreruperea sesiunii de ctre
oficiali), ca o consecin a unor evenimente sau condiii descrise la art. 46, reluarea
tranzacionrii se va face de ndat ce condiiile vor permite desfurarea normal a sesiunii
de tranzacionare.
(1
1
) n situaia ntreruperii sesiunii de tranzacionare, participanii vor fi anunai
asupra orei de reluare a acesteia.
(1
2
) naintea relurii sesiunii de tranzacionare, se va desfura o sesiune de pre-
deschidere cu durata de 5 minute.
(2) n situaia n care se decide reluarea sesiunii de tranzacionare, Departamentul
Informatic al S.C. BMFM S.A. Sibiu va proceda nti la deschiderea comunicaiilor ctre
serverul de tranzacionare n vederea conectrii participanilor la platforma electronic de
tranzacionare, sesiunea de tranzacionare ramnnd suspendat i va monitoriza procesul de
conectare a participanilor.

40

(3) Dup conectarea la platforma electronic de tranzacionare a cel puin 10
participani, Departamentul Tranzacii i Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu va deschide
sesiunea de pre-deschidere, iar dup expirarea timpului alocat sesiunii de pre-deschidere va
proceda la deschiderea sesiunii de tranzacionare propriu-zise.
(4) n timpul sesiunii de pre-deschidere participanilor li se va permite conectarea la
platforma electronic de tranzacionare, retragerea i anularea de ordine de tranzacionare
rmase n pia.
(5) n timpul sesiunii de pre-deschidere, participanilor le este interzis introducerea
de noi ordine de tranzacionare.

Art. 48
Dac ntreruperea intervine n ultimele 30 de minute ale sesiunii de tranzacionare,
S.C. BMFM S.A. i C.R.C., prin persoanele menionae la art. 46, alin. (1) fie vor prelungi
sesiunea de tranzacionare, n cazul n care condiiile o permit, fie vor decide calcularea
preurilor de cotare pe baza regulilor de la art. 44.
Art. 49
n cazul n care sesiunea este ntrerupt, iar S.C. BMFM S.A. i C.R.C. decid c
aceasta nu mai poate fi reluat pn la ora de nchidere a pieei, se va prelungi sesiunea de
tranzacionare sau se va decide nchiderea sesiunii i reluarea tranzaciilor n urmtoarea zi
de tranzacionare.

Art. 50
Participanii vor fi anunai asupra deciziilor luate n situaiile artate la art. 47, 48 i
49, n scris, fie prin intermediul sistemului de tranzacionare, fie prin alte mijloace.

Art. 51
Toate ordinele neexecutate aflate n pia n situaiile artate la art. 47, 48 i 49 vor fi
terse din sistem dac ntreruperea va dura mai mult de 60 de minute, cu excepia celor de
tip STOP i GTK, definite la art. 54 i 55.

Art. 52
(1) n vederea evitarii riscului operaional pe piaa reglementat administrat. S.C.
BMFM S.A. Sibiu dispune de sisteme principale i sisteme de rezerv privind:
a)alimentarea cu energie electric,
b)conectarea participanilor la platforma electronic de tranzacionare,
c)conectarea participanilor n vederea tranzacionrii;
d)baza de date referitoare la tranzaciile efectuate pe platforma electronic
de tranzacionare.
(2) n situaia n care, n timpul sesiunii de tranzacionare intervin intreruperi n
fucionarea sistemelor principale, vor intra imediat n funciune sistemele de rezerv.
(3) n situaia n care, din diverse cauze, sistemele de rezerv nu intr n funciune
automat, sesiunea de tranzacionare va fi ntrerupt i reluat de ndatp ce condiiile tehnice
vor permite desfurarea n condiii normale a sesiunii de tranzacionare.

Art. 53
(1) Ordinele de tranzacionare pot fi introduse n pia n timpul sesiunii de
tranzacionare.
(2) Odat introduse n pia i acceptate de serverul de tranzacionare, ordinele vor
putea fi vizualizate, modificate, anulate sau retrase.
(3) Toate ordinele vor fi ordonate automat n pia, n funcie de pre i momentul
introducerii, n sens descresctor pentru cumprare i cresctor pentru vnzare.

Art. 54
n timpul tranzacionrii pot fi plasate urmtoarele tipuri de ordine pentru contracte
futures:
I.n funcie de sens:
a)cumprare;
b)vnzare.
II.n funcie de tip:

41

a)limit se va execut la preul specificat sau mai bun i poate fi plasat numai
dac exist disponibilul n cont pentru acoperirea riscului rezultat. Cantitatea
rmas dintr-un ordin, n urma executrii pariale, rmne n pia.
b)stop-limit se plaseaz cu dou preuri: de activare i de executare i este
de 2 tipuri: StopLoss i TakeProfit. Se activeaz automat la efectuarea unei
tranzacii la preul specificat de activare sau mai bun dect acesta i intr n pia
la preul limit indicat. La activare se verific disponibilul din cont i dac
activarea lui nu duce la tranzacie pe acelai cont. Odat activate, devin ordine
limit i pot fi modificate, retrase sau anulate. Ordinele STOP neactivate pot fi
vizualizate, modificate, retrase i anulate din fereastra STOP. Toate ordinele
STOP neactivate vor fi pstrate de ctre serverul de tranzacionare pn la
anularea lor de ctre participant sau pn la activarea lor. i pentru aceste ordine
trebuie s existe disponibil n cont.
III.n funcie de cantitate: limit-pachet - ordinul se execut numai la ntreaga
cantitate. n cazul n care n pia apar pe contraparte ordine care duc la situaia de
ncruciare a pieei, dar fr specificaia pachet, ordinul pachet este scos automat
din pia. De asemenea, dac nu poate fi executat la plasarea sa, este respins. n
ambele cazuri, participantul este anunat.
IV.n funcie de valabilitate:
a)day valabil pe timpul sesiunii curente de tranzacionare, se terge dup
nchiderea acesteia;
b)GTK valabil pn la anulare, rmne n pia i dup nchiderea sesiunii,
iar durata sa maxim de valabilitate este pn la scadena contractului;
c)hh-mm valabil hh ore i mm minute din momentul plasrii.

Art. 55
n timpul tranzacionrii pot fi plasate urmtoarele tipuri de ordine pentru contracte cu
opiuni:
I.n funcie de sens:
a)vnzare (put, call);
b)cumprare (put, call).
II.n funcie de tip:
a)limit se execut la prima specificat sau mai bun i pot fi plasate numai dac
exist disponibilul n cont pentru acoperirea riscului rezultat, respectiv pentru plata
primei. Cantitatea rmas n urma executrii pariale rmne n pia. Termenul
maxim de valabilitate al acestor ordine este sesiunea n care au fost introduse. Toate
ordinele de acest tip vor fi terse automat din pia la nchiderea edinei, cu excepia
celor de tip GTK.
b)pentru opiuni nu sunt disponibile ordine tip STOP.
III.n funcie de cantitate limit-pachet - ordinul se execut numai la ntreaga cantitate. n
cazul n care n pia apar ordine mai bune sau egale ca pre cu acesta, dar fr
specificaia pachet, ordinul pachet este scos automat din pia. De asemenea, dac nu
poate fi executat la plasarea sa, este respins. n ambele cazuri, participantul este anunat
de acest lucru.
IV.n funcie de valabilitate
a)day valabil pe timpul sesiunii curente de tranzacionare, se terge dup
nchiderea acesteia;
b)GTK valabil pn la anulare, rmne n pia i dup nchiderea sesiunii, iar
durata sa maxim de valabilitate este pn la data de expirare a contractului;
c)hh-mm valabil hh ore i mm minute din momentul plasrii.

Art. 56
Sistemul electronic de tranzacionare nu permite deinerea pentru un client a unor
poziii deschise de sensuri contrare la aceleai instrumente financiare derivate sau aceeai
serie de opiuni.

Art. 57
(1) Ordinele introduse n pia pot fi modificate, retrase sau anulate.
(2) Orice modificare adus unui ordin duce la schimbarea timpului su de acceptare
n pia, care poate avea consecine asupra plasrii sale n ansamblul pieei. Modificrile
ordinelor pot fi urmrite n meniul HISTORY.

42

(3) n timpul sesiunii i la sfritul acesteia sunt disponibile n fereastra CLEARING
sumarele de tranzacionare i extrasele de cont ale participantului, n care se pot vizualiza
tranzaciile proprii i rezultatul acestora.
(4) Dup ncheierea sesiunii i stabilirea preurilor de cotare acestea se pot salva sau
imprima n forma de pe ecran timp de 30 de minute.

Art. 58
(1) Toate detaliile tranzaciilor efectuate, cu excepia identitii prilor, pot fi
vizualizate de ctre participanii conectai la platforma de tranzacionare.
(2) Identitatea participanilor ce tranzacioneaz va rmne ascuns i nu va fi
dezvluit pe toat durata sesiunii de tranzacionare participanilor, ci exclusiv organizatorilor
i supraveghetorilor pieei (S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu, C.R.C.), precum i C.N.V.M.

Art. 59
La plasarea unui ordin n piaa, brokerul activ al participantului trebuie s completeze n
fereastra de introducere a ordinelor urmtoarele informaii:
a)contul n care se plaseaz ordinul (house, persoane relevante sau contul unui
client);
b)tipul contractului;
c)natura ordinului (vnzare/cumprare);
d)cantitatea;
e)scadena;
f)valabilitatea;
g)preul de exercitare (pentru opiuni);
h)preul limit i preul de activare (pentru ordinele stop), prima limit pentru opiuni;
i)alte indicaii (pachet).

Art. 60
Tranzaciile de tip cross sunt cele executate ntre clienii unui intermediar, astfel: n
situaia n care un intermediar are ordine de vnzare i cumprare de la clienii si pe acelai
instrument financiar derivat i cu aceeai scaden, pe care nu le poate executa n pia din
cauza lipsei de cotaii sau a diferenei mari dintre cotaiile de vnzare i cumprare, se
permite executarea respectivelor ordine ntre clieni (cross) n pia, cu respectarea strict a
intereselor clienilor.

Art. 61
Intermediarii vor avea obligatoriu create n sistemul electronic de tranzacionare
conturile de clieni necesare i vor plasa ordinele n aceste conturi.

Art. 62
(1) Preurile de exercitare pentru contractele cu opiuni sunt listate n platforma
electronic de tranzacionare numai dup ce s-a executat o tranzacie pe contractul futures
suport.
(2) Preurile de exercitare se ordoneaz automat n funcie de preul ultimei tranzacii
executate, astfel nct s fie disponibile la tranzacionare minim dou preuri de exercitare
sub ultimul pre din piaa contractului futures suport i dou preuri de exercitare peste acesta.
(3) Intervalul dintre dou preuri de exercitare succesive este standardizat i se
stabilete de ctre S.C. BMFM S.A. Sibiu i C.R.C. n funcie de volatilitatea pieei futures
suport.
(4) Lista preurilor de exercitare va fi extins automat n funcie de fluctuaia preului
din piaa futures suport.
(5) Intervalele dintre preurile de exercitare sunt menionate n specificaiile
contractelor i vor putea fi modificate de S.C. BMFM S.A. Sibiu i C.R.C. dup caz, pentru a
reflecta condiiile de pia existente la un moment dat.
(6) S.C. BMFM S.A. Sibiu i C.R.C. vor comunica C.N.V.M. i participanilor
modificrile operate conform alin. (5).

43

Art. 63
Lichidarea la scaden a contractelor futures i respectiv, la data de exercitare, a
contractelor cu opiuni tranzacionate pe piaa reglementat de instrumente financiare
derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu se face n conformitate cu procedurile C.R.C.

Art. 64
(1) n cazul contractelor futures pe aciuni, dac aciunea este suspendat de la
tranzacionare, tranzacionarea instrumentelor financiare derivate avnd ca activ suport acea
aciune este suspendat, n mod corespunztor, concomitent cu suspendarea aciunii la
bursa de valori conform procedurii descrise n ANEXA 1 din prezentul regulament.
(2) Reluarea la tranzacionare a instrumentelor financiare derivate suspendate
conform prevederilor alin. (1) se face concomitent cu reluarea la tranzacionare a aciunii la
bursa de valori.
(3) Dac n ziua scadenei contractului tranzacionarea aciunii este suspendat la
Bursa de Valori Bucureti, nchiderea poziiilor deschise se va efectua la preul nregistrat
pentru aciunea respectiv la Bursa de Valori n ultima zi de tranzacionare dinaintea
suspendrii.
(4) n cazul n care aciunea suport i modific valoarea nominal, tranzacionarea
derivatelor avnd ca activ suport acea aciune este suspendat, n mod corespunztor,
concomitent cu momentul suspendrii aciunii la bursa de valori, iar reluarea la tranzacionare
se face conform procedurii descrise n ANEXA 2 din prezentul regulament.
(5) n cazul n care, un emitent ale crui aciuni constituie activ suport pentru un
instrument financiar derivat tranzacionat pe piaa reglementat administrat de S.C. BMFM
S.A. Sibiu, public decizii referitoare la majorare/diminuare de capital social n valoare de
peste 10% din preul mediu al aciunilor respective comunicat de Bursa de Valori cu trei zile
lucrtoare nainte de data de nregistrare (T-3 zile lucrtoare, unde T este data de
nregistrare) sau acordare de dividende sau alte drepturi n valoare de peste 10% din preul
mediu al aciunilor respective comunicat de Bursa de Valori cu trei zile lucrtoare nainte de
data de nregistrare (T-3 zile lucratoare, unde T este data de nregistrare), iar pe piaa
instrumentului financiar respectiv exista poziii deschise pentru scadene ulterioare datei de
nregistrare, S.C. BMFM S.A. Sibiu va proceda la suspendarea de la tranzacionare a
derivatelor pe aciunea respectiv.
(6) Suspendarea instrumentelor financiare derivate menionate la alin. (5) se va face
ncepnd cu sesiunea de tranzacionare din ziua T-3, ora 12:45 (unde T este data de
nregistrare pentru aciunile n cauz).
(7) Reluarea la tranzacionare se face conform procedurii descrise n ANEXA 3 din
prezentul regulament n termen de maxim 5 zile lucrtoare de la data de nregistrare (T+5 zile
lucratoare, unde T este data de nregistrare pentru aciunile n cauza comunicat de emitentul
aciunilor n cauz).
(8) Procedura descris n Anexa 3 din prezentul regulament se aplic doar pentru
scadenele n derulare la momentul apariiei evenimentelor menionate la alin. (5).

Art. 65
(1) Compensarea i decontarea tranzaciilor executate pe piaa reglementat
administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu se realizeaz prin intermediul S.C. CASA ROMANA
DE COMPENSATIE S.A. Sibiu.
(2) nchiderea la scaden a poziiilor deschise pe piaa reglementat de instrumente
financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu se face cu respectarea procedurilor
stabilite n regulamentele S.C. CASA ROMANA DE COMPENSATIE S.A. Sibiu.
T-3 zile lucratoare
12:45
suspendare tranzac[ionare
derivate pe pia[a reglementat
administrat de S.C. BMFM S.A.
Sibiu
T

Data de
nregistrare
T + 5 zile lucrtoare
Ajustare i reluare
tranzac[ionare derivate pe
pia[a reglementat
administrat de
S.C. BMFM S.A. Sibiu

44

CAPITOLUL IV
EXECUTAREA ORDINELOR DE TRANZACIONARE

Art. 66
Intermediarii care opereaz pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate
administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu au obligaia de a executa cu promptitudine ordinele
clienilor la cel mai bun pre n condiiile concrete ale pieei.

Art. 67
(1) Executarea ordinelor clienilor se face cu prioritate, astfel nct ordinele clienilor
vor fi executate naintea executrii ordinelor pe conturile House sau ale persoanelor
relevante.
(2) n aplicarea prevederilor alin. (1) se va lua n considerare momentul (data i ora)
prelurii ordinelor de la clieni.
(3) Cnd se primesc ordine de la clieni diferii pe acelai instrument financiar derivat
i aceeai scaden, intermediarul va plasa ordinele n pia n ordinea primirii lor.
(4) n situaia n care se primesc ordine de la clieni diferii n acelai moment,
prioritate la plasarea n pia vor avea ordinele cu preul cel mai bun (cel mai mic pre de
vnzare pentru ordinele de vnzare, respectiv cel mai mare pre pentru ordinele de
cumprare).

Art. 68
(1) Dac n procesul de tranzacionare intermediarul obine un pre mai bun pentru
ordinele clienilor, va executa ordinele la acest pre, fr a profita de diferena de pre dintre
ordinul clientului i preul pieei.
(2) n cazul n care intermediarul, din eroare, cumpr sau vinde pe alt scaden sau
pe alt contract dect cele specificate de client, va efectua operaiunea invers imediat dup
depistarea erorii.
(3) n situaia prevzut la alin. (2), intermediarul poate acoperi pierderea rezultat
din aceast operaiune cu un eventual profit rezultat din executarea ordinului clientului la un
pre mai bun, iar dac din operaiunile de mai sus rezult o pierdere pentru client,
intermediarul o va suporta n ntregime, fr a percepe comisioanele aferente tranzaciilor
respective.
(4) n cazul n care un intermediar cumpr sau vinde instrumente financiare derivate
conform instruciunilor cuprinse n ordinele de tranzacionare, dar din eroare n contul altui
client dect cel de la care a primit ordinele de tranzacionare, el poate solicita
Departamentului Tranzacii i Supraveghere al S.C. BMFM S.A. s evidenieze tranzaciile
efectuate n contul de client corect.
(5) Solicitarea menionat la alin. (4) se va transmite Departamentului de
Tranzacionare i Supraveghere n scris, pn la nchiderea sesiunii de tranzacionare din
ziua n care s-a efectuat tranzacia eronat i va fi nsoit de copia ordinului de
tranzacionare.
(6) Dup primirea solicitrii i analiza ei, Departamentul de Tranzacionare i
Supraveghere va comunica n scris Departamentului Informatic datele necesare efecturii
operaiilor corespunztore.

Art. 69
Fiecare intermediar trebuie s nregistreze i s pstreze fondurile i instrumentele
financiare ale clienilor n conturi separate de conturile n care sunt evideniate propriile
fonduri sau instrumente financiare.

Art. 70

45

n relaiile cu clienii care tranzacioneaz instrumente financiare derivate pe piaa
reglementat administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu, fiecare intermediar este obligat s
respecte prevederile reglementrilor C.N.V.M. cu privire la executarea ordinelor clienilor.

CAPITOLUL V
SUPRAVEGHEREA PIEEI

Art. 71

(1) n vederea asigurrii unei piee continue, ordonate i transparente, S.C.
BMFM S.A. Sibiu mpreun cu C.R.C. supravegheaz desfuararea activitii de
tranzacionare pe piaa de instrumente financiare derivate.
(2) S.C. BMFM S.A. Sibiu desfoar activitatea de supraveghere prin intermediul
Departamentului Tranzacionare i Supraveghere.

Art. 72
(1) n activitatea de supraveghere a activitii de tranzacionare pe piaa de
instrumente financiare derivate, Departamentul Tranzacionare i Supraveghere va acorda o
atenie deosebit acelor tranzacii care ridic suspiciuni privind manipularea pieei, abuzului
de pia sau alte practici frauduloase.
(2) Sunt interzise:
a)ncheierea de tranzacii sau lansarea de ordine de tranzacionare care dau indicaii
false ori neltoare cu privire la cererea, oferta sau preul instrumentelor financiare
derivate;
b)ncheierea de tranzacii sau lansarea de ordine de tranzacionare care menin
preul unui instrument financiar derivat la un nivel artificial;
c)diseminarea de tiri, informaii sau zvonuri care dau sau sunt n msur s dea
indicaii false ori neltoare cu privire la cererea, oferta sau preul instrumentelor
financiare derivate;
d)efectuarea de tranzacii pe baza de informaii privilegiate;
e)tranzacionarea excesiv n contul clienilor n scopul generrii de comision pentru
intermediar;
f)efectuarea de tranzacii sau introducerea de ordine de tranzacionare n scopul de a
determina modificarea semnificativ a preurilor de cotare a instrumentelor financiare
derivate;
g)ncheierea de ctre unul sau mai muli participani de tranzacii care s creeze
impresia unei lichiditi artificiale;
h)transferul unor poziii perdante din contul propriu al intermediarului n conturile
clienilor administrate pe baz discreionar;
i)tranzacionarea n contul clienilor de contracte cu opiuni cu prime mai mici dect
valoarea intrinsec a opiunilor respective;
j)plasarea de ordine proprii de acelai sens cu ale clienilor cu intenia de a profita de
micarea de pre creat de ordinul clientului;
k)retragerea sau plasarea cu ntrziere a ordinelor clienilor n beneficiul societii sau
al altor persoane;
l)tranzaciile compensate n care mai muli brokeri activi execut tranzacii la preuri
necompetitive pentru a efectua transferuri de bani ntre conturi;
m)executarea de ctre traderi a altor ordine dect cele n cont propriu;
n) tranzacionarea direct sau prin persoane interpuse, de instrumente financiare
derivate care au ca activ suport active asupra crora participantul sau clientul poate
exercita o influen semnificativ asupra preului;
o) orice practic frauduloas sau abuz de pia specificat de regulamentele
C.N.V.M.

46

(3) Departamentul Tranzacionare i Supraveghere va monitoriza desfurarea
activitii de tranzacionare pe piaa reglementat administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu i va
informa imediat conducerea societii n cazul depistrii unor tranzacii suspecte a fi ncadrate
n una din situaiile prevzute la alin. (2).
(4) Participanii pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat
de S.C. BMFM S.A. Sibiu sunt obligai s transmit, la cererea Departamentului
Tranzacionare i Supraveghere, copii ale ordinelor de tranzacionare a instrumentelor
financiare derivate precum i orice date referitoare la identitatea clienilor i la clauzele
contractelor ncheiate de participani cu acetia.

Art. 73
Nerespectarea interdiciilor menionate la art. 72, alin (2) se sancioneaz de ctre
S.C. BMFM S.A. Sibiu cu suspendarea sau excluderea de la tranzacionare a participantului
sau a brokerilor activi ai acestuia, dup caz i se notific C.N.V.M. n termen de 24 de ore.
Art. 74
(1) n utilizarea sistemului electronic de tranzacionare al S.C. BMFM S.A. Sibiu
brokerii activi vor avea o conduit responsabil i vor folosi comenzile acestuia doar pentru
scopurile n care a fost creat. n acest sens, se vor evita conectarea i reconectarea fr
motiv, i ncercrile repetate de plasare a ordinelor fr a avea disponibilul necesar n cont.
(2) Brokerii activi sunt obligai s aduc la cunotina clienilor aspectele de mai sus.
(3) Nici un broker activ al unui intermediar nu trebuie s recomande clienilor
cumprarea sau vnzarea de contracte futures sau opiuni dect n cazul n care are o baz
rezonabil de informaii, conform creia s aprecieze c tranzacia este potrivit pentru client.
(4) Nici un broker activ al unui intermediar nu trebuie s ncurajeze tranzacionarea
excesiv n contul de marj al unui client n scopul majorrii veniturilor provenite din
comisioane.
(5) Nerespectarea prevederilor alin. (1) (4) duce la suspendarea sau anularea
dreptului de tranzacionare al brokerului activ, cu notificarea C.N.V.M.

Art. 75
(1) S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu i C.R.C. vor lua msuri de meninere a lichiditii pieei,
prin evitarea situaiei ca un participant sau mai muli s ating o poziie dominant n pia, de
natur a influena artificial cererea i oferta, n avantajul propriu, cu grave consecine asupra
structurii de compensare i asupra caracterului liber al pieei.
(2) n acest sens, pentru evitarea poziiei dominante a unui participant, prin
acumularea de poziii deschise pe vnzare sau cumprare prin care poate influena piaa,
S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu i C.R.C. pot limita numrul de poziii deschise pe care le poate
cumula participantul.

CAPITOLUL VI
DOCUMENTELE NTOCMITE DE CTRE INTERMEDIARI
IN RELAIA CU CLIENII

Art. 76
(1) Pentru efectuarea tranzaciilor pe piaa reglementat de instrumente financiare
derivate administrat de S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu, intermediarii vor ntocmi cel puin
urmtoarele documente:
a)Cerere de deschidere de cont pentru client;
b)Contract privind servicii de investiii financiare ncheiat ntre intermediar i client;
c)Document de prezentare a intermediarului i a instrumentelor financiare derivate ce pot fi
tranzacionate i serviciile prestate.
d)Formular de ordin;
e)Formular de confirmare a executrii ordinelor;
f)Formular de raportare ctre clieni;
g)Extras de cont.
(2) Documentele menionate la alin. (1) trebuie s conin toate informaiile prevzute de
Regulamentul C.N.V.M. nr. 15/2005.


47

DISPOZIII TRANZITORII I FINALE
Art. 77
(1) Prezentul regulament a fost aprobat de ctre Adunarea Generala Extraordinar a
Acionarilor S.C. BMFM S.A. Sibiu din data de 14 decembrie 2005.
(2) Prezentul regulament, precum i modificrile i completrile ulterioare, vor fi
supuse aprobrii C.N.V.M. urmnd a intra n vigoare n termen de 5 zile de la data
comunicrii deciziei de ctre C.N.V.M.
(3) Regulamentul i modificrile ulterioare vor fi aduse la cunotina tuturor
persoanelor care intr sub incidena prevederilor sale i se public pe site-ul S.C. BMFM S.A.
(4) Anexele nr. 1 i 2 fac parte integrant din prezentul regulament.

Art. 78
La data intrrii n vigoare a prezentului regulament se abrog Regulamentul nr.5 de
Tranzacionare pe pieele reglementate de instrumente financiare derivate la Bursa Monetar
Financiar i de Mrfuri Sibiu, autorizat de C.N.V.M. prin decizia nr. 84 la data de 09.01.2004
cu modificrile i completrile ulterioare, precum i orice alte dispoziii contrare.

48

ANEXA 1
Procedura privind aplicarea prevederilor art. 64 alin. (1)
din Regulamentul nr. 4
privind tranzacionarea pe Piaa Reglementat
de Instrumente Financiare Derivate admnistrat de S.C.
Bursa Monetar-Financiar i de Mrfuri S.A. Sibiu

1. Aplicarea prevederilor art. 64, aliniatul (1) din Regulamentul nr. 4 privind
Tranzacionarea pe Piaa Reglementat de Instrumente Financiare Derivate administrat de
S.C. BMFM S.A. Sibiu revine persoanelor din cadrul departamentului Tranzacionare i
Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu desemnate pentru supravegherea pieei.
Desemnarea persoanelor responsabile cu aplicarea prezentei proceduri se face prin decizie a
Directorului General al SC BMFM SA Sibiu.
2. n vederea monitorizrii pieei reglementate la vedere organizat i administrat de
Bursa de Valori Bucureti, persoana din cadrul departamentului Tranzacionare i
Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu, desemnat pentru supravegherea pieei
reglementate de instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu va
avea acces n timp real la platforma de tranzacionare a BVB.
3. De asemenea, persoana din cadrul departamentului Tranzacionare i Supraveghere al
S.C. BMFM S.A. Sibiu, desemnat pentru supravegherea pieei reglementate de instrumente
financiare derivate administrat S.C. BMFM S.A. Sibiu va avea acces n timp real la platforma
de tranzacionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu, precum i drepturile de a bloca i debloca
tranzacionarea instrumentelor financiare derivate.
4. Persoana din cadrul departamentului Tranzacionare i Supraveghere al S.C. BMFM
S.A. Sibiu, desemnat cu supravegherea pieei monitorizeaz piaa reglementat la vedere n
fiecare zi de tranzacionare, ntre orele 9:00 16:00 i piaa reglementat de instrumente
financiare derivate ntre orele 9:45 16:00.
5. n momentul n care, pe platforma de tranzacionare a BVB, este afiat un comunicat al
Bursei de Valori Bucureti privind suspendarea de la tranzacionare a aciunii care constituie
activ suport pentru un contract futures i cu opiuni tranzacionat pe piaa reglementat de
instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu, persoana din cadrul
departamentului Tranzacionare i Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu, desemnat cu
supravegherea pieei va bloca n platforma electronic de tranzacionare a S.C. BMFM S.A.
Sibiu contractele futures i cu opiuni corespunztoare.
6. n momentul n care, pe platforma de tranzacionare a BVB, este afiat un comunicat al
Bursei de Valori Bucureti privind reluarea la tranzacionare a aciunii care constituie activ
suport pentru un contract futures, respectiv cu opiuni tranzacionat la pe piaa reglementat
de instrumente financiare derivate, persoana din cadrul departamentului Tranzacionare i
Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu, desemnat cu supravegherea pieei va debloca n
platforma electronic de tranzacionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu contractele futures i cu
opiuni respective, suspendate de la tranzacionare.
7. Fiecare operaiune de suspendare de la tranzacionare i reluare la tranzacionare a
contractelor futures i cu opiuni pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate
administrat S.C. BMFM S.A. Sibiu va fi nsoit de un comunicat S.C. BMFM S.A. Sibiu
ntocmit i semnat de ctre Directorul de Tranzacii al societii.
8. Comunicatul S.C. BMFM S.A. Sibiu va fi transmis participanilor prin afiarea lui pe
canalul public de comunicare al platformei de tranzacionare a S.C: BMFM S.A Sibiu de ctre
persoana din cadrul departamentului Tranzacionare i Supraveghere al S.C. BMFM S.A.
Sibiu, desemnat cu supravegherea pieei i va fi transmis Departamentului Informatic al S.C.
BMFM S.A. Sibiu pentru afiare pe site-ul www.sibex.ro n cel mai scurt timp posibil dup
efectuarea operaiunii.
9. Persoana din cadrul departamentului Tranzacionare i Supraveghere al S.C. BMFM
S.A. Sibiu, desemnat cu supravegherea pieei va ine un registru de eviden a operaiunilor
de suspendare de la tranzacionare i reluare la tranzacionare a contractelor futures i cu
opiuni, care va cuprinde cel puin urmtoarele date:
-data operaiunii;
-ora i minutul operaiunii;
-activul suport al contractului futures;

49

-ora i minutul afirii comunicatului BVB;
-tipul operaiunii: suspendare / reluare la tranzacionare;
-contractul/contractele i scadentele care fac obiectul operaiunii;
-motivul suspendrii/relurii la tranzacionare a aciunii la BVB (articolul i
regulamentul BVB)
-alte explicaii (motive care au mpiedicat aplicarea ntocmai a procedurii).
10. n situaiile n care persoana din cadrul departamentului Tranzacionare i
Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu, desemnat cu supravegherea pieei nu-si poate
ndeplini atribuiile descrise mai sus din diverse motive (absen, concediu de odihn,
concediu medical, pauz de mas etc.), o alt persoan desemnat de Directorul General
al SC BMFM SA Sibiu va ndeplini atribuiile din prezenta procedura. n situaia n care
ambele persoane desemnate cu aplicarea prezentei proceduri sunt indisponibile, Directorul
General sau Directorul General Adjunct vor desemna o alt persoan competent care va
aplica dispoziiile prezentei proceduri.
11. Persoanele desemnate sunt direct rspunztoare de aplicarea ntocmai a
prezentei proceduri i au obligaia sa aduc n cel mai scurt timp la cunotina conducerii
orice motive care au determinat apariia unor disfuncionaliti n aplicarea ei.
12. Atribuiile de aplicare a prezentei proceduri revin persoanelor desemnate n
situaia asigurrii tuturor condiiilor necesare acces direct la platformele de tranzacionare
ale BVB i S.C. BMFM S.A. Sibiu i luarea la cunotin asupra modului de utilizare a
acestora.

S.C. Bursa Monetar Financiara i de Marfuri S.A. Sibiu
Departament Tranzacionare i Supraveghere

Decizie
SUSPENDARE DE LA TRANZACIONARE

n baza prevederilor art. 64 alin (1) din Regulamentul nr. 4 privind Tranzacionarea pe
Piaa Reglementat de Instrumente Financiare Derivate administrat de S.C. Bursa
Monetar-Financiar i de Mrfuri S.A. Sibiu i avnd n vedere suspendarea de la
tranzacionare la Bursa de Valori Bucureti a aciunilor
_______________________________________ simbol ______________ n baza
__________________________________________________________________, se
suspend de la tranzacionare pe piaa de instrumente financiare derivate administrat de
S.C. BMFM S. A. Sibiu ncepnd cu ora __________ contractul futures cu simbolul
_______________ i opiunile pe contractul futures cu simbolul __________________
pentru scadenele ____________________ i ______________________.

Director Tranzacii

S.C. Bursa Monetar Financiar i de Mrfuri S.A. Sibiu
Departament Tranzacionare i Supraveghere

Decizie
RELUARE TRANZACIONARE

Avnd n vedere reluarea la tranzacionare la Bursa de Valori Bucureti a aciunilor
____________________________________________ simbol _______________ se reia
tranzacionarea pe piaa de instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.
A. ncepnd cu ora ___________ a contractului futures cu simbolul _________________ i
a opiunilor pe contractul futures cu simbolul __________________ pentru scadenele
____________________ i ______________________.

Director Tranzacii

50

ANEXA 2

Procedura privind reluarea la tranzacionare a
instrumentelor financiare derivate suspendate conform
prevederilor articolului nr. 64, alin (4) din Regulamentul
nr. 4 privind tranzacionarea pe Piaa Reglementat de Instrumente
Financiare Derivate administrat de S.C.
Bursa Monetar-Financiara i de Marfuri S.A. Sibiu

1. La reluarea la tranzacionare a instrumentelor financiare derivate suspendate
conform prevederilor articolului nr. 64, alin (4) din Regulamentul nr. 4 privind tranzacionarea
pe Piaa Reglementat de Instrumente Financiare Derivate administrat de S.C. Bursa
Monetar-Financiar i de Mrfuri S.A. Sibiu, S.C. BMFM S.A. Sibiu i C.R.C. vor aplica
ajustri ale contractelor astfel nct mrimea deinerilor participanilor n piaa dinaintea
suspendrii s fie egal cu cea de dup reluarea la tranzacionare a instrumentelor financiare
derivate respective.

2. Ajustrile se fac n dou situaii: splitarea, respectiv consolidarea valorii nominale a
aciunilor.

A. Modificarea valorii nominale a aciunii ca urmare a operaiunii de splitare

Exemplu:
Aciunile societii A cu valoare nominal 2 lei se tranzacioneaz la BVB la 4,5 lei.
Pe piaa administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu, contractul futures corespunztor are
1.000 aciuni A i preul de cotare 5 lei/aciune, astfel nct valoarea unui contract
futures este

5 x 1.000 = 5.000 lei

Aciunea societii A cu valoare nominal de 2 lei se spliteaz n 2
aciuni cu valoare nominal de 1 leu.

Pe piaa administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu contractul futures
corespunztor va avea n urma ajustrii

2 x 1.000 = 2.000 aciuni A,

iar preul de cotare ajustat este de

5 /2 = 2,5 lei/aciune.

Astfel, 1 contract futures pe aciunea A (1.000 aciuni) cumprat nainte de splitare la
preul futures de 4 lei/aciune (valoare contract 4 x 1.000 = 4.000 lei) i marcat la
piaa la preul de cotare de 5 lei/aciune (profit de 1.000 x (5 4) = 1.000 lei/contract),
se transforma dup ajustare intr-un contract futures pe aciunea A (2.000 aciuni)
cumprat la preul futures de 4 / 2 = 2 lei/aciune i va fi marcat la piaa la preul de
cotare de 5/2 = 2,5 lei/aciune. Valoarea contractului dup ajustare rmne
nemodificat (2 x 2.000 = 4.000 lei) ca i profitul din marcarea la piaa ( 2.000 x (2,5
2) = 1.000 lei)

Valoarea marjei / contract perceputa de C.R.C. va rmne neschimbat.
n acest caz, mrimea contractului futures avnd ca activ suport aciunea respectiv se
va multiplica cu factorul de splitare, iar preurile la care s-au efectuat tranzacii n piaa
administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu se vor diminua prin mprire cu acelai factor,
astfel nct valoarea unui contract futures tranzac[ionat nainte de splitare s rmn
neschimbat dup ajustare.


51

B. Modificarea valorii nominale a aciunii ca urmare a operaiunii de
consolidare

Exemplu:

Aciunile societii A cu valoare nominal 2 lei se tranzacioneaza la BVB la
4,5 lei. Pe piaa administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu contractul futures
corespunztor are 1.000 aciuni A i se tranzacioneaza la preul de 5 lei/aciune,
astfel nct valoarea unui contract futures este

5 x 1.000 = 5.000 lei

Aciunea societii A cu val nominal de 2 lei se consolideaz cu
factorul 2,5 / 1 (din 2,5 aciuni cu valoare nominal 2 lei rezulta 1 aciune cu
valoare nominal de 5 lei).

Pe piaa administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu contractul futures corespunztor va
avea n urma ajustrii

1.000 / 2,5 = 400 aciuni A,

iar preul de cotare ajustat este de

5 x 2,5 = 12,5 lei/aciune.

Astfel, 1 contract futures pe aciunea A (1.000 aciuni) cumprat nainte de
consolidare la preul futures de 4 lei/aciune (valoare contract 4 x 1.000 = 4.000 lei) i
marcat la piaa la preul de cotare de 5 lei/aciune (profit de 1.000 x (5 4) = 1.000
lei), se transforma dup ajustare intr-un contract futures pe aciunea A (400 aciuni)
cumprat la preul futures de 4 x 2,5 = 10 lei/aciune i va fi marcat la piaa la preul
de cotare de 5 x 2,5 = 12,5 lei/aciune. Valoarea contractului dup ajustare rmne
nemodificat (10 x 400 = 4.000 lei) ca i profitul din marcarea la piaa (400 x (12,5
10) = 1.000 lei)

Valoarea marjei / contract perceputa de C.R.C. va rmne neschimbat.

3. n cazul modificrii valorii nominale a aciunii ca urmare a operaiunilor de splitare
sau consolidare, preurile de exercitare ale opiunilor i primele pe contractele cu opiuni
corespunztoare vor fi ajustate prin aplicarea acelorai proceduri.
n acest caz, mrimea contractului futures avnd ca activ suport aciunea respectiv se
va diminua prin mprire la factorul de consolidare, iar preurile la care s-au efectuat
tranzacii n piaa administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu se vor multiplica cu acelai
factor astfel nct valoarea unui contract futures tranzac[ionat nainte de consolidare s
rmn neschimbat dup ajustare.


52

ANEXA 3

Procedura privind reluarea la tranzacionare a
instrumentelor financiare derivate suspendate conform
prevederilor articolului nr. 64, alin (5) din Regulamentul
nr. 4 privind tranzacionarea pe piaa reglementat de instrumente
financiare derivate administrat de
S.C. Bursa Monetar-Financiar i de Mrfuri S.A. Sibiu

La reluarea tranzacionrii instrumentelor financiare derivate suspendate conform
prevederilor articolului nr. 64, alin (5) din Regulamentul nr. 4 privind tranzacionarea pe piaa
reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C. Bursa Monetar-
Financiar i de Mrfuri S.A. Sibiu, S.C. BMFM S.A. Sibiu i C.R.C. vor aplica ajustri ale
contractelor n vederea corelrii cu noua situaie a emitentului.

Exemplul 1: Acordare de dividende n numerar
Aciunile societii A cu valoare nominal 2 lei se tranzacioneaz la BVB la 4,5 lei. Pe
piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu,
contractul futures corespunztor are 1.000 aciuni A i se tranzacioneaz la preul de 5
lei/aciune, astfel nct valoarea unui contract futures este

5 x 1.000 = 5.000 lei

Societatea A acord un dividend n numerar de 0,9 lei/aciune (20% din valoarea de
pia a aciunii).

Pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM
S.A. Sibiu, preul ajustat va fi
5 (5 x 0,2) = 4 lei/aciune,
iar mrimea contractului futures pe aciunea A va rmne neschimbat, respectiv 1.000
aciuni.

suspendare la preul futures de 5 lei/aciune (valoare contract 5 x 1.000 = 5.000 lei), se
transform dup ajustare ntr-un contract futures pe aciunea A (1.000 aciuni) cumprat la
preul futures de 5 (5 x 0,2) = 4 lei/aciune (valoare contract 4 x 1.000 = 4.000 lei).

Ajustrile prezentate mai sus se vor aplica corespunztor i asupra preurilor de
exercitare ale contractelor cu opiuni pe contracte futures.

Astfel, o opiune tranzacionat nainte de suspendare la preul de exercitare de 5
lei/aciune se va transforma prin ajustarea preului de exercitare ntr-o opiune tranzacionat la
preul de exercitare de 4 lei/aciune.

Exemplul 2: Acordare de aciuni gratuite
Aciunile societii A cu valoare nominal 2 lei se tranzacioneaz la BVB la 18 lei. Pe
lei/aciune, astfel nct valoarea unui contract futures este

20 x 1.000 = 20.000 lei

Societatea A procedeaz la majorarea capitalului social acordnd o aciune gratuit
la 2 aciuni deinute.

2
20 x ------ = 13,3333 lei/aciune,
3

53

iar mrimea contractului futures pe aciunea A tranzacionat nainte de suspendare la
preul de 20 lei/aciune se va ajusta dup formula:

1000 x 20 (Valoare contract nainte de suspendare)
Mrime contract = ----------------------------------------------------------------------------,
dup ajustare 13,3333 (Pre ajustat)

20.000
adic ------------------- = 1.500 aciuni.
13,3333

transform dup ajustare ntr-un contract futures pe aciunea A (1.500 aciuni) cumprat la
preul futures de 20 (20 x 2/3) = 13,3333 lei/aciune (valoare contract 13,333 x 1.500 =
19.999,95 lei).

lei/aciune se va transforma prin ajustarea preului de exercitare ntr-o opiune tranzacionat
la preul de exercitare de 13,333 lei/aciune.

Exemplul 3: Acordare de alte drepturi
Aciunile societii A cu valoare nominal 2 lei se tranzacioneaz la BVB la 18 lei. Pe
lei/aciune, astfel nct valoarea unui contract futures este:

20 x 1.000 = 20.000 lei

Societatea A procedeaz la majorarea capitalului social prin acordarea dreptului de
achiziie a unei aciuni la valoarea nominal (pre 2 lei/aciune) la 2 aciuni deinute.


(20 x 2) + 2
--------------------- = 14 lei/aciune,
3

iar mrimea contractului futures pe aciunea A tranzacionat nainte de suspendare la
preul de 20 lei/aciune se va ajusta dup formula:

1.000 x 20 (Valoare contract nainte de suspendare )
Mrime contract = --------------------------------------------------------------------------------,
dup ajustare 14 (Pre ajustat)

20.000
adic ----------------- = 1.428,57 aciuni.
14

transform dup ajustare ntr-un contract futures pe aciunea A (1.428,57
(20 x 2) + 2
aciuni) cumprat la preul futures de ---------------- = 14 lei/aciune (valoare
3
contract 14 x 1.428,57 = 19.999,98 lei).


54

la preul de exercitare de 14 lei/aciune.

Exemplul 4: Acordare simultan de aciuni gratuite i alte drepturi
Aciunile societii A cu valoare nominal 1 leu se tranzacioneaz la BVB la 1,4 lei. Pe
contractul futures corespunztor are 1.000 aciuni A i se tranzacioneaz la preul de 1,5
lei/aciune, astfel nct valoarea unui contract futures este:
1,5 x 1.000 = 1.500 lei
Societatea A procedeaz la majorarea capitalului social prin acordarea a 60 de
aciuni gratuite la fiecare 100 aciuni detinute i acordarea dreptului de achiziie a 10 aciuni
noi la preul de 0,5 lei/aciune la fiecare 100 aciuni detinute.
Astfel, un acionar care deine 1.000 aciuni ale societii A va primi 60 x (1.000 / 100)
aciuni gratuite respectiv 600 de aciuni i va putea achizitiona nc 10 x (1.000/100) respectiv
100 de aciuni noi la preul de 0,5 lei/aciune. Astfel, n situaia n care acionarul i exercit
toate drepturile de care beneficiaz va dobndi n total 700 de aciuni noi la 1.000 de aciuni
detinute.


1,5 x 1.000 + 0,5 x 100 1.500 + 50
= = 0,9117 lei/aciune,
1.700 1.700

iar mrimea contractului futures pe aciunea A tranzacionat nainte de suspendare la preul
de 1,5 lei/aciune se va ajusta dup formula:

1000 x 1,5 (Valoare contract nainte de suspendare )
Mrime contract = --------------------------------------------------------------------------------,
dup ajustare 0,9117 (Pre ajustat)

1.500
adic ----------------- = 1.645,27 aciuni.
0,9117

suspendare la preul futures de 1,5 lei/aciune (valoare contract 1,5 x 1.000 = 1.500 lei), se
transform dup ajustare ntr-un contract futures pe aciunea A (1.645,27

1.550
aciuni) cumprat la preul futures de ---------------- = 0,9117 lei/aciune (valoare
1.700
contract 1.645,27 x 0,9117 = 1.4999,99 lei).
Astfel, o opiune tranzacionat nainte de suspendare la preul de exercitare de 1,5
la preul de exercitare de 0,9117 lei/aciune.


55

Din Regulamentul nr.1 al CRC desprindem egulile de admitere al membrilor
compensatori :

ADMITEREA MEMBRILOR COMPENSATORI(MC) IN SISTEMUL DE
COMPENSARE-DECONTARE

Art. 2

(1) Conditiile de admitere ale intermediarilor ca MC in sistemul de compensare-
decontare al CRC sunt:
a)Detinerea a minimum 20 de actiuni CRC, care dau dreptul la compensarea si
garantarea tranzactiilor proprii si ale clientilor intermediarului sau depunerea unei garan[ii
n numerar n valoare de 20.000 RON, ce se restituie la ncetarea activit[ii;
b)Dobandirea dreptului de tranzactionare pe piata reglementata de instrumente financiare
derivate administrata de S.C. BMFM S.A. Sibiu;
c)Existenta a minimum doi brokeri activi, in intelesul Regulamentului nr. 3 privind
organizarea si functionarea pietei reglementate de instrumente financiare derivate
administrate de S.C. Bursa Monetar Financiara si de Marfuri S.A. SIBIU, ce posed
certificat de broker pe pia[a reglementat de instrumente financiare derivate emis de SC
BMFM SA Sibiu i este nscris n Registrul brokerilor activi.
d)Existenta unei dotari minime necesare desfurarii activitatii de tranzac[ionare i back
office;
e)Detinerea de soft de back office compatibil cu ELTRANS.
f)Capital ini[ial corespunztor obiectului de activitate autorizat, n conformitate cu
prevederile art. 7 din Legea 297/2004.

(2) Dosarul de admitere al MC in sistemul de compensare-decontare al CRC va cuprinde:
a)copie de pe actul constitutiv al intermediarului;
b)dovada detinerii dreptului de tranzactionare pe piata reglementata de instrumente
financiare derivate administrata de S.C. BMFM S.A. Sibiu;
c)copie de pe autorizarea SSIF de catre CNVM sau, dupa caz, dovada inscrierii in
registrul public al CNVM ca intermediar;
d)copii de pe certificatul de absolvire de ctre personal al cursului de atestare al SC
BMFM SA;
e)dovada detinerii de programe informatice de back office compatibile cu ELTRANS;
f)dovada accesului la Internet prin linie dedicata, in conditii tehnice corespunzatoare;
g)dovada deschiderii de conturi la o banca comerciala;
h)dovada varsarii contributiilor la fondurile de garantare conform regulamentului CNVM
13/2005 si prezentului regulament
i)constituirea unei garantii suplimentare, formata din gaj in favoarea CRC asupra
actiunilor CRC detinute de MC. Acest gaj se va constitui printr-o anexa la contractul de
compensare.

Art. 3

Conditiile de compensare dintre CRC si MC sunt cuprinse in contractul de
compensare ce se incheie intre parti. Acest contract va cuprinde cel putin urmatoarele:
a)date de identificare ale MC si ale personalului autorizat
b)obligatia partilor de a respecta prevederile contractului, regulile si regulamentele CRC
c)conturile de house, de persoane relevante si de clienti alocate MC
d)contract de gaj in cazul constituirii de garantii suplimentare in actiuni
e)comisioanele si tarifele percepute de CRC

Art. 4

MC are urmatoarele drepturi:

56

-participarea la sistemul de compensare decontare al tranzactiilor cu instrumente
financiare derivate administrat de CRC in conditiile Legii 297/2004, ale
Regulamentului CNVM 13/2005 si ale prezentului regulament
-gestionarea disponibilului din conturile sale de marja
MC are urmatoarele obligatii:
-respectarea prevederilor contractului de compensare-decontare incheiat cu CRC
-anuntarea in scris, in termenul prevazut in contract, a schimbarii conditiilor in
care a fost admis in sistemul de compensare

Art. 5

(1) Supravegherea membrilor compensatori are rolul de a monitoriza respectarea
prezentului regulament, precum si evitarea situatiei ca un participant sau mai multi sa atinga o
pozitie dominanta in piata, de natura a influenta artificial cererea si oferta, in avantajul propriu,
cu grave consecinte asupra structurii de compensare si asupra caracterului liber al pietei.
(2) Modulul de clearing al sistemului de tranzactionare si clearing ELTRANS emite
mesaje de avertizare referitoare la conturile MC ce inregistreaza apel in marja, permitand
astfel personalului ce supravegheaza piata sa urmareasca si sa impuna respectarea
reglementarilor.
(3) Pentru evitarea dobandirii unei pozitii dominante, prin acumularea de pozitii
deschise pe vanzare sau cumparare prin care poate manipula piata, CRC poate institui limite
de supraveghere si limite absolute ale numarului de pozitii deschise pe care le poate cumula
un client, in functie de caracterul specific al pietei unui anumit contract futures sau optiune.

Art. 6

(1) Suspendarea si retragerea membrilor compensatori din sistemul de compensare
decontare va avea loc in urmatoarele conditii:
a)incalcare repetata a prezentului regulament,
b)ca urmare a cererii de suspendare din partea CNVM sau a S.C. BMFM S.A. Sibiu
c)in caz de suspendare sau retragere a autorizatiei de functionare de catre CNVM
(2) In cazul suspendarii unui membru compensator, CRC va interzice acestuia
deschiderea de noi pozitii pe conturile sale de house, persoane relevante si clienti, urmand ca
in termen de 3 zile de la suspendare CA al CRC sa analizeze situatia acestuia si sa decida
masurile ce vor fi luate, in functie de situatie.

Art. 7

(1) MNC vor avea acces la sistemul de compensare decontare al CRC numai pe
baza unui contract de compensare-decontare incheiat cu un MC, care prevede cel putin
urmatoarele obligatii ale MC:
a) s onoreze la timp toate obliga[iile financiare;
b) s transmit zilnic un raport ctre membrii noncompensatori pentru care compenseaz;
c) s asigure disponibilit[ile n contul n marj pentru pozi[iile nregistrate n numele i/sau n
contul celui pentru care compenseaz;
d) s pstreze confiden[ialitatea asupra tuturor documentelor i informa[iilor legate de
activitatea lor;
e) s completeze fondul de garantare, dup caz, n termenul prevzut de art. 80 i 81 din
(2) Contractul de compensare-decontare trebuie s fie agreat, n prealabil, de catre
CRC n conformitate cu reglementrile acesteia i nu poate s prevad clauze mai pu[in
restrictive fa[ de clauzele contractului de compensare decontare ncheiat ntre CRC i
membrul compensator.
(3) Contractul de compensare - decontare va cuprinde in mod obligatoriu
angajamentul MC de garantare a tranzactiilor MNC. Contractul se va semna de pr[i i va fi
avizat de CRC. MC va gira cte 20 de actiuni CRC in favoarea CRC sau va depune garan[ia
specificat la art. 2 alin. (1) pct. a i fondurile de garantare pentru fiecare MNC reprezentat.
(4) MC este obligat sa verifice daca MNC detine dreptul de tranzactionare pe piata
piata reglementata de instrumente financiare derivate administrata de S.C. BMFM S.A. Sibiu,
si sa anexeze documente doveditoare contractului de compensare-decontare. De asemenea,
MC mai poate cere MNC orice alte acte pe care le considera necesare.

57

(5) MNC are urmtoarele obliga[ii n rela[ia cu MC :
a) s onoreze la timp toate obliga[iile financiare fa[ de MC;
b) s transmit zilnic rapoarte ctre clien[ii si;
c) s asigure disponibilit[ile n contul n marj pentru pozi[iile nregistrate n numele i/sau n
contul clien[ilor si;
d) s pstreze confiden[ialitatea asupra tuturor documentelor i informa[iilor legate de
activitatea clien[ilor si ;
e) n cazul suspendrii sale, MNC trebuie s continue alimentarea contului n marj cu
sumele datorate membrului compensator general.

Art. 8

(1) Pe baza contractului de compensare-decontare CRC va deschide pentru MNC
conturi separate de ale MC care il reprezinta, insa dreptul de a administra acest cont il va
avea numai MC respectiv.
(2) Depunerea marjelor se face de catre MNC in contul MC. MC are obligatia de a
cere clientilor si MNC reprezentate depunerea de marje la nivelul minim precizat in
specificatiile instrumentelor financiare derivate. MC are dreptul de a cere marje suplimentare
pana la un nivel ce il considera asigurator. MC poate cere garantii suplimentare, calculate pe
o baza diferita de cea specificata de prezentul regulament. Toate reglementarile privind
compensarea zilnica se aplica si relatiei dintre MNC si MC.
(3) Este de datoria MC sa se asigure ca MNC respecta intocmai aceste reglementari,
pentru ca raspunderea in fata CRC ii apartine MC intru totul. CRC va colabora constant cu
Bursa pentru armonizarea reglementarilor aplicabile MC si MNC.

Art. 9

Pe baza raportului zilnic, MC va repartiza MNC reprezentat tranzactiile efectuate
zilnic in numele acestuia si va tine evidenta conturilor acestuia in back office in conformitate
cu prezentul regulament. Toate tranzactiile efectuate de MNC vor fi sustinute de ordine de
tranzactionare ale clientilor in scris sau in alta forma permisa de cadrul legal, MC si CRC
avand dreptul de a controla acest lucru. MC si CRC au dreptul de a controla modul de tinere
a evidentelor tranzactiilor efectuate, precum si modul de evidenta al conturilor clientilor.

Art. 10

Membrul compensator si membrii noncompensatori reprezentati de acesta vor
specifica in mod expres in contractele incheiate ca garanteaza toate tranzactiile clientilor.

Rezumat
-cadrul legal aplicabil pieei administrate de BMFM SIBIU cuprinde 3 nivele:
1.Legea 297 /2004 privind piaa de capital
2.Regulamentele CNVM
3.Regulamentele BMFMS i CRC
-CNVM este autoritatea de reglementare i supraveghere a BMFM SIBIU
-pe piaa administrat de BMFM SIBIU pot tranzaciona n calitate de
intermediari SSIF, bnci i traderi persoane juridice.
-Consiliul de Administraie al BMFM SIBIU decide admiterea pe piaa de
instrumente derivate a intermediarilor i a brokerilor activi.

58

-pentru a fi admis ca broker activ, o persoan trebuie s fie autorizat ca ASIF de
ctre CNVM i atestat ca broker de ctre BMFMS
-intermediarii pe piaa BMFMS pot tranzaciona n calitate de membri (acionari
ai BMFM SIBIU) sau membri afiliai (pltind o tax lunar de tranzacionare)
-pentru clienii care doresc s tranzacioneze prin intermediul modului client
al platformei ELTRANS, SSIF trebuie s solicite Dep. Informatic al BMFM SIBIU
alocare de user i parole de acces la platform ELTRANS.
-fiecare intermediar trebuie s-i desemneze 3 persoane de contact cu BMF
SIBIU: reprezentantul legal, un broker activ i reprezentantul compartimentului
de control intern.
-sesiunea de tranzacionare pe piaa BMFM SIBIU este precedat de o sesiune
de pre-deschidere de 30 minute n timpul crora se pot anula sau retrage ordine
de tranzacionare.
-n situaia n care aciunile unui emitent sunt suspendate de la tranzacionare
pe piaa BVB, derivatele corespunztoare aciunilor respective sunt suspendate
concomitent de la tranzacionare pe piaa BMFMS.
-n situaia unor evenimente corporative n activitatea unui emitent (splitri,
consolidri, acordare de dividende excepionale, majorri de apital social prin
acordare de aciuni gratuite sau alte drepturi) derivatele corespunztoare pe
piaa BMFMS sunt ajustate conform procedurilor prevzute n ANEXELE 2 i 3
din Regulamentul 4 al BMFM SIBIU.
-la acelai pre, ordinele primite de la clieni au prioritate la executare naintea
ordinelor pe cnturile house sau persoane relevante.
-Contractele cu optiuni pot fi tranzacionate ncepnd cu ziua n care pe
contractul futures suport s-a executat prima tranzacie pentru scadena
respectiv.

ntrebri test:
In cazul suspendarii la BVB a unei actiuni tranzactionate si pe piata futures a
BMFMS:

a.contractul futures avand ca activ suport actiunea respectiva se suspenda la
BMFMS incepand cu sesiunea de tranzactionare din ziua urmatoare
b.contractul futures avand ca activ suport actiunea respectiva se suspenda la
BMFMS pana la scadenta.
c.contractul futures avand ca activ suport actiunea respectiva se suspenda la
BMFMS concomitent cu suspendarea actiunii la BVB.
d.contractul futures avand ca activ suport actiunea respectiva nu se suspenda la
BMFMS.


59

n cazul n care intermediarul, cumpara sau vinde pe alta scadenta sau pe alt
contract dect cele specificate de client:

a. este obligat sa preia tranzactiile pe contul house suportand in
acelasi timp si comisioanele aferente.
b. va executa operatiunea inversa si va acoperi doar eventualele pierderi
generate de aceasta operatiune.
c. va executa operatiunea inversa si va suporta atat eventualele pierderi
generate de operatiunea respectiva cat si comisioanele aferente.
d. va informa clientul asupra acestei opera[iuni, urmnd ca acesta s decid
dac este sau nu de acord cu tranzac[ia efectuat.

n situaia splitrii cu un raport 1/5 a unei aciuni, mrimea iniial de 1.000
aciuni a contractului futures corespunztor va deveni de:

a. 200 ac[iuni
b. 5.000 ac[iuni
c. va rmne la nivelul de 1.000 ac[iuni
d. 2.500 ac[iuni

O companie ale crei aciuni constituie activ suport pentru contracte futures pe
piaa BMFMS, acord acionarilor o aciune gratuit la 2 aciuni deinute. Un
investitor a cumprat 6 contracte futures pe aciunile companiei la preul de 3
RON/aciune nainte de acordarea acestor drepturi. Dup operaiunea de ajustare,
investitorul va deine:

a. 6 contracte futures cumprate la pre[ul de 2 RON/ac[iune
b. 9 contracte futures cumprate la pre[ul de 3 Ron /ac[iune
c. 4 contracte futures cumprate la pre[ul de 4,5 RON/ac[iune
d. 12 contracte futures cumprate la pre[ul de 1,5 RON/ac[iune

In timpul sesiunii de pre-deschidere pe piata reglemetnata administrata de S.C.
BMFM S.A. SIBIU participantii au dreptul:

a. de a aduga noi ordine de tranzactionare
b. de a anula si retrage ordine de tranzactionare
c. de a modifica ordine de tranzactionare existente.
d. de a aduga noi ordine de tranzac[ionare i a efectua tranzac[ii

In cazul in care un intermediar cumpara sau vinde din eroare instrumente
financiare derivate in contul altui client decat cel de la care a primit ordinele de
tranzactionare, el poate solicita remediarea erorii:

a. Departamentului Informatic al S.C. BMFM S.A. SIBIU
b. Departamentului Juridic al S.C. BMFM S.A. SIBIU
c. Pana la inchiderea sesiunii de tranzactionare din ziua in care s-a efectuat
tranzactia eronata.
d. Departamentului de Supraveghere al Casei de Compensa[ie.

In situatia n care tranzactionarea unei aciuni care constituie activ support
pentru un contract futures pe piaa administrat de S.C. BMFM S.A. SIBIU, este
suspendat de la tranzactionare pe piata BVB in vederea modificarii valorii
nominale:

a. derivatele pe acea actiune sunt suspendate de la tranzactionare, iar pozitiile
deschise se lichideaza la pretul de inchidere inregistrat pe piata BVB in ziua
suspendarii.

60

b. derivatele pe acea actiune sunt suspendate de la tranzactionare, iar pozitiile
deschise se lichideaza la pretul mediu ponderat nregistrat pe piata BVB n ziua
suspendarii.
c. derivatele pe acea actiune sunt suspendate de la tranzactionare iar pozitiile
deschise sunt ajustate in functie de factorul de splitare/consolidare si sunt
lichidate la pretul de inchidere inregistrat pe piata BVB in ziua reluarii
tranzactionarii lor cu noua valoare nominala.
d. derivatele pe acea actiune sunt suspendate de la tranzactionare, iar marimea
contractelor si valoarea pozitiilor deschise sunt ajustate in functie de factorul de
splitare/consolidare, ele putand fi tranzactionate in continuare numai dupa
reluarea la tranzactionare pe piata BVB.

Persoanele de contact cu BMFMS desemnate de fiecare intermediar sunt:

a. Reprezentantul legal i 2 brokeri activi
b. Reprezentantul legal, directorul de opera[iuni i un broker activ
c. Reprezentantul compartimentului de control intern i 2 brokeri activi
d. Reprezentantul legal, reprezentantul compartimentului de control intern i un
broker activ

Agentii delegai ai SSIF:

a. pot tranzac[iona pe pia[a BMFMS dac sunt admii ca brokeri activi
b. nu pot fi admii ca brokeri activi pe pia[a BMFMS
c. nu pot ob[ine atestat de broker pe pia[a BMFMS
d. pot fi admii ca brokeri activi pe pia[a BMFMS cu aprobare din partea CNVM.

Brokerilor activi pe piaa BMFMS le este interzis:

a. S tranzac[ioneze instrumente financiare derivate pe cont propriu
b. S semneze documente de deschidere de cont pentru clien[i
c. S garanteze performa[ele instrumentelor financiare derivate
d. S administreze conturi de clienti pe baz discre[ionar.

n situaia intreruperii forate a sesiunii de tranzacionare, reluarea acesteia se
face:

a. cu sesiune de pre-deschidere cu durata de 5 minute
b. cu o sesiune de pre-deschidere cu durata de 2 minute
c. fr sesiune de pre-deschidere
d. nu se mai reia dac ntreruperea dureaz mai mult de 60 de minute

Formularele de ordin de tranzacionare pe piaa futures trebuie ntocmite i
semnate:

a. doar pentru ordinele executate n pia[
b. doar pentru tranzac[iile efectuate n contul clien[ilor
c. doar pentru ordinele primite telefonic
d. pentru toate ordinele de tranzac[ionare primite de broker.

Actul normativ care reglementeaz, n prezent, activitatea pieelor
instrumentelor financiare derivate este:

a. O.U.G. nr. 27/2002, aprobat i modificat prin Legea nr. 512/2002
b. Legea 297/2004
c. O.U.G. nr. 28/2002, aprobat i modificat prin Legea nr. 525/2002
d. Legea 31/1990


61

Suspendarea dreptului de tranzacionare al unui intermediar pe piaa de
isnrumente financiare derivate este hotrt de ctre:

a. Comisia Na[ional a Valorilor Mobiliare
b. Consiliul bursei
c. Consiliul de administra[ie al operatorului de pia[
d. Casa de compensa[ie

Administrarea pieelor reglementate se realizeaz de ctre:

a. un operator de pia[ autorizat de CNVM
b. un intermediar autorizat de CNVM
c. Comisia Na[ional a Valorilor Mobiliare
d. o cas de compensa[ie autorizat de CNVM

Brokerul activ are dreptul:

a. s se afle n raporturi prevzute de dreptul muncii exclusiv cu un intermediar pe
pia[a IFD (Instrumente Financiare Derivate)
b. s se afle n raporturi prevzute de dreptul muncii cu mai mul[i intermediari pe
pia[a IFD
c. s se afle n raporturi prevzute de dreptul muncii i cu entit[i care nu opereaz
pe pia[a IFD, pe lng cele ncheiate cu un intermediari pe aceast pia[
d. s se afle n raporturi prevzute de dreptul muncii doar cu un intermediar pe pia[a
IFD i doar cu o entitate care nu opereaz pe aceast pia[.

Conform reglementrilor CNVM, ordinele telefonice primite de broker de la clieni:

a. nu pot sta la baza executrii tranzac[iilor
b. vor fi executate de broker, fr nici o obliga[ie procedural din partea acestuia
c. trebuie nregistrate pe suport magnetic.
d. sunt valabile numai n msura n care vor fi transcrise, ulterior, pe suport de hrtie

ncheierea de tranzacii cu IFD de ctre un broker, n nume i pe cont propriu:

a. este permis fr nici o restric[ie
b. este permis numai cu acordul participantului n cadrul cruia activeaz.
c. este permis numai cu acordul CNVM
d. este interzis

Autoritatea discreionar asupra contului unui client este:

a. posibil pe baza declara[iei de asumare a riscurilor rezultate
b. imposibil pe pia[a IFD, aceast posibilitate existnd doar pe pia[a valorilor
mobiliare
c. subn[eleas n toate cazurile
d. subn[eleas n cazul clien[ilor ini[ia[i

Formularul de confirmare a executrii ordinelor pe piaa de instrumente financiare
derivate trebuie transmis clientului:

a. la sfritul fiecrei zile de tranzac[ionare
b. n termen de 24 de ore de la executare
c. numai la solicitarea clientului
d. imediat dup ce ordinul a fost executat

62

IV. Contractul futures

Contractul futures este o nelegere ntre un vanzator si un cumparator de a
vinde / cumpara o cantitate marfuri cu livrarea in viitor la o dat numit scaden i la
un pret negociat n momentul ncheierii tranzaciei, totul n baza unor clauze
standardizate.

Negocierea pretului se face in cadrul unei burse care ofera locatia necesar si
stabileste regulile de negociere si admitere a participantilor la negociere. Pana la sfarsitul
secolului XX, negociarea preturilor diferitelor marfuri pe pietele futures se facea de catre
persoane calificate numite brokeri. Fiecare broker negocia si incheia contracte futures sau cu
optiuni in numele clientilor sai in locuri special amenjate in cadrul bursei. Odata cu
dezvoltarea acestor piete, au aparut societati specializate in intermedierea cererii si ofertei pe
piata futures. Fiecare astfel de societate isi angaja unul sau mai multi brokeri in ringul bursei
(pit-brokers) carora le transmitea ordinele de tranzactionare primite de la clienti. De
asemenea, a aparut si o categorie aparte de jucatori pe aceste piete traderii care
tranzactionau in ringuri cot la cot cu brokerii, insa pe cont propriu.

Odata cu dezvoltare tehnicilor de comunicatie si calcul, bursele clasice au inceput sa
dispara, locul lor fiind luat de servere performate si platforme electronice de tranzactionare,
iar brokerii s-au mutat din ringuri in fata ecranelor de tranzactionare.


63

Analiznd defini[ia contractului futures vedem n primul rnd c tranzac[ionarea
(vnzarea / cumprarea) unui astfel de contract reprezint de fapt stabilirea de ctre vnztor
i cumprtor a termenilor unei tranzac[ii care urmeaz s aib loc lao dat viitoare.

Important !

n momentul perfectrii contractului futures nici o decontare bneasc sau
schimb marf contra bani nu are loc ci doar se stabilesc nite obligaii ntre cele 2
pri.

Garantarea bunei executii a contractului futures este o component esen[ial n
procesul de tranzactionare. In momentul incheierii unui contract pe piata futures, atat
vanzatorul cat si cumparatorul depun o garantie baneasca la o ter[ persoan independent.
Pe piata futures, aceast persoan este Casa de Compensatie. Fie c este o societate
independenta de bursa (n cazul pie[ei BMFM SIBIU) sau un departament in cadrul bursei
(ex. Chicago Mercantile Exchange), aceasta entitate colecteaz garan[iile necesare de la to[i
participantii si calculeaz zilnic situa[ia financiar a fiecrui participant n func[ie de micrile
pre[urilor pe pia[a futures garantnd n acelai timp acestora c obligatiile asumate de
contrapartea in tranazactii vor fi respectate. Acest proces se numeste compensare. De
asemenea, Casa de Compensatie calculeaza zilnic profiturile si pierderile realizate de catre
participanti realizand transferurile de bani din contul celor care au pierdut in contul celor care
au castigat. Acest proces se numeste decontare. Practic, Casa de Compensatie intervine in
fiecare tranazactie realizata pe piata futures cumparand de la vanzatori si vanzand
cumparatorilor. Astfel, fiecare participant pe aceasta piata incheie tranzactii cu contrapartea
sa prin intermediul Casei de Compensatie. Acest proces se numeste garantare.

Pentru a n[elege mai bine conceptul de contract futures precum i mecanismul de
tranzac[ionare al acestuia, trebuie doar s explicm detaliat clauzele standardizate ale
acestuia.

Simbolul contractului:

- acesta identifica contractul futures pe piata.

Pe pia[a BMFM SIBIU, simbolizarea contractelor futures este asemntoare cu cea a
activelor suport corespunztoare.

Simbolurile contractelor futures disponibile pentru tranzac[ionare pe pia[a BMFM SIBIU
sunt urmtoarele:

CHF/RON DESTZ
RON/USD DEBCC
RON/EUR DEAZO
EUR/USD DEARAX
BUBOR3 DECMP
DESIF1 DEIMP
DESIF2 DEOLT
DESIF3 DEATB
DESIF4 DEBRK
DESIF5 DEBIO
DESNP DEBRD
DERRC DETLV
DEALBZ DEARCV
DECOMI DEDAFR
DEIPRU DEOIL
DETEL DETBM
SIBEX9 SIBEX18
SIBGOLD DEEBS

64

Aceste simboluri le ve[i regsi i pe platforma ELTRANS n coloana Contract pe
pagina specificatiilor futures din cadrul acestui suport de curs, n sumarele de tranzac[ionare
publicate n pres precum i pe pagina www.sibex.ro.

Spre exemplu, n cazul contractului futures pe cursul valutar leu/dolar SUA la Sibiu,
simbolul este RON/USD. Dac activul suport este reprezentat de ac[iunile Bncii Transilvania
atunci simbolul contractului futures corespunzator este DETLV (DE provine de la termenul
DERIVAT iar TLV este simbolul sub care actiunile Bancii Transilvania sunt tranzactionate
pe piata de capital la Bursa de Valori Bucuresti). Simbolurile individualizeaza fiecare contract
futures si ajuta participantii in piata sa-l identifice rapid pe platforma de tranzactionare
electronica. RON/EUR, EUR/USD, BUBOR3, DESIF1, DERRC, DEARAX, DEBRD, DEBIO
sunt cateva din cele 33 de simboluri ale contractelor futures disponibile pe piata futures a
BMFMS.

Activul suport:

- este marfa sau produsul care face obiectul contractului si care este tranzac[ionat pe
pia[a spot.

De exemplu, contractul futures RON/EUR are ca activ suport cursul valutar de referint
dintre leul romanesc si moneda unica europeana, iar piata spot este reprezentata de piata
interbancara romaneasca reglementata si supravegheata de catre Banca Nationala a
Romaniei. Contractele futures pe actiuni au ca activ suport actiunile tranzactionate pe piata
Simbolurile contractelor
futures pe platforma
ELTRANS


65

de capital organizata si administrata de catre Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Pentru
DESNP activul suport il constituie actiunile Societatii PETROM BUCURESTI listate la BVB,
DESIF3 are ca activ suport actiunile SIF3 Transilvania si asa mai departe.

n tabelul de mai jos sunt prezentate simbolurile contractelor futures tranzac[ionate la
BMFMS activele suport precum i pie[ele suport.

Nr.
crt
.
Simbol
Futures
Activ suport Piaa spot
1 RON/USD Curs de schimb Leu / Dolar SUA Interbancar - BNR
2 RON/EUR Curs de schimb Leu / Euro Interbancar - BNR
3 CHF/RON Curs de schimb Franc Elvetian/Leu Interbancar - BNR
4 EUR/USD Curs de schimb Euro / Dolar SUA Interbancar - BNR
5 BUBOR3 Rata dobnzii pe 3 luni Interbancar - BNR
6 DESIF1 Aciunile SIF1 Banat Criana Val mobiliare - BVB
7 DESIF2 Aciunile SIF2 Moldova Val mobiliare - BVB
8 DESIF3 Aciunile SIF3 Transilvania Val mobiliare - BVB
9 DESIF4 Aciunile SIF4 Muntenia Val mobiliare - BVB
10 DESIF5 Aciunile SIF5 Oltenia Val mobiliare - BVB
11 DESNP Aciunile SNP PETROM BUCURETI Val mobiliare - BVB
12 DERRC Aciunile ROMPETROL RAFINARE C-A Val mobiliare - BVB
13 DETLV Aciunile BANCA TRANSILVANIA Val mobiliare - BVB
14 DEBRD Aciunile BRD SOCIETE GENERALE Val mobiliare - BVB
15 DEBCC Aciunile BANCA COMERCIAL CARPATICA Val mobiliare - BVB
16 DEIMP Aciunile IMPACT BUCURETI Val mobiliare - BVB
17 DEAZO Aciunile AZOMURE TG. MURE Val mobiliare - BVB
18 DEOLT Aciunile OLTCHIM RM. VLCEA Val mobiliare - BVB
19 DEBIO Aciunile BIOFARM BUCURETI Val mobiliare - BVB
20 DEBRK Aciunile SSIF BROKER CLUJ - NAPOCA Val mobiliare - BVB
21 DEATB Aciunile ANTIBIOTICE IAI Val mobiliare - BVB
22 DECMP Aciunile COMPA SIBIU Val mobiliare - BVB
23 DETEL Actiunile TRANSELECTRICA BUCURESTI Val mobiliare - BVB
24 DETBM Actiunile TURBOMECANICA BUCURESTI Val mobiliare - BVB
25 DEARAX Actiunile ARAMX GAZ MEDIAS Val mobiliare - BVB
26 DEARCV Actiunile IMOTRUST ARAD Val mobiliare - BVB
27 DEALBZ Actiunile ALBALACT ALBA-IULIA Val mobiliare - BVB
28 DEDAFR Actiunile DAFORA MEDIAS Val mobiliare - BVB
29 DEIPRU Actiunile IPROEB BISTRITA Val mobiliare - BVB
30 DEOIL Actiunile OIL TERMINAL CONSTANTA Val mobiliare - BVB
31 DECOMI Actiunile CONDMAG BRASOV Val mobiliare - BVB
32 SIBEX 9 Indicele sibex9 calculat de BMFMS Val mobiliare - BVB
33 SIBEX 18 Indicele sibex 18 calculat de BMFMS Val mobiliare - BVB
35 SIBGOLD Curs de schimb aur/dolar SUA Piata internationala
36 RON/EUR5 Curs de schimb Leu / Euro Interbancar - BNR

Cotatia:

-pe pia[a futures este identic cu cota[ia activului suport pe piata spot.

Cursul RON/EUR este exprimat att pe pia[a interbancar ct i pe pia[a futures
BMFMS n lei/euro (RON/EUR), actiunile listate pe pietele BVB si BMFMS sunt cotate in
lei/actiune, rata dobanzii la 3 luni (BUBOR3) se exprima pe ambele piete (spot si futures) n
puncte procentuale, iar paritatea EUR/USD se exprima n puncte (deoarece este vorba de
doua devize straine si raportul de schimb EUR/USD se afiseaza cu 4 zecimale, de exemplu
1.2255).


66

Cota[iile pentru contractele futures pe aciuni se exprim in lei/aciune, similar cu
cota[ia de pe pia[a spot.

n imaginea de mai sus extras din ELTRANS, n coloanele Best Bid, Best Ask i
Settle se observ cota[iile aferente contractelor futures cu simbolurile DESIF5, DETLV i
DERRC, toate exprimate n lei/ac[iune. De exemplu, contractul futures pe ac[iunile SIF5
Oltenia, simbolizat DESIF5 se cumpr n tabelul de mai sus la pre[ul de 2,4820 lei/ac[iune
(BestBid) i se vinde la pre[ul de 2,4999 lei/ac[iune (BestAsk), iar pre[ul ultimei tranzac[ii
efectuate n ziua respectiv pe acest contract a fost de 2,4810 lei/ac[iune. Pre[urile sunt
exprimate in lei noi (RON).

Pasul de tranzactionare:

-reprezinta fluctua[ia minim a pre[ului pe pia[a futures.

Pentru contractele futures valutare si cele pe actiuni la BMFMS, pasul este de
0.0001 RON. Aceasta inseamna ca preturile care se pot negocia pe piata pot varia cu minim
0.0001 lei. In cazul contractului futures BUBOR3, pasul este de 0.01 procente, iar pentru
contractul EUR/USD acesta este de 0.0001 puncte.

Pentru toate contractele futures pe ac[iuni pasul de tranzac[ionare este tot de 0,0001
RON (1 leu vechi). Astfel, un contract futures DESIF5 cumprat la pre[ul de 2,4810 lei poate fi
vndut n profit la pre[ul de 2,4811 ....2,4812 .....2,4813..... etc sau n pierdere la pre[ul de
2,4809 .... 2,4808 .....2,4807 ......etc.

Marimea obiectului contractului:

- este standardizat pentru fiecare contract i se mai numete multiplicator.

Cnd se tranzactioneaz un contract futures pe cursul RON/USD practic se
tranzactioneaza echivalentul a 1.000 dolari. Daca un investitor doreste s cumpere pe piata
futures echivalentul a 5.000 dolari, atunci el va trebui sa cumpere 5 contracte. Aceeasi
situatie este si in cazul contractului RON/EUR (se tranzactioneaza echivalentul a 1.000 euro).
Pe piata futures a actiunilor, marimea contractelor este echivalentul a 1.000 actiuni cu
exceptia contractelor DERRC si DEAMO care acopera echivalentul a 10.000 actiuni. Daca
doriti sa vindeti pe piata futures 100.000 de actiuni Rompetrol (RRC), atunci va trebui sa
introduceti in piata un ordin de vanzare de 10 contracte DERRC.

Atentie!

Nu se pot tranzactiona fractiuni de contract. Nu veti putea vinde de exemplu
echivalentul a 560 actiuni Banca Transilvania sau 750 Euro pe piata SIBEX.


67

Multiplicatorii tuturor contractelor futures pe pia[a BMFMS sunt urmtorii:

Nr.crt
Contract Multiplicator Nr. crt Contract Multiplicator
1 RON/USD 1.000 19 SIBGOLD 1.000
2 RON/EUR 1.000 20 DEAZO 1.000
3 EUR/USD 10.000 21 DETLV 1.000
4 BUBOR3 100 22 DEBCC 1.000
5 CHF/RON 1000 23 DETEL 1.000
6 DESIF1 1.000 24 DEBRD 100
7 DESIF2 1.000 25 DEOLT 1.000
8 DESIF3 1.000 26 DEOIL 1.000
9 DESIF4 1.000 27 DEDAFR 100
10 DESIF5 1.000 28 DEALBZ 100
11 DERRC 10.000 29 DECOMI 100
12 DEIPRU 100 30 DETBM 1000
13 DESNP 1.000 31 DEARAX 100
14 DEBIO 1.000 32 DEARCV 100
15 DEBRK 1.000 33 SIBEX 9 1
16 DECMP 1.000 34 SIBEX 18 1
17 DEATB 1.000 35 DEEBS 10
18 DEIMP 1.000

nmul[ind pre[ul de tranzac[ionare cu multiplicatorul se ob[ine valoarea contractului
futures tranzac[ionat.

De exemplu, dac un investitor cumpr 1 contract futures DETLV (multiplicator
1.000 echivalentul a 1.000 ac[iuni TLV) la pre[ul de 1,1500 lei/ac[iune, valoarea tranzac[iei
este de

1,1500 x 1.000 = 1.150 lei noi (11.500.000 lei vechi)

Ulterior, vnzarea acestui contract la pre[ul de 1,2145 lei /ac[iune ii va aduce
investitorului un profit de

(1,2145 1,1500) x 1.000 = 64,5 lei noi (645.000 lei vechi).

Dac investitorul ar fi cumprat 25 de contracte DETLV la pre[ul de 1,1500
lei/ac[iune, atunci valoarea total a cumprarilor lui pe a cest contract ar fi fost:

25 x 1,1500 x 1.000 = 28.750 lei noi (287.500.000 lei vechi)

68

n concluzie:

- n cazul contractelor cu multiplicator 1.000, o varia[ie a pre[ului cu 1 leu vechi
(0,0001 lei noi) crete sau scade (dup caz) valoarea contractului cu 1.000 lei vechi (0,1 lei
noi)
- n cazul contractelor cu multiplicator 10.000, o varia[ie a pre[ului cu 1 leu vechi
(0,0001 lei noi) crete sau scade (dup caz) valoarea contractului cu 10.000 lei vechi (1 leu
nou)
- n cazul contractelor cu multiplicator 100, o varia[ie a pre[ului cu 1 leu vechi (0,0001
lei noi) crete sau scade (dup caz) valoarea contractului cu 100 lei vechi (0,01 lei noi)

Un caz special este cel al contractului EUR/USD.

Fiind vorba de doua valute strine iar valoarea contractului trebuind s fie exprimat
n lei, mrimea acestui contract este dat de valoarea raportului EUR/USD pe pia[a futures
(de ex: 1.2458) nmul[it cu un multiplicator de 10.000.

Astfel, un contract EUR/USD tranzactionat la pretul de 1.2458 are valoarea de

1.2458 x 10.000 = 12.458 lei

La o variatie a raportului EUR/USD de 0.0001 puncte (1 pas), valoarea
contractului se modifica cu

0.0001 x 10.000 = 1 leu (10.000 lei vechi)

Atenie !

Mrimea unui contract futures pe aciuni se poate schimba n timpul scadenei
n situaii speciale prevzute de ANEXELE 2 i 3 din Regulamentul nr.4 al BMFM SIBIU,
respectiv n situaia de splitare, consolidare, majorare de capital.

Aplicatie:

a.Determinati profitul n lei noi (RON) pe care il realizeaza un investitor
care cumpara 3 contracte futures EUR/USD la cursul de 1.2275 si le
vinde la cursul de 1.2310.

b.Cte contracte futures DERRC trebuie vandute pentru a acoperi
echivalentul a 500.000 actiuni Rompetrol ?

c.Un investitor a vndut 15 contracte futures DEBRD la preul de 16,5
lei/aciune. La ce pre trebuie s cumpere cele 15 contracte pentru a
marca un profit de 1.950 lei noi (RON) ?

Data scadentei:

- este ziua in care expira contractele futures.

Practic este ziua in care cumparatorul unui contract RON/USD ar trebui s primeasc
1000 dolari SUA, iar vnzatorul suma echivalent in lei conform cursului de schimb negociat

69

cu cumprtorul. Pentru vanzatorul unui contract futures DEOLT este ziua in care trebuie s
livreze cumparatorului 1000 actiuni Oltchim si sa primeasca contravaloarea in lei conform
pretului negociat cu cumprtorul.

La BMFMS, scadentele contractelor futures sunt de 1, 2 si 3 luni pentru DEALBZ,
DEARCV, DEARAX, DEDAFR, DECOMI, DEOIL si DEIPRU 3 i 6 luni pentru contractele
RON/USD, DEIMP, DECMP, DEOLT, DEBRD, BUBOR3, SIBGOLD, DEAZO, DEATB,
DETEL, DEBIO, DEBRK, DESIF1, DETBM, DESIF4 si DEBCC respectiv 3, 6 ,9, i 12 luni
pentru contractele DESIBEX9, DESIBEX18, DESIF2, DESIF3, DESIF5, DESNP, DERRC,
DETLV, RON/EUR i EUR/USD.

Zilele de scaden[ sunt ultimele zile lucratoare ale lunilor martie, iunie, septembrie
si decembrie. Bursa poate stabili si alte zile de scadenta in functie de programul de
tranzactionare pe pietele spot (de regula doar scaden[a decembrie sufera modificri ca
urmare a activitatii BNR si BVB la final de an).

Important !

Incepand cu scadentele listate de la 1 ianuarie 2008, zilele de scadenta pe piata
SIBEX sunt in cea de-a 3-a vineri din lunile de scadenta, aceasta fiind de altfel practica pe
marile burse externe.

Pe platforma ELTRANS, scaden[ele contractelor futures sunt eviden[iate n coloana
SettleDate si simbolizate n func[ie de luna i anul scaden[ei.

Scaden[ele
contractelor futures pe
platforma Eltrans

70

Astfel, pe platforma ELTRANS identificarea fiecrui contract de face dup simbol i
scaden[ (colanele Contract i SettleDate ). De exemplu, DERRC DEC06 nseamn
contractul futures pe ac[iunile Rompetrol Rafinare Constan[a cu scaden[ n luna Decembrie
2006.

Prima zi de tranzactionare:

- este ziua n care se poate ncepe tranzac[ionarea contractului pentru scadenta cea
mai lung. Am vazut ca zilele de scaden[ pe pia[a futures BMFMS sunt ultimele zile
lucratoare din lunile martie, iunie, septembrie si decembrie. Incepand cu 2008 zilele de
scadenta s-au modificat si sunt in cea de-a 3 a vineri din lunile Martie, Iunie, Septembrie si
Decembrie.

Aplicatie:

utilizand un calendar, determinati in tabelul de mai jos zilele in care va ncepe
tranzactionarea i zilele de scaden[ contractelor futures DEBRD i DETLV pe piata BMFMS.

Luna de
scadenta

Prima zi de
tranzactionare
DEBRD

Data scadenei

DEBRD

Prima zi de
tranzacionare
DETLV

Data
scadentei

DETLV

Martie 2006

Iunie 2006

Septembrie
2006

Decembrie
2006

Pretul de executare la scaden:

- este pretul la care se lichideaza contractele futures.

Pentru a putea intelege mecanismul de executare la scadenta este nevoie sa definim un
termen nou: pozitie deschisa pe piata futures.

Pozitia deschisa pe piata futures este un contract futures cumparat sau vandut si
nelichidat printr-o opera[iune invers. Cu alte cuvinte, n momentul n care un investitor
cumpar sau vinde un contract futures pe un anumit activ, i se deschide o pozitie pe piata
respectiv. Aceasta nseamn ca investitorul respectiv i-a asumat o obliga[ie de vnzare sau
cumprare a activului suport la scaden[a contractului. Orice contract futures tranzactionat
presupune deschiderea a 2 pozitii: una de vanzare (sau short ) in contul vanzatorului si
una de cumparare (sau long ) pentru cumparator. Pozitiile deschise sunt nregistrate la
casa de compensatie. In momentul n care contractul futures este lichidat, pozitiile deschise
corespunzatoare se inchid.

Cumparator - pozitie LONG
Vanzator - pozitie SHORT


71

Exemplu: un investitor cumpar 10 contracte futures RON/EUR cu scadenta in
decembrie 2006. El detine 10 pozitii long (sau de cumparare) pe piata futures RON/EUR
scadenta in decembrie 2006. Daca ulterior el vinde 4 contracte RON/EUR pe aceeasi
scadenta, atunci numarul pozitiilor deschise pe care le detine investitorul pe piata RON/EUR
DEC06 se reduce de la 10 la 6.

Atentie !

Numrul pozitiilor deschise pe o pia[a futures se reduce doar dac se efectueaz
tranzactii pe acelasi activ si aceeasi scadenta. Daca investitorul din exemplul de mai sus ar fi
vandut cele 4 contracte RON/EUR pe scadenta septembrie si nu pe decembrie, atunci el ar fi
detinut 10 pozitii long pe piata futures RON/EUR - DEC si 4 pozitii SHORT pe piata futures
RON/EUR SEP.

Numrul total de pozi[ii deschise pe fiecare contract i scadne[ n parte (engl. Open
interest) pe platforma Eltrans sunt eviden[iate n coloana OpenInt.

Important !

O pozitie pe pia[a futures (long sau short) poate fi deschis i nchis (lichidat) n
orice sedin[ de tranzac[ionare pe durata de via[ a contractului (ncepnd cu prima zi de
tranzac[ionare i sfrind cu ziua de scaden[).

Astfel, un contract cumprat la ora 10:00 poate fi vndut peste doar cteva secunde
dac n pia[ exit oferte de pre[ pe pia[a acelui contract. De asmenea, poate fi men[inut de
ctre cumprtor cteva ore, zile luni sau chiar pn l ascaden[.

Aplicatie:

un investitor efectueaz urmatoarele tranzactii pe piata futures BMFMS

-cumpara 10 contracte RON/USD SEP
-vinde 20 contracte DETLV SEP
-cumpara 30 contracte DESNP DEC
Pozi[ii deschise
pe pia[a BMFMS
eviden[iate pe
platforma Eltrans

72

-cumpara 5 contracte DETLV SEP
-vinde 5 contracte DESNP DEC
-vinde 10 contracte DETLV SEP
-cumpara 5 contracte RON/USD - SEP

Care este numarul de pozitii deschise pe fiecare pia[ dupa efectuarea tranzactiilor ?

Piata

RON / USD SEP

DETLV SEP

DESNP DEC

Pozitii deschise

Diferen[ele dintre pretul la care a fost deschisa o pozitie pe piata futures si pretul la
care aceasta este inchisa genereaza investitorului un profit sau o pierdere.

De exemplu, dac acesta cumpara un contract futures DESIF2 (deschide 1 pozitie
long) la pretul de 1.9500 lei / actiune si apoi il vinde (inchide pozitia) la pretul de 1.9800
lei/actiune (dupa cum se poate observa pe graficul de mai sus), in urma acestor operatiuni el
realizeaza un profit de

(1.9800 1.9500) * 1.000 * 1 = 30 lei

Daca el ar inchde pozitia la pretul de 1.9300 lei/actiune, ar marca o pierdere de

(1.9300 1.9500) * 1.000 * 1 = - 20 lei

Dupa cum se observa pretul de inchidere (executare) a unei pozitii deschise in piata
futures este pretul din piata la care investitorul alege sa-si inchida pozitia.
O situatie speciala se inregistreaza in ziua de scadenta a contractului, cand, dupa
inchiderea sedintei de tranzactionare, pe piata futures raman pozitii deschise pe scadenta
respectiva. Acestea sunt inchise utilizandu-se preturile de pe piata spot dupa cum urmeaza:

-preturile de inchidere a pozitiilor deschise la scadenta contractelor futures
valutare la BMFMS (RON/USD, RON/EUR, EUR/USD) sunt cursurile de
referinta RON/USD, RON/EUR si EUR/USD comunicate de Banca Nationala
a Romaniei in ziua scadentei.

-preturile de inchidere a pozitiilor deschise la scadenta contractelor futures pe
actiuni la BMFMS sunt preturile medii ponderate nregistrate pentru actiunile
respective pe piata organizata de Bursa de Valori Bucuresti n ziua
scaden[ei.

Exemplu:

un investitor pe piata futures cumpara in 15 iulie 5 contracte futures RON/EUR cu
scadenta in septembrie 2005 la pretul de 3.5000 lei/eur. Daca el nu-si lichideaza in piata cele
5 pozitii long detinute pe piata RON/EUR, iar la scadenta (30 septembrie) cursul oficial
RON/EUR comunicat de BNR este de 3.6000 lei/eur, atunci la scadenta cele 5 contracte
cumparate (sau 5 pozitii long detinute in piata) vor fi lichidate prin vanzarea a 5 contracte
RON/EUR la cursul de 3.6000. In aceasta situatie profitul investitorului va fi

(3.6000 3.5000) * 1.000 * 5 = 500 lei

Toate pozitiile ramase deschise se lichideaza la sfarsitul sedintei de tranzactionare
din ziua scadentei. Casa de compensatie este cea care efectueaza acesta operatiune si tot
ea regularizeaza conturile participantilor in functie de profitul sau pierderea inregistrate de
fiecare in parte.


73

Aplicatie:

Calculati profitul / pierderea unui investitor care detine pentru scadenta decembrie
2006 urmatoarele pozitii deschise in piata futures BMFMS

Contract

Pozitie

Pret
Pret inchidere la
scadenta (BNR sau
BVB)

Profit /
pierdere
RON/USD Long 2.8500 2.8800
RON/EUR Short 3.6500 3.8000
DESIF3 Long 1.6500 1.5750
DERRC Long 0.0925 0.0985
DESNP Short 0.4800 0.5200
DETLV Short 0.9250 0.9750

Dupa cum se observa, lichidarea pozitiilor in piata futures a BMFMS se face prin
plata diferentelor si nu prin livrare fizic. Extrem de putine pozitii pe pietele futures se
lichideaza prin livrare fizica (aproximativ 1% si in majoritatea cazurilor pe pietele futures pe
produse agricole). Daca si la BMFMS s-a practica livrarea fizic, atunci vanzatorul unui
contract futures DETLV ar trebui ca la scadenta sa livreze cumparatorului 1.000 actiuni Banca
Transilvania, iar cumparatorul sa achite contravaloarea lor la pretul negociat la momentul
ncheierii contractului.

n concluzie, pre[ul de lichidare la scaden[ a contractelor futures rmase deschise
este cel care determin prfitul sau pierderea unui investitor pe pia[a futures. O cumprare de
5 contracte futures pe ac[iunile SIF2 Moldova cu scaden[a decembrie 2006 la pre[ul de
2,1000 lei/ac[iune i un pre[ mediu ponderat la BVB pentru aceste ac[iuni la sfritul lunii
decembrie 2006 de 2,2500 lei/ac[iune aduce n contul cumprtorului un profit de

1.000 x 0,1500 x 5 = 750 RON,

iar vnztorului o pierdere echivalent cu aceeai sum.

ntrebarea care se nate n situa[ia de mai sus este: cum este asigurat cumpratorul
c la scaden[ si va primi n cont profitul generat de diferen[a dintre pre[ul de cumprare al
contractleor i pre[ul de lichidare la scaden[ ?

Garantarea tranzac[iilor i a decontrilor pe pia[a futures se face de ctre Casa de
Compensa[ie care, pentru fiecare pozi[ie deschis de investitori pe acest pia[, colecteaz
de la acetia garan[ii bneti, numite marje sau riscuri.
Pentru a putea tranzac[iona un contract futures, att cumprtorul ct i vnztorul
trebuie s constituie aceast garan[ie numit marj sau risc la Casa de Compensa[ie.

Nivelul acestor marje este stabilit de ctre Casa de Compensatie si poate fi modificat
periodica in func[ie de volatilitatea pretului sau valoarea contractului futures.

Regulamentul nr.4 al BMFM SIBIU defineste marja i modalitatea de constituire a
acesteia astfel:

Art. 24
(1) Marja sau riscul reprezint nivelul minim al disponibilitilor pe care un membru
compensator trebuie s le menin la casa de compensaie agreat de S.C. B.M.F.M. S.A.
Sibiu, n nume propriu sau n contul clienilor.
(2) Sumele necesare acoperirii marjelor se depun la iniierea unei poziii n piaa
futures, indiferent dac aceasta este de cumprare sau de vnzare i la iniierea unei poziii
de vnzare de contracte de opiuni indiferent dac acestea sunt CALL sau PUT.
(3) Constituirea marjelor este obligatorie pentru toi participanii si clientii acestora
att pentru contractele futures, ct i pentru vnzarea contractelor cu opiuni.

74

Art. 25
n funcie de poziia deinut n pia, fiecare participant depune marja astfel:
a)clientii depun marjele la intermediari care le colecteaza pe baz brut;
b)intermediarii care nu dein calitatea de membru compensator depun marjele n contul
membrului compensator general care i reprezint, pe baz net;
c)membrii compensatori depun marjele n contul casei de compensaie agreat de S.C.
B.M.F.M. S.A. Sibiu, care le colecteaz pe baz net.

Art. 26
(1) Modalitile de constituire a marjei sunt prevzute n regulamentele casei de
compensaie agreat de S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu.
(2) Nivelul marjelor se stabileste separat pentru fiecare contract futures de catre Casa
Romana de Compensatie si S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu.

Art. 27
Marja pentru fiecare contract va fi actualizat periodic de ctre CRC n funcie de
valoarea contractului, de evoluia zilnic a preului activului suport i de limitele de fluctuaie
maxim a preului, dup caz.

Art. 28
(1) Marjele vor fi calculate ca risc potenial al unei poziii ntr-un interval de variaie
stabilit n comun de ctre S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu i CRC Mrimea acestor intervale va
stabili, astfel, mrimea marjelor.
(2) Modificrile acestor intervale de evaluare vor fi notificate CVNM i aduse la
cunotina participanilor din pia cu cel puin 24 de ore nainte ca ele s se aplice efectiv.

Exemplu: pentru contractul futures DETLV (care acopera echivalentul a 1.000 actiuni
Banca Transilvania) marja (riscul) stabilit de catre Casa Romana de Compensatie este la
nivelul lunii de 150 lei / contract. Aceasta inseamna ca, pentru a putea vinde sau cumpara un
contract futures DETLV, un investitor trebuie s constituie la casa de compensatie o garantie
de 150 lei. Pentru deschiderea a 10 pozitii pe acest contract trebuie depusa in contul de
marja (deschis la casa de compensatie) suma de 1.500 lei. Garantiile se constituie de catre
toti participantii in piata futures si raman blocate atata timp cat pozitiile pe contractele futures
sunt deschise. In momentul lichidarii pozitiilor, marja se elibereaza putand fi retrasa.

n final banii tuturor investitorilor implica[i n tranzac[ii pe pia[a BMFMS ajung n
conturile Casei Romne de Compensa[ie sub form de garan[ii pentru contractele
tranzac[ionate, ns rela[ia investitor Casa de Compensa[ie se desfoar prin intermediul
caselor de brokeraj care de[in calitatea de membri compensatori pe pia[a futures. Calitatea
de membru compensator pe pia[a administrat de BMFM SIBIU poate fi de[inut de
intermediarii autoriza[i s tranzac[ioneze pe aceast pia[, iar condi[ia pentru a dobndi
aceast calitate sunt aceea de a fi ac[ionari ai Casei Romne de Compensa[ie.

Practic traseul banilor de la investitor ctre Casa de Compensa[ie este urmtorul:

Investitor SSIF (membru compensator) Casa de Compensaie.

Mecanismul de decontare al tranzac[iilor i rela[ia Casa de Compensa[ie membri
compensatori este descris detaliat n Regulamentul nr.1 al Casei Romne de Compensa[ie.

Nivelul marjelor pentru toate contractele futures trazac[ionate pe pia[a BMFM SIBIU
este publicat pe pagina www.sibex.ro la sec[iunea Specifica[ii contracte.

n momentul n care se deschide o pozitie pe piata futures la un anumit pret, in contul
de marja al investitorului se blocheaza suma corespunzatoare ca marja pentru contractul
tranzactionat. Din acest moment, n func[ie de micrile pre[ului contractului respectiv,
investitorul incepe sa inregistreze profit sau pierdere. Dac cumpr i apoi pre[ul crete, va
avea profit. Daca pretul scade el va pierde. Atata timp cat pozitia ramane deschisa, profitul

75

sau pierderea inregistrata ca urmare a fluctuatiei pretului sunt virtuale. n momentul inchiderii
pozitiei acestea devin efective.

Marcarea la piata

Procesul prin care se determina profitul sau pierderea virtuale sau efective pentru toti
participan[ii in piata futures care detin pozitii deschise pe diverse contracte se numeste
marcare la piata. Pentru se ntocmi o situa[ie general a tuturor conturilor de marj din pia[
futures, in procesul de marcare la piata se utilizeaza pretul de inchidere (pretul ultimei
tranzactii) pentru fiecare contract si scadenta inregistrat la sfarsitul fiecarei sedinte de
tranzactionare la BMFMS. In functie de acest pret (numit si pret de cotare) se stabileste
profitul sau pierderea realizata de fiecare investitor in ziua respectiva. Pretul de cotare este
valabil doar pentru ziua respectiva, in ziua urmatoare urmand a se stabili un nou pret de
cotare in functie de pretul de inchidere consemnat la finalul sedintei de tranzactionare.
Pe platforma de tranzac[ionare ELTRANS, pre[ul de cotare poate fi identificat n
coloana settle.

Exemplu:

23 iulie: un investitor depune 2.000 lei in contul de marj la casa de compensatie i
vinde n ziua de 24 august 2005 10 contracte futures DERRC scadente n luna decembrie la
pretul de 0,0950 lei/actiune. Pretul de cotare DERRC DEC pentru sedinta de tranzactionare
din 23 iulie este 0,0925 lei/actiune, iar marja necesar pentru 1 contract futures DERRC este
de 150 RON/contract (sau 150 lei vechi/ac[iune). Drept urmare, la sfasitul zilei el va inregistra
un profit in urma marcarii la piata a celor 10 pozitii short deschise pe piata DERRC DEC

(0,0950 0,0925) * 10.000 * 10 = 250 lei

n contul lui de marja se vor reflecta urmatoarele:

Suma depus initial: 2.000 lei
Profit din marcarea la piata: 250 lei
Pre[ul de cotare pe
platforma Eltrans

76

Suma total: 2.250 lei
din care
Marja blocata (10 * 150) 1.500 lei
Disponibil 750 lei

Am exclus din exemplul de mai sus comisioanele de tranzac[ionare din ra[iuni de
simplificare a calculului, ele oricum fiind n sum fix pe contract, (0,6 RON/contract
perceput de BMFM SIBIU i Casa Romn de Compensa[ie).

24 iulie: investitorul i men[ine cele 10 pozi[ii short deschise pe contractul DERRC
DEC06, dar pre[ul de cotare la finalul sesiunii de tranzac[ionare se modific, ajungnd la
0,0964 lei/aciune.

n acest caz, i situa[ia contului investitorul sufer modificri ca urmare a marcrii la
pia[ a pozi[iilor sale n func[ie de noul pre[ de cotare astfel:

(0,0950 0,0964) x 10.000 x 10 = - 140 lei

Iar contul de marj va reflecta urmtoarea situa[ie:

Suma depus initial: 2.000 lei
Pierdere din marcarea la piata: - 140 lei

din care
Disponibil 360 lei

Dup cum se observ din exemplul se mai sus, suma din contul unui investitor care
are pozi[ii deschise n pia[a futures fluctueaz de la o zi la alta n func[ie de modificrile
pre[ului de cotare pe pia[a respectiv. Singura constant rmne marja care trebuie s fie
acoperit permanent de suma din cont.

Suma disponibil n cont poate fi retras oricnd de ctre investitor sau poate fi
folosit pentru deschiderea de noi pozi[ii n pia[. In 24 iulie, chiar dac a pierdut n urma
marcrii la pia[ 140 lei, investitorul mai are la dispozi[ie 360 lei disponibili, bani pe care
poate s ii retrag sau s-i foloseasc pentru alte tranzac[ii, de exemplu deschiderea a nc 2
pozi[ii short pe DERRC (marja necesar pentru aceste 2 noi pozi[ii fiind 2 x 150 = 300 lei).

25 iulie: investitorul cumpara 3 contracte futures DERRC-DEC (isi lichideaza 3 din
cele 10 pozitii short) la pretul de 0.0910 lei/actiune. La finalul sedintei pretul de inchidere
DERRC DEC este de 0.0915 lei/actiune.

Situatia contului sau va fi urmatoarea:

Pentru cele 3 pozitii short lichidate el realizat un profit efectiv de

(0.0950 0.0910) * 10.000 * 3 = 120 lei

Restul de 7 pozitii short ramase deschise vor fi marcate la piata la pretul de cotare
valabil pentru 25 iulie, respectiv 0.0915 lei/actiune (noul pret de cotare) si vor genera un profit
de
(0.0950 - 0.0915) * 10.000 * 7 = 245 lei


77

In contul lui de marja se vor reflecta urmatoarele:

Marja depus initial: 2.000 lei
Profit efectiv 120 lei
Profit din marcarea la pia[: 245 lei

Suma totala: 2.365 lei
din care
Disponibil 1.315 lei

Se observa ca, odata cu lichidarea a 3 din cele 10 pozitii deschise, se reduce in mod
corespunzator si nivelul marjei blocate (3 x 150 lei/contract).

31 decembrie: investitorul isi mentine cele 7 pozitii short pana la scadenta, iar casa
de compensatie i le lichideaza la pretul mediu ponderat al ac[iunilor RRC de la BVB care este
de 0.0960 lei/actiune.

In urma acestei operatiuni, pozitiile short genereaza la scadenta o pierdere de

(0.0950 0.0960) * 10.000 * 7 = - 70 lei

Dup care contul investitorului va inregistra urmatoarea situatie

Marja depusa initial: 2.000 lei
Profit efectiv 120 lei
Pierdere din inchiderea pozitiilor: - 70 lei

din care
Marja blocat 0 lei
Disponibil 2.050 lei

In acest moment intreaga suma de 2.050 lei este disponibila, iar investitorul poate sa
o retraga sau sa deschida noi pozitii in piata. De fapt, in orice moment investitorii pot sa
retraga din conturi sumele disponibile, inclusiv profitul rezultat in urma marcarii la piata a
pozitiilor deschise.

Am prezentat in exemplul anterior modul de functionare al marcrii la pia[. Acest
proces se efectueaz zilnic pentru fiecare contract i scaden[ n parte, iar la sfaritul
sedintelor de tranzactionare se genereaza rapoarte de tranzactionare in care sunt evidentiate
tranzactiile efectuate de fiecare participant, numarul pozitiilor deschise pe fiecare piata,
profitul sau pierderea rezultat ein urma marcarii la piata, suma imobilizata in marje precum si
suma disponibila (care poate fi retrasa sau invesita in noi contracte futures).

Aplicatie:

- determinati profitul sau pierderea efectiva precum si cele rezultate in urma marcarii la
piata a pozitiilor deschise de catre un investitor care efectueaza urmatoarele tranzactii pe
piata BMFMS.

Data

Piata

Operatiune

Pret

Cantitate

Pret
cotare

Profit/
pierdere
efectiva
Profit /
pierdere
din
marcare

78

la piata
DERRC
Dec
Vanzare 0.1060 10 0.1082
DESNP
sep
Vanzare 0.4700 20
23
august
DESNP
Sep
Cumparare 0.4670 10

0.4705
DERRC
Dec
Vanzare 0.1040 5 0.1047 24
august
DESNP
Sep
Cumparare 0.4605 5 0.4613
DERRC
Dec
Cumparare 0.1030 15 0.1020 30 sept
DESNP
Sep
Scadenta - inchidere la
pret BVB 0.4650

n mod obinuit, marcarea la pia[ a pozi[iilor deschise pe pia[a futures se realizeaz
la sfritul sesiunii de tranzac[ionare, moment n care se stabilesc situa[iile finale aferente
zilei respective pentru to[i investitorii pe pia[a futures, iar pre[ul n func[ie de care se
realizeaz aceast marcare la pia[ este pre[ul ultimei tranzac[ii efectuate pe fiecare pia[ i
scaden[ n parte n sesiunea respectiv.

Exist ns zile n care pe unul sau mai multe contracte sau scaden[e exist pozi[ii
deschise, dar nu se efectuaz tranzac[ii. n astfel de situa[ii, pre[ul de cotare pe contractele
respective se determin conform prevederilor art. 44 din Regulamentul nr.4 al BMFM SIBIU
astfel:

Art. 44
(1) Preul de cotare la nchiderea sesiunii de tranzacionare va fi preul de
tranzacionare al ultimei tranzacii.
(2) n cazul n care pentru contractul respectiv nu au fost executate tranzacii n
sesiunea respectiv, preul de cotare se stabilete astfel:
d)ca medie aritmetic a celor mai bune cotaii de vnzare i cumprare existente n
pia, la nchiderea sesiunii de tranzacionare;
e)dac exist cotaii doar de vnzare sau doar de cumprare, preul de cotare va fi
egal cu cotaia afiat, dac cotaia de cumprare este mai ridicat dect preul de
cotare al zilei precedente sau dac cotaia de vnzare este mai joas dect preul de
cotare al zilei precedente;
f)dac aceste condiii nu sunt ndeplinite sau nu exist cotaii n pia, preul de cotare
la nchiderea sesiunii va fi egal cu cel al edinei precedente.
(3) n situaia n care, pe un anumit contract exist poziii deschise i timp de 20 de
sesiuni consecutive nu se execut tranzacii i nu se afieaz nici un fel de cotaii pentru
contractul respecitv, CRC poate ajusta preul de cotare pentru contractul respectiv.


79

Pe platforma Eltrans cea mai bun ofert de cumprare este simbolizat BestBid iar
cea mai bun ofert de vnzare este simbolizat BestAsk acestea fiind identificate n coloane
separate.

Fluctuaia zilnic maxim admis

n cadrul unsei sesiuni de tranzac[ionare pe pia[a BMFM SIBIU, tranzac[iile se pot
efectua ntre anumite limite de pre[ stabilite prin regulamentele BMFMS i CRC. Aceste limite
se stabilesc n func[ie de pre[ul de cotare pentru fiecare contract n parte.

Exemplu: pentru contractul futures DESIF3, fluctua[ia zilnic maxim admis este de
0,2000 RON/ac[iune. Aceasta nseamn c, n cursul sesiunii de tranzac[ionare de azi se pot
efectua tranzac[ii cu contracte DESIF3 la pre[uri situate cu maxim 0,2000 RON/ac[iune peste
i 0,2000 RON/ac[iune sub pre[ul de cotare DESIF3 stabilit la finalul seisunii de
tranzac[ionare de ieri.

Dac ieri, DESIF3-MAR a nregistrat un pre[ de cotare de 2,5 RON/ac[iune, atunci, in
sesiunea de azi tunelul de pre[ n cadrul cruia se pot efectua tranzac[ii este:

+ 0,2000 = 2,7000 lei/actiune

2,5000

- 0,2000 = 2,3000 lei/actiune

Dac la finalul sesiunii de azi pre[ul de cotare pentru DESIF3 MAR va fi 2,5875,
atunci, mine, tranzac[iilep e acest contract se pot efectua n intervalul 2,3875 2,7875.

Pe platforma Eltrans, n timpul sesiunii de tranzac[ionare, ordinele de tranzac[ionare
nu sunt acceptate dect dac pre[ul se ncadreaz n limita zilnic maxim admis pentru
sesiunea respectiv, n caz contrar ele sunt respinse.

Varia[ia pre[ului curent fa[ de pre[ul de cotare din ziua anterioar poate fi urmrit
pe platforma Eltrans n coloana Change.
BestBid i BestAsk
n platforma Eltrans

80

Reglementrile BMFMS referitoare la fluctua[ia zilnic maxim admis se regpasesc
n Regulamentul nr.4 la urmtoarele articole:

Art. 29
(1) Fluctuaia maxim a preului reprezint variaia maxim de pre admis pentru
preurile la care se ncheie tranzacii n timpul unei sesiuni de tranzacionare; nici un
participant nu va plasa un ordin de cumprare la un pre mai mare dect preul de cotare al
zilei precedente, la care se adaug fluctuaia maxim sau un ordin de vnzare la un pre mai
mic dect acelai pre de cotare din care se scade fluctuaia maxim.
(2) Pentru protejarea participanilor din pia, datele privind contractul admis la
tranzacionare includ i variaia maxim admis, pozitiv sau negativ, fa de preul de
cotare al sesiunii precedente de tranzacionare sau, n cazul unui contract nou listat, fa de
preul de deschidere al acestuia.

Art. 30
(1) Fluctuaia minim a preului este pasul de pre predefinit cu care pot fi introduse
ordine n pia.
(2) Fluctuaia minim a preului este stabilit pentru fiecare contract n parte, prin
specificaiile contractului.

Apelul in marj

In urma marcarii la piata a pozitiilor deschise pe piata futures, contul unui investitor
poate sa indice un profit sau o pierdere. In acelasi timp, in momentul deschiderii une pozitii in
piata, acesta trebuie sa aiba in contul de la casa de compensatie suma necesara garantarii
pozitiilor deschise (marja). Pentru fiecare contract casa de compensatie stabileste nivelul
marjei.

Daca cumpar un contract RON/USD (deschide o pozitie long), investitorul trebuie sa
aiba in cont minim 120 lei. Odata deschisa, pozitia incepe sa fie marcata la piata, adica pretul
Varia[ia de pre[ pe
platforma Eltrans

81

la care a fost deschisa se compara zilnic cu pretul de cotare. In urma acestei comparatii va
rezulta un profit sau o pierdere. Daca profitul poate fi retras, in schimb pierderea trebuie
acoperita permanent astfel incat, la inceputul fiecarei sedinte de tranzactionare, suma din
contul investitorului sa fie cel putin 120 lei. In momentul in care, in urma marcarii la piata,
suma din contul de marja scade sub nivelul marjei, investitorul se afla in situatia de apel in
marja. In acest caz, casa de compensatie ii va solicita completarea sumei din cont pana la
nivelul marjei (in cazul contractului RON/USD pana la nivelul de 120 lei). Apelul in marja se
emite la sfarsitul sedintei de tranzactionare, iar suma trebuie completata pana a doua zi.

Din acest moment, investitorul are la dispozitie trei variante:

-alimenteaza contul a doua zi cu suma solicitata si isi mentine in continuare
pozitiile deschise pe piata respective.

-inchide un numar de pozitii deschise astfel incat suma eliberata in urma
acestei operatiuni sa-i acopere marja necesara pentru restul de pozitii
ramase deschise

-nu face nimic si in acest caz, brokerul ii va lichida automat un numar de
pozitii deschise astfel incat suma eliberata in urma acestei operatiuni sa-i
acopere marja necesara pentru restul de pozitii ramase deschise.

Important !

n cazul unui apel n marj neacoperit la timp, nu vor fi nchise forat toate
poziiile din contul respectiv, ci doar attea cte sunt necesare pentru eliminarea
apelului.

Exemplu: un investitor are in contul de marja 1200 lei si cumpara 10 contracte
futures DETLV-SEP la pretul de 0.9000 lei/contract. La sfarsitul sedintei de tranzactionare,
pretul de cotare pentru contractul DETLV-SEP este 0.8900.

In urma marcarii la piata a celor 10 pozitii long, pierderea inregistrata de investitor
este de

(0.8900 0.9000) * 1.000 * 10 = - 100 lei

iar situatia contului va arata astfel

Marja depusa initial: 1.200 lei
Pierdere din marcarea la piata - 100 lei

Suma totala: 1.100 lei
Marja necesara: 1.200 lei
Apel in marja - 100 lei

A doua zi, el poate alege intre a alimenta contul de marja cu 100 lei si a-si mentine
cele 10 pozitii long sau a inchide o pozitie in piata (vanzarea unui contract futures DETLV-
SEP) astfel incat, pentru restul de 9 pozitii, suma ramasa in cont sa acopere marja necesara (
9 * 120 = 1.080 lei).

Daca pretul de cotare DETLV-SEP va scadea in continuare, investitorul va intra din
nou in apel in marja. Daca nu doreste sa alimenteze suma din cont cu pierderea rezultata in
urma marcarii la piata el va inchide in continuare din pozitiile short deschise.

Aplicatie: un investitor cu 1.200 lei in cont vinde 20 de contracte DESNP-SEP la
pretul de 0.4500 lei/actiune. Marja necesara pentru 1 contract DESNP este de 50 lei.

82

Utilizand datele din tabelul de mai jos, determinati valoarea apelului in marja si numarul de
pozitii pe care investitorul ar trebui sa le inchida in fiecare sedinta de tranzactionare pentru a
reintra in marja.

Ziua Pozitii
deschise
Marja
necesara
Pret
cotare
Pierdere Suma
in cont
Apel in
marja
Pozitii
de
inchis
1 20 1.000 0.4650 - 300 900 - 100 2
2 18 0.4700
3 0.4850
4 0.5000

V.Strategii de tranzactionare pe piata futures

1. Acoperirea riscurilor din piaa suport (Hedging)

Aparitia pietelor futures a fost determinata de nevoia producatorilor si comerciantilor
de a-si acoperi riscul de pret. Operatiunile de acoperire a riscului de pret poarta denumirea de
hedging, iar cei care desfasoara astfeld e operatiuni se numesc hedgeri. Singurul lor scop
in tranzactionarea derivatelor este acela de a-si asigura din timp un pret ferm pentru marfurile
ce urmeaza sa le vanda sau sa le cumpere in viitor.

Sa luam situatia unui importator roman care cumpara de la un partener din Germania
produse in valoare de 200.000 Euro, urmand sa le primeasca si sa le achite peste 2 luni.
Produsele importate le vinde pe piata interna la pretul de 800.000 lei. In momentul semnarii
contractului, importatorul nu-si poate estima cu exactitate profitul din cauza cursului valutar
RON/EURO (marfa se achizitioneaza in euro si se incaseaza in lei). La momentul semnarii
contractului de import cursul RON/EURO este 3.5000. Daca ar plati produsele imediat,
importatorul ar trebui sa cumpere cei 200.000 Euro la cursul de mai sus si pretul in lei al
marfurilor va fi de

200.000 x 3.5000 = 700.000 lei

iar profitul obtinut din vanzarea lor partenerilor locali va fi de

800.000 700.000 = 100.000 lei

Intrucat valuta va fi cumparata abia peste 2 luni, importatorul roman nu stie cat va fi la
momentul respectiv cursul RON/EURO si deci nu-si poate estima in lei costul de achizitie al
produselor.

Daca peste 2 luni Euro se va aprecia in fata leului atunci el va fi avantajat intrucat va
plati mai putini lei pentru cei 200.000 EURO. La un curs de 3.4000 RON/EURO costul in lei al
produselor importate va fi de

200.000 x 3.4000 = 680.000 lei

83

iar profitul dupa vanzarea lor

800.000 680.000 = 120.000 lei

In situatia in care Euro se va deprecia fata de leu, importatorul va plati mai mult la
achizitionarea valutei. La un curs de 3.6000 RON/EURO la scadenta contractului, costul
produselor importate va fi de

200.000 x 3.6000 = 720.000 lei

iar profitul obtinut

800.000 720.00 = 80.000 lei

Iata deci intr-o prezentare simplista modul cum fluctuatia cursului valutar poate
influenta profitul unei companii.

Pentru eliminarea acestui risc, importatorul poate alege una din urmatoarele solutii:

-sa cumpere cei 200.000 Euro in momentul semnarii contractului si sa
plateasca produsele imediat. In acest caz el va trebui sa se lipseasca de
acesta suma pentru cel putin 2 luni timp in care nu va avea ce vinde (marfa
soseste abia peste 2 luni).

-sa vanda mai departe produsele pe piata interna cu pretul exprimat in Euro.
In aceasta situatie, daca euro se depreciaza comparativ cu leul dupa ce
plateste importul si incepe sa incaseze de la partenerii locali marfa livrata,
incasarile lui in lei se vor diminua afactandu-I profitul. Deci nici in acest caz
riscul valutar nu dispare in totaliate.

-Sa mareasca pretul in lei al produselor cu o marja care sa-i asigure profitul
estimat in cazul unei deprecieri a leului in urmatoarele 2 luni. Aici va avea de
pierdut in fata concurentei prin pretul mai mare practicat pentru produse.

-Sa incheie un contract forward cu o banca prin care sa cumpere cei 200.000
Euro in momentul contractarii importului.

-Sa cumpere cei 200.000 euro pe piata futures pe o scadenta cat mai
apropiata de scadenta contractului sau comercial.

Ultimele doua variante ii asigura importatorului eliminarea totala a riscului valutar.
Vom prezenta in continuare varianta contractului forward urmand ca ultima varianta sa fie
prezentata la momentul abordarii teoriei contractului futures.

Importatorul poate incheia un contract forward valutar in suma de 200.000 euro
avand ca partener in tranzactie orice banca comerciala care ofera acest produs. Contractul ii
va oferi acestuia posibilitatea de a cumpara 200.000 euro peste 2 luni la un curs negociat cu
banca respectiva. Sa presupunem ca acest curs negociat cu banca partenera in tranzactie
este de 3.5500 RON/EUR. Aceasta inseamna ca la scadenta, indiferent de cat va fi cotatia
RON/EUR pe piata valutara spot, importatorul va plati pentru cei 200.000 euro

200.000 x 3.5500 = 710.000 lei

Astfel, el isi va putea vinde produsele pe piata interna cu pret exprimat in lei si va
realiza un profit de

800.000 710.000 = 90.000 lei in conditii de deplina siguranta.

Pentru acest contract, el va trebui sa depuna la banca o garantie de buna executie a
contractului, sa spunem de 10% din valoarea lui (71.000 lei).

84

La scadenta contractului importatorul va plati bancii restul de 639.000 lei (710.00 lei
minus avansul de 71.000 lei depus la semnarea contractului forward) si va primi in schimb
200.000 Euro cu care va achita contravaloarea importului. Daca la scadenta el refuza sa
cumpere cei 200.000 Euro conform contractului, va pierde cei 71.000 lei. (Garantia de 10 %
utilizata in acest exemplu este orientativa, bancile putand sa perceapa valori mai mari sau
mai mici in functie de nivelul de risc pe care il tolereaza).

Pentru exportatori, situatia este si mai presanta intrucat ei nu au posibilitatea sa
vanda din timp valuta pe care o vor incasa in viitor. Daca un importator poate cumpara valuta
necesara platii in momentul contractarii importului, un exportator care incaseaza suma in
devize la termenul stabilit prin contractul de export nu poate decat sa astepte scadenta
contractului pentru a face schimbul valutar.

Si in cazul exportatorilor operatiunea forward functioneaza intr-un mod similar cu cel
al importatorilor. Singura diferenta consta in pozitia de vanzator la termen pe care trebuie sa
o ia acesta in tranzactia cu banca. La scadenta contractului exportatorul incaseaza valuta pe
care o vinde bancii la cursul de schimb stabilit in momentul incheierii contractului forward.

Aparitia contractelor forward a adus un plus de siguranta tuturor comerciantilor care
derulau operatiuni la termen. In cadrul unor piete specializate, producatorii agricoli isi puteau
vinde produsele cu mult timp inainte de recoltarea lor prin simpla semnare a unui contract
forward.

Aparitia pietelor futures a fost determinata de nevoia producatorilor si comerciantilor
de a-si acoperi riscul de pret. Operatiunile de acoperire a riscului de pret poarta denumirea de
hedging, iar cei care desfasoara astfeld e operatiuni se numesc hedgeri. Singurul lor scop
in tranzactionarea derivatelor este acela de a-si asigura din timp un pret ferm pentru marfurile
ce urmeaza sa le vanda sau sa le cumpere in viitor.

Am prezentat la inceputul acestui capitol situatia importatorilor si exportatorilor care
pot apela la contractele forward pentru a-si asigura un curs de schimb valutar ferm pentur o
anumita perioada de timp. Instrumente mult mai eficiente in acest sens sunt contractele
futures si optiunile tranzactionate pe o piata derivata.

Alternativa pentru forward in cazul importatorului care are de platit 200.000 Euro
peste 2 luni este cumpararea a 200 de contracte futures pe piata BMFMS cu o scadenta cat
mai apropiata de cea a contractului sau comercial. De exemplu, daca importul se
contracteaza in septembrie si urmeaza a fi platit in noiembrie, atunci el ar trebui sa cumpere
200 contracte futures RON/EUR cu scadenta in luna decembrie.

Exemplu:

S presupunem c, daca pe pia[a spot cursul RON/EUR este 3,5000, pentru
scadenta decembrie pe piata BMFMS cele 200 contracte futures RON/EUR pot fi cumparate
la cursul de 3,5500. Pentru deschiderea celor 200 pozitii long pe piata RON/EUR importatorul
va imobiliza o marja de 120 RON/contract

200 x 120 = 24.000 RON

Cele 200 de contracte RON/EUR vor fi lichidate tot in piata futures in ziua platii
importului. Daca pe parcursul celor doua luni cursul RON/EUR creste la 3,6200 atunci
importatorul va lichida contractele cumparate pe scadenta decembrie la un curs apropiat de
aceasta valoare (de obicei superior datorita timpului ramas pana la scadenta), de exemplu
3,6400. In aceasta situatie, pe piata spot, el va cumpara cei 200.000 Euro de la banca la
cursul de 3,5800 lei si va plati

200.000 x 3,6200 = 724.000 lei,

85

iar pe piata futures va realiza un profit de:

200 x 1.000 x (3,6400 3,5500) = 18.000 lei

astfel ca, in final, cursul la care importatorul a cumparat valuta este de

(724.000 18.000) / 200.000 = 3,5300

In situatia opusa, daca cursul RON/EUR scade la 34.500, atunci
importatorul va cumpara pe piata spot cei 200.000 Euro la acest curs si va plati

200.000 x 3,4500 = 690.000 lei,

iar pe piata futures va lichida cele 200 de contracte RON/EUR la un curs apropiat de
3,4500, de exemplu la 3,4400 si va inregistra o pierdere de

200 x 1.000 x (3,4400 3,5500) = - 22.000 lei,

astfel ca, in final, cursul la care importatorul a cumparat valuta este de

(690.000 + 22.000) / 200.000 = 3,5600 lei

Se observa din exemplul de mai sus ca prin contractele futures cumparate,
importatorul si-a blocat cursul de achizitie al valutei undeva in jurul valorii de 3,5500 lei / euro
adica cursul pietei futures in momentul semnarii contractului de import. Diferentele pozitive
sau negative fata de acest curs apar datorita preturilor la care el isi lichideaza pozitiile in
piata.

Aceasta operatiune de hedging se aplica si in cazul exportatorilor cu mentiunea ca, ei
vor vinde pe piata futures echivalentul sumei in valuta care urmeaz a fi inacasata in urma
exportului.

Aplicatie:

22 septembrie 2005 - un exportator urmeaza sa incaseze 300.000 euro reprezentand
contravaloarea produselor exportate. Incasarea se va face in data de 20 octombrie. In 22
septembrie cursul valutar RON/EUR pe piata spot (BNR) este de 3,4900 iar pe piata futures a
BMFMS contractele futures RON/EUR cu scadenta in luna decembrie 2005 sunt
tranzactionate la 3,5000. Stabiliti cursul real de schimb al exportatorului la scadenta
contractului in 20 octombrie (cand isi lichideaza pozitia short in piata BMFMS) in
urmatoarele situatii:

a. 20 octombrie curs spot RON/EUR 3,6000
curs futures RON/EUR-DEC 3,6200

b. 20 octombrie curs spot RON/EUR 3,4200
curs futures RON/EUR-DEC 3,4100

In mod similar, de[intorii de portofolii de ac[iuni pe pia[a de capital i pot conserva
valoarea portofoliilor de[inute n perioadele de corec[ii ale pre[urilor pe pia[a spot, fr a
renun[a la beneficiile generate de de[inerea ac[iunilor propriu-zise (drepturi de vot, dividende)
i cu costuri rezonabile.

Exemplu: Un investitor cumpr la mijlocul lunii decembrie 2005 su 100.000 ac[iuni
SIF 2 Moldova cumprate la pre[ul de 2,1500 lei/ac[iune. Inten[ia investitorului este de a
men[ine aceste ac[iuni n portofoliu cel pu[in 1 an.


86

n continuare prezentm etapele unei opera[iuni de acoperire a riscului prin
intermediul contractelor futures:

Evolutie pret SIF2 Moldova la BVB perioada decembrie 2005 - iunie 2006
1.4000
1.6000
1.8000
2.0000
2.2000
2.4000
2.6000
2.8000
05/12/2005 05/01/2006 05/02/2006 05/03/2006 05/04/2006 05/05/2006 05/06/2006

15 decembrie 2005.

Piaa spot: cumprare 10.000 ac[iuni SIF2
pre[: 2,1500 lei/ac[iune.

Ac[iunile SIF2 Moldova sunt pe trend
ascendent, ele crescnd de la nceputul
lunii noiembrie de la 1,8500 la un maxim
de 2,2400 i cobornd momentan la
2,1500 lei/ac[iune manifestnd ns n
continuare poten[ial de cretere sus[inut.

Suma total investit n SIF2 este

100.000 x 2,1500 = 215.000 RON
SIF2
2,1500

87

1.4000
1.6000
1.8000
2.0000
2.2000
2.4000
2.6000
2.8000
05/12/2005 05/01/2006 05/02/2006 05/03/2006 05/04/2006 05/05/2006 05/06/2006

1.4000
1.6000
1.8000
2.0000
2.2000
2.4000
2.6000
2.8000
05/12/2005 05/01/2006 05/02/2006 05/03/2006 05/04/2006 05/05/2006 05/06/2006

16 ianuarie 2006.

Ac[iunile SIF2 ating nivelul de 2,6000
lei/ac[iune, efectul ianuarie fcndu-se
sim[it din plin.

Profitul pe cele 10.000 ac[iuni cumprate n
urm cu 1 lun este de

(2,6000 2,1500) x 100.000 = 45.000 RON

adic un randament de 21%

nc nu au aprut semnale serioase care s
indice sfritul trendului ascendent.
SIF2
2,6200
23 ianuarie 2006

Pre[ul SIF2 a sczut pentru a doua oar
sub nivelul de 24.500 adic cu aproape 6%
fa[ de maximul atins anterior.

Profitul investiroului este acum de

(2,4500 2,1500) x 100.000 = 30.000 RON

Este primul semn de slbiciune din partea
cumprtorilor care nu mai sus[in cota[iile
att de ferm ca la nceputul lunii.

Investitorul decide s i conserve profitul
acumulat pe ac[iunile SIF2 prin vnzarea
echivalentului a 100.000 ac[iuni n contracte
futures la BMFM SIBIU.
SIF2
2,4500

88

Ca urmare, n 23 ianuarie 2006, situa[ia investitorului este urmtoarea:

BVB - SIF2 MOLDOVA

BMFMS DESIF2 IUN06

Numr aciuni

100.000

Numr contracte
vndute

100 (echivalent a
100.000 aciuni)

Pre
cumprare

2,1500

Pre vnzare

2,6500

Valoare
cumprare

215.000
Sum depus n
contul de marj
(280 RON/contract)

28.000
Comision
(1% din val.
tranzaciei)

2.150

Comision
(1,5 RON/contract)

150

Total investiie

217.150

Total investiie

28.150
Total sum investit:

245.300 RON

Prin vnzarea celor 100 de contracte DESIF2 IUN06, investitorul i conserv
valoarea celor 100.000 ac[iuni SIF2 MOLDOVA la pre[ul de 26,500 lei / ac[iune pe o perioad
de maxim 6 luni (pn la sfritul lunii iunie 2006), indiferent de valoarea ac[iunilor SIF2 pe
pia[a BVB pe acest interval de timp.

SIF2 versus DESIF2 - IUN06
1.4000
1.6000
1.8000
2.0000
2.2000
2.4000
2.6000
2.8000
3.0000
05/12/2005 05/01/2006 05/02/2006 05/03/2006 05/04/2006 05/05/2006 05/06/2006
Pret SIF2 BVB Pret DESIF2 BMFMS
23 ianuarie 2006 - continuare

Investitorul deschide un cont de tranzac[ionare
pe pia[a BMFMS pe care l alimentez cu suma
necesar vnzrii a 100 contracte futures
DESIF2.
Scaden[a maxim pentru contractele DESIF2
este Iunie 2006, iar marja necesar pentru 1
contract este de 280 RON/contract astfel nct
suma minim necesar pentru vnzarea celor
100 de contracte DESIF2-IUN06 este de 28.000
RON. Investitorul alimenetez aceast sum n
contul de tranzac[ionare.

Investitorul vinde 100 contracte DESIF2 cu
scaden[a iunie 2006 la pre[ul mediu de 2,6500
RON/aciune.

DESIF2 IUN06
2,6500
SIF2
2,4500

89

Practic, prin aceast opera[iune de hedging, profitul brut din tranzac[iile cu ac[iuni
SIF2 MOLDOVA este fixat la

(2,6500 2,1500) x 100.000 = 50.000 lei

din care urmeaz a se scdea comisioanele totale de tranzac[ionare.

1.4000
1.6000
1.8000
2.0000
2.2000
2.4000
2.6000
2.8000
3.0000
05/12/2005 05/01/2006 05/02/2006 05/03/2006 05/04/2006 05/05/2006 05/06/2006
6 februarie 2006

Pre[ul SIF2 la BVB atinge nivelul de 2,7100, iar contractele
futures DESIF2 cu scaden[a n luna iunie 2006 sunt
tranzac[ionate la un maxim de 2,8500 lei/ac[iune, iar pre[ul de
cotare la finalul sesiunii este de 2,7700.
Pierderea investitorului pe pia[a futures ca urmare a marcrii
la pia[ a celor 100 pozi[ii short deschise la 2,6500 lei/ac[iune
este:

(2,6500 2,7700) x 100 x 1000 = - 12.000 RON, sum pe
care investitorul o depune n contul de marj.

Pe pia[a BVB, portofoliul investitorului valoareaz la
nchiderea sesiunii 271.000 RON cu un profit de:

(2,7200 2,1500) x 100.000 = 57.000 RON

Avnd n vedere c n ciuda revenirii de pre[, diferen[a dintre
cota[ia spot i futures a sczut n doar o lun de la 3000 lei
vechi/ac[iune la doar 600 lei vechi/ac[iune, investiroul
consider ca trendul ascendent pierde din for[ i decide s
pstreze n continuare pozi[iile short la BMFMS.
DESIF2 IUN06
2,7700
SIF2
2,7200
1.4000
1.6000
1.8000
2.0000
2.2000
2.4000
2.6000
2.8000
3.0000
05/12/2005 05/01/2006 05/02/2006 05/03/2006 05/04/2006 05/05/2006 05/06/2006
15 februarie 2006

Ac[iunile SIF2 ncheie edin[a la nivelul de
2,5100 la BVB i 2,6600 la BMFMS.

Pe pia[a futures investitorul a recuperat
aproape n totalitate pierderea suferit anterior.

ntruct este a doua tentativ de corec[ie a
pre[ului pe ac[iunile SIF2, investitorul i
men[ine deschise cele 100 pozi[ii short n scop
protectiv pe pia[a BMFMS.

O eventual lichidare a acestor pozi[ii va fi luat
n calcul la o a 3-a tentativ a de reluare a
trendului ascendent.

90

1.4000
1.6000
1.8000
2.0000
2.2000
2.4000
2.6000
2.8000
3.0000
05/12/2005 05/01/2006 05/02/2006 05/03/2006 05/04/2006 05/05/2006 05/06/2006
14 martie 2006

Corectia de pre[ pe SIF2 pare a se fi
transformat n trend descendent,
investitorul pierznd aproape tot ce
ctigase n ultimele 3 luni.

La BVB, SIF2 nchide ziua la 2,1700
valoare nemaiatins din 15 decembrie
2005, n timp de la BMFMS DESIF2
IUN06 nchide la 2,2790 lei/ac[iune.

Profit pe pia[a futures:
(2,6500 2,2790)x100x1.000 = 37.100
RON

Investitorul i retrage o parte din
profitul de pe pia[a futures (20.000
RON) restul fiind pstra[i ca disponibil
n eventualitatea unor viitoare creteri
de pre[.
DESIF2 IUN06
2,2790
1.4000
1.6000
1.8000
2.0000
2.2000
2.4000
2.6000
2.8000
3.0000
12/5/2005 1/5/2006 2/5/2006 3/5/2006 4/5/2006 5/5/2006 6/5/2006
27 februarie 2006

SIF2 este n plin corec[ie, atingnd pe
nchidere la BVB nivelul de 2,3800 respectiv
2,4800 lei/ac[iune la BMFMS.

Pe pia[a spot, profitul investitorului s-a redus la:

(2,3800 2,1500)x 100.000 = 23.000 RON,

ns compensarea acestei diminuri vine de pe
pia[a futures unde cele 100 contracte vndute
la 2,6500 genereaz n urma marcrii la pia[
un profit de:

(2,6500 2,4800)x1.000x 100 = 17.000 RON

Profitul total al portofoliului este:

23.000 + 17.000 = 40.000 RON

nvestitorul i retrage din cont suma de 12.000
RON alimentat n luna februarie ca urmare a
apelurilor n marj.

91

1.4000
1.6000
1.8000
2.0000
2.2000
2.4000
2.6000
2.8000
3.0000
05/12/2005 05/01/2006 05/02/2006 05/03/2006 05/04/2006 05/05/2006 05/06/2006
5 mai 2006

Dup euarea ncercrii de
trecere peste nivelul de
2,4000 pre[ul SIF2 se
consolideaz n zona
2,2500. La BMFMS DESFI2
IUN06 nchide ziua la
2,2700, la doar 200 lei vechi
peste cursul spot.

Investitorul men[ine cele 100
pozi[ii short la 2,6500 pe
pia[a BMFMS n ateptarea
unor semnale mai clare de
inversare a trendului.

Profit spot: 10.000 RON
Profit futures: 38.000 RON
1.4000
1.6000
1.8000
2.0000
2.2000
2.4000
2.6000
2.8000
3.0000
05/12/2005 05/01/2006 05/02/2006 05/03/2006 05/04/2006 05/05/2006 05/06/2006
24 martie 2006

Ac[iunile SIF2 nregistreaz o revenire a
cota[iilor n jurul valorii de 2,4000 lei n
timp ce contractele DESIF2 IUN06 cresc
pn la 2,5000.

Situa[ia investitorului este:

Spot:
(2,4 2,15) x 100.000 = 25.000 RON
Futures:
(2,65 2,5) x 100 x 1.000 = 15.000 RON

Fiind prima ncercare mai serioas de
revenire a pre[ului, investitorul men[ine
pozi[iile short ns ia in considerare o
posibil lichidare a acestora la o a doua
tentativ de spargere a pragului de 2,4000
lei /ac[iune.


92

Ce s-a ntmplat cu ac[iunile SIF2 dup 5 mai se poate observa pe graficul complet
de mai jos.

30 iunie 2006

Scadena contractelor futures DESIF2 IUN06.

Cele 100 pozi[ii short de[inute de investitor sunt lichidate de Casa Romn de
Compensa[ie la pre[ul mediu ponderat SIF2 la BVB, respectiv 1,5752 lei/ac[iune.

Pre[ul de nchidere pentru SIF2 la BVB a fost n 30 iunie 1,6200.

Trendul descendent a continuat nc 2 luni, ac[iunile SIF2 Moldova cobornd pn la
un minim de 1,4900 la BVB i 1,5400 lei/ac[iune la BMFMS.

Neexistnd nici un semn de revenire al pre[urilor, investitorul i men[ine pn la
scaden[ pozi[iile short pe pia[a BMFMS.

1.4000
1.6000
1.8000
2.0000
2.2000
2.4000
2.6000
2.8000
3.0000
12/5/2005 1/5/2006 2/5/2006 3/5/2006 4/5/2006 5/5/2006 6/5/2006

93

Drept urmare, rezultatul strategiei de protec[ie a celor 100.000 ac[iuni SIF2 este
urmtorul:

BVB - SIF2 MOLDOVA

BMFMS DESIF2 IUN06

Numr aciuni

100.000

Numr contracte
vndute

100 (echivalent a
100.000 aciuni)

Pre
cumprare

2,1500

Pre vnzare

2,6500

Valoare
cumprare

215.000
Sum depus n
contul de marj
(280 RON/contract)

28.000
Pre 30 iunie
2006
1,6200
Pre lichidare
contracte 30 iun 2006

1,5752

Rezultat

- 53.000 RON

Rezultat

107.480 RON
Rezultat cumulat spot/futures:

- 53.000 + 107.480 = 54.480 RON

Se observ deci c vnzarea pe pia[a futures a cantit[ii echivalente de ac[iuni
de[inute pe pia[a spot a conservat profitul investitorului.

Mai mult dect att, profitul ob[inut pe pia[a futures poate fi reinvestit n cumprarea
de noi ac[iuni la pre[uri multm ai favorabile dect n decembrie 2005. Un bonus la
randamentul acestei strategii provine i de la dividendele pe care investitorul le ncaseaz n
urma celor 100.000 ac[iuni SIF2 de[inute.

Costul total al celor 2 tranzac[ii (vnzare/cumprare) pe pia[a BMFM SIBIU sunt de
300 RON (comisioanele de tranzac[ionare), o sum neglijabil raportat la valoare tranzac[iei.

Acesta a fost un exemplu pentru o strategie de hedging care a func[ionat ca la carte
de la un capt la altul. n realitate, succesul unei astfel de strategii depinde i de capacitatea
investitorului de a anticipa trendurile pe pia[a spot.

Strategii similare puteau fi aplicate n aceeai perioad de timp i pentru ac[iunile
SIF5, SIF3, SNP, RRC, acestea beneficiind i de o lichiditate foarte bun pe pia[a futures.

Graficele de mai jos reflect evolu[ia n paralel a cota[iilor acestor ac[iuni pe pie[ele
BVB i BMFMS.

94

SIF3 BVB i DESIF3 IUN06 BMFMS
1,5000
1,7000
1,9000
2,1000
2,3000
2,5000
2,7000
2,9000
03.01.2006 03.02.2006 03.03.2006 03.04.2006 03.05.2006 03.06.2006
Pre Cotare BMFMS Pret inchidere BVB

SIF5 BVB i DESIF5 IUN06 BMFMS
1,7000
1,9000
2,1000
2,3000
2,5000
2,7000
2,9000
3,1000
3,3000
03.01.2006 03.02.2006 03.03.2006 03.04.2006 03.05.2006 03.06.2006


95

RRC BVB i DERRC IUN06 BMFMS
0,0600
0,0700
0,0800
0,0900
0,1000
0,1100
0,1200
0,1300
0,1400
0,1500
03.01.2006 03.02.2006 03.03.2006 03.04.2006 03.05.2006 03.06.2006

SNP BVB i DESNP IUN06 BMFMS
0,4000
0,4500
0,5000
0,5500
0,6000
0,6500
0,7000
03.01.2006 03.02.2006 03.03.2006 03.04.2006 03.05.2006 03.06.2006

n loc de concluzii:

Hedging de portofoliu: dup o cretere accelerat a pre[ului unei ac[iuni, investitorul
pe pia[a spot poate anticipa o corec[ie sau chiar o ntorcere a trendului. Pentru a marca
profitul realizat pe pia[a spot el nu este obligat s-i lichideze portofoliul ci poate s vnd
cantitatea echivalent de ac[iuni pe pia[a futures pentru o scaden[ mai apropiat sau mai
ndeprtat. Prin aceast opera[iune, el i pstreaz att ac[iunile ct i profitul, toate
acestea cu costuri mai mult dect rezonabile.


96

2. Arbitraj spot / futures

Arbitrajul poate fi definit astfel: cumprarea i vnzarea simultan a unor
mrfuri echivalente (spot sau futures) n piee diferite pentru a profita de diferenele de
pre.

De exemplu, una dintre cele mai atractive piete la nivel mondial este cea a aurului,
care in acest moment se tranzactioneaza in centre financiare importante ca New York,
Londra, Hong Kong i Chicago. In anumite momente, in cazul unor stiri senzationale legate
de piata mondiala a aurului sau chiar a economiei americane se produc efecte majore in
evolutia pretului, producandu-se oscilatii ample cu discrepante ale valorii de tranzactionare
intre doua burse. Din cauza fluctua[iilor cererii i ofertei pe termen scurt, pre[ul aurului din
New York va fi rareori acelai cu pre[ul aurului din Chicago.

S presupunem c aurul se cotez n New York la 905 $/uncie, iar n Chicago la 903
$/uncie. Un broker care efectueaza arbitraj sau un investitor care are acces n ambele pie[e,
prin computer sau prin telefon, vede aceast discrepan[ i poate cumpra aur, mai ieftin, n
Chicago la 903$ pentru a-l vinde simultan, mai scump, n New York la 905$, ob[innd astfel
un profit de 2$ la o uncie de aur. Aceast tranzac[ie, practic, nu este riscant deoarece
arbitrajorul cumpr i vinde simultan aceeai marf, in aceeasi cantitate i cel mai probabil
pre[urile vor fi convergente la o diferen[a mai mic de 30-50 cen[i.

Alte opera[iuni de arbitraj pot avea loc n pie[ele valutare: euro, franci elve[ieni, yeni
japonezi, etc., ca i la argint, aur, actiuni sau indici. Oriunde exist dou pie[e separate
geografic, cu instrumente asemntoare (de exemplu, yen cash i yen futures) sau
instrumente identice (de exemplu, contractele futures pe aur la New York i Londra sau
contracte futures pe aur la Chicago i SIBGOLD la Sibiu) exist poten[ial pentru o
oportunitate de arbitraj.

Un exemplu de arbitraj este cel efectuat ntre pie[ele interna[ionale ce
tranzac[ioneaz contracte futures pe aceleai active. Astfel, n 3 ianuarie 2008, un client al
BMFMS a cumprat la Sibiu 10 contracte futures pe SIBGOLD la nivelul de 819.9 i a vndut
10 uncii de aur, la pretul de 872.7, la Chicago Mercantile Exchange. Cele doua operatiuni s-
au efectuat la preturile intalnite la inchiderea zilei de tranzactionare, in aceeasi cantitate,
blocand astfel un castig, realizat prin diferen[a dintre cota[iile de la Sibiu i Chicago. Astfel,
investitorului revenindu-i cel mai tarziu la scadenta contractului un profit cert dat de cele doua
preturi. In aceasta situatie, prin monitorizarea celor doua burse investitorul inregistrand un
profit marcat de (872.7-819.9)x 10 uncii= 528$.

Rolul arbitrajului n pia

Arbitrajorii dau pie[ei echilibru.

Pe lng urmrirea oportunit[ilor n scopul ob[inerii de profituri, arbitrajul mai are
rolul de a men[ine pre[urile aliniate. Cnd diferen[ele devin prea mari, arbitrajorii vor trece la
ac[iune. Mai mult, activitatea de cumprare i vnzare att de frecvent, contribuie, ntr-o
msur foarte mare, la lichiditatea pie[ei.

n realitate, deosebirile de pre[ descrise mai sus sunt temporare, dureaz de regul
cteva minute sau secunde. Arbitrajorii trebuie s ac[ioneze foarte rapid pentru a profita de
aceste diferen[e. De ce apar i dispar aceste diferen[e att de rapid? Din cauz c arbitrajorii
exercit o presiune prea mare la vnzare, acolo unde marfa are un pre[ ridicat i presiune la
cumprarea mrfurilor care au un pre[ mai sczut.


97

Presiunea creat de vnzarea masiv (oferta) duce la scderea pre[urilor.
Cumprarea masiv (cererea) duce la urcarea lor. ntr-un timp foarte scurt, cele dou pre[uri
se regleaz unul n func[ie de altul, pn cnd dispare posibilitatea ob[inerii unui profit din
activitatea de arbitraj. Cnd se produce acest lucru, pie[ele sunt n echilibru, sau la paritate.

Acum pute[i vedea de ce arbitrajorii au un rol att de important n pia[.

Ac[ionnd atunci cnd apar diferen[e de pre[, ei contribuie la reechilibrarea pie[ei i la
reinstaurarea stabilit[ii pre[ului.

Exemplu de arbitraj

Descriere:

Arbitrajul const n cumprarea i vnzarea simultan a unor produse echivalente (de
exemplu piata internationala, vezi: www.oanda.com, www.saxobank.com,
www.netdania.com, www.cme.com, www.cbot.com i SIBGOLD, contractele futures pe
aur tranzactionate la Sibiu) pe pie[e diferite, pentru a profita de diferen[ele de pre[.

Etape:

- Selec[ia celor dou pie[e care prezint diferen[ele de pre[ la un moment dat;
- Indeplinirea condi[iilor de acces n pie[ele pe care se realizeaz arbitrajul;
- Asigurarea condi[iilor tehnice de men[inere a pozi[iilor deschise pe durata arbitrajului (n
cazul tranzac[iilor la termen);
- nchiderea pozi[iilor la scaden[a opera[iei.

Mecanism:

Se aleg dou pie[e cu cota[ii diferite la un moment dat, ale aceluiai produs sau ale unor
produse echivalente. Operatorul vinde pe pia[a cu cota[ia cea mai mare i, simultam,
realizeaz cumprare, n cantitate echivalent, pe pia[a cu cota[ia mai mic, realiznd profit
din diferen[ele de pre[.

Riscuri:

Arbitrajul prin nsui mecanismul su, este o operaiune cu riscuri extrem de mici.
Hedgerii
evit riscul
se protejeaz de fluctua[ii
Speculatorii
accept riscul
profit de pe urma fluctua[iilor
Arbitrajorii
nu sunst expui la risc
profit de pe urma diferen[elor de pre[ din
dou pie[e diferite
confer echilibru pie[elor

98

n anumite condi[ii, pot aprea considerente suplimentare ce [in de specificul fiecrei
opera[iuni de arbitraj, care trebuie avute n vedere. De exemplu, dac se opereaz pe pie[e n
care volumul de tranzac[ionare este redus, trebuie [inut cont de riscul de lichiditate la ini[ierea
opera[iunilor de vnzare i cumprare. Pe de alt parte, n cazul tranzac[iilor n marj, trebuie
asigurat un minim de capital suficient pentru a evita posibilitatea apari[iei apelului n marj.

ARBITRAJUL intre piata Spot internationala si piata Futures SIBEX

Tipul de produs ales: cursul Aurului: GOLD ($/uncie) i contractul futures cu activ suport
SIBGOLD($/uncie).

Pieele alese:
pia[a futures SIBEX (contractul SIBGOLD);
pia[a spot internationala a aurului (Londra)

Mecanism: se urmrete fructificarea diferen[elor de pre[ dintre cota[iile futures i spot.
Iata mai jos un tabel cu o situatie inregistrata pe primul trimestru al lui 2008, cotatii existente
la sfarsitul sedintei de tranzactionare de la SIBIU, Chicago Mercantile Exchange, piata spot
precum si oficialul BNR

.

Data
Pre Cotare
MAR 08
$/uncie
BNR
$/uncie
CME$/unci
e
Curs Aur
BNR
ron/gram
Curs BNR
Ron/usd
03-Jan-08 819.9000 866.5898 872.7 67.9180 2.4377
04-Jan-08 830.0000 858.4483 869.3 67.3848 2.4415
07-Jan-08 816.0000 858.0323 865.6 67.2749 2.4387
08-Jan-08 825.0000 873.2056 883.9 68.5853 2.4430
09-Jan-08 859.0000 887.9151 885.3 70.5000 2.4696
10-Jan-08 859.8000 874.3340 897.2 70.4983 2.5079
11-Jan-08 888.0000 893.4269 901.3 71.2019 2.4788
14-Jan-08 900.0000 912.0885 907.0 73.0293 2.4904
15-Jan-08 900.0000 904.4816 906.3 72.4086 2.4900
16-Jan-08 880.0000 879.6003 885.5 70.9201 2.5078
17-Jan-08 885.0000 881.6705 883.9 71.4952 2.5222
18-Jan-08 876.0000 872.6425 885.0 70.9539 2.5290
21-Jan-08 883.0000 874.1815 885.0 72.2145 2.5694
22-Jan-08 880.0000 862.6104 893.4 71.9908 2.5958
23-Jan-08 885.0000 887.9813 885.9 73.6885 2.5811
24-Jan-08 888.0000 892.0337 908.8 73.9158 2.5773
25-Jan-08 913.0000 919.9793 913.7 75.8203 2.5634
28-Jan-08 905.0000 916.9637 930.3 75.5187 2.5616
29-Jan-08 923.0000 927.7398 928.3 75.5233 2.5320
30-Jan-08 911.3000 923.7495 923.8 74.7114 2.5156
31-Jan-08 918.1000 923.7773 925.7 73.9652 2.4904
1-Feb-08 926.0000 933.1169 911.2 74.2990 2.4766
4-Feb-08 908.0000 899.5536 907.2 70.4639 2.4364
5-Feb-08 893.0000 889.2316 888.1 70.5788 2.4687
6-Feb-08 904.5000 892.4860 902.8 71.8414 2.5037
7-Feb-08 900.0000 907.9931 907.8 73.1568 2.5060
8-Feb-08 914.0000 914.1427 920.1 74.5957 2.5381
11-Feb-08 919.1000 925.4422 924.4 74.6668 2.5095
12-Feb-08 915.0000 920.3661 908.8 74.0442 2.5023
13-Feb-08 908.0000 906.3880 907.9 72.6195 2.4920
14-Feb-08 910.0000 911.1355 908.5 73.0028 2.4921
15-Feb-08 912.0000 909.7918 903.6 72.5061 2.4788
18-Feb-08 914.3000 905.2770 903.6 72.3413 2.4855
19-Feb-08 922.0000 916.9069 927.2 72.7813 2.4689

99

20-Feb-08 917.5000 924.8251 935.0 73.7250 2.4795
21-Feb-08 934.0000 943.0176 946.4 75.2359 2.4815
22-Feb-08 939.0000 946.0434 945.0 75.2796 2.4750
25-Feb-08 939.9000 947.7393 937.8 75.2622 2.4700
26-Feb-08 939.0000 933.4800 946.2 73.5476 2.4506
27-Feb-08 954.0000 957.5567 958.2 74.6195 2.4238
28-Feb-08 955.6000 956.7700 964.5 74.5059 2.4221
29-Feb-08 955.2000 970.0397 972.1 76.3969 2.4496
3-Mar-08 972.9000 978.7319 981.5 78.0003 2.4788
4-Mar-08 972.0000 982.8970 963.9 77.5675 2.4546
5-Mar-08 955.0000 965.8328 986.2 76.0780 2.4500
6-Mar-08 972.0000 986.0751 975.0 76.5058 2.4132
7-Mar-08 975.5000 979.2752 972.2 76.3277 2.4243
10-Mar-08 961.0000 972.9420 969.9 75.6370 2.4180
11-Mar-08 964.0000 980.0679 974.2 75.3150 2.3902
12-Mar-08 971.5000 975.1544 978.8 74.6427 2.3808
13-Mar-08 993.0000 988.9600 992.3 75.7694 2.3830
14-Mar-08 993.0000 997.4816 998.2 76.4768 2.3847
17-Mar-08 1025.0000 1024.4424 1001.4 78.5340 2.3844
18-Mar-08 1005.0000 1005.4026 1003.2 76.4861 2.3662
19-Mar-08 970.0000 994.5761 944.7 75.7616 2.3693
20-Mar-08 931.0000 913.1842 919.6 70.7624 2.4102
21-Mar-08 930.0000 912.5673 919.6 70.7586 2.4117
24-Mar-08 928.0000 912.2088 918.3 70.7396 2.4120
25-Mar-08 928.5000 933.0219 934.6 71.3637 2.3790
26-Mar-08 947.0000 946.9317 949 71.9131 2.3621
27-Mar-08 935.5000 948.5747 948.8 71.7512 2.3527
28-Mar-08 920.0000 945.8624 71.5582 2.3531
31-Mar-08 938.0000 937.8247 71.0466 2.3563

800.0000
825.0000
850.0000
875.0000
900.0000
925.0000
950.0000
975.0000
1000.0000
1025.0000
1
/
3
/
0
8
1
/
1
0
/
0
8
1
/
1
7
/
0
8
1
/
2
4
/
0
8
1
/
3
1
/
0
8
2
/
7
/
0
8
2
/
1
4
/
0
8
2
/
2
1
/
0
8
2
/
2
8
/
0
8
3
/
6
/
0
8
3
/
1
3
/
0
8
3
/
2
0
/
0
8
3
/
2
7
/
0
8
Pre[ Cotare MAR 08 BNR $/uncie CME$/uncie


100

n 3 ianuarie 2008, simultan se vnd 10 uncii GOLD spot la 866.5 $/uncie i se cumpr 10
contracte futures SIBGOLD-MAR08 la pretul de 819.9 $/uncie.

Pozi[iile se nchid n 31 martie 2008, att n pia[a futures ct i spot, la cursul de 937, 8

Rezultat futures: (937.8-819.9) x 10 contracte x 2.5 lei = 2947.5 lei

Rezultat spot: (866.5- 937.8) x 50.000 ac[iuni = -1782.5 lei

Rezultat final: 1165 lei

Investitie aferenta tranzacionrii n piaa futures:

Costul imobilizrii marjei:

3 ianuarie 31 martie(plasament la trei luni):
Sibiu: 200 lei X 10 contracte= 2.000 lei
Spot: 200 lei x 10 uncii= 2.000 lei

Comisioane: 10 contracte futures x 1.5 lei x 2 = 30 lei
Investitie totala futures si spot: 4.030 lei

INVESTITIE TOTALA ARBITRAJ: 4030 lei

PROFIT NET: 1135 lei

RATA PROFITULUI: 1135/4030=28.16% n 90 zile ( ~ 112.65% anualizat).

Observaii:

a. Profitul brut al operaiunii poate fi calculat n momentul iniierii arbitrajului,
constnd n diferena dintre preul la care are loc operaiunea de vnzare i preul
la care se face cumprarea. n exemplul de mai sus profitul este de 46.6 $/uncie
(866.5 819.9 $/uncie). Cheltuielile variaz i n funcie de preul la care se nchid
poziiile la sfritul arbitrajului.

b. n contul de marj a fost imobilizat o sum mai mare dect marja necesar
pentru acoperirea riscului, altfel, cum preul de cotare spot a fost n zilele care au
urmat mai mare dect preul de vnzare al contractelor, a aparut automat apelul n
marj.

c. n exemplul de arbitraj de mai sus s-au folosit informaii reale din piaa futures
organizat de BMFMS, din perioada 3 ianuarie-31 martie 2008.

d. A fost ales un exemplu de arbitraj intins pe primul trimestru al anului, basisul
(diferena dintre preul futures i cursul spot) a fost cel mai consistent, iar numrul
de contracte tranzactionat in acea zi a fost de 20, cte au fost tranzacionate n 3
ianuarie 2008 la BMFMS. Riscul acestei operaiuni este foarte sczut: poziiile
deschise n piaa futures au fost lichidate la scadena contractelor, iar spotul a fost
lichidat in momentul anuntului oficialului la BNR, mai precis la ora 13.00 in ziua de
scadenta.

e. De retinut ca avantaj al pietei sibiene, lichidarea tuturor pozitiilor ramase
deschise, de catre CRC, pentru toti investitorii la oficialul BNR din ziua respectiva
pentru piata valutara sau pretul mediu ponderat pe sectiunea regular dat de BVB.

101

Arbitraj spot / futures cu actiuni

Asa cum am precizat anterior, opera[iunile de arbitraj se bazeaza pe exploatarea
anomaliilor de pre[ pentru un produs tranzac[ionat simultan pe 2 pie[e de acelai tip (fie spot,
fie futures) sau a diferen[elor dintre cota[ia spot i cea futures pentru produsul respectiv.

n general, opera[iunile de arbitraj presupun asumarea unor riscuri extrem de reduse,
n unele cazuri apropiate de nivelul 0 datorit pozi[iilor de sens opus care se deschid simultan
pe 2 pie[e: cumprare pe pia[a mai iefitn i vnzare pe pia[a mai scump. Astfel de
blocheaz pentru o perioad limitat de timp o diferen[ favorabil marcndu-se un profit fix,
indiferent in ce direc[ie vor evolua pre[urile produsului respectiv pe cele 2 pie[e.

Un arbitraj foarte uor de realizat este cel spot/futures. Cea mai mare parte a
timpului, o marf care este tranzac[ionat att pe pia[a spot ct i pe cea futures va beneficia
de cota[ii diferite datorit decalajului de livrare dintre cele 2 pie[e (imediat pe spot i la o
anumit scaden[ care se poate ntinde pan la 1 an sau chiar peste pe pia[a futures).

Pretul futures al unei ac[iuni pentru o anumit scaden[ se determin teoretic dup
formula:

Pret futures = Pretul spot x (1 + rata anualizat a dobnzii fr risc ) - dividendul

Deci, pretul de tranzactionare al unei ac[iuni pe pia[a futures va con[ine n plus fa[
de valoarea ei curant pe pia[a spot i un bonus (premium) care reprezint un ctig sumei
care, n loc sa fie investit 100% n cumprarea ac[iunii pe pia[a spot este plasat cu
dobnd n instrumente fr risc).
Exista si o alta formula de calcul a valorii teoretice pentru pretul futures al unei
actiuni:

F = [S - PV(Div)] x e
r x (T-t)
, unde

F - pretul futures teoretic al actiunii
S - pretul spot al actiunii
PV(Div) - Present value a dividendului ce urmeaza a fi incasat de detinatorul actiunii
in perioada T-t.
r - rata dobanzii fara risc
e - logaritmul natural
(T-t) - numarul de zile intre data curenta si data scadentei contractului futures pe
actiunea respectiva. Practic reprezinta intervalul de timp ramas pana la scadenta contractului
futures.

Principiul arbitrajului spot/futures este acelai ca i n cazul arbitrajului spot/spot: se
cumpr marfa pe pia[a cu cota[ia mai mic i simultan se vinde aceeai marf pe pia[a cu
cota[ia mai mare.

Pe pia[a de capital din Romnia pot fi efectuate opera[iuni de arbitraj ntre pie[ele
spot i futures n cazul ac[iunilor cotate att pe pia[a BVB ct i pe pia[a BMFMS sub form
de contracte futures.

Ceea ce trebuie s fac un investitor n acest caz este s urmreasc n paralel
cota[iile unei ac[iuni pe pia[a spot (BVB) i pe pia[a futures (BMFMS) pe diferite scaden[e, iar
n momentul n care diferen[a de pre[ dintre cele 2 pie[e este suficient de mare pentru a-i
asigura randamentul dorit, investitorul va cumpra de pe pia[a BVB o cantitate de ac[iuni i va
vinde simultan sau foarte rapid aceeai cantitate de ac[iuni n echivalent contracte futures

102

pentru scaden[a dorit. La scaden[, cnd cele dou pie[e vor furniza cota[ii indentice sau
foarte apropiate, investitorul va lichida ambele pozi[ii i va incasa profitul rezultat din diferen[a
blocat. Opera[iunea de lichidare a pozi[iilor se poate face i nainte de scaden[a contractelor
futures dac diferen[a de pre[ spot/futures pe ac[iunea respectiv se micoreaz
seminificativ.

O alt condi[ie important pentru investitor n vederea efecturii de tranzac[ii de
arbitraj spot/futures este deschiderea de conturi de client att pentru pia[a spot ct i pentru
pia[a futures i de[inerea sumelor de bani n cash necesare n ambele conturi. De asemenea,
la fel de important este accesul ct mai direct sau comunicarea ct mai rapid dintre investitor
i brokerul su. De preferat pentru astfel de opera[iuni este de[inerea de conturi de
tranzac[ionare on-line prin care investitorul poate urmri permanent cota[iile pe cele 2 pie[e n
timp real i poate introduce singur ordinele de tranzac[ionare, eliminndu astfel timpul
necesar contactrii brokerului i comunicrii detaliilor privind ordinele de tranzac[ionare.

Prezentm n continuare un scenariu de arbitraj care putea fi efecitv pus n practic n
cursul lunii august 2006, detaliind n acelai timp i costurile pe care le implic o astfel de
opera[iune pe pia[a de capital din Romnia:

In data de 16 august 2006, ora 13:35, ac[iunile SIF5 OLTENIA se puteau cumpra de
pe pia[a spot 15.000 ac[iuni la pretul de 2,5700 lei i se puteau vinde pe pia[a BMFMS 15
contracte futures (echivalentul a 15.000 ac[iuni) pentru scaden[a septembrie la pre[ul de
2,7350 lei dup cum se poate observa din imaginile de mai jos.

Cotatii piaa spot
SIF5

16 august 2006
ora: 13:35

sursa:
www.onlinebroker.ro

tranzacie:

cumprare 15.000 aciuni
SIF5 la preul de
2,5700 lei/aciune


103

Efectund tranzac[iile de mai sus, investitorul i bloca practic o diferen[ de
2,7350 2,5700 = 0,1650 lei/ac[iune pentru un interval de timp de maximum 45 de zile,
respectiv pan la 30 septembrie, ziua de scadn[ a contractelor futures DESIF5 pe pia[a
BMFMS.

Profitul brut pe ac[iune aferent acestei opera[iuni este de 0,1650 lei, ns
randamentul final al opera[iunii este variabil, depinznd de pre[urile de lichidare la scaden[ a
pozi[iilor pe cele 2 pie[e. Niveluri diferite ale acestor pre[uri de nchidere va genera
comisioane diferite pltite pe pia[a spot precum si impozite pe profit diferite pe cele 2 pie[e.

Costurile i fazele pe care le implic aceste opera[iuni [innd cont de variabilele
men[ionate mai sus, sunt eviden[iate n tabelul de mai jos:

Cotatii piaa futures
DESIF5-SEP
16 august 2006
ora: 13:35
sursa: ELTRANS

Tranzacie:
vnzare 15 contracte futures DESIF5-SEP
La preul de 2,7350 lei/aciune

104

Scenariul A
nchidere poziii la pre situat ntre preurile spot i futures blocate iniial

Piata BVB

Piata BMFMS

16 august 2006 ora 13:35

Cumprare 15.000 aciuni SIF5 la preul
de 2,5700 lei/aciune.

Cost total aciuni:
15.000 x 2,5700 = 38.550 RON

Comision (1% din valoarea tranzaciei)
38.550 x 1% = 385,5 RON

16 august 2006 ora 13:35

Vnzare 15 contracte futures DESIF5 (
15.000 aciuni SIF5) cu scadena n 30
septembrie 2006 la preul de 2,7350.

Marj imobilizat (300 RON/contract)
300 x 15 = 4.500 RON

Comision (1,5 RON/contract)
15 x 1,5 = 22,5 RON

30 septembrie ora 12:44

Vnzare 15.000 aciuni SIF5 la preul de
2,6500 lei/aciune.

Total ncasat:
15.000 x 2,6500 = 39.750 RON

39.750 x 1% = 397,5 RON

Profit:

39.750 38.550 = 1.200 RON

Impozit (16% din profit):

1.200 x 16% = 192 RON

Profit net (profit brut comisioane
impozit):

1.200 385,5 397,5 192 = 225 RON

30 septembrie ora 12: 44

Cumprare 15 contracte DESFI5-SEP la
preul de 2,6500 lei/aciune (n ziua de
scaden preurile pe pieele spot si
futures sunt foarte apropiate, de multe ori
chiar coincid)

15 x 1,5 = 22,5 RON

Profit:

(2,7350 2,6500) x 15 x 1.000 = 1.275 RON


1.275 x 16% = 204 RON

impozit):

1.275 22,5 22,5 204 = 1.026 RON

Total profit net arbitraj: 225 + 1.026 = 1.251 RON
Total sume investite iniial: 38.550 + 385,5 + 4.500 + 22,5 = 43.458 RON
Randament arbitraj pe termen de 45 zile (profit/total invetiie): 1.251 / 43.458 = 2,87%
Randament arbitraj anualizat: (2,8 x 365) / 45 = 22,7%


105

Scenariul B
nchidere poziii la pre situat sub preul spot blocat iniial

Piata BVB

Piata BMFMS

16 august 2006 ora 13:35

Cumprare 15.000 aciuni SIF5 la preul
de 2,5700 lei/aciune.

Cost total aciuni:
15.000 x 2,5700 = 38.550 RON

38.550 x 1% = 385,5 RON

16 august 2006 ora 13:35

Vnzare 15 contracte futures DESIF5
(15.000 aciuni SIF5) cu scadena n 30

300 x 15 = 4.500 RON

15 x 1,5 = 22,5 RON


2,5000 lei/aciune.

Total ncasat:
15.000 x 2,5000 = 37.500 RON

37.500 x 1% = 375 RON

Pierdere:

37.500 38.550 = - 1.050 RON


0

Pierdere total (pierdere + comisioane)
- 1.050 385,5 375 = - 1.810,5 RON


Cumprare 15 contracte DESFI5-SEP la
preul de 2,5000 lei/aciune (n ziua de
scaden preurile pe pieele spot si
futures sunt foarte apropiate, de multe ori
chiar coincid)

15 x 1,5 = 22,5 RON

Profit:

(2,7350 2,5000) x 15 x 1.000 =3.525 RON


3.525 x 16% = 564 RON

impozit):

3.525 22,5 22,5 564 = 2.916 RON

Total profit net arbitraj: - 1.810,5 + 2.916 = 1.105,5 RON
Total sume investite iniial: 38.550 + 385,5 + 4.500 + 22,5 = 43.458 RON
Randament arbitraj pe termen de 45 zile (profit/total invetiie): 1.105,5 / 43.458 = 2,54%
Se remarc faptul c n acest caz randamentul este inferior celui din scenariul A datorit
faptului c impozitul pe profit este mai mare (0 pe spot i 564 RON pe futures).


106

Scenariul C
nchidere poziii la pre situat peste preul futures blocat iniial

Piata BVB

Piata BMFMS

16 august 2006 ora 13:35

Cumprare 15.000 aciuni SIF5 la preul de
2,5700 lei/aciune.

Cost total aciuni:
15.000 x 2,5700 = 38.550 RON

38.550 x 1% = 385,5 RON

16 august 2006 ora 13:35

Vnzare 15 contracte futures DESIF5
(15.000 aciuni SIF5) cu scadena n 30

300 x 15 = 4.500 RON

15 x 1,5 = 22,5 RON


2,8000 lei/aciune.

Total ncasat:
15.000 x 2,8000 = 42.000 RON

42.000 x 1% = 420 RON

Profit brut:

42.000 38.550 = 3.450 RON


3.540 x 16% = 552 RON

Profit net (profit brut comisioane -
impozit)
3.450 385,5 420 - 552 = 2.092,5 RON


Cumprare 15 contracte DESFI5-SEP la preul
de 2,8000 lei/aciune (n ziua de scaden
preurile pe pieele spot si futures sunt foarte
apropiate, de multe ori chiar coincid)

15 x 1,5 = 22,5 RON

Pierdere:

(2,7350 2,8000) x 15 x 1.000 = - 975 RON
si alimentare cont marj cu sume
suplimentare aferente (ca urmare a apelului n
marj):

(2,7350 2,8000) x 15 x1.000 = - 975 RON


0

Pierdere total (pierdere + comisioane):

- 975 22,5 22,5 = - 1.020 RON

Total profit net arbitraj: 2.092,5 - 1.020 = 1.072,5 RON
Total sume investite iniial: 38.550 + 385,5 + 4.500 + 22,5 + 975 = 44.433 RON
Randament arbitraj pe termen de 45 zile (profit/total invetiie): 1.072,5 / 44.433 = 2,41%
Se remarc faptul c n acest caz randamentul este inferior celui din scenariile A i B datorit
faptului c impozitul pe profit este mai mare (552 pe spot i 0 pe futures i datorit necesit[ii de
suplimentare a sumei investite ini[ial in marj pe pia[a futures).

Cu ct pre[ul de lichidare la scaden[ va fi mai mare, cu att randamentul final al opera[iunii de
arbitraj va fi mai mic datorit creterii urmtoarelor varibile: impozitul aferent profitului marcat pe
pia[a spot, comisionul pltit pe pia[a spot i a suma necesare n marj pe pia[a futures.


107

Un alt tip de arbitraj practicat de data aceasta doar pe pia[a SIBEX utilizeaz
tranzacii spread si const n intrarea pe pozi[ii opuse pe dou scaden[e diferite ale aceluiai
contract atunci cnd basisul dintre pre[urile celor dou scaden[e este suficient de larg.

-Se poate profita de diferen[ele de pre[ pe acelai produs cu scaden[e diferite(intra-
market-spread): DESIF5-mar08/ DESIF5-iun08;

-Se poate efectua spread ntre dou mrfuri diferite(inter-commodity spread):
DESIF2/DESIF5 sau SIBEX9/SIBEX18;

-Spread ntre mrfuri care deriv una din cealalt (crush spread): soia - faina de soia-
ulei de soia) sau chiar i dolar-aur.

Primul dintre acestea, cu spread pe acelasi emitent dar cu scadente separate este i
cel mai atractiv. Astfel, pe piata SIBEX, pe acelai activ suport exist patru pie[e care acoper
patru scaden[e trimestriale(pentru titlurile cu un nivel mai ridicat al lichiditatii). Fiecare
scaden[ are propriile ei cota[ii i tranzac[ii. Pre[urile derulate pe fiecare din aceste patru
scaden[e sunt obligatoriu n cretere, astfel cel mai indeprtat termen, cel la un an de zile va
avea pre[urile cele mai ridicate.

Aceast cretere a pre[ului fa[ de pia[a spot reprezint de fapt dobanda aferent
capitalului investit pentru perioada pn la scaden[a contractului. Este un avantaj de care
investitorii de pe pia[a instrumentelor financiare derivate beneficiaz fa[ de cei care au
investit pe timp ndelungat pe pia[a spot. n acest sens, un participant la pia[ sibian care
urmrete un grafic spread observ mult mai repede anumite discrepan[e ntre pre[urile a
dou scaden[e. Mai jos am ataat dou exemple de grafice, care ilustreaz oportunit[i
deosebite, de speculat anomaliile de pre[ ntre dou scaden[e.

Basisul DESIF5 scadentele dec 06 -mar 07
0.0000
0.0500
0.1000
0.1500
0.2000
0.2500
0.3000
0.3500
0.4000
0.4500
3
-
J
u
l
-
0
6
1
7
-
J
u
l
-
0
6
3
1
-
J
u
l
-
0
6
1
4
-
A
u
g
-
0
6
2
8
-
A
u
g
-
0
6
1
1
-
S
e
p
-
0
6
2
5
-
S
e
p
-
0
6
9
-
O
c
t
-
0
6
2
3
-
O
c
t
-
0
6
6
-
N
o
v
-
0
6
2
0
-
N
o
v
-
0
6
4
-
D
e
c
-
0
6
1
8
-
D
e
c
-
0
6


108

BASISUL DESIF5 scadenta martie 07-iunie 07
0.0000
0.0500
0.1000
0.1500
0.2000
0.2500
0.3000
0.3500
0.4000
3
-
J
u
l
1
7
-
J
u
l
3
1
-
J
u
l
1
4
-
A
u
g
2
8
-
A
u
g
1
1
-
S
e
p
2
5
-
S
e
p
9
-
O
c
t
2
3
-
O
c
t
6
-
N
o
v
2
0
-
N
o
v
4
-
D
e
c
1
8
-
D
e
c
1
-
J
a
n
1
5
-
J
a
n
2
9
-
J
a
n
1
2
-
F
e
b
2
6
-
F
e
b
1
2
-
M
a
r
2
6
-
M
a
r

Cu aceast strategie spread se pot ini[ia tranzac[ii:

- de cumprare pe scaden[a apropiat/vnzare scaden[a ndepartat dac ecartul
este nsemnat;
- de vnzare pe scaden[a apropiat/cumprare scaden[a ndeprtat dac basisul
este micorat. n consecin[, investitorii au la alegere o palet larg de strategii,
func[ie de momentele din pia[ se poate opta pentru strategia care i asigur
randamentul cel mai ridicat.

Ca i avantaje ale acestora avem:

Pozi[ia de cumprare acumuleaz un profit mai consistent dect pierderea
nregistrat pe vnzare;

Pozi[ia de vnzare acumuleaz un profit mai consistent dect pierderea
nregistrat pe cumprare;

Ambele pozi[ii de[inute acumulez profit;

Se blochez doar dou marje la ini[ierea tranzac[iei, comisioane reduse
comparativ cu arbitrajul spot/futures;

Exist riscuri nensemnate comparativ cu specula[iile.

Daca investitorul consider necesar nchiderea unei pozi[ii el va rmne doar pe o
parte a pie[ei pe o singur pozi[ie.Si pe o pia[ neutr se poate folosi cu succes o astfel de
strategie, prima pozi[ie care nregistreaz profit se marcheaz urmnd ca cealalt s fie
lichidat la revenirea pre[urilor.

Dezavantaje:

-Pozi[ia de vnzare nregistreaz o pierdere mai nsemnat dect ctigul adus de
pozi[ia de cumprare;
-Pozi[ia de cumprare nregistreaz o pierdere mai consitent dect profitul marcat
de pozi[ia de vnzare;
-Ambele pozi[ii sunt pe pierdere;


109

Cum se procedeaz:

Pentru a ini[ia o astfel de strategie este necesara formarea unei baze de date cu un
istoric al spread-urilor cu monitorizarea celor trei variante de strategii: diferen[ele pe aceeai
marf cu scaden[e diferite, ntre mrfuri sau mrfuri derivate. Am luat un exemplu din pia[a
DESIF5 cu scaden[a DEC07/MAR08. Datorit spread-ului ridicat n 13 iulie am vndut 1
contract pentru Mar08 la pre[ul de 4.8lei/ac[iune i am cumprat unul cu scaden[a DEC07 la
valoarea de 4.485 lei/ac[iune. Strategia implicnd o diferen[ la start de 0.3150 lei/ac[iune.
Odat cu trecerea timpului, ecartul ntre cele dou piete s-a restrns, n 18 iulie aceasta mai
nregistra o diferen[ de doar 0.1009 lei/ac[iune. Sedin[a respectiv oferind deja posibilitatea
nchiderii strategiei. Pre[urile de lichidare fiind de 4,9111 /Mar08 i 4,8102/Dec07. Profitul net
nregistrat fiind de 208,1 lei, lundu-se n calcul i comisioanele de deschidere i nchidere
pentru ambele contracte. Dac calculm randamentul la banii imobiliza[i avem un 40% profit,
demn i pentru orice speculator.

DESIF5
4.0000
4.2000
4.4000
4.6000
4.8000
5.0000
5.2000
2
-
J
u
l
-
0
7
9
-
J
u
l
-
0
7
1
6
-
J
u
l
-
0
7
2
3
-
J
u
l
-
0
7
3
0
-
J
u
l
-
0
7
6
-
A
u
g
-
0
7
1
3
-
A
u
g
-
0
7
2
0
-
A
u
g
-
0
7
2
7
-
A
u
g
-
0
7
3
-
S
e
p
-
0
7
1
0
-
S
e
p
-
0
7
1
7
-
S
e
p
-
0
7
2
4
-
S
e
p
-
0
7
Pret decembrie 07
Pret martie 08

Basis DESIF5 scadente decembrie 07-martie 08
0.0500
0.1000
0.1500
0.2000
0.2500
0.3000
0.3500
2
-
J
u
l
-
0
7
9
-
J
u
l
-
0
7
1
6
-
J
u
l
-
0
7
2
3
-
J
u
l
-
0
7
3
0
-
J
u
l
-
0
7
6
-
A
u
g
-
0
7
1
3
-
A
u
g
-
0
7
2
0
-
A
u
g
-
0
7
2
7
-
A
u
g
-
0
7
3
-
S
e
p
-
0
7
1
0
-
S
e
p
-
0
7
1
7
-
S
e
p
-
0
7
2
4
-
S
e
p
-
0
7

Concluzie: in situa[ii similare celor de mai sus, prin asumarea unor riscuri extrem de
reduse n cadrul opera[iunilor de arbitraj se pot investi bani cu randamente anualizate situate
mult peste cele generate de instrumente considerate sigure (titluri de stat, depozite bancare).

110

VI. Avantajele tranzacionrii instrumentelor derivate

Desi derivatele au fost lansate relativ recent pe piata romaneasca de capital,
avantajele evidente oferite de acestea au fost repede identificate si puse in practica de catre
investitori, cele mai importante fiind sintetizate de termenii tranzactii in marja si vnzare
n lips.

Tranzactii in marj

Acest termen inseamna c pentru a tranzactiona un anumit numar de actiuni, pe
piata futures se plateste doar o fractiune din valoarea acestora (de regula un procent de 10
20%). In fapt nu se tranzactioneaza actiunile in sine ci doar pretul lor. Spre exemplu, daca pe
piata spot pentru a cumpara 1.000 de actiuni ale Bancii Transilvania (simbol TLV) la pretul de
1 leu/actiune un investitor trebuie sa achite in total 1.000 de lei, la BMFMS pentru
cumpararea aceluiasi numar de actiuni (echivalentul unui contract futures DETLV) el va
angaja doar o garantie de 120 de lei. Aceeasi suma o imobilizeaza drept garantie si
contrapartea sa, adica vanzatorul. Daca pretul actiunilor crete, cumparatorul va castiga, iar
vanzatorul va pierde din garantia depusa. Daca pretul scade, cumparatorul va pierde din cei
150 lei depusi drept garantie, bani pe care ii va castiga vanzatorul. Aceste garantii sunt
colectate de catre Casa Romana de Compensatie, o institutie independenta de bursa si care
are drept scop decontarea si garantarea tranzactiilor futures. Acesta este pe scurt principiul
tranzactiilor in marja.

Poti vinde ceea ce nu ai

Tranzactii short inseamna c pe piata futures un activ se poate vinde far a fi
cumparat in prealabil. Intrucat derivatele sunt dematerializate si reprezinta in fapt niste
angajamente de plata la un anumit prt si o anume scadenta, o operatiune in aceasta piata
poate incepe direct printr-o vanzare. In acest fel un speculator poate realiza profit atat pe
cresteri cat si pe scaderi de prt spre deosebire de piata actiunilor unde deocamdata
profiturile se marcheaza doar de catre cumparatori. Acest fapt este deosebit de util celor care
detin portofolii de actiuni si doresc sa le conserve valoarea in perioadele de declin. Tot ce
trebuie sa faca este sa vanda cantitatea echivalenta de actiuni pe piata futures si astfel, orice
scadere pe piata BVB va fi compensata de profitul generat in urma vanzarii de pe piata
BMFMS. Aceste operatiuni poarta denumirea de hedging. Perioadele februarie iulie 2005
i februarie iulie 2006 poate fi un studiu de caz edificator pentru investitorii care au patimit
pe piata de actiuni.

Speculaie cu costuri mult reduse

Cele doua caracteristici descrise mai sus, impreuna cu gradul mare de standardizare
(care le face transmisibile la fel de usor precum actiunile) si miscarea foarte corelata dintre
preturile de pe piata actiunilor si cea a derivatelor pe actiuni au atras in piata BMFMS
numerosi speculatori de pe piata de capital. In esenta, un speculator este un investitor
infometat dupa profit si mai ales dupa randament. Daca din punct de vedere al volatilitatii
cele doua piete genereaza aproximativ aceleasi rezultate, in schimb la capitolul investitie
necesara piata futures este in avantaj net. Daca se adauga avantajul speculatiei pe scadere
de prt si comisioanele de tranzactionare foarte reduse se poate spune ca piata futures este
raiul speculatorilor. Investitorii interesati direct intr-o companie sau cei dornici sa profite de
dividendele acordate de aceasta vor alege insa piata de actiuni intrucat detinerea unei pozitii
de cumparare pe un emitent in piata futures nu da dreptul la astfel de beneficii.

111

Pe lng sistemul de tranzac[ionare n marj care permite unui investitor s mite
cu aceeai sum de bani o cantitate de 5-6 ori mai mare de ac[iuni sau devize dect pe pia[a
spot, comisioanele extrem de reduse sunt un avantaj deloc de neglijat.
Se tie c n activitatea de tranza[cionare, costurile aferente joac un rol important n
determinarea randamentului. Pe pia[a futures de la BMFM SIBIU, comisionul de
tranzac[ionare perceput de BMFMS i CRC este la nivelul anului 2006 de 0,6 RON/contract
indiferent de valoarea sau scaden[a acestuia.
Pentru un investitor obinuit, comisionul de tranzac[ionare este mai mare ntruct
brokerul va aduga la cei 0,6 RON o anumit sum astfel nct comisionul final ajunge la o
valoare medie situat undeva ntre 1,5 i 3 RON/contract.

La un contract futures pe ac[iunile SIF2 Moldova/echivalent a 1.000 ac[iuni SIF2), de
exemplu cumprat la pre[ul de 2 lei/ac[iune, un comision de 1,5 RON reprezint un procent
de 0,075%, valoare neglijabil comparativ cu costul tranzac[ionrii aceleiai cantit[i de
aciuni pe pia[a spot (unde comisioanele variaz ntre 0,5% i 2% din valoarea
tranzac[ionat).

Potential de profit pe intervale nguste de pre

Avantajul comisioanelor extrem de mici dublat de pasul de tranzacionare de 1 leu
vechi (0,0001 RON) practicat pe pia[a BMFM SIBIU face ca pn i o varia[ie de 50 100 lei
vechi s fie poten[ial rentabil pentru un speculator.

Exemplu: dac cumpr un contract futures DETLV la pre[ul de 1,0800 lei/ac[iune i
se vinde la pre[ul de 1,0880 lei/ac[iune, un investitor realizeaz un profit brut de 0,0080
lei/ac[iune adica 8 RON pe contract. Scznd comisioanele de tranzac[ionare (2 x 1,5 = 3
RON) acesta rmne n cont cu 5 RON profit net n condi[iile unei varia[ii a pre[ului de doar
0,75%.
n aceste condi[ii, un randament al sumei investite de 50% realizabil n cteva luni
sau chiar 1 an pe pia[a spot, poate fi ob[inut pe pia[a futures n doar cteva zile sau chiar ore
(dac pre[ul evolueaz accelerat n direc[ia anticipat). De asemenea, pentru speculatorii
nri[i, opera[iunile intra-day (deschidere i nchidere de pozi[ii n aceeai sesiune de
tranzac[ionare) pot genera randamente cumulate de peste 100% pe lun.

Dac acestor argumente l adugm pe cel a lichidit[ii sporite (n unele zile mult
peste cea a activului suport cel pu[in pentru contractele DESIF2, DESIF3, DESIF5, dup cum
se poate observa pe graficele de mai jos) i cel al posibilit[ii de arbitraj ntre pie[ele spot i
futures, avem tabolul complet al unui teren de manevr perfect pentru un investitor orientat
spre opera[iuni speculative.

Situatie comparativ volume SIF2 spot/futures - iulie 2006
0
2.000.000
4.000.000
6.000.000
8.000.000
10.000.000
12.000.000
03.07.2006 10.07.2006 17.07.2006 24.07.2006 31.07.2006
VOLUM SIF2 BMFMS ECHIVALENT IN ACTIUNI VOLUM SIF2 BVB


112

Situaie comparativ volume SIF3 spot/futures iulie 2006
0
500,000
1,000,000
1,500,000
2,000,000
2,500,000
3,000,000
3,500,000
7/3/2006 7/10/2006 7/17/2006 7/24/2006 7/31/2006
VOLUM SIF3 BMFMS ECHIVALNET IN ACTIUNI VOLUM SIF3 BVB

Situatie comparativa volume SIF5 spot/futures iulie 2006
0
2.000.000
4.000.000
6.000.000
8.000.000
10.000.000
12.000.000
14.000.000
03.07.2006 10.07.2006 17.07.2006 24.07.2006 31.07.2006
VOLUM SIF5 BMFMS ECHIVALNET IN ACTIUNI VOLUM SIF5 BVB

Atenie !

Fr a contrazice nici una din afirmaiile de mai sus, avantajele contractului
futures ascund o serie de riscuri deloc de neglijat.


113

VII. Riscuri asociate tranzaciilor cu instrumente derivate

n atenia investitorilor pe pieele derivate !!!

Tranzac[ionarea instrumentelor derivate difer substan[ial de tranzac[ionarea
instrumentelor clasice pe pia[a spot (ac[iuni, obliga[iuni sau alte valori mobiliare). Prin nsi
construc[ia lor, derivatele beneficiaz de un efect de amplificare a ctigurilor i a pierderilor
(leverage). Spre exemplu, cu aceeai sum de bani cu care pe pia[a spot pute[i cumpra
1.000 de ac[iuni, pe pia[a futures pute[i cumpra echivalentul a 5.000 de ac[iuni sau chiar mai
mult. De asemenea, pe pia[a futures pute[i ncepe tranzac[ionarea direct de pe pozi[ie de
vnzare astfel c ansele dvs de a realiza profit sunt aceleai indiferent de direc[ia de evolu[ie
a pre[ului. De asemenea, comisioanele de tranzac[ionare pe pia[a futures sunt mult mai mici
dect pe pia[a spot, fapt care v confer o mai mare lejeritate n deschiderea i nchiderea
pozi[iilor pe aceast pia[, n special n cazul tranzac[iilor intra-day. Toate acestea constituie
avantaje nete pentru dvs ca investitor, ns tranzac[ionarea instrumentelor derivate
presupune totdat i asumarea unor riscuri pe care este bine s le cunoate[i nainte de a
ncepe opera[iunile propriu-zise pe aceast pia[.

Tranzactionarea instrumentelor derivate poate sa nu fie potrivita pentru toti
investitorii. Se pot pierde sume substantiale de bani n perioade foarte scurte de timp. Sumele
pierdute sunt potential nelimitate si pot depasi depozitul initial plasat n contul de
tranzac[ionare deschis la SSIF. Acest fapt se datoreaz n principal efectului de levier care
permite, prin intermediul unei sume mici de bani, accesul la active suport cu valoare de
cteva ori mai mare. Daca nu sunteti compatibili cu acest profil ridicat de risc, este de
preferat sa nu tranzactionati instrumente derivate.

Riscuri

1. Tranzactionarea instrumentelor derivate implica un grad ridicat de risc si se poate
solda cu pierderi potential nelimitate care pot fi mai mari decat suma depusa initial la
SSIF (sau institutia de credit). Drept urmare nu trebuie sa investiti bani pe care nu v
permiteti sa-i pierdeti.

2. Fiti precauti la afirmatiile potrivit carora puteti sa realizati profituri foarte mari
tranzactionanad instrumente derivate. Desi datorita efectului de levier tranzactionarea
poate avea ca rezultat profituri substantiale in perioade foarte scurte, se poate solda de
asemenea cu pierderi importante si imediate. Ca i n cazul investi[iilor n alte
instrumente financiare, nimeni nu poate garanta ctiguri sigure n urma tranzac[iilor
cu instrumente derivate.

3. Potrivit caracteristicilor instrumentelor derivate, puteti simti efectul pierderilor
imediat. Castigurile, respectiv pierderile sunt creditate sau debitate din cont in timp real.
Daca miscarile survernite in piata cauzeaza reducerea valorii pozitiior deschise pe
instrumente derivate este posibil sa vi se ceara suplimentarea fondurilor disponibile in
contul de marja. Daca in contul dumneavoastra de marja nu sunt suficiente lichiditati
pentru a acoperi minimul necesar de marja sau nu completati suma din cont, pozitiile pot
fi lichidate fortat de catre brokerul dvs si o eventuala revenire a pretului nu va mai folosi
la nimic.

4. In anumite conditii de piata, poate fi dificil sau imposibil de lichidat o pozitie. In mod
normal, pentru a se lichida o pozitie trebuie sa se realizeze o tranzactie de sens opus.
Daca nu se poate lichida pozitia, nu se poate marca castigul sau preveni pierderea.
Aceasta imposibiliate de a lichida o pozitie, poate sa apara daca tranzactionarea
activului suport respectiv este suspendata, din diverse cauze cum ar fi: publicarea unor
anunturi care implica o societate emintenta de actiuni care constituie activ suport pentru
instrumentele financiare derivate, sau din pricina unor diverse probleme tehnice
inregistrate de sistemul de tranzactionare fie la bursa, fie la SSIF (sau institutia de
credit), din cauza identificarii unor tranzactii suspecte fie pe instrumentele financiare

114

derivate fie pe actiunile ce constite activ suport al instrumentelor derivate respective,sau
de asemenea daca pozitia este deschis pe o piata fara lichiditate. Chiar daca se
realizeaza inchiderea pozitiei acest lucru se poate face la preturi mai putin avantajoase
pentru detinatori.

5. In anumite conditii de piata, pretul instrumentelor financiare derivate poate sa nu-si
mentina relatia normala sau anticipata fata de pretul spot al activului suport. Aceste
discrepan[e pot sa apara, de exemplu, cand piata instrumentelor financiare derivate este
mai putin lichida, cand piata primara a activelor suport este inchisa sau cand raportarea
tranzactiilor realizate pe activul suport este intarziata. Pentru instrumentele derivate
avand drept activ suport indici, pot surveni in momentul in care tranzactionarea pe
anumite active din componenta indicelui este intarziata sau suspendata .

6. Toate tranzactiile pe instrumente financiare derivate implica risc si nu exista nici o
strategie de tranzactionare care sa il elimine complet. Tranzactionarea instrumentelor
financiare derivate presupune cunoasterea atat a pietei derivatelor cate si a pietei spot.

7. Tranzactiile intra-day cu instrumente financiare derivate presupun riscuri speciale.
La fel ca si in cazul oricarui produs financiar, persoanele care cauta sa cumpere si sa
vanda acelasi instrument derivat in cursul unei zile, pentru a profita de miscarile de pret
intra-day, se supun unor riscuri speciale incluzand comisioane substantiale, expunerea
la efectul de levier si concurenta cu traderi experimentati. Trebuie sa intelegeti foarte
bine aceste riscuri si sa aveti experienta necesara inainte de a va lansa in
tranzactionare intra-day.

8. Plasarea ordinelor de genul stop-loss sau stop-limit nu vor limita neaparat
pierderile la suma propusa. Este posibil ca anumite conditii ale pietei sa faca imposibila
executarea ordinului sau atingerea pretului stop.

In loc de concluzii:

Trebuie sa cititi cu atentie si s intelegeti clauzele contractului prezentat de
brokerul dvs inaintea efectuarii de tranzactii pe piata reglementata de instrumente
financiare derivate.
Cunoaterea i contientizarea riscurilor prezentate mai sus v pot ajuta la
definirea strategiilor de tranzacionare potrivite profilului dvs investiional.

Rezumat:

-contractul futures este o ntelegere de a vinde/cumpra o cantitate de mrfuri cu
livrarea la o dat viitoare (scaden) conform specificaiilor standardizate ale
acestuia.
-n momentul tranzacionrii unui contract futures nu are loc nici o decontare ntre
pri.
-cumprtorul i vnztorul depun o garanie bneasc la Casa de Compensaie
care garanteaz acestora buna execuie a contractului la scaden.
-contractul futures acoper o cantitate standard de active (1.000 USD, 1.000 EUR,
100, 1.000 sau 10.000 aciuni, dup caz).
-nu se pot tranzaciona fraciuni de contract.
-scadenele contractelor futures pe piaa BMFMS sunt de 3, 6, 9, si 12 luni.
-sesiunile de tranzacionare se desfoar ntre orele 9:45 16:00

115

-sesiunea de tranzacionare este precedat de o sesiune de pre-deschidere cu
durata de 15 minute n timpul creia se pot anula ordine de tranzacionare.
-tranzacionarea unui contract futures genereaz deschiderea a 2 poziii: long pt
cumprtor i short pentru vnztor.
-toate poziiile deschise sunt marcate la pia n timp real n funcie de preul
ultimei tranzacii pe piaa respectiv.
-dup nchiderea sesiunii de tranzacionare, Casa de Compensaie efectueaz
marcarea la pia final pentru ziua respectiv.
-toi investitorii trebuie s menin n contul de marj suma necesar acoperirii
riscului aferent poziiilor deschise n pia.
-dac la finalul sesiunii de tranzacionare suma din contul de marj este mai mic
dect marja necesar pentru poziiile deschise pe contul respectiv (disponibilul
este negativ), investitorul respectiv primete apel n marj.
-n situaia de apel n marj, investiroul trebuie s alimenteze contul de marj cu
suma necesar acoperirii acestuia pn a doua zi sau poate anula ordine sau
lichida un numr de poziii deschise astfel nct contul lui s reintre n marj.
-marja necesar pentru o poziie deschis se blocheaz n contul de marj n
momentul introducerii ordinului de tranzacionare i rmne blocat pn la
anularea ordinului sau pn la lichidarea poziiei.
-marcarea la pia se face separat pentru fiecare contract i scaden pe baz net,
iar apelul n marj se emite n urma comparrii sumei totale n cont cu suma total
aferent marjelor necesare.
-marcarea la pia a poziiilor deschise se face raportat la preul de cotare (preul
de nchidere pentru fiecare contract i scadn n parte).
-dac pe un contract nu se efectueaz tranzacii ntr-o sesiune de tranzacionare,
preul de cotare se stabilete ca medie aritmetic ntre valorile best bid i best
ask, valoarea best bid dac nu exist cotaii ask i best bid este peste preul
de cotare din ziua anterioar sau valoarea best ask dac nu exist cotaii bid i
best ask este sub preul de cotare din ziua anterioar.
-contractele futures pot fi utilizate pentru acoperirea riscurilor din piaa spot,
pentru speculaie sau pentru operaiuni de arbitraj spot/futures.
-avantajele contractelor futures: levierul (cu aceeai bani se poate tranzaciona o
cantitate de 5-6 ori mai mare dect pe piaa suport), libertatea de selling short (se
poate intra direct n poziie de vnzare fr a fi nevoie de cumprare prealabil),
comisioane de tranzacionare extrem de mici, posibilitatea de speculaie intra-day
pe fluctuaii mici de pre, posibilitate de arbitraj spot/futures, lichiditate sporit a
pieei.
-riscurile asociate tranzaciilor cu contracte futures: pierderi poteniale mai mari
dect suma investit iniial, imposibilitatea lichidrii poziiilor n anumite condiii
ale pieei, acumularea de comisioane mari n cazul operaiunilor intra-day.


116

Intrebri test:

Pentru rezolvarea problemelor, utilizai datele din tabelul cu specificaii
prezentat mai sus.

Scadena unui contract futures este:

a) ziua n care se execut un contract futures;
b) ultima zi lucrtoare a lunii n care expir contractul;
c) ziua nceperii tranzac[ionrii contractului;
d) termenul pn la care este interzis tranzacionarea contractului futures.

La ce oscilaie maxim a preului la contractul futures Euro/USD se atinge variaia
maxim zilnic?

a) 0,180 puncte;
b) 230 pasi;
c) 200 puncte;
d) 2 cen[i pe euro.

Un investitor poate realiza profit dac:

a) cumpr contracte futures DESIF1 cnd anticipeaz o scdere a cursului futures al
ac[iunilor;
b) vinde contracte futures DESIF1 cnd anticipeaz o cretere a cursului futures al ac[iunilor;
c) vinde contracte futures DEOLT cnd anticipeaz o scdere futures al actiunilor;
d)cumpr contracte futures EURO/USD pe un trend descendent al cursului futures al parit[ii
EURO/USD.

n cazul creterii preului de cotare al paritii Euro/USD cu 110 pai, deintorul a 10
poziii deschise pe cumprare:

a) pierde 110lei;
b) ctig 1.100 lei;
c) ctig 110 lei;
d) pierde 101 lei.

Cte contracte futures pe dolarul american cu scadena la 3 luni se pot vinde ntr-o
edin de tranzacionare deinnd o sum de 3.600 lei n contul de marj:
a) 30
b) oricte, cu condi[ia ca n orice moment al edin[ei de tranzac[ionare s existe maxim 30
pozi[ii deschise;
c) 10;
d) maxim 30.

Comisionul perceput de BMFM SIBIU i CRC este:

a) procent din valoarea contractului;
b) procent din valoarea tranzac[iei;
c) fix pe tranzac[ie;
d) fix pe contract.


117

Un investitor detine 15 contracte futures pe piata DESIF5, la pretul de 2.64 lei/actiune.
Daca pretul de cotare al acestei actiuni se modifica cu 5 bani, cu ce valoare se
ajusteaza in cest moment suma din cont?

a.75 bani;
b.datele problemei sunt insuficiente pentru a putea detemrina suma;
c.75 lei;
d.7.5 lei.

In cazul scaderii pretului de cotare a derivatului RRC cu 100 pasi, detinatorul a 10
pozitii de cumparare pierde:

a. 100 lei;
b. 1.000 lei;
c. 10.000 lei;
d.100.000 lei.

Scadena este:

a. ziua n care derivatele pe actiuni sunt inchise la pretulde cotare de la BVB.
b. ultima zi de tranzactionare a contractelor pentru scadenta respectiva.
c. ziua n care derivatele pe valute sunt inchise la oficialul BNR din ziua respectiva.
d. ziua in care doar CRC mai poate inchide pozitiile ramase deschise.
Un singur raspuns este incorect, care este acesta?

Un SSIF a depus n contul deschis la CRC 4000 lei i deine 25 de poziii deschise pe
vnzare la contractul ROL/EURO cu scaden la trei luni, la preul de 3,47. La preul de
cotare de 3.51 cte contracte trebuie s nchid pentru a reintra n marj?

a. nici unul;
b. 1;
c. 9;
d. 10.
Ce suma ii este necesara unui client, la bursa sibiana, pentru a cumpara contracte
futures reprezentnd echivalentul a 10.000 euro, daca cotatia BNR este 3,50, cotatia
interbancara este 3,49, iar derivatul ron/eur 3,4781?
a.35.000 lei;
b.34.900 lei;
c.34.781 lei;
d. 1.200 lei.

Care este pasul de tranzacionare (variatia minima a pretului/aciune) la derivatele pe
actiuni listate la BMFM SIBIU?
f.1 RON;
g.0.01RON;
h.0.001RON;
i.0.0001RON.


118

Care este prima zi de tranzactionare a contractelor DETLV cu scadenta in decembrie?
a.ultima zi de tranzactionare a contractelor cu scadenta iunie.
b.intotdeauna pe data de 1 iulie;
c.prima zi lucratoare a lunii ianuarie;
d.prima zi lucratoare din septembrie;

Care este marja necesara deschiderii unui portofoliu de 10.000 actiuni DERRC si 10.000
actiuni DESNP stiind ca cotatia de la BVB este 0.0970 lei, respectiv 0.535 lei?
a.12.640 lei;
b.6.320 lei;
c.820 lei;
d.632 lei.

In cazul in care pe contractul DEBRD DEC06, operatorul A cumpara un contract,
operatorul B vinde un contract, operatorul C cumpara un contract si operatorul D vinde
un contract. Presupunand ca acestea sunt singurele trazactii din timpul unei sedinte, la
sfarsitul zilei se vor inregistra:
a.patru tranzactii fiecare cu un contract;
b.doua tranzactii fiecare cu un contract;
c.doua tranzactii fiecare cu doua contracte;
d.trei tranzactii.


119

VIII.ORDINE DE TRANZACIONARE

Performan[ele unui investitor sunt dependente de modul cum acesta cunoate
capacitatea si functionalitatea unui ordin trimis in pia[a. Un plasament reusit este strans legat
de tipul ordinului plasat, de pretul ales si durata de valabilitate a acestuia.
Orice ordin de tranzac[ionare cuprinde 2 elemente principale: numrul de contracte
i preul acestora. Investitorul este cel care stabilete aceti parametri, n timp ce durata de
valabilitate a ordinului, momentul intrrii n pia[ i modul de execu[ie al acestuia sunt op[iuni
pe care le ofer platformele de tranza[cionare ELTRANS sau WebTrader.
n imaginile de mai jos sunt prezentate tichetele de ordin de tranzac[ionare
disponibile pe pia[a SIBEX.

Plasarea de ordine pe platforma ELTRANS

Brokerii activi pe pia[a SIBEX introduc n platforma ELTRANS ordinele de
tranzac[ionare primite de la clien[i sau din partea SSIF. Pentru a putea introduce un ordin de
tranzac[ionare, ei trebuie s selecteze n platforma ELTRANS contractul i scaden[a pe care
urmeaz s introduc ordinul, s execute click-dreapta i s selecteze op[iunea "New Order".
n urma acestor opra[iuni se va deschide un tichet de ordin de tranzac[ionare n care brokerul
va completa cmpurile goale. De exemplu, n imaginea de mai jos este prezentat un tichet de
ordin de tranzac[ionare pentru pia[a DEBRK-MAR08.

Cmpuri de completat

Cod client - se selecteaz codul clientului n contul cruia va fi plasat ordinul.
Contract - este selectat automat simbolul contractului pe care va fi plasat ordinul.
Settle date - este selectat automat scaden[a contractului pe care va fi plasat
ordinul.

120

Client name - este selectat automat numele clientului dac la deschiderea contului
de tranzac[ionare brokerlul a ataat codului de client i un nume. Este recomandabil
ataarea numelui clientului pentru o mai uoar identificare a acestuia.
Contracts - se introduce numrul de contracte indicat n ordinul de tranzac[ionare de
la client.
Price - se introduce pre[ul indicat n ordinul de tranzac[ionare de la client.
Add Order - prin click pe acest buton se lanseaz n pia[ ordinul. nainte de a fi
plasat n platforma de tranzac[ionare se va mai afia un mesaj prin care se cere confirmarea
ordinului.
Clear - prin click pe acest buton se anuleaz n tichetul de ordin toate cmpurile
completate anterior.
Close - prin click pe acest buton se nchide tichetul de ordin.
Time - se selecteaz durata de valabilitate a ordinului. Tichetul de ordin va selecta
automat op[iunea "Day" care nseamn c ordinul de tranzac[ionare, n situa[ia n care nu
este executat sau anulat, va rmne n platforma Eltrans pn la nchiderea sesiunii de
tranzac[ionare din ziua respectiv. Dup nchiderea sesiunii de tranza[cionare, ordinele cu
valabilitate "Day" sunt terse automat. Alt op[iune pentru durata de valabilitate a unui ordin
de tranzac[ionare este "GTK" (GoodTillKilled), iar n cazul n care este aleas acest op[iune,
n situa[ia n care nu este executat sau anulat, ordinul de tranza[cionare va rmne activ n
platforma de tranza[cionare pn la scaden[a contractului respectiv. Cea ce-a treia op[iune
care poate fi selectat n cmpul "Time" este "00-00" ceea ce nseamn c durata de
valabilitate a ordinului poate fi de ordinul ore i minute. Dac n loc de "00-00" se introduce de
exemplu "03-22", atunci ordinul de tranzac[ionare va rmne n pia[ timp de 3 ore i 22 de
minute dup plasarea lu de ctre broker (n cazul n care ntre timp el nu a fost executat sau
anulat). Toate ordinele de tranzac[ionare pot fi anulate oricnd n timpul sesiunii de
tranzac[ionare (de luni pn vineri ntre orele 10:00 - 16:00) i al sesiunii de pre-deschidere
(09:30 - 10:00).
"Buy/Sell" - se selecteaz tipul opra[iunii, respectiv "Buy" dac ordinul este de
cumprare sau "Sell" dac ordinul este de vnzare.
"Type" - se selecteaz tipul ordinului de tranzac[ionare. Tichetul de ordin va selecta
automat op[iunea "Limit" ceea ce nseamn c ordinul de tranzac[ionare va intra la execu[ie
n pia[ la pre[ul specificat n cmpul "Price" i poate fi executat dintr-una sau mai multe
tranzac[ii (n cazul n care numrul de contracte este mai mare dect 1). Un astfel de ordin va
avea ataat n platforma Eltrans op[iunea "L".
Un ordin "Limit" poate fi lansat astfel: vinde 10 contracte DESIF5-MAR08 limita la
4,2500 Ron/actiune, unde brokerul poate incepe vanzarea contractelor. Daca in pia[a se vor
cumpara contracte la 4,2535 brokerul poate sa le execute la un pret mai bun, dar nu mai putin
de 4,25 ron/actiune. Drept urmare, n cmpul "Price" brokerul va completa valoarea de
4,2500.
Ordinul: cumpara 25 contracte DESIF5-MAR08 limita la 4,25 Ron/actiune, impune
brokerului un pret maxim de executie. Daca in pia[a va exista o vanzare sub acest nivel,
tranzactia se va executa la un pret mai mic.
Ordinele limita sunt restrictionate de nivelul maxim de oscilatie a pretului impus de
Casa Romana de Compensatie, pentru fiecare sedinta de tranzactionare in functie de pretul
de marcare al zilei anterioare. Astfel, valorile din cmpul "Price" n cazul ordinelor "Limit" nu
pot depi n sus sau n jos valorile maxime de pre[ admise pentru sesiunea respectiv.

Alte op[iuni ce pot fi selectate n cmpul "Type" sunt:
"Package" - selectnd aceast op[iune, ordinul va putea fi executat dintr-o singur
tranzac[ie i cu ntreaga cantitate de contracte. Spre exemplu un ordin de vnzare 10
contracte la pre[ul de 3,5678 cu op[iunea "Package" (care n platforma Eltrans va avea ataat
litera "P"), va putea fi executat doar dac se plaseaz un ordin de cumprare a cel pu[in 10
contracte la un pre[ egal sau mai mare cu 3,5678. Dac un ordin "Package" este n pozi[ia de
a fi cel mai bun ordin de cumprare sau cel mai bun ordin de vnzare din punct de vedere al
pre[ului (BestBid sau BestAsk) i n pia[ este introdus un ordin de sens opus avnd un
numr de contracte mai mic dect cel al ordinului "Package" i un pre[ de execu[ie mai bun
(adic un pre[ de vnzare la un pre[ mai mic dect pre[ul de cumprarea al ordinului

121

"Package" sau un pre[ de cumprare mai mare dect al ordinului "Package"), atunci ordinul
"Package" va fi anulat, iar n cazul n care se dorete men[inerea lui n pia[ el va trebui
introdus din nou.

"Stop-loss" - dup cum rezult i din denumire, este un ordin menit s limiteze
pierderea investitorului n momentele n care pre[ul se nscrie pe o traiectorie nedorit.
Detinatorul unei pozitii de cumprare va plasa un on ordin Stop loss de vanzare, iar un
investitor care are pozi[ii de vnzare pe pia[ va plasa un ordin "Stop-loss" de cumprare.
Acest tip de ordine poate fi plasat i fr a de[ine alte pozi[ii n pia[ pe contractul i scaden[a
respective.

Cum funcioneaz un ordin "Stop-loss"?

Dup completarea cmpurilor descrise mai sus, n momentul selectrii op[iunii
"Stop-loss", n tichetul de ordin se afieaz un cmp nou "ActPrice" ceea ce permite
investitorului s introduc un pre[ de activare al ordinului. Practic, un ordin "Stop-loss" va fi
afiat n pia[ la pre[ul specificat n cmpul "Price" doar n momentul n care, pre[ul
contractului respectiv va atinge nivelul specificat n cmpul "ActPrice". Deci un ordin "Stop-
loss" con[ine de fapt 2 pre[uri: unul de activare (cmpul "ActPrice" i unul de execu[ie (cmpul
"Price"). In imaginea de mai jos este afiat tichetul pentru un ordin "Stop-loss".

Exemplu: n imaginea de mai sus este prezentat ordin de vnzare 10 contracte
DESIF2-DEC06 cu pre[ de execu[ie 3,4500 i pre[ de activare 3,4700. Acest ordin, odat
trimis n pia[, va rmne ascuns pn n momentul n care, pe contractul DESIF2 cu
scaden[a n Decembrie 2006, se va tranzac[iona primul contract la pre[ul de 3,4700 sau la un
pre[ mai mic. n momentul n care s-ar tranzac[iona un contract n condi[iile de mai sus,
ordinul "Stop-Loss" se va activa i va fi afiat n pia[a DESIF2-DEC06 la vnzare la pre[ul de
3,4500 (pre[ul de execu[ie) i va rmne n pia[ pn la anulare sau pn la expirarea
duratei de valabiliate (n acest exemplu pn la scaden[ ntruct la cmpul "Time" a fost
aleas op[iunea "GTK"). Atta timp ct pre[ul se men[ine peste nivelul de activare "ActPrice",
ordinul Stop-loss rmne ascuns. De obicei, un ordin Stop-loss de Vnzare este folosit de
ctre investitorii care au deja n pia[ pozi[ii LONG (de cumprare) i care, neputnd din
diverse motive s urmreasc pia[a pentru o perioad de timp, doresc ca, n cazul n care
aceasta se va nscrie pe un trend descendent, contractele cumprate s fie lichidate n pia[
automat i cu o pierdere limitat. De asemenea, acest ordin se poate plasa fr a de[ine
pozi[ii Long n pia[, strict n scopul de a intra pe pozi[ie de vnzare atunci cnd exist o
anumit siguran[ asupra trendului descendent. Ordinele Stop-loss de Cumprare se

122

plaseaz atunci cnd investitorul de[ine pozi[ii SHORT (de vnzare) i dorete ca n cazul
unei creteri de pre[, aceste pozi[ii s fie lichidate cu o pierdere limitat. n momentul n care
pia[a se nscrise pe un trend ascendent i pre[ul atinge nivelul "ActPrice", ordinul "Stop-loss"
de cumprare va fi plasat n pia[ la valoarea de execu[ie (cea specificat n cmpul "Price").
De asemenea, acest ordin se poate plasa fr a de[ine pozi[ii Short n pia[, strict n scopul
de a intra pe pozi[ie de cumprare atunci cnd exist o anumit siguran[ asupra trendului
ascendent.
n imaginea de mai jos este prezentat tichetul de ordin "Stop-loss" de Cumprare
pe contractul DESIF2-DEC06 cu pre[ de activare 3,4750 i pre[ de executare 3,4800. Aceasta
nseamn c n momentul n care pre[ul contractului DESIF2-DEC06 se va nscrie pe un
trend ascendent i se va executa primul contract la pre[ul de 3,4750 sau mai sus, ordinul
Stop-loss se va activa i va intra n pia[ la cumprare la pre[ul de 3,4800.

Ordinele ascunse de tip "Stop-loss" sunt preferate ordinelor "Limit" pentru simplul
fapt c valorile "Price" i "ActPrice" pot fi introduse n afara limitei de oscila[ie zilnic admis a
pretului. Strategiile de tranzac[ionare cu ordine "Stop-loss" se poate aplica cu succes in cazul
in care investitorul nu poate urmari mai multe zile pia[a.

Click aici pentru a vedea reprezentarea grafic a ordinului "Stop-loss" Buy.
Click aici pentru a vedea reprezentarea grafic a ordinului "Stop-loss" Sell.

"Take profit este ordinul de marcare a profitului. Prin el investitorul va transforma
profitul potential in profit real. In situatia lansarii unui astfel de ordin, ca i n cazul ordinului
"Stop-loss", este necesar introducerea a doua preturi, pretul de activare "Price" si pre[ul de
activare "ActPrice". Dac clientul detine o pozitie LONG, ordinul Take-profit va fi de vanzare.
Acesta va deveni vizibil si se va declansa doar in mometul in care prima tranzactie din pia[a
va fi la un pre[ egal sau mai mic dect pretul de activare. In situatia creat, vnzrile clientului
se vor declana automat la pretul de execu[ie introdus (valoarea nscris n cmpul "Price").
Dac clientul de[ine o pozitie SHORT, ordinul "Take-profit" va fi de cumprare. In momentul in
care pepia[a SIBEX se va nregistra o tranzactie la un pre[ egal sau mai are cu pretul de
activare introdus, ordinul Take-profit va deveni activ. In pia[ se va declansa cumparare la
pretul de execu[ie (cel nscris n cmpul "Price") i, n func[ie de vnzrile existente n acel
moment n pia[ se vor lichida pozi[iile short.

Cel mai complex tip de ordin este "Trailing-stop" care, spre deosebire de ordinele
"Take-profit" i "Stop-loss", au valorile "Price" i "ActPrice" variabile. Datorit acestei

123

caracteristici, ordinele "Trailing-stop" pot s urmreasc pre[ul pie[ei atta timp ct acesta se
men[ine pe un trend constant, astfel c ele se constituie n instrumente foarte bune de
maximizare a profitului.

Ordinul TRAILING-STOP

Ca principiu de func[ionare, ordinul "Trailing-stop" se aseamn cu ordinul clasic "stop",
scopul utilizarii lui fiind aceala de a marca un profit sau a limita o pierdere pentru pozitii
deschise deja in piata futures. Aceasta nseamn ca si ordinul "trailing stop" actioneaza pe
baza a doua valori de pret: activare si executare, el fiind afisat in platforma ELTRANS la
pretul de executare (valoare nscris n cmpul "Price") n momentul n care pre[ul pie[ei
atinge valoarea de activare nscris n cmpul "ActPrice". Deosebirea fata de ordinul "stop"
obisnuit consta in faptul ca ordinul "trailing" are o componenta dinamic, valorile de activare i
executare micndu-se odata cu trendul pie[ei. Avantajul determinant al acestui ordin este ca
permite acumularea si conservarea profitului atata timp cat piata se misca pe un trend
favorabil investitorului. Un alt beneficiu major pentru speculatori oferit de acest tip de ordin
este faptul ca permite tranzactionarea simultana pe mai multe piete fara a fi nevoie de
urmrirea continu a fiecreia n parte. n imaginea de mai jos sunt prezentate tichetele de
ordin trailing stop cumprare i vnzare.

Ordin "Trailing-stop" de cumprare

124

Ordin "Trailing-stop" de vnzare
Pentru a intelege exact cum se comporta un ordin "trailing stop" vom aplea la un
exemplu concret.
Sa presupunem ca piata futures DESIF2-IUN08 se afla momentan in scadere, iar
pretul curent al acestui contract este 3,8300. Un investitor care doreste sa cumpere un
contract futures DESIF2 la un pret cat mai mic va introduce un ordin de cumprare "Trailing
stop" cu urmatorii parametri: pret activare la 0,0050 lei si pret de executare la 0,0100 lei.
In momentul lansarii acestui ordin pretul curent al pietei de 3,8300, adic valoarea
nscris n cmpul "Market" i care este selectat automat n momentul n care investitorul
alege op[iunea "Trailing-stop" pentru ordinul de cumprare. Acest pre[ de 3,8300 va deveni
pret de referinta iar pretul de activare al ordinului va fi 3,8300 + 0,0050 = 3,8350, iar cel de
executare care va fi afisat in platforma ELTRANS dup activare va fi 3,8300 + 0,0100 =
3,8400.
Aceste valori vor ramane neschimbate atata timp ct, dup lansarea ordinului, piata
se va mentine sub nivelul de 3,8300, iar in momentul in care se va executa prima tranzactie la
pretul de 3,8300 sau peste acesta, ordinul trailing stop se va activa si in platforma ELTRANS
va fi afiat un ordin de Cumparare 10 contracte futures la pretul de 3,8400. Pana acum,
ordinul trailing stop a avut un comportament asemanator ordinului "stop" clasic.
In schimb, dac dup lansarea lui, pia[a continu s scad sub nivelul de 3,8300,
valorile de activare si executare vor cobori si ele in tandem cu pretul curent al pietei. Astfel,
daca se executa o tranzactie la pretul de 3,8000 atunci acest pret va deveni referinta pentru
ordinul "trailing stop", iar noul pret de activare va fi 3,8000 + 0,0050 = 3,8050 in timp ce pretul
de executare va fi 3,8000 + 0,0100 = 3,8100. Atata timp cit piata va continua sa scada,
nivelele de activare si executare ale ordinului "trailing stop" vor scadea si ele, mentinandu-se
permanent la 0,0050 respectiv 0,0100 lei peste pretul curent al pietei. In momentul in
care pre[ul se intoarce cu mai mult de 0,0050 lei, ordinul se va activa si va fi afisat in
platforma ELTRANS la 0,0100 lei peste ultimul pre[ de referin[ a pie[ei nregistrat nainte ca
pia[a s se ntoarc.
In sens invers se comporta ordinele "trailing stop" de vanzare. Acestea se introduc de
catre investitor pe un trend ascendent fie pentru a incerca sa prind un pret de vanzare cat
mai mare, fie pentru a inchide o pozitie de cumparare cu maximum de profit. Daca invstitorul
detine o cumparare la pretul de 3,8000 iar pretul curent al pietei este 3,8300, el poate

125

introduce un ordin "trailing stop" de vanzare cu urmatorii parametri: activare la 0,0050 si
executare la 0,0100.
Prin acest ordin, investitorul este sigur ca atata timp cat piata va continua sa urce
peste nivelul de 3,8300 va acumula profit din ce in ce mai mare, iar in situatia in care, de la
orice pret peste 3,8300, piata se va intoarce cu mai mult de 0,0050 pasi se va activa ordinul
de vanzare (marcare a profitului). Daca de exemplu, dupa introducerea ordinului "trailing
stop" piata urca la un maxim de 3,9500 si apoi se intoarce cu mai mult de 0,0050 pasi, atunci,
se va activa n pia[ ordinul de vanzare la pretul de 3,9500 0,0100 = 3,9400.

Atenie ! La ordinele "Trailing-stop", cmpurile "Activare" i "Execuie" se
completeaz cu numrul de pai i nu cu valori de pre !

Cu cat diferen[a dintre valoarea de activare si cea de executare este mai mare, cu
atat cresc sansele ca ordinul "Trailing stop" s fie executat in piata dupa activarea lui. De
asemenea, pentru o mai mare siguranta a executarii ordinului este recomadabil ca valoarea
de executare sa fie mai mare decat cea de activare, desi platforma ELTRANS permite setri
inverse (valoare de executare mai mica decat cea de activare).
Ca si durata de valabilitate, ordinele "trailing stop" pot fi setate doar cu parametrul
"day". Aceasta inseamna ca, daca pana la sfarsitul sesiunii de tranzactionare, ordinul nu s-a
activat, el va fi sters automat din platforma ELTRANS. De asemenea, dupa activare, ordinul
afisat in platforma ELTRANS are la randul lui o durata de viata pana la sfarsitul sesiunii
de tranzatcionare.
Acest tip de ordin poate fi foarte util atat investitorilor orientati catre speculatiile "intra-
day" permitand acestora sa tranzactioneze pe mai multe piete in acelasi timp, dar si celor
care urmaresc intrarea/iesirea din piata cat mai apropiate de maximele sau minimele
acesteia.

Ordine de tranzacionare pe platforma WebTrader

Investitorii individuali pot tranzac[iona pe pia[a SIBEX prin intermediul
platformei WebTrader . Aceast aplica[ie permite accesul n timp real la cota[iile contractelor
futures i options, introducerea/modificarea/anularea de ordine de tranzac[ionare, precum i
vizualizarea situa[iei portofoliului de instrumente derivate.
n ceea ce privete ordinele de tranzac[ionare disponibile pe aceast platform,
situa[ia este similar cu cea prezentat anterior pentru platforma Eltrans.

Plasarea de ordine pe platforma WebTrader

Dup conectarea la aceast aplica[ie, investitorul va avea pe ecran urmtoarea interfa[:

126

Tichetul de ordine de tranzac[ionare este disponibil n partea dreapta-jos a acestei ferestre.

Cmpuri de completat de ctre investitor:

Contract - se selecteaz simbolul contractului pe care va fi plasat ordinul.

Settle Date - se selecteaz scaden[a contractului pe care va fi plasat ordinul.

Contracts - se tasteaz numrul de contracte.

Price - se tasteaz pre[ul de cumprare/vnzare al contractelor.

Time - se selecteaz durata de valabilitate a ordinului. Op[iunile disponibile sunt
"Day", "GTK" sau "00-00". Tichetul de ordin va selecta automat op[iunea "Day" care
nseamn c ordinul de tranzac[ionare, n situa[ia n care nu este executat sau anulat, va
rmne n pia[ pn la nchiderea sesiunii de tranzac[ionare din ziua respectiv. Dup
nchiderea sesiunii de tranza[cionare, ordinele cu valabilitate "Day" sunt terse automat. Alt
op[iune pentru durata de valabilitate a unui ordin de tranzac[ionare este "GTK"
(GoodTillKilled), iar n cazul n care este aleas acest op[iune, n situa[ia n care nu este

127

executat sau anulat, ordinul de tranza[cionare va rmne activ n platforma de tranzac[ionare
pn la scaden[a contractului respectiv. Cea ce-a treia op[iune care poate fi selectat n
cmpul "Time" este "00-00" ceea ce nseamn c durata de valabilitate a ordinului poate fi de
ordinul ore i minute. Dac n loc de "00-00" se introduce de exemplu "03-22", atunci ordinul
de tranzac[ionare va rmne n pia[ timp de 3 ore i 22 de minute dup plasarea lu de ctre
broker (n cazul n care ntre timp el nu a fost executat sau anulat). Toate ordinele de
tranzac[ionare pot fi anulate oricnd n timpul sesiunii de tranzac[ionare (de luni pn vineri
ntre orele 10:00 - 16:00) i al sesiunii de pre-deschidere (09:30 - 10:00).

Buy/Sell - se selecteaz opera[iunea de cumprare (Buy) sau vnzare (Sell) a
contractelor. Cnde se selecteaz op[iunea "Buy" tichetul ordinului de trazac[ionare se
coloreaz n verde, iar cnd se selecteaz op[iunea "Sell" tichetul se coloreaz n rou.

"Type" - se selecteaz tipul ordinului de tranzac[ionare. Tichetul de ordin va selecta
automat op[iunea "Limit" ceea ce nseamn c ordinul de tranzac[ionare va intra la execu[ie
n pia[ la pre[ul specificat n cmpul "Price" i poate fi executat dintr-una sau mai multe
tranzac[ii (n cazul n care numrul de contracte este mai mare dect 1). Un astfel de ordin va
avea ataat n platforma Eltrans op[iunea "L".
Un ordin "Limit" poate fi lansat astfel: vinde 10 contracte DESIF5-MAR08 limita la
4,2500 Ron/actiune, unde brokerul poate incepe vanzarea contractelor. Daca in pia[a se vor
cumpara contracte la 4,2535 brokerul poate sa le execute la un pret mai bun, dar nu mai putin
de 4,25 ron/actiune. Drept urmare, n cmpul "Price" brokerul va completa valoarea de
4,2500.
Ordinul: cumpara 25 contracte DESIF5-MAR08 limita la 4,25 Ron/actiune, impune
brokerului un pret maxim de executie. Daca in pia[a va exista o vanzare sub acest nivel,
tranzactia se va executa la un pret mai mic.
Ordinele limita sunt restrictionate de nivelul maxim de oscilatie a pretului impus de
Casa Romana de Compensatie, pentru fiecare sedinta de tranzactionare in functie de pretul
de marcare al zilei anterioare. Astfel, valorile din cmpul "Price" n cazul ordinelor "Limit" nu
pot depi n sus sau n jos valorile maxime de pre[ admise pentru sesiunea respectiv.
Alte op[iuni ce pot fi selectate n cmpul "Type" sunt:
"Package" - selectnd aceast op[iune, ordinul va putea fi executat dintr-o singur
tranzac[ie i cu ntreaga cantitate de contracte. Spre exemplu un ordin de vnzare 10
contracte la pre[ul de 3,5678 cu op[iunea "Package" (care n platforma Eltrans va avea ataat
litera "P"), va putea fi executat doar dac se plaseaz un ordin de cumprare a cel pu[in 10
contracte la un pre[ egal sau mai mare cu 3,5678. Dac un ordin "Package" este n pozi[ia de
a fi cel mai bun ordin de cumprare sau cel mai bun ordin de vnzare din punct de vedere al
pre[ului (BestBid sau BestAsk) i n pia[ este introdus un ordin de sens opus avnd un
numr de contracte mai mic dect cel al ordinului "Package" i un pre[ de execu[ie mai bun
(adic un pre[ de vnzare la un pre[ mai mic dect pre[ul de cumprarea al ordinului
"Package" sau un pre[ de cumprare mai mare dect al ordinului "Package"), atunci ordinul
"Package" va fi anulat, iar n cazul n care se dorete men[inerea lui n pia[ el va trebui
introdus din nou.
"Stop-loss" - dup cum rezult i din denumire, este un ordin menit s limiteze
pierderea investitorului n momentele n care pre[ul se nscrie pe o traiectorie nedorit.
Detinatorul unei pozitii de cumprare va plasa un on ordin Stop loss de vanzare, iar un
investitor care are pozi[ii de vnzare pe pia[ va plasa un ordin "Stop-loss" de cumprare.
Acest tip de ordine poate fi plasat i fr a de[ine alte pozi[ii n pia[ pe contractul i scaden[a
respective.
"Take profit este ordinul de marcare a profitului. Prin el investitorul va transforma
profitul potential in profit real. In situatia lansarii unui astfel de ordin, ca i n cazul ordinului
"Stop-loss", este necesar introducerea a doua preturi, pretul de activare "Price" si pre[ul de
activare "ActPrice". Dac clientul detine o pozitie LONG, ordinul Take-profit va fi de vanzare.
Acesta va deveni vizibil si se va declansa doar in mometul in care prima tranzactie din pia[a

128

va fi la un pre[ egal sau mai mic dect pretul de activare. In situatia creat, vnzrile clientului
se vor declana automat la pretul de execu[ie introdus (valoarea nscris n cmpul "Price").
Dac clientul de[ine o pozitie SHORT, ordinul "Take-profit" va fi de cumprare. In momentul in
care pepia[a SIBEX se va nregistra o tranzactie la un pre[ egal sau mai are cu pretul de
activare introdus, ordinul Take-profit va deveni activ. In pia[ se va declansa cumparare la
pretul de execu[ie (cel nscris n cmpul "Price") i, n func[ie de vnzrile existente n acel
moment n pia[ se vor lichida pozi[iile short.
Cel mai complex tip de ordin este "Trailing-stop" care, spre deosebire de ordinele
"Take-profit" i "Stop-loss", au valorile "Price" i "ActPrice" variabile. Datorit acestei
caracteristici, ordinele "Trailing-stop" pot s urmreasc pre[ul pie[ei atta timp ct acesta se
men[ine pe un trend constant, astfel c ele se constituie n instrumente foarte bune de
maximizare a profitului.
Broker - se selecteaz brokerul la care va ajunge ordinul investitorului dup ce acesta
apas butonul "Add Order".
Cmpul "Client" se completeaz automat cu codul de client al investitorului.

Mai jos sunt prezentate cteva imagini cu diferite tipuri de ordine care pot fi utilizate n cadrul
aplica[iei WebTrader.

Ordin de cumprare "limit", valablitate "GTK"

Ordin de vnzare "pachet", valabilitate "day"

129

Ordin de cumprare "Stop Loss", valabilitate "Day"

Ordin de vnzare "Trailing-stop", valabilitate "Day"


130

IX. CONTRACTE CU OPIUNI

1. NOTIUNI INTRODUCTIVE

Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu este singura institutie bursier din
Romania unde se tranzactioneaza optiuni, asigurand investitorilor romani accesul pe o piata
in continua expansiune. Acest tip de instrumente insumeaza o serie de avantaje specifice fata
de alte instrumente investitionale clasice.

Cel mai important avantaj al tranzactionarii optiunilor rezida din faptul ca ofera, prin
prisma relatiilor existente intre piata derivatelor si piata spot (la vedere"), solutii imbunatatite
de gestiune a portofoliului, optiunile Put constituind o polita de asigurare impotriva scaderilor
de pret, iar cele Call actionand ca o garantie pentru achizitionarea activului suport la un pret
prestabilit.

Un alt avantaj important este dat de efectul de levier, tranzactionarea optiunilor
oferind posibilitatea de a beneficia de miscarile de pret ale unei actiuni fara a plati integral
pretul acesteia.

Tranzactiile de tip speculativ care se pot realiza prin intermediul optiunilor prezinta de
asemenea un interes deosebit pentru participantii la piata, fiind relativ facil de a intra si a iesi
din pozitii fara a avea intentia de exercitare.

Optiunile ofera, de asemenea, o oportunitate inedita, aceea de a obtine profituri pe un
trend neutru, fiind singurele instrumente financiare care pot genera ctiguri n aceste condi[ii.

1.1. Scurta istorie a tranzactiilor cu optiuni

Optiunile au aparut cu mult timp n urm, ca urmare a cerin[elor din partea
comercian[ilor pentru acest tip de contract. Desi initial nestandardizate, mecanismul era
acelasi cu cel folosit astazi in cadrul marilor burse ale lumii. Probabil ca cea mai timpurie
atestare a optiunilor se regaseste in Grecia antic, pe vremea filozofului Thales. Folosind
cunostintele sale avansate de astrologie, ntr-un an Thales a previzionat o recolt bogat de
msline n primavara urmtoare. Cum n general existau din partea fermierilor putine cereri
de inchiriere a preselor de ulei pe timpul sezonului rece, Thales a negociat nc din iarn
preturile de nchiriere a preselor pentru primavara urmatoare. Previziunea lui Thales privind
produc[ia viitoare de msline s-a adeverit si el a fost in masur sa dea cu chirie apoi presele
de ulei n primvar, ob[innd un profit considerabil. Dac recolta de msline ar fi fost srac,
Thales n-ar fi avut solicitri pentru prese dect ntr-o mic msur i ar fi pierdut banii plti[i n
iarn pentru nchirierea acestora. Cu alte cuvinte, Thales a cumprat o op[iune, adic dreptul
de folosin[ unui activ (presele de ulei) pe o periad limitat de timp n speran[a c, n
decursul acestei perioade, la un moment dat, va putea vinde acest drept cu un pre[ mai mare.
n limbajul bursier modern acest exemplu este definit drept o tranzac[ie cu op[iuni CALL.

ns cel mai cunoscut exemplu cu semnificatie istorica privind optiunile a avut loc in
Olanda in timpul erei lalelelor din secolul XVII. In acea perioada contractele pe bulbii de lalea

131

erau intens tranzactionate de dealeri si fermieri. De exemplu, un exportator de bulbi de lalele
se putea proteja impotriva pierderii marfii pe timpul transportului prin intermediul unei op[iuni
de cumparare de la un producator a unei cantitati de bulbi echivalenta cu cea expediata, la un
anumit pret. Astfel exportatorul cumparator putea inlocui marfa daca aceasta se deprecia sau
distrugea pe timpul transportului sau putea sa renunte la acest drept daca marfa ajungea in
buna stare la destinatie. Deci cei care tind sa asocieze optiunile cu speculatia gresesc
deoarece optiunile au aparut in primul rand ca modalitate de acoperire a riscului la care te
expune specificul afacerii proprii si nu ca un instrument speculativ.

Piaa opiunilor n SUA

Optiunile, n forma n care le ntalnim si astazi se tranzactioneaza din anul 1973, cand
au aparut in peisajul economiei americane la cea mai mare bursa de optiuni din lume -
Chicago Board of Options Exchange. Inainte de acest moment, similar cu situatia din
Romania anilor 90, investitorii aveau putine posibilitati de investire a banilor: puteau sa
aleaga intre a cumpara sau vinde actiuni, sau sa cumpere obligatiuni guvernamentale.

Fiind si cea mai veche bursa specializata in optiuni, are si produsele cele mai
elaborate: optiuni pe actiuni, optiuni pe indici, optiuni pe rate ale dobanzii, optiuni pe futures si
chiar si optiuni pe portofolii de tip Holding.

Piaa optiunilor in Europa

Si bursele europene s-au aliniat noilor cerinte ale investitorilor care interactioneaza
pe plan economic mondial, ei venind din tari diferite deci functionand in cadre legislative
diferite. Aparand riscuri tot mai complexe, s-a actionat astfel si asupra dezvoltarii
mecanismului de protejare, situatie care a dus la introducerea la tranzactionare a optiunilor si
in economia euro sau sa spunem mai ales in economia euro. Astfel se tranzactioneaza
optiuni astazi in europa la:

Athens Stock Exchange
European Energy Exchange
Eurex Frankfurt AG
Hanover Commodity Exchange (WTB) NEWEX
Stuggart Stock Exchange
Budapest Stock Exchange
Irish Stock Exchange (ISE Xetra)
Tel Aviv Stock Exchange *
Italian Stock Exchange - Level 1 & 2
Luxembourg Stock Exchange
Amsterdam Power Exchange
Euronext LIFFE
Oslo Stock Exchange
Warsaw Stock Exchange
Euronext Lisbon (Formerly BVLP)
Barcelona Stock Exchange
Bilbao Stock Exchange
Madrid Stock Exchange - Level 1 & 2
MEFF Valencia Stock Exchange
Bern Stock Exchange
EUREX - Formerly SOFFEX
Swiss Stock Exchange

132

Istanbul Stock Exchange
Baltic Stock Exchange
Euronext LIFFE
FTSE International
International Petroleum Exchange
London Commodity Exchange (Euronext LIFFE)
London Stock Exchange
International Market
London Traded Options Market (Euronext LIFFE)

In Romania, dupa cum am mentionat anterior, la nivelul anului 2007, singura bursa
pe care se pot tranzac[iona op[iuni este Bursa Monetar Financiar i de Mrfuri Sibiu, aceste
produse fiind lansate n luna noiembrie a anului 1998. Optiunile pe contracte futures
tranzactionate pe pia[a SIBEX ofer investitorilor noi posibilitati de gestionare a riscului
valutar sau de portofoliu precum i oportunit[i speculative.

Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu pune la dispozitia investitorilor optiuni
avand ca activ suport contracte futures pe 20 de actiuni tranzactionate la Bursa de Valori
Bucureti precum si pe cursuri valutare (RON/EUR, RON/USD, EUR/USD), rata dobanzii
(BUBOR3), indici bursieri (SIBEX9 si SIBEX18) si aur(SIBGOLD).

1.2. Vocabularul optiunilor

Optiunile sunt instrumente financiare derivate tranzactionate in cadrul unor piete
bursiere reglementate cum este pia[a SIBEX sau pe piete de tip OTC (over the counter) de
tipul pie[elor interbancare si care genereaza drepturi sau obligatii diferite pentru prtile
implicate in tranzactie.

Ca si contractele futures, optiunile au la baza un activ suport care poate fi o marf, un
indice bursier, o ac[iune, rata dobanzii sau chiar un contract futures. La Bursa din Sibiu se
tranzactioneaza optiuni pe contracte futures.

Investitiile in optiuni au un vocabular specific notiuni ce trebuie insusite pentru o
bun intelegere a procesului de tranzac[ionare.

Tranzac[iile cu optiuni necesit familiarizarea cu o serie de termeni dintre care
amintim:

Optiunea - este un contract de vanzare-cumparare ntre doua pri, care d
cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara sau a vinde o anumita
cantitate de marfuri, devize, valori mobiliare sau instrumente financiare la un pret
prestabilit, pn la o anumit dat n viitor numit scaden. Pentru a intra n posesia
acestui drept, cumpratorul pltete vnztorului opiunii un pre denumit prim.

Din punct de vedere al drepturilor pe care le confera cumprtorilor optiunile sunt de
doua tipuri : CALL i PUT.

Optiunile CALL sunt cele ce dau cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a
cumpra, activul suport la pretul de exercitare, la o anumita data sau pe o anumita perioada
pana la acea data. Vanzatorul optiunii Call are obligatia de a vinde activul suport in cazul in
care cumparatorul optiunii decide exercitarea acesteia. Cumparatorul optiunii va initia o
pozitile Long Call in timp ce vanzatorul va initia o pozitie Short Call.

Optiunile PUT sunt cele ce dau cumparatorului dreptul dar nu si obligatia de a
vinde activul suport pana la scadenta, la pretul de exercitare in schimbul primei Put platite
vanzatorului la incheierea tranzatiei. Vanzatorul optiunii Put are obligatia de a cumpara activul

133

suport in cazul in care cumparatorul optiunii decide exercitarea acesteia. Cumparatorul
optiunii va initia o pozitile Long Put in timp ce vanzatorul va initia o pozitie Short Put.
Pret de exercitare - pretul la care cumparatorul unei optiuni Call are dreptul s
cumpere un contract futures sau la care cumparatorul unei op[iuni Put are dreptul sa vanda
un contract futures.

Activ suport actiunile, marfa, indicele bursier, valuta sau contractele futures care
stau la baza optiunii

Cumparatorul optiunii - este investitorul care dobandeste dreptul conferit de
optiune: de a cumpara activul suport daca este vorba de o optiune Call sau dreptul de a
vinde activul suport daca este o optiune Put.

Vanzatorul optiunii - investitorul care vinde optiunea si care isi asuma toate
obligatiile aferente tranzactiei, respective se obliga sa vanda activul suport daca este vorba
de o optiune Call sau sa cumpere activul suport daca este vorba de o optiune Put.

Prima reprezint pretul op[iunii sau pre[ul pe care cumparatorul unei optiuni il
plateste vanzatorului optiunii. Primele sunt negociate i stabilite liber pe piata SIBEX de catre
cumparatori si vanzatori potrivit regulilor de tranzac[ionare ale bursei. Cunoasterea
principalilor factori care influenteaza primele este importanta pentru orice persoana care
considera tranzactionarea optiunilor. Prima poate influenta substantial profitul sau pierderea
investitorului.

Scadenta ziua n care expir op[iunile. La sfritul zilei de scaden[ Casa de
Compensatie, conform specificatiilor din contractele cu op[iuni, lichideaz toate pozitiile
ramase deschise pe aceast pia[. Odata ce optiunea a expirat, ea nu mai confera nici un
drept detinatorului i nu mai implic nici o obliga[ie pentru vnztor.

Cotatiile se refer la primele optiunilor i sunt afisate zilnic pe site-ul www.sibex.ro
lo sectiunea Piata in timp real. Cota[iile pot fi de cumprare (buy orders) sau de vnzare
(sell orders).

In bani: O optiune Call este in bani atunci cand pretul de exercitare este mai mic
decat pretul curent de tranzactionare al activului suport. Ea este considerata in bani deoarece
cumparatorul optiunii are dreptul de a cumpara activul suport la un pret care este mai mic
decat pretul la care-l poate achizitiona direct de pe piata.
O optiune Put este in bani atunci cand pretul de exercitare este mai mare decat
pretul curent de tranzactionare al activului suport.Ea este considerata in bani deoarece
cumparatorul optiunii are dreptul de a vinde activul suport la un pret care este mai mare decat
pretul la care-l poate vinde direct in piata. Suma cu care optiunea este in bani reprezinta
valoarea intrinseca a optiunii.
Cu alte cuvinte, o op[ine este in bani dac prin cumprarea li exercitarea imediat a
dreptului pe care il confer, cumprtorul nregistreaz un profit.
Exemplu: Pretul curent al contractului futures DESIF5 cu scaden[a Decembrie este
4.1700. O optiune Call este in bani daca pretul sau de exercitare este mai mic de 4.1700. O
optiune Put este in bani daca pretul sau de exercitare este mai mare decat 4.1700.

La bani : o optiune este la bani daca pretul contractului futures este egal cu pretul de
exercitare al optiunii.

In afara banilor: o optiune Call al carei pret de exercitare este mai mare dacat pretul
contractului futures este in afara banilor. In mod similar, o optiune Put este in afara banilor
daca pretul sau de exercitare este mai mic decat pretul futures.
Nicio astfel de optiune nu se poate exercita si de asemenea nu are valoare
intrinseca.

Exercitare - operatiunea care poate fi realizata excusiv de catre cumparatorii de
optiuni n orice moment pana la data expirarii (sau doar la data scadentei daca este vorba de
optiuni de tip european)i cu condi[ia ca, n momentul respective op[iunea sa fie n bani. In

134

momentul exercitarii unei optiuni Call, cumparatorul va dobandi o pozitie long pe contractul
futures ce constituie activul suport la pretul de exercitare al optiunii iar vanzatorul optiunii Call
care este exercitat va dobandi o pozitie short pe contractul futures suport la pretul de
exercitare al optiunii. Situatia este inversa in cazul exercitarii unei optiuni Put: cumprtorul
va dobndi o pozi[ie short pe pia[a futures suport, iar vnztorului I se va deschide o pozi[ie
long pe aceeai pia[.
In functie de momentul in care se poate realiza exercitarea, optiunile se impart in
doua categorii:

Optiuni americane- care pot fi exercitate oricand pana la scadenta (pe pia[a SIBEX
sunt tranzactionate doar optiuni de tip American)

Optiuni europene- care pot fi exercitate doar la scadenta.

Compensarea - lichidarea pozitiei de catre cumparatorul si/sau vanzatorul optiunii
prin initierea unei tranzactii opuse, eliminand sau transferand unei alte personae toate
drepturile sau obligatiile viitoare. Tranzactia opus se refera la initierea unei operatiuni de
bursa inverse celei initiale (cumparatorul initiaza o vanzare iar vanzatorul initiaza o
cumparare) pentru acelasi tip de optiune, cu aceeasi scadenta si cu acelasi pret de
exercitare.

1.3. Specificatiile contractului cu opiuni

Tranzactionarea optiunilor este facilitata de faptul ca la Bursa Monetar Financiara si
de Marfuri Sibiu, specificatiile unui contract options standardizeaza urmatoarele clauze :

Simbolul contractului- permite identificarea contractului options pe piata. Pe
platforma Eltrans a bursei din Sibiu, simbolurile optiunilor sunt listate in coloana Contracts
din fereastra Options.

Fig.1 Simbolul contractelor options

Exemplu:

In cazul optiunii pe cursul valutar leu/dolar SUA la BMFMS, simbolul este RON/USD.
Daca activul suport este reprezentat de actiunile Bancii Transilvania atunci simbolul
contractului futures corespunzator este DETLV (DE provine de la termenul DERIVAT iar
TLV este simbolul sub care actiunile Bancii Transilvania sunt tranzactionate pe piata de
capital la Bursa de Valori Bucuresti). Simbolurile individualizeaza fiecare contract si ajuta
participantii in piata sa-l identifice rapid pe platforma de tranzactionare.

135

Activul suport- activul suport al optiunilor il constituie contractele futures
tranzac[ionate pe pia[a SIBEX, conform tabelului de mai jos.

Simbolul
Optiunii

Activ suport
Scadene
disponibile
- luni -
Rata
dobanzii

BUBOR3

1 contract futures BUBOR3
3, 6
DESBX18 1 contract futures DESBX18 3, 6, 9 i 12
Indici
DESBX9 1 contract futures DESBX9 3, 6, 9, i 12
DEATB 1 contract futures DEATB 3, 6
DEBCC 1 contract futures DEBCC 3, 6
DEBIO 1 contract futures DEBIO 3, 6
DEBRD 1 contract futures DEBRD 3, 6
DEBRK 1 contract futures DEBRK 3, 6
DECMP 1 contract futures DECMP 3, 6
DEEBS 1 contract futures DEEBS 3, 6
DEIMP 1 contract futures DEIMP 3, 6
DEOLT 1 contract futures DEOLT 3, 6
DERRC 1 contract futures DERRC 3, 6, 9 i 12
DESIF1 1 contract futures DESIF1 3, 6
DESIF2 1 contract futures DESIF2 3, 6, 9 i 12
DESIF4 1 contract futures DESIF4 3, 6
DESNP 1 contract futures DESNP 3, 6, 9 i 12
DETEL 1 contract futures DETEL 3,6
DETBM 1 contract futures DETBM 3, 6

Actiuni

DETLV 1 contract futures DETLV 3, 6, 9 i 12
EUR/USD 1 contract futures EUR/USD 3, 6, 9 i 12
CHF/RON 1 contract futures CHF/RON 3, 6
RON/EUR 1 contract futures RON/EUR 3, 6, 9 i 12
Valute
RON/USD 1 contract futures RON/USD 3, 6
Marfuri
SIBGOLD
1 contract futures SIBGOLD 3, 6

Exemplu:

Contractul options RON/EUR are ca activ suport contractul futures RON/EUR, iar
piata futures pe cursul RON/EUR este reprezentat de piata la termen pusa la dispozitie de
Bursa din Sibiu. Op[iunile pe contractele futures pe actiuni au ca activ suport contractele
futures pe actiuni tranzactionate pe piata BMFMS. Pentru op[iunile DESNP activul suport il
constituie contractul futures DESNP, care la randul sau are la baza actiunile Societatii
PETROM BUCURESTI listate la BVB, DESIF3 are ca activ suport actiunile SIF3 Transilvania
si asa mai departe.

Marimea contractului - este standardizat la nivelul de 1 contract futures. Cand se
tranzactioneaza 1 optiune pe cursul RON/USD practic se tranzactioneaza dreptul de a
cumpara sau a vinde 1 contract futures RON/USD corespunzator. Deci fiecare op[iune
acoper 1 contract futures suport, care la randul lui, dupa cum am amintit in capitolul anterior,
are o marime standardizata, numita si multiplicator.

Exemplu:

Daca un investitor doreste sa-i rezerve dreptul de cumpara 5.000 dolari, atunci el va
trebui sa cumpere 5 contracte options. Aceeasi situatie este si in cazul contractului RON/EUR

136

(se tranzactioneaza echivalentul a 1.000 euro). Pe piata options a actiunilor, marimea
contractelor va fi echivalentul a 1.000 actiuni cu exceptia contractelor DERRC si DEAMO care
acopera echivalentul a 10.000 actiuni respectiv DEBRD care echivaleaz cu 100 actiuni.
Daca doriti sa v rezreva[i dreptul de a cumpra pe piata options 100.000 de actiuni
Rompetrol (echivalentul a 10 contracte futures DERRC), atunci va trebui sa introduceti in
piata un ordin de cumprare a 10 contracte options DERRC.

Atentie!

La fel ca si in cazul contractelor futures, nu se pot tranzactiona fractiuni de contract. Nu veti
putea vinde de exemplu echivalentul a 300 actiuni ale Societatii de Investitii Financiare
Moldova (simbol SIF2) sau 850 Euro pe piata options de la Sibiu.

Cotatia: pe piata optiunilor este identic cu cotatia activului suport pe piata spot.

Exemplu:

Cursul RON/EUR este exprimat atat pe piata interbancara cat si pe piata options de
la Sibiu in lei/euro (RON/EUR), actiunile listate pe pietele BVB si SIBEX sunt cotate in
lei/actiune, rata dobanzii la 3 luni (BUBOR3) se exprima pe ambele piete (futures si options)
in puncte procentuale, iar paritatea EUR/USD se exprima in puncte (deoarece este vorba de
doua devize straine si raportul de schimb EUR/USD se afiseaza cu 4 zecimale, ex 1.2255).
Cota[iile pe pia[a de op[iuni de la Sibiu pot fi de cumprare sau de vnzare i sunt grupate n
func[ie de acest criteriu n ferestrele Buy orders i Sell orders pe platforma Eltrans dup
cum se poate observa n figura 2. Cota[iile tuturor ordinelor de tranzac[ionare introduse de
ctre investitori n platforma Eltrans pentru un anumit tip de op[iune si un anumit pre[ de
exercitare se aranjeaz n fereastra Buy orders n ordinea descresctoare a primei,
respectiv n fereastra Sell orders n ordinea cresctoare a primei.

n limbajul uzual bursier, termenul de cota[ie are un n[eles mai extins, similar cu cel
al ordinului de tranzac[ionare, pe lng informa[ii referitoare la pre[/prim el incluznd i
informa[ii despre volumul de contracte disponibile pentru cumprare sau vnzare la pre[ul
respectiv ntr-un anumit moment. Pe platforma Eltrans, aceste informa[ii se regsesc n
ferestrele Buy orders i Sell orders, n coloanele Contracts i Premium.

Ca i n cazul contractelor futures, identitatea cumprtorilor i vnztorilor de op[iuni
nu este cunoscut dect de ctre Bursa din Sibiu n momentul alocrii conturilor de
tranzac[ionare ale investitorilor i de ctre Casa Romn de Compensa[ie care [ine eviden[a
tuturor conturilor membrilor compensatori i a subconturilor de clien[i ai acestora. De
asemenea, Comisia Na[ional a Valorilor Mobliare are acces la aceste informa[ii, putnd
solicita n situa[ii deosebite detalii referitoare la identitatea persoanelor care tranzac[ioneaz
pe pia[a SIBEX.


137

Fig 2 Cota[ii de vnzare op[iuni CALL pe platforma ELTRANS

Pasul de tranzacionare: reprezinta fluctuatia minima a primei pe piata optiunilor.

Exemplu:

Pentru optiunile pe contractele futures avnd ca activ suport cursuri valutare si
actiuni, pasul este de 0.0001 RON. Aceasta inseamna ca preturile care se pot negocia pentru
primele acestor op[iuni pot varia cu minim 0.0001 lei. In cazul contractului futures BUBOR3,
pasul este de 0.01 procente, iar pentru contractul EUR/USD acesta este de 0.0001 puncte.
Astfel, dac a[i cumprat o op[iune PUT pe contractul futures DESNP cu o prim de 0,0075
lei/ac[iune, pute[i s o vinde[i ulterior cu o prim mai mare, de exemplu 0,0076 sau 0,0077,
0,0078 lei/ac[iune sau mai mai mic, respectiv 0,0074, 0,0073 .....0,0063, 0,0042 .... etc.

Comisionul de tranzacionare pltit Bursei din Sibiu i Casei Romne de
Compensa[ie pentru fiecare op[iune cumprat sau vndut este fix, respectiv 0,35 sau 0,6
RON/contract. La acest comision, borkerii i adaug propriile comisioane astfel nct un
investitor ajunge s plteasc 0,5, 1, 1,5 lei sau chiar mai mult pentru fiecare op[iune
tranzactionat pe pia[a SIBEX.

Data scadentei - optiunile au o perioada de existenta limitata. Ziua scadentei pentru
contractele options este aceeai cu cea a contractelor futures, fiind cea in care toate optiunile
neexercitate expir. n func[ie de pozi[ia pre[ului lor de exercitare fa[ de pre[ul de nchidere
la scaden[ pentru contractul futures suport, op[iunile n bani sunt exercitate automat de
ctre Casa Romn de Compensa[ie iar cumprtorii acestora i ncaseaz profiturile
aferente, iar op[iunile la bani i in afara banilor expir pur i simplu fr a aduce nici un fel
de beneficiu cumprtorilor.

Pe pia[a SIBEX, scadentele contractelor futures sunt de 3 i 6 luni pentru contractele
BUBOR3, RON/USD, DEIMP, DECMP, DEBRD, DEATB, DEBIO, DEBRK, DESIF1 i
DESIF4, DETEL, DETBM si SIBGOLD respectiv 3, 6 ,9 i 12 luni pentru contractele DESIF2,
DESIF3, DESIF5, DESNP, DERRC, DETLV, RON/EUR, EUR/USD, DESBX9 si DESBX18. n
platforma Eltrans, simbolul scaden[ei incluznd luna i anul, este plasat lang simbolul
contractului, n coloana SettleDate dup cum se poate observa n figura 3.

Cota[ii de vnzare op[iuni Call
pe contractul futures DESIF5-
DEC06 la pre[ul de exercitare
4,2000 lei/ac[iune.

138

Fig.3 Scaden[a op[iunilor
Pn n anul 2007, zilele de scaden[ pentru contractele options pe pia[a SIBEX au
fost ultimele zile lucratoare ale lunilor martie, iunie, septembrie si decembrie, bursa putnd
stabili si alte zile de scadenta in functie de programul de tranzactionare pe pietele spot (de
regula doar scaden[a decembrie sufera modificri ca urmare a activitatii BNR si BVB la final
de an). Toate contractele listate pe pia[a SIBEX dupa 1 ianuarie 2008 au scaden[a n cea de-
a 3-a zi de vineri din luna de scaden[ respectiv n cea de-a 3-a vineri din lunile martie, iunie,
septembrie i decembrie. Dac a 3-a vineri din luna de scaden[ nu este zi lucrtoare, atunci
scaden[a va fi n ultima zi lucrtoare dinaintea celei de-a 3-a zi de vineri din luna de scaden[.
Pe platforma ELTRANS, scaden[ele contractelor futures sunt eviden[iate n coloana
SettleDate si simbolizate n func[ie de luna i anul scaden[ei.

Prima i ultima zi de tranzactionare: Conform Regulamentului nr. 4 al BMFMS,

Art. 16
(1) Prima zi de tranzacionare a opiunilor este ziua n care a fost stabilit primul pre de cotare
al contractului futures suport.
(2) Ultima zi de tranzacionare i data expirrii opiunii coincid cu ultima zi de tranzacionare,
respectiv ziua de scadena a contractului futures suport.

Pretul de executare la scaden: este pretul la care se lichideaza contractele
options in bani. Pentru a putea intelege mecanismul de executare la scadenta este nevoie
sa definim un termen nou: pozitie deschisa pe piata options.

Poziia deschis pe pia[a options este o op[iune cumparat sau vandut i
nelichidat printr-o opera[iune invers. Cu alte cuvinte, in momentul in care un investitor
cumpara sau vinde un contract options, i se deschide o pozitie pe piata respectiv. Orice
contract options tranzactionat presupune deschiderea a 2 pozitii: una de vanzare (sau
short) si una de cumparare (sau long). Pozitiile deschise sunt inregistrate la Casa de
Compensatie. In momentul in care contractul options este lichidat, pozitiile deschise
corespunzatoare se inchid.

Pe platforma Eltrans, pozitiile deschise pe pia[a options sunt evidentiate in coloana
OpenInt.

Scaden[a Decmbrie 2006 a
contractelor options pe
platforma Eltrans.

139

Fig.4 Pozi[ii deschise pe pia[a options n platform Eltrans

Cumparator opiune - pozitie LONG
Vnzator opiune - pozitie SHORT

Exemplu:

Un investitor cumpara 10 contracte options CALL pe contractul futures DESNP cu
scadenta in decembrie 2006 la pretul de exercitare de 0,5000 lei/actiune. n urma acestei
investi[ii, el detine 10 pozitii long (sau de cumparare) pe piata options cu simbolul CALL
DESNP-DEC06. Daca ulterior el vinde 4 op[iuni DESNP pe aceeasi scadenta i la acelai
pre[ de exercitare (0,5000 lei/ac[iune), atunci numarul pozitiilor deschise pe care le detine
investitorul pe piata options DESNP DEC se reduce de la 10 la 6.

Atentie!

Numarul pozitiilor deschise pe o piata options se reduce doar daca se efectueaza
tranzactii pe acelasi activ, aceeasi scadenta si acelasi pre[ de exercitare. Daca investitorul din
exemplul de mai sus ar fi vandut cele 4 contracte DESNP pe scadenta septembrie si nu pe
decembrie sau la pre[ul de exercitare 0,5200 n loc de 0,5000 lei/ac[iune, atunci el ar fi detinut
in total 14 pozitii deschise pe piata options (10 long i 4 short).

De asemenea este important de retinut ca o pozitie long pe o optiune CALL
nu este lichidata printr-o pozitie long pe o optiune PUT. Chiar daca cele doua op[iuni dau
drepturi de sens opus, ele nu se compenseaza si se comporta ca doua produse de sine
stttoare.

O cumprare de 10 optiuni PUT DETLV cu scaden[a n luna decembrie nu poate fi
lichidata prin cumparea a 10 optiuni CALL DETLV pe aceeai scaden[. In acel caz
investitorul ar avea 10 pozitii long pe optiuni CALL si inca 10 pozitii long pe optiuni PUT.


140

Aplicatie:

Un investitor efectueaza urmatoarele tranzactii cu op[iuni pe piata SIBEX:

cumpr 10 contracte CALL DESNP SEP07
vinde 20 contracte CALL DETLV SEP07
cumpr 40 contracte PUT DESNP DEC07
vinde 25 contracte PUT EUR/USD SEP07
cumpr 5 contracte CALL DETLV SEP07
vinde 5 contracte PUT DESNP DEC07
vinde 15 contracte CALL DETLV SEP07
vinde 7 contracte CALL DESNP - SEP07
cumpr 5 contracte PUT EUR/USD SEP07

Care este numrul de poziii deschise pe fiecare contract i scaden dup
efectuarea acestor tranzacii ?

Rspuns:

SIMBOL

POZITII

CALL DESNP-SEP07

3 LONG

CALL DETLV-SEP07

30 SHORT

PUT DESNP-DEC07

35 LONG

PUT EUR/USD-SEP07

20 SHORT

O pozitie pe piata options (long sau short) poate fi deschisa i nchis (lichidata) in
orice sesiune de tranzactionare pe toat durata de viata a contractului (incepand cu prima zi
de tranzactionare si sfrind cu ziua de scadenta).

Programul de tranzac[ionare al op[iunilor pe pia[a SIBEX este identic cu cel al
contractelor futures, respectiv de luni pn vineri ntre orele 10:00 16:00, iar n zilele de
scaden[ ntre orele 10:00 12:45. ntre orele 9:30 10:00 se desfoar o sesiune de pre-
deschidere n cadrul creia este permis anularea ordinelor de tranzac[ionare devenite
necompetitive. n acesrul acestei sesiuni de pre-deschidere nu este permis introducerea de
noi ordine de tranzac[ionare sau modificarea celor existente n platforma Eltrans.

De asemenea, n momentul n care un contract futures este suspendat de la
tranza[cionare pe pia[a SIBEX, sunt suspendate automat de la tranza[cionare i op[iunile
CALL si PUT pe respectivul contract futures. La reluarea tranzactionrii unui contract futures
se reia i tranzac[ionarea op[iunilor pe acel contract. Deciziile privind suspendarea/reluarea
tranza[cionrii contractelor futures i cu op[iuni pe pia[a SIBEX sunt publicate pe pagina web
www.sibex.ro.


141

Pretul de exercitare: Este pretul stabilit drept referint n momentul
cumpararii/vanzarii optiunii. Poate fi considerat o borna in functie de care, pe parcursul
scadentei, se calculeaza profitabilitatea optiunii. Pentru fiecare din cele doua parti implicate in
tranzactie acest pret este un nivel important, deoarece reprezinta valoarea de la care
pierderea sau castigul lor (in functie de tipul de optiune si de pozita short sau long) incepe sa
ia proportii.

Practic, preul de exercitare este preul contractului futures rezervat pentru
vnzare sau cumprare (n funcie de tipul opiunii) de ctre cumprtorul opiunii.

Aceste pre[uri de exercitare se listeaz automat la intervale standard n platforma
Eltrans ncepnd cu momentul tranzac[ionrii primului contract futures suport pe scaden[a
respectiv, dup urmtoarea procedur prevzut n Regulamentul nr.4 de tranzac[ionare al
BMFM SIBIU:

Art. 18

(1) Preurile de exercitare a opiunilor se stabilesc n funcie de preul de cotare al
contractului futures suport.

(2) Listarea preurilor de exercitare a opiunilor i tranzacionarea acestora pentru o
anumit scaden se poate face numai dup ce pe piaa contractului futures suport s-a
executat o tranzacie pentru scadena respectiv i se poate calcula un pre de cotare.

(3) n ziua n care se formeaz acest pre care va fi considerat pre de exercitare la
bani, pe piaa cu opiuni se vor lista un numr de preuri de exercitare, la intervale conforme
cu specificaiile contractelor cu opiuni, astfel nct sa existe cel puin dou preuri de
exercitare peste preul de exercitare la bani i cel puin dou preuri de exercitare sub acest
pre.
Exemplu: la un pre de cotare de 2,9818 lei al contractului suport, opiunile pe acesta vor
avea urmtoarele preuri de exercitare:
2,9700; 2,9750; 2,9800; 2,9850; 2,9900
Preul de 2,9800 lei este luat ca referin pentru opiunea la bani.

(4) n continuare, modificarea preului de cotare a contractului futures suport va duce
la schimbarea preului de exercitare la bani.

(5) Pentru a se asigura n permanen cel puin dou preuri peste i cel puin dou
sub preul la bani, se vor aduga automat n platforma de tranzacionare noi preuri de
exercitare, attea ct este nevoie pentru a fi ndeplinit aceast condiie.

Exemplu: n cazul prezentat la alin. (3), la un pre de cotare de 2,9721, preurile de
exercitare vor fi:
2,9600; 2,9650; 2,9700; 2,9750; 2980 ;2,9850; 2,9900
2,9700 este noul pre la bani.
(6) Toate preurile de exercitare listate pe ntreaga durat a contractului cu opiuni vor
fi meninute pn la expirarea acestuia.

(7) Listarea de noi preuri de exercitare la opiunile aflate n tranzacionare se face
automat i va fi efectuat imediat ce preul de cotare va impune acest lucru.


142

Intervalele standard de listare a preturilor de exercitare pentru op[iunile tranzac[ionate
pe pia[a SIBEX n anul 2008 sunt redate n tabelul de mai jos.

Nr. Crt

Simbol Intervale listare preuri exercitare
1 BUBOR3 Din 50 n 50 de pai divizibil cu 50
2 DEATB Din 1000 n 1000 de pai divizibil cu 1000
3 DEAZO Din 500 n 500 de pai divizibil cu 500
4 DEBCC Din 500 n 500 de pai divizibil cu 500
5 DEBIO Din 500 n 500 de pai divizibil cu 500
6 DEBRD Din 2000 n 2000 de pai divizibil cu 2000
7 DEBRK Din 1000 n 1000 de pai divizibil cu 1000
8 DECMP Din 1000 n 1000 de pai divizibil cu 1000
9 DEEBS Din 100 in 100 de pai divizibil cu 100
10 DEIMP Din 500 n 500 de pai divizibil cu 500
11 DEOLT Din 500 n 500 de pai divizibil cu 500
12 DERRC Din 50 n 50 de pai divizibil cu 50
13 DESBX18 Din 50 n 50 de pai divizibil cu 50
14 DESBX9 Din 50 n 50 de pai divizibil cu 50
15 DESIF1 Din 1000 n 1000 de pai divizibil cu 1000
20 DESNP Din 500 n 500 de pai divizibil cu 500
21 DETLV Din 500 n 500 de pai divizibil cu 500
22 DETEL Din 200 in 200 de pai divizibil cu 200
23 EUR/USD Din 500 n 500 de pai divizibil cu 500
24 CHF/RON Din 1000 n 1000 de pai divizibil cu 1000
25 RON/EUR Din 1000 n 1000 de pai divizibil cu 1000
26 RON/USD Din 1000 n 1000 de pai divizibil cu 1000

Pre[urile de exercitare se listeaz automat pe platforma Eltrans la intervalele
standard prezentate mai sus ncepnd cu momentul n care s-a tranzac[ionat primul contract
futures suport pe fiecare simbol. Ulterior, pe msur ce pre[ul pe pia[a futures crete sau
scade, pe pia[a op[iunilor se adaug noi pre[uri de exrcitare astfel nct permanent s existe
cel pu[in 2 pre[uri de exercitare peste i 2 pre[uri de exerciare sub pre[ul de exericitare la
bani. Odat listat pe platforma Eltrans, un pre[ de exercitare rmne disponibil pentru
tranzac[ionare pn la scaden[.

Exemplu:

Dac intervalul de listare a pre[urilor de exercitare pentru op[iunile pe contractul
futures DETLV-DEC07 este de 500 pai, atunci nu ve[i putea cumpra sau vinde op[iuni cu
pre[ul de exercitare 0,8725 sau 0,9344 ci doar pe pre[urile 0,8500 .... 0,9000 sau 0,9500.

Pe platforma Eltrans, preturile de exercitare ale optiunilor sunt listate in coloana
Strike din fereastra Options dup cum indic figura 5.


143

Fig.5 - Pre[uri de exercitare pe platforma Eltrans

Optiunile se identifica dupa urmatorele elemente(T.A.S., Tip, Activ, Scadenta):

- tipul optiunii: Call sau Put
- activul suport al optiunii
- luna de scadenta

Conform specificatiilor mentionate anterior putem spune ca o optiune Call
RON/EUR cu scadenta in luna martie are urmatoarea identificare: Call RON/EUR Mar08.
Optiunile care au aceste specificatii identice se grupeaza intr-o clasa de optiuni, orice
modificare a unuia dintre cele trei elemente determinand incadrarea optiunii intr-o alta clasa.
Toate optiunile dintr-o clasa care au acelasi pret de exercitare se grupeaza intr-o serie de
optiuni.

O alta specificatie foarte importanta a unui contract este marja sau riscul, sub forma
unei garantii banesti pe care numai vanzatorul optiunii trebuie sa o constituie si sa o depuna
la Casa de Compensatie in momentul intierii tranzactiei. Practic, nainte de a introduce n
platforma Eltrans ordinul de vnzare a op[iunii, n contul de marj trebuie s existe suma
necesar pentru a acoperi marja aferent op[iunii vndute.

Cumparatorul va depune marja necesara doar in momentul exercitarii optiunii,
indiferent de tipul acesteia (Call sau Put).

Variatiile de marja sunt adaugate sau retrase zilnic in/din contul fiecarui participant in
functie de pierderea sau profitul nregistrate. Acest proces se numeste marcare la piata si are
ca scop mentinerea integritatii pietelor cu optiuni si a solvabilitatii Casei de Compensatie si a
membrilor compensatori. Trebuie deci retinut ca cei care cumpara optiuni vor fi obligati sa
depuna n cont la initierea tranzactiei doar valoarea integrala a primei, in timp ce
vanzatorilor li se solicita sa depuna i s men[in marja aferenta pozi[iilor deschise pe
op[iuni.

Nivelul acestor marje este stabilit de catre Casa de Compensatie si poate fi
modificata periodic in functie de volatilitatea pretului sau valoarea contractului futures.


144

1.4. Clasificarea contractelor cu optiuni

Ceea ce tim pn acum despre op[iuni este faptul c sunt contracte standardizate
care dau cumparatorului dreptul dar nu si obligatia de a cumpara sau a vinde activul suport
(de la baza contractului) la un pret prestabilit, numit pret de exercitare, contra unei sume
platite vanzatorului la incheierea contractului, numita prima, in cadrul unei perioade de timp
predeterminate.

Am mentionat anterior faptul ca optiunile sunt de doua tipuri: Call si Put. In tabelul de
mai jos sunt prezentate schematic drepturile si obligatiile participantilor la tranzactiile cu
optiuni.

Optiune Call

Optiune Put

Cumparatorul
optiunii

Obtine dreptul (dar nu si
obligatia) de a cumpara activul
suport al optiunii la pretul de
exercitare prestabilit, platind pentru
acest drept o prima.

Obtine dreptul (dar nu si
obligatia) de a vinde activul
suport al optiunii la pretul de
exercitare prestabilit, platind
pentru acest drept o prima

Vanzatorul
optiunii

Se obliga ca in momentul in care
cumparatorul optiunii isi exercita
dreptul de a cumpara activul
suport, sa se constituie contraparte
prin vanzarea acestuia la pretul de
exercitare.

Se obliga ca in momentul in
care cumparatorul optiunii isi
exercita dreptul de a vinde
activul suport, sa se constituie
contraparte prin cumpararea
acestuia la pretul de exercitare.

Astfel, cumparatorul optiunii este un investitor care anticipeaza o miscare importanta
n sus sau n jos a pretului activului suport, mizand pe o crestere a acestuia in cazul
optiunilor Call respectiv pe scadere in cazul optiunilor Put. Achizitionarea unui astfel de
produs ofera posibilitatea unui profit multiplicat cu ajutorul efectului de levier, obtinut in
schimbul unui risc cunoscut si limitat la nivelul primei platite vanzatorului optiunii.

Este important de retinut ca pe pia[a SIBEX, un cumparator de op[iuni PUT nu este
obligat sa detina activul suport respectiv contractele futures pe care are de gand sa le vanda
in cazul exercitarii optiunii. Lichidarea contractelor se va face in cazul exercitarii prin plata
diferentelor cash. O alta modalitate de a iesi dintr-o pozitie LONG cu op[iuni este aceea de a
vinde mai departe optiunea respectiva. Daca prima incasata la vanzare (iesirea din pozitie) va
fi mai mica decat prima platita initial, investitorul va suferi o pierdere egala cu diferenta dintre
cele doua prime. Daca dimpotriva, prima incasata este mai mare decat cea platita in prima
instanta, jucatorul va marca un profit.

Exemplu:
Cumprarea unei op[iuni PUT pe contractul futures DESIF2-DEC07 avnd pre[ul de
exercitare 3,2500 cu prim de 0,0500 lei/ac[iune poate fi lichidat fie prin exercitarea ei i n
acest caz investitorului i se va deschide pe pia[a futures DESIF2-DEC07 o pozi[ie SHORT la
pre[ul de 3,2500 lei/ac[iune, fie prin vnzarea ei cu o prim mai mare (ex: 0,1100 lei/ac[iune)
sau mai mic (ex: 0,0200 lei/ac[iune).
Vanzatorul isi asuma un risc teoretic nelimitat in schimbul unui castig limitat la prima
incasata. Daca viziunea lui asupra mersului pietei se dovedeste gresita, el va marca o
pierdere serioasa. Din punctul sau de vedere o piata cu volatilitatea redus este ideala, in
acest context, posibilitatea ca preturile sa se miste si sa ajunga in jurul pretului de exercitare

145

fiind minime. Daca a vandut optiuni PUT, pe langa o piata cu trend neutru, pe el il mai
avantajeaza si cresterea preturilor, in timp ca vanzatorul de CALL este la adapost in cazul in
care piata este in scadere.

Daca dreptul detinut nu este exercitat in perioada de valabilitate (pn la scaden[a
contractului), atunci acest drept este pierdut. Trebuie retinut faptul ca optiunile Call si Put sunt
contracte complet separate ce ofera drepturi distincte. Ele nu sunt parti opuse ale aceleiasi
tranzactii .Orice optiune Call are un comparator si un vanzator la fel ca si optiunea Put. O
cumprare de CALL nu poate fi lichidat printr-o cumprare de PUT chiar dac se ob[ine un
drept de sens opus fa[ de cumprarea de CALL.

Exemplu de optiune Call

Sa presupunem ca DEBRK (contractul futures de la baza optiunii) este cotat la 2.6700
lei pentru scadenta septembrie 2007. O optiune Call pe DEBRK este disponibila pe piata la
pretul de exercitare de 2.7200 lei. Cumparatorul unei astfel de optiuni are dreptul, dar nu si
obligatia, de a cumpara 1000 de actiuni SSIF BROKER la pretul futures de 2.7200 lei oricand
pana la data de 28 septembrie 2007, conform specificatiilor contractului. Pentru rezervarea
acestui pre[ de cumprare a unui contract futures DEBRK-SEP07, cumprtorul op[iunii
CALL va plti vnztorului o sum numit prim, de exemplu 0,0300 lei/ac[iune (30
lei/contract).

Scadentele contractelor cu optiuni coincid cu cele ale contractelor futures suport.

Pentru a beneficia de acest drept, cumparatorul trebuie ca pe durata scadentei sa
exercite optiunea. Daca nu exercita optiunea Call pana la scadenta, atunci, dupa inchiderea
sedintei de tranzactionare din ziua scadentei, in cazul in care optiunea este "in bani", ea va fi
exercitata automat de catre Casa Romana de Compensatie. La scadenta, optiunile "la bani"
si "in afara banilor" expira pur si simplu, fara a fi exercitate si in acest caz, vanzatorul
pastreaza prima incasata de la cumparator. Vom prezenta mai trziu no[iunile de in bani i
in afara banilor pe pia[a op[iunilor.

Pe scurt, cumprtorul unai op[iuni call pe pia[a SIBEX mizeaz pe creterea pre[ului
contractului futures suport pn la scaden[a acestuia. Singura lui pierdere la cumprarea unei
op[iuni CALL poate fi prima pltit pentru cumprarea acesteia n cazul n care pre[ul
contractului futures suport nu crete peste nivelului pre[ului de exercitare al op[iunii.

Exemplu de optiune Put

Pentru acelasi contract futures DEBRK cu scadenta la sfarsitul lunii septembrie, al
carui pret futures este in acest moment 2.6700 lei, o optiune Put este disponibila la pretul de
exercitare de 2.6200 lei/actiune. Aceast op[iune PUT contract ii da cumparatorului dreptul,
dar nu si obligatia, de a vinde, oricand pana la 28 septembrie, un contract DEBRK
(echivalentul a 1000 actiuni SSIF BROKER SA) la pretul de 2.6200 lei.
Pentru acest drept, el plateste vanzatorului o prima. In cazul exercitarii optiunii Put,
vanzatorul optiunii este obligat sa cumpere contractul futures la pretul de 2.6200 lei/actiune
(chiar daca intre timp aceasta a ajuns la 2.5800 si el ar putea sa o cumpere mai ieftin din
piata). Ca si in cazul optiunilor Call, vanzatorul incaseaza si pastreaza prima indiferent daca
optiunea este sau nu exercitata.


146

1.5. Mecanismul de tranzactionare a optiunilor

Prima optiunilor

In momentul initierii unei tranzactii cu optiuni, un element important care trebuie luat
in considerare este marimea primei (pre[ul pe care cumprtorul l pltete pentru a-i
rezerva dreptul de a cumpra (CALL) sau vinde (PUT) contractul futures suport.

Prima pentru o optiune se negociaz pe pia[a SIBEX ntre vnztori i cumprtori i
mrimea ei variaz n functie de preturile de exercitare. Constituie singura caracteristica
variabila a optiunii si depinde atat de factorii cuantificabili (volatilitatea, perioada de timp
ramasa pana la scadenta, rata dobanzii fara risc, pretul de exercitare al optiunii, pretul
activului suport) cat si de factorii necuantificabili, care contribuie la formarea pretului unui
instrument financiar pe piata.

Ceilalti termeni ai optiunii sunt standardizati, inclusiv lunile de scaden[ si pretul de
exercitare. Investitorii trebuie sa inteleaga faptul ca primele optiunilor nu sunt stabilite de catre
bursele la care se tranzactioneaza si nici de catre Casa de Compensatie, ele fiind
determinate liber pe piata, prin cotatii de cerere si oferta competitive, in sistem de licitatie
electronica (pe platforma ELTRANS n cazul pie[ei SIBEX).

Concret, pentru a introduce n platforma Eltrans un ordin de cumprare a unei op[iuni
CALL pe contractul futures DESIF5-DEC07, brokerul trebuie s selecteze fereastra Options,
op[iunea Call, simbolul DESIF5-DEC07 i pre[ul de exercitare pe care dorete s ini[ieze
tranzac[ia, de ex 4,000 lei/ac[iune. Selectnd aceste op[iuni, va ajunge ntr-o fereastr
similar cu cea din figura 6.

Fig.6 Fereastra op[iunilor CALL pe contractul futures DESIF5-DEC07


147

Pentru a aduga un ordin de cumprare a unei op[iuni CALL pe contractul DESIF5-
DEC07 i pre[ul de exercitare 4,0000, trebuie executat click-dreapta pe linia pre[ului de
exercitare 4,0000 si selectat op[iunea New Order, opera[iune care va deschide un tichet de
ordin de tranzac[ionare similar cu cel din figura 7. Brokerul va completa cmpurile goale cu
parametrii aferen[i ordinului si va executa click pe butonul Add order pentru a trimite ordinul
n pia[.

Fig. 7 Tichetul de ordin cumprare op[iune CALL pe platforma Eltrans

Prima unei optiuni are doua componente de baza: valoarea timp si valoarea
intrinseca.

P = VI + VT

Adic

Prima opiunii = valoarea intrinsec + valoarea timp

Valoarea intrinsec a opiunii (VI)

Valoarea intrinseca, daca exista, este suma de bani care poate fi ctigat din
exercitarea optiunii la pretul de exercitare si lichidarea pozitiei futures dobandite la pretul
curent al contractului futures.

Cu alte cuvinte, valoarea intrinsec este profitul pe care un investitor l realizeaz
dac achizi[ioneaz o op[iune, o exercit pe loc i nchide n pia[ pozi[ia rezultat.

Doar op[iunile n bani au valoare intrinsec. Op[iunile n afara banilor si cele la
bani au valoare intrinsec nul ntruct nu aduc nici un profit imediat cumprtorului.


148

Valoarea intrinsec a op[iunilor se calculeaz pornind de la compara[ia pre[ului de
exercitare (PE) cu pre[ul current al contractului futures suport (PF) astfel:

OPIUNE

VALOARE INTRINSEC

CALL

VI = PF PE

PUT

VI = PE PF

Exemplu:

Dac pretul curent de piata al contractului DESIF5 cu scaden[a n septembrie este
4.3400, o optiune Call cu un pret de exercitare de 4.3000 va avea o valoare intrinseca de
(4.3400 4.3000) = 0.0400 lei/aciune.
Cum am precizat anterior, o optiune care are valoare intrinseca este in bani.O
optiune care nu are valoare intrinseca este in afara banilor.

Daca DESIF5 septembrie se tranzactioneaza pe piata la pretul de 4.3400, iar
optiunea Call are un pret de exercitare de 4.4000 ea va fi in afara banilor avnd valoare
intrinsec 0 .

In cazul optiunii Put, mecanismul de tranzactionare este invers decat cel intalnit la
Call. Daca pretul de exercitare este mai mare decat pretul din piata optiunea este "in bani".
Exercitand optiunea Put "in bani" cumparatorul optiunii va vinde contractul futures suport la
un pret egal cu pretul de exercitare, iar vnztorul op[iunii va cumpra acel contract.
De exemplu, un contract DESNP, cu pret de exercitare de 0.5000 lei si cu prima de
0.0500 lei/actiune are valoare intrinseca de 0.0200 lei/actiune, daca pretul din piata este de
0.4800 lei/actiune.
Optiunea PUT este "in afara banilor" daca pretul de piata este peste pretul de
exercitare, deoarece cumparatorul optiunii nu va face uz de dreptul sau vanzand sub pretul
pietei.
In tabelul de mai jos sunt clasificate optiunile CALL si PUT in functie de pretul de
exercitare si pretul contractului futures suport.

Optiuni CALL

Relaia PE / PF Optiuni PUT

"in bani"

Pret Exercitare < Pret Futures "in afara banilor"

"la bani"

Pret Exercitare = Pret Futures "la bani"

"in afara banilor"

Pret Exercitare > Pret Futures "in bani"


149

Exemplu:

Pretul curent de piata al contractului DESIF5 septembrie este 4.3400 lei. O optiune
Call este in bani daca pretul sau de exercitare este mai mic de 4.3400 lei. O optiune Put
este in bani daca pretul sau de exercitare este mai mare decat 4.3400 lei.

Valoarea timp (VT)

Indiferent dac are sau nu valoare intrinsec, o optiune are valoare timp. Daca o
optiune nu are valoare intrinseca fiind momentan in afara banilor - prima sa consista in
intregime din valoare timp.
Ce este valoarea timp? Este suma de bani pe care cumparatorul optiunii este dispus
sa o plateasca (si vanzatorul este dispus sa o accepte) - peste valoarea intrinseca pe care o
optiune o poate avea.
Valoarea timp este o "extra plata" catre vanzatorul optiunii, pentru a compensa riscul
pe care acesta si-l asuma prin vanzarea ei. Valoarea timp variaza in functie de stadiul in care
se afla optiunea: "in afara banilor", "la bani" sau "in bani", cea mai mare valoare timp fiind
intalnita la optiunile "la bani".
Pe masura ce timpul pana la scadenta trece, probabilitea ca optiunile sa devina profitabile
scade si odata cu aceasta si valoare timp a optiunii. Eroziunea valorii optiunii odata cu
trecerea timpului se numeste "depreciere timp".

1.6. Factori care influenteaza pretul unei optiuni

Factori necuantificabili

Primele optiunilor pot fi influentate de o serie intreaga de factori, adesea imprevizibili
si in parte psihologici care, chiar daca se pot defini, nu pot fi previzionati de catre modelele
matematice uzuale. C[iva dintre acetia se refer la:

-estimarile diferite ale participantilor la piata cu privire la volatilitatea viitoare activului
suport;
-estimarile diferite ale indivizilor cu privire la performanta viitoare a activului suport pe
baza analizei tehnice si fundamentale;
-efectul cererii si ofertei- atat in piata optiunilor cat si in piata activului suport;
-adancimea pietei pentru acea optiune - numarul de tranzactii si contracte, respectiv
volumul de tranzactionare dintr-o anumita zi.

Factori cuantificabili

Optiunea este un produs derivat, valoarea sa fiind puternic influentata de performanta
actuala si de cea asteptata precum si de valoarea activului suport. Exista o serie se factori
cuantificabili care influenteaza pretul optiunii:

pretul activului suport
volatilitatea pie[ei suport
perioada ramasa pana la scadenta
pretul de exercitare
rata dobanzii fr risc


150

Cum influenteaza pretul activului suport pretul optiunii?

Pretul activului suport are o influenta semnificativa asupra valorii primei optiunii. Daca
toti ceilalti factori raman constanti, atunci cand pretul activului suport creste, pretul optiunii
Call creste iar pretul optiunii Put scade. In mod similar, atunci cand pretul activului suport
scade, pretul optiunii Call scade iar pretul optiunii Put creste.

PRE ACTIV SUPORT

OPTIUNE

PRIMA OPIUNII

CALL

PUT

CALL

PUT

Cum influenteaza volatilitatea activului suport pretul optiunii?

Volatilitarea reprezinta factorul cheie al pretului unei optiuni.Totusi, spre deosebire de
ceilalti factori cuantificabili, ea nu este direct observabila. Importanta volatilitatii a fost pusa in
evidenta de modelele matematice de evaluare a pretului optiunilor, dintre toti parametrii care
intervin ca input intr-un model, volatilitatea avand un impact major asupra determinarii pretului
unei optiuni.
Volatilitatea este, simplu spus, o masura a marimii cu care se aseapta sa fluctueze pretul
activului suport intr-o peroada data de timp.

Considerand ceilalti factori constanti, atunci cand volatilitatea activului suport creste,
preturile optiunilor Call si Put cresc iar cand volatilitatea activului suport scade, atat preturile
optiunilor Call cat si a celor Put vor scadea.

VOLATILITATEA
ACTIVULUI SUPORT

OPTIUNE

PRIMA OPIUNII

CALL

PUT

CALL

PUT


151

In termeni matematici, volatilitatea masoara dispersia fata de o tendinta centrala
(numita in statistica medie) iar din punct de vedere financiar, masoara incertitudinea asupra
veniturilor viitoare ale unui activ financiar.

In aplicatiile practice, o importanta deosebita o prezinta volatilitatea istorica, acest
factor fiind estimat avand in vedere faptul ca evolutia pretului activului suport este asimilata
unei anumite distributii.

O serie de modele teoretice de evaluare a pretului activelor financiare pornesc de la
presupunerea ca evolutia modificarii pretului este aleatorie si defineste o curba in forma de
clopot denumita in literatura de specialitate legea normala
. Distributia normala prezinta

anumite caracteristici ce o fac usor de utilizat. In cazul de fata ea descrie probabilitatea de
aparitie a fluctuatiilor in evolutia pretului activului suport. Ea se defineste prin doua marimi
statistice: media si deviatia standard ( descrie in ce fel probabilitatile de aparitie a diferitelor
evenimente sunt distribuite fata de medie). Legea normala este simetrica fata de medie, iar
deviatia standard reprezinta distanta intre linia mediei si curba. Cu cat deviatia standard este
mai mare, cu atat forma curbei legii normale este mai aplatizata si in consecinta volatilitatea
activului suport mai ridicata. Invers, cu cat deviatia standard este mai mica, cu atat curba este
mai ascutita, iar volatilitatea mai scazuta.

Fig 8. Diferite forme ale distributiei normale

Asadar, doar printr-o simpla analiza a formei distributiei preturilor activului suport,
putem trage o prima concluzie asupra nivelului volatilitatii activului suport si implicit a a
evolutiei pretului optiunii.

Volatilitatea istorica

Volatilitatea istorica se poate estima ca si deviatie standard a variatiilor de pret, luand
in calcul un anumit esantion de date, care poate acoperi de la o luna, la cativa ani. O regula
general acceptata, propune utilizarea unui esantion similar cu intevalul de timp pentru care se
face evaluarea, luand in calcul informatii zilnice si anualizand rezultatul. Utilizarea unei

In prezent, teoriile de evaluare a preturilor instrumentelor financiare tind sa utilizeze o

varianta putin modificata a distributiei normale, denumita legea de distributie lognormala, insa din
ratiuni didactice, pentru simplificarea discutiei, vom prezenta caracteristicile distribuitiei normale,
conceptual de baza fiind pastrat

152

perioade mai mici de timp, care surprinde volatilitatea apropiata de momentul curent, necesita
ajustarea pretului la intervale mai dese de timp. Acest tip de volatilitate se poate calcula
pornind de la diferite preturi ale activului suport: cursul de cotare, cursul de deschidere sau
cel de inchidere. Traderul trebuie sa fie constient ca in functie de seria de preturi utilizata,
volatilitatea calculata va fi la randul ei diferita.

Formula de calcul a volatilitatii istorice este:

2
1
) (
1
1
u u
n
n
i
i
=

unde
=
S
S
u
i
i
i
1
ln
,
=
n
j
j u
n
u
1
1

iar
Si
-reprezinta pretul activului suport la data i
n - numarul de evenimente (observatii)

Alegerea unei valori corecte pentru n nu este un lucru usor, insa in general un
esantion cat mai mare de observatii conduce la mai multa acuratete in estimarea volatilitatii.
Formula prezentata mai sus calculeaza o volatilitate aferenta seriei de date
considerate(valori zilnice, saptamanale, lunare), insa modelele de evaluare a primelor
optiunilor intrebuinteaza valori anualizate ale volatilitatii, astfel formula utilizata va fi
urmatoarea:

h
an
*
=

unde h este numarul de intervale cuprinse intr-un an; h va fi egal cu 252 daca intrebuintam
valori zilnice (atentie: se iau in considerare doar zile efective de cotare), 52 pentru date
saptamanale respectiv 12 pentru cele lunare. In general, traderii calculeaza volatilitatea
istorica atat pe termen scurt (1-2 luni) cat si pe termen lung, iar dupa aceea decid cum sa
pondereze fiecare rezultat pentru a estima volatilitatea viitoare. Deoarece volatilitatea istorica
este o masura a dispersiei peste o anumita perioada de timp, intervalul de timp trebuie ales
cu grija, intrucat acesta duce la diferite valori ale volatilitatii. Cel mai adesea, traderii utilizeaza
perioada de timp istorica in functie de scadenta optiunii avute in vedere.

Rezultatele vor fi interpretate astfel: daca de exemplu am obtinut o volatilitate de
15% atunci, in intervalul specificat, preturile futures se vor situa intr-un culoar de (-
15%;+15%) fata de pretul mediu cu o probabilitate de 68.3% (o deviatie standard de la
medie), de (-30%;+30%) fata de pretul mediu cu o probabilitate de 95.4% ( 2 deviatii standard
de la medie), respectiv (-45%;+45%) fata de pretul mediu cu o probabilitate de 99.7% (3
deviatii standard de la medie). Graficul de mai jos ofera o imagine mai clara asupra distributiei
modificarilor de pret.


153

Fig.9 Distributia modificarilor de pret

Exemplu:

Volatilitatea istorica zilnica si anualizata DESIF5 MAR07

Tabelul urmator ilustreaza preturile de inchidere pe parcursul a 21 de sedinte
consecutive de tranzactionare.

Pret de
inchidere Si
Modificare relativa
u=ln(Si/Si-1)
3.3000
3.2601 -0.012164599
3.2250 -0.010824920
3.3100 0.026015239
3.2800 -0.009104767
3.2899 0.003013747
3.1610 -0.039968736
3.1700 0.002843155
3.3400 0.052239219
3.3202 -0.005945785
3.3700 0.014887722
3.3800 0.002962965
3.3803 8.87535E-05
3.3900 0.002865458
3.4100 0.005882370
3.3400 -0.020741484
3.3500 0.002989539
3.3700 0.005952399
3.3500 -0.005952399
3.3450 -0.001493652
3.3333 -0.003503889


154

Deviatia standard zilnica va fi = 0.018059 sau 1.8059 %.Prentru calculul primei
optiunilor, fiind necesara volatilitatea anualizata, valoarea acesteia va fi :

0.018059 x252=0.28668, sau 28.668 %.
Pentru calculul volatilitatii istorice se poate accesa pe site-ul www.sibex.ro
calculatorul de volatilitate care permite selectarea seriilor de preturi pentru simbolul si
scadenta dorite, precizandu-se intervalul de timp pentru care se intentioneaza evaluarea.

Cum influenteaza timpul ramas pana la scadenta pretul unei optiuni?

Pretul total al optiunii este format din valoarea intrinseca si valoarea timp.Deoarece
optiunea valoreaza in mod normal cat valoarea sa intrinseca, componenta de valoare timp se
va reduce treptat pe masura ce scadenta se apropie.
Daca toti ceilalti factori raman constanti, cu cat perioada pana la scadenta este mai
mare, cu atat pretul optiunii Call creste, iar la fel se intampla si cu pretul optiunii Put.In mod
similar, cu cat perioada pana la scadenta este mai mica, cu atat pretul optiunii Call si pretul
optiunii Put vor scadea.

TIMPUL RMAS PN
LA SCADEN

OPTIUNE

PRIMA OPIUNII

CALL

PUT

CALL

PUT

Astfel, o optiune pierde din valoarea sa timp odata cu apropierea datei scadente,
urmand ca la final sa ramana doar valoarea intrinseca.
Marimea cu care o optiune se depreciza in fiecare zi se accelereaza pe masura ce
scadenta se apropie. Curbele de depreciere, atat pentru optiunile in bani cat si pentru
optiunile in afara banilor , sunt aproape liniare datorita faptului ca primele lor contin o
valoare timp mai mica.

Cum influenteaza pretul de exercitare pretul unei optiuni?

Diferenta dintre pretul de exercitare si pretul activului suport al optiunii este cea care
clasifica optiunile in trei categorii: optiuni in bani, la bani sau in afara banilor.
Cu cat pretul de exercitare este mai ridicat cu atat prima optiunilor Call este mai redusa iar
prima optiunilor Put mai mare.Invers, atunci cand pretul de exercitare este mai mic, prima
optiunilor Call este mai mare iar cea a optiunilor Put este mai mica.


155

PREUL DE
EXERCITARE

OPTIUNE

PRIMA OPIUNII

CALL

PUT

CALL

PUT

Cum influenteaza nivelul ratei dobanzii pretul optiunii?

Ca si in cazul tuturor activelor financiare, pretul unei optiuni este influentat in mod
previzibil de modificarea ratei dobanzii.
Efectul modificarii ratei dobanzii asupra pretului optiunii este mai greu de sesizat
deoarece o schimbare mica a ratei dobanzii este compensata cu usurinta de o modificare a
unuia sau mai multor factori importanti.
Atunci cand rata dobanzii pe termen scurt creste, preturile optiunilor Call cresc iar
preturile optiunilor Put scad.Atunci cand rata dobanzii pe termen scurt scade, preturile
optiunilor Call scad iar preturile optiunilor Put cresc.

RATA DOBNZII FR
RISC

OPTIUNE

PRIMA OPIUNII

CALL

PUT

CALL

PUT

Cresterea ratei dobanzii conduce la aprecierea preturilor (primelor) optiunilor Call
deoarece nivelul investitiei este mai redus, diferenta avand posibilitatea sa fie investita la rata
dobanzii fara risc. In cazul optiunii put, cresterea ratei dobanzii va cauza scaderea pretului
optiunii pentru c achizi[ionarea activului derivat va amana incasarea pretului activului pana la
exercitarea optiunii, iar cresterea ratei dobanzii determina o pierdere de oportunitate.


156

Literele grecesti

Literele grecesti reprezinta coeficienti de senzitivitate ai pretului optiunilor si masoara
reactia valorii primei la fluctuatia variabilelor care o determina. In sectiunea anterioara au fost
amintite cinci variabile folosite pentru a determina prima unei optiuni:
pretul activului suport
pretul de exercitare
perioada ramasa pana la scadenta
volatilitatea
rata dobanzii

Astfel, acesti indicatori prezinta o importanta deosebita deoarece stau la baza
modelelor de evaluare teoretica a optiunilor.

Coeficientul delta (A)

Acesta reflecta senzitivitatea primei optiunii la modificarea pretului activului suport si
se calculeaza ca derivata de ordinul intai a pretului optiunii in raport cu pretul activului
suport, in conditiile n care ceilalti parametri raman constanti.

S S
P P
S
P
t
t
0
0
=
rata modificarii pretului(primei) optiunii / rata modificarii
pretului

activului suport unde:

P0
pretul initial al optiunii (prima initiala);
Pt
prima optiunii dupa ce pretul activului suport a atins nivelul St;
S0
pretul initial al activului suport;
St
pretul activului suport la momentul t;

Se disting urmatoarele caracteristici:

delta unei optiuni nu este constanta si se poate exprima fie sub forma zecimala, fie
procentual
pentru optiunile Call, delta are intotdeauna valoare pozitiva, iar pentru cele Put negativa
deoarece valoarea unei optiuni Call creste odata cu cresterea pretului activului suport iar
valoare unei optiuni Put scade
coeficientul este cuprins ntre 0 i 1 pentru o op[iune Call i ntre 1 i 0 pentru o op[iune
Put; pentru optiunile puternic n afara banilor coeficientul delta este apropiat de zero, in
timp ce pentru cele puternic in bani A este apropiat de nivelul maxim (1 i respectiv 1);
optiunile la bani au delta egal cu +0,5 (pentru call) si -0,5 (pentru cele put)
delta aferenta optiunilor cu preturi de exercitare si scadente diferite este influentata in
mod diferit de pretul activului suport
valoarea coeficientului indic atat echivalenta teoretica a optiunii pe activul suport cat si
probabilitatea ca optiunea sa expire in bani.De exemplu, 100 optiuni call (pozitie long) cu
A= 0.45, sunt echivalente cu 45 contracte futures long, totodata aceste optiuni avand
teoretic o sansa de 45% de a expira in bani.
delta unei optiuni poate fi calculata atat folosind date istorice(utilizand valorile din piata),
culese dupa ce activul suport si-a schimbat pretul cat si prin intermediul unui model
teoretic de evaluare a optiunii (modelul Black-Scholes sau modelul binomial), constituind
in acest sens un instrument de previzionare.

Delta isi dovedeste utilitatea in initierea strategiilor fara risc (delta neutre).Acestea
presupun ca suma coeficientilor delta a instrumentelor financiare utilizate in construirea
portofoliului sa fie zero. Practic aceasta strategie presupune combinarea de optiuni si active
suport astfel incat delta portofoliului sa fie egal sau cat mai apropape de zero. Delta hedging-

157

ul este o strategie destinata a minimiza riscul nedorit al unei investitii permitand in acelasi
timp si obtinerea profitului de pe urma acestei operatiuni.Principiul care sta la baza acestei
strategii este bazat pe modificarea valorii delta a unei optiuni pe masura ce respectiva optiune
se misca in sau in afara banilor.

De exemplu, sa presupunem ca delta unei optiuni Call DESIF5 este 0.6. Acest lucru
inseamna ca daca pretul futures DESIF5 creste cu 10 bani, atunci pretul optiunii tinde sa
creasca cu 0.6 x 10 =6 bani. Daca un investitor a vandut 20 de contracte Call, aceasta
inseamna ca el va vinde 20 de contracte futures DESIF5 daca optiunile vor fi exercitate.

Pozitia detinuta ar putea fi acoperita impotriva riscului prin cumpararea a 0.6 x 20 =
12 contracte futures DESIF5. In acest fel, castigul (pierderea) de pe pozitia Call va tinde sa fie
amortizata de pierderea (castigul) de pe activul suport. Aceasta strategie are un delta neutru.
Deoarece delta se modifica in timp, strategia investitorului ramane aparata impotriva riscului
doar pentru o perioada scurta de timp. Pentru ca pozitia sa-si mentina delta neutru trebuie
ajustata periodic.

Coeficientul gamma ()

Gamma masoara senzitivitatea coeficientului delta la modificarea pretului actiunii si
se masoara ca derivata de ordinul intai a lui delta in raport cu pretul activului suport (sau ca
derivata a doua a op[iunii la pre[ul activului suport)
In principiu, gamma poate releva cat de stabil este indicatorul delta corespunzator
unei optiuni.

S

=
rata modificarii lui A / rata modificarii pretului actiunii.


gamma, ca si delta nu este constant
coeficientul indica modificarea pe care o sufera delta unei optiuni la o modificare cu o
unitate a pretului activului suport, de exemplu daca o optiune Call RON/USD are A= 0.6 si
F= 0.05 atunci se asteapta ca optiunea sa aiba o A= 0.65 in cazul in care pretul
contractului futures RON/USD creste cu un punct si o A= 0.55 daca pretul acestui
contract scade cu un punct.
gamma inregistreaza valori maxime pentru optiunile la bani scazand treptat, pe masura
ce pretul activului suport se indeparteaza de pretul de exercitare al optiunii, indiferent ca
devine mai mult in bani sau in afara banilor
pentru optiunile call si put cu preturi de exercitare si scadente identice, gamma este
acelasi

Coeficientul theta (0)

Masoara modificarea pretului optiunii odata cu trecerea timpului. Este uneori
denumita rata de eroziune a optiunii si se refera la diminuarea valorii optiunii, pe masura ce
se apropie de scadenta, datorita reducerii valorii timp.

t
P
=
modificarea pretului optiunii / modificarea timpului ramas pana la
maturitate.


asemeni coeficientilor mentionti anterior theta nu este constant

158

valoarea coeficientului pentru o optiune puternic in afara banilor sau in bani este mai
redusa decat cea pentru o optiune la bani, cu caracteristici similare
rata deprecierii timpului unei optiuni creste rapid, pe masura ce scadenta se apropie

Coeficientul vega (K)

Vega indica senzitivitatea valorii teoretice a unei optiuni la modificarea volatilitatii si
se calculeaza ca derivata de ordinul intai a pretului unei optiuni in functie de volatilitate.

=
P
K
rata modificarii pretului optiunii / rata modificarii volatilitatii


valoarea coeficientului nu este constanta
vega este intotdeauna un coeficient pozitiv, iar o valoare mare va indica o senzitivitate
ridicata a op[iunii fata de modificarea volatilitatii.
arata cu cat se modifica pretul unei optiuni ca urmare a modificarii volatilitatii implicite cu
1%, de exemplu o optiune cu k = 0.15, va castiga (sau pierde) 0.15 RON din valoarea
primei, la fiecare variatie de 1% a volatilitatii.
valoarea coeficientului pentru o optiune puternic in afara banilor sau in bani este mai
redusa decat cea pentru o optiune la bani, mai ales atunci cand scadenta este
indepartata

Coeficientul rho (p)

Rho reflecta modificarea valorii optiunii fata de rata dobanzii fiind calculat ca si
derivata de ordinul intai a pretului optiunii fata de rata dobanzii.In general, este un parametru
mai putin utilizat, daca rata dobanzii dintr-o economie este destul de stabila.

r
P
=
modificarea pretului optiunii / modificarea ratei dobanzii


coeficientul indica modificarea pe care o sufera prima unei optiuni la o modificare cu un
procent a ratei dobanzii
rho are intotdeauna valoare pozitiva pentru op[iunile call si negativa pentru optiunile
put
cresterea ratei dobanzii sporeste pretul optiunilor call si il reduce pe cel al optiunilor put

2. Modele de evaluare a pretului unei optiuni

Modelele teoretice de evaluare a optiunilor au cunoscut o ampla dezvoltare si sunt
utilizate in prezent de majoritatea traderilor pentru a facilita luarea de decizii rapide si corecte
pe acest segment de piata. Modelele au la baza factorii cuantificabili prezentati anterior si prin
intermediul unor formule matematice complexe redau valoarea teoretica atat a optiunilor de
tip Call cat si a celor Put.
Este important de retinut ca piata instrumentelor financiare derivate este un mediu de
tranzactionare dinamic si pe parcursul unei sedinte variabilele introduse in model pot fluctua
substantial astfel incat valoarea teoretica redata la un moment dat poate diferi de valoarea
primei la care sunt tranzactionate in piata.


159

Cele mai frecvent intalnite modele de evaluare sunt, modelul Black-Scholes si
modelul binomial dezvoltat de Ross, Cox si Rubinstein. Primul model insa, prezinta unele
restrictii in privinta ariei de aplicare, oferind o solutie analitic doar pentru optiunile de tip
European.

Pentru evaluarea unor tipuri mai complexe de optiuni, avand ca activ suport diverse
instrumente financiare, cum sunt contractele futures, precum si pentru optiunile care ofera
posibilitatea de exercitare anterioara datei scadente, sunt utilizate tehnici numerice de
evaluare.

2.1. Cadrul teoretic de evaluare a optiunilor - abordarea clasica

2.1.1. Modelul Black-Scholes

Inca de la aparitia sa, in 1973, modelul reprezinta fundamentul teoriei optiunilor, atat
prin prisma abordarii teoretice cat i din punct de vedere al utilitatii pentru aplicatiile practice.

Modelul original se bazeaza pe urmatoarele pre-conditii:

1.Pretul activului suport (in cazul modelului Black-Scholes este vorba despre actiuni)
evolueaza dupa model aleator ;
2. Modelul se bazeaza pe o distributie lognormala a pretului actiunilor;
3. Nu se iau in considerare comisioanle si taxele platite;
4. Operatiunile de vanzare in lipsa sunt permise si beneficiile (profitul) acestor operatiuni
sunt imediat disponibile;
5.Volatilitatea modificrii pre[ului activului suport, , este constant pe durata de via[ a
op[iunii
6.Rata dobnzii fr risc, r, este constant i aceeai pentru toate scaden[ele
7.Pietele sunt eficiente si nu exista posibilitati de arbitraj;
8. Actiunile folosite drept suport activ, nu platesc dividende pe perioada de existenta a unei
optiuni si se tranzactioneaza in mod continuu

Astfel, formulele de calcul a primei pentru optiunile europene call si put sunt urmatoarele:

( ) ( )
d
N
e
K
d
N
S
c
rT
2 1 0
=

( ) ( )
d
N
S d
N
e
K p
rT
1 0 2

=

unde:

( ) ( )
T
T r K
S
d
2 ln
2
0
1
+ +
=

( ) ( )
T
d
T
T r K
S
d

=
+
=
1
2
0
2
2 ln


160

c - reprezinta pretul optiunii Call
p - este pretul optiunii Put
S0 - este pretul actiunii la momentul 0
K - este pretul de exercitare al optiunii
r - rata dobanzii in conditii de risc zero
T - perioada ramasa pana la maturitatea optiunii
e - este operatorul functiei exponentiale (egal cu aproximativ 2.718)
N(*) - este operatorul functiei de distributie normal cumulative
- reprezinta volatilitatea

Robert Merton a introdus, mai tarziu, in acest model o variabila prin care se elimina
ultima conditie, astfel incat formula sa se poata aplica si optiunilor pe actiuni care platesc
dividende. Ulterior, acest model a fost extins pentru a putea fi utilizat si in evaluarea
optiunilor care au la baza alte tipuri de active suport.

2.1.2.Modele numerice de evaluare a optiunilor

Modelul binomial este foarte flexibil si poate fi folosit in evaluarea mai multor tipuri de
optiuni, inclusiv cele care nu pot fi analizate cu modelul Black-Scholes. Modelul binomial de
determinare a preturilor optiunilor este un rationament care presupune impartirea perioadei
ramase pana la scadenta intr-un anumit numar (N) de intervale mai mici de durata t. Cu cat
acest numar este mai mare, cu atat exactitatea estimarii creste. Numele modelului binomial
deriva din presupunerea ca pretul activului suport nu poate lua, in urmatoarea perioada,
decat doua valori. Cu alte cuvinte, pretul poate fie sa cresca, de la S spre un pret superior
Su, sau sa scada inspre un pret inferior Sd. Pretul actiunii poate creste de la pretul actual
pana la pretul superior sau sa scada pana la pretul inferior cu o marime care depinde de
volatilitatea viitoare anticipata. De obicei, u > 1 iar d < 1.
De asemenea pentru evaluarea optiunilor de tip American trebuie luata in calcul si
posibilitatea exercitarii anterioare datei scadente.
Astfel, pornind de la finalul perioadei se va calcula, la fiecare pas valoarea optiunii
comparandu-se rezultatul cu valoare intrinseca aferenta, pentru a putea observa daca
exercitarea optiunii reprezinta cea mai buna solutie.

Pentru optiunile de tip Call formula de calcul va fi:

( ) [ ] ( ) f p f p
e
X
d u
S f
j i j i
t r j i j
j i , 1 1 , 1 ,
1 , max
+ + +

+ =

iar pentru cele de tip Put :

( ) [ ] ( ) f p f p
e d u
S X f
j i j i
t r j i j
j i , 1 1 , 1 ,
1 , max
+ + +

+ =

unde:

e
u
t
=

, e
d
t
=

volatilitatea;

161

r - rata dobanzii in conditii de risc zero (anualizata);
d u
d a
p
=
cu e
a
t r
=
, a fiind cunoscut si sub numele de factor de crestere;
X pretul de exercitare al optiunii;
e - este operatorul functiei exponentiale;

Modelul pote fi extins si pentru evaluarea optiunilor de tip American avand ca active
suport devize, indici bursieri sau contracte futures, prin inlocuirea lui r cu r-rf, pentru devize,
unde rf este rata dobanzii fara risc pentru moneda straina, prin inlocuirea lui r cu r-q unde q
reprezinta rata dividendului aferent indicelui, respectiv prin inlocuirea lui r cu q pentru
contractele futures.

Ca si instrument de evaluare a primelor optiunilor, BMFMS pune la dispozitia
participantilor la piata calculatorul valorii teoretice a primei care are la baza modelul binomial.
Acest calculator este disponibil pe pagina web www.sibex.ro.

Exemplu

Astfel, pentru calcularea valorii primei unei optiuni avand ca si activ suport contractul
futures DESIF2 pentru scadenta Decembrie, la data de 09.11.2007, se vor introduce urmatorii
parametri:

Pretul activului suport

Valoarea estimata a volatilitatii activului suport

Rata dobanzii fara risc

Durata de timp pana la scadenta

Pretul de exercitare al optiunii

Numarul de pasi (subintervale in care este impartita durata de timp pana la scadenta)

Pasul 1 :

Introduceti pretul curent al contractului futures ce constituie activul suport al optiunii.

Valorile acceptate sunt de la 0 la 999.9999.
Astfel, se va introduce pretul de tranzactionare al contractului futures DESIF2 DEC07
la momentul respectiv, de 3.4600 lei.


162

Fig.10-Aplicatie calcul prime teoretice

Pasul 2:

Introduceti valoarea estimata a volatilitatii activului suport (% anualizat), care se
poate determina considerand volatilitatea istorica redata cu ajutorul calculatorului de
volatilitate.
Valorile acceptate sunt de la 0 la 999.99.
In acest caz vom calcula volatilitatea istorica pe o perioada egala cu perioada ramasa
pana la scadenta(30 zile), introducand apoi valoarea procentuala anualizata.

Fig.11-Aplicatie calcul prime teoretice

Pentru calculul volatilitatii istorice, din meniul calculatorului se va selecta simbolul
dorit si perioada de evaluare pentru seriile de date.


163

In exemplul dat, activul suport al optiunii este contractul futures DESIF2 cu scadenta
Decembrie iar perioada considerata este egala cu durata de timp ramasa pana la expirarea
optiunii.

Fig.12- Aplicatie calcul volatilitate istorica

Pasul 3:
Introduceti rata anuala a dobanzii considerata fara risc, exprimata in procente. In
acceptiunea generala, rata dobanzii fara risc reprezinta rata dobanzii oferita de titlurile emise
de stat, din ratiuni practice putem considera aceasta rata ca fiind rata dobanzii de referinta
comunicata de BNR.

Valorile acceptate sunt de la 0 la 99.99

Rata dobanzii de referinta comunicata de BNR pentru luna noiembrie este de 7.00 %.

Fig.13- Aplicatie calcul prime teoretice


164

Pasul 4 :
Introduceti perioada de timp ramasa pana la scadenta (exprimata in ani), care se va
calcula impartind numarul de zile ramase pana la scadenta, la numarul total de zile lucratoare
dintr-un an (consideram 252).

Valorile acceptate sunt de la 0 la 1.0000 .

In acest caz vom avea 30/252 ~ 0.1190.


Pasul 5 :

Introduceti pretul de exercitare al optiunii Call sau Put.
Valorile acceptate sunt de la 0 la 999.9999

Vom calcula valoarea teoretica a primelor optiunilor Call si Put cu un pret de
exercitare de 3.6000 lei.



165

Pasul 6 :
Introduceti numarul de subintervale in care este impartita perioada ramasa pana la
scadenta, care se poate considera egal cu numarul de zile ramase pana la scadenta.

Valorile acceptate sunt de la 0 la 999

Numarul de pasi se va alege egal cu numarul de zile ramase pana la scadenta, 30 .


Introducand toate aceste date, calculatorul va reda o valoare a primei optiunii Call de
0.0654 lei iar a optiunii Put de 0.2046 lei



166

2.2. Modalitati de iesire dintr-o pozitie cu optiuni

Pozitiile deschise pe optiuni pot fi lichidate in trei moduri:

1.Exercitarea optiunii inainte de scadenta:

Cumparatorul unei optiuni are dreptul dar nu si obligatia de a exercita optiunea in
orice moment in timpul perioadei ei de valabilitate, adica pana in ultima sedinta de
tranzactionare a lunii de scadenta (deoarece optiunile tranzactionate la BMFMS sunt de tip
American). Este esential de inteles ca exercitarea unei optiuni pe un contract futures
inseamna ca veti dobandi fie o pozitie long, fie o pozitie short pe contractul futures aflat la
baza optiunii - o pozitie long futures daca exercitati o optiune CALL sau o pozitie short futures
daca exercitati o optiune PUT.

Pentru a exercita o op[iune pe pia[a SIBEX, brokerul va selecta simbolul i pre[ul de
exercitare al op[iunii respective, va executa click-dreapta pe linia aferent i va completa
cmpurile din fereastra de exercitare deschis n urma acestei opera[iuni.

Fig. 18- Fereastra de exercitare

Exemplu:

Daca ati cumparat o optiune CALL pe un contract futures DETLV decembrie, la un
pret de exercitare de 1.1RON, iar pretul futures a ajuns la 1.25 RON, in momentul in care
exercitati optiunea veti dobandi o pozitie long pe contractul futures DETLV decembrie la un
pret de 1.1 RON cu un castig potential de 0.15*1000 =150 RON (din care veti scadea prima
platita). Daca pretul futures continua sa creasca la fel vor creste si castigurile dumneavoastra.

Pe platforma Eltrans opera[iunile de exercitare a op[iunilor sunt eviden[iate cu culoare
distinct n coloana de tranzac[ii efectuate pe pia[a futures.

167

Fig. 19 Exercitarea op[iunilor pe pia[a SIBEX

Atenie !

Numai cumparatorii optiunilor pot sa exercite!

2.Compensarea optiunii

Lichidarea pozitiei prin initierea unei tranzactii opuse este o metoda frecvent intalnita
de a realiza profit. De asemenea, reprezinta o modalitate eficienta de limitare a pierderilor
(prin recuperarea unei parti din prima) in cazul in care pretul futures nu a evoluat in directia
asteptata. Suma pe care o puteti primi poate fi mai mare sau mai mica decat prima pe care ati
platit-o initial, acest lucru depinzand de relatia dintre pretul curent al optiunii si pretul de
exercitare, de timpul ramas pana la scadenta si de volatilitatea pietei.

Exemplu:

Previzionand o crestere a pretului DERRC decembrie va decideti sa cumparati o
optiune call pe acest activ, la pretul de exercitare de 0.09 RON.Prima platita a fost de
0.015*10000 = 150 RON. Pretul a crescut semnificativ iar prima pentru acelasi pret de
exercitare este acum de 0.03 RON. Vanzand optiunea veti ramane cu un profit net de (0.03-
0.015)*10000 = 150 RON.


168

Trebuie sa tineti cont insa, de faptul ca nu exista nici o garantie ca piata va fi destul
lichida pentru a putea vinde optiunea. Primele se stabilesc liber, prin relatia dintre cerere si
oferta pe piata, conform regulilor bursei.

3.Asteptarea datei scadente

Acest lucru presupune detinerea in continuare a optiunii, chiar daca modificarea de
pret anticipata nu se produce la momentul previzionat - sau pretul se modifica in sens opus
in ideea ca pana la scadenta pretul poate reveni pe directia anticipata. In cazul in care v-ati
inselat insa, ati pierdut oportunitatea de a va limita pierderea prin compensarea optiunii.
Trebuie sa luati in considerare faptul ca valoarea optiunilor scade pe masura ce scadenta se
apropie.
La scadenta, respectiv in ultima zi lucratoare a lunii in care expira contractul, Casa
Romana de Compensatie lichideaza optiunile in bani, la pretul de regularizare din
specificatiile contractelor.
Astfel, daca optiunea este in afara banilor ea va ramane neexercitata, cumparatorul
va pierde prima platita initial iar obligatia vanzatorului va fi anulata.

Exemplu:

La data de 4 aprilie 2007 se cumpara o optiune Call pe activul DESIF5 iunie, la pretul
de exercitare de 3.6000 lei/actiune pentru care se plateste o prima de 0.1100
lei/actiune.Pozitia este mentinuta pana la data de 29 iunie, care reprezinta ziua de
scadenta.Pretul mediu comunicat de BVB este de 4.3100 lei/actiune.In aceste conditii
optiunea este in bani si va fi exercitata automat, cumparatorul ei inregistrand un castig de
[4.3100 lei - (3.6000 lei+ 0.1100 lei)]x 1000 = 600 lei

2.3. Tipuri de ordine pentru contractele cu optiuni

Ordinul de tranzactionare cuprinde instructiuni date de catre investitor brokerului sau
agentiei de brokeraj la care are deschis cont, cu privire la conditiile in care doreste sa execute
vanzarea sau cumpararea instrumentelor derivate specificate, in contul si pe raspunderea sa.
Conform art. 55 din Regulamentul nr.4 Privind tranzactionarea pe Piata Reglementata de
instrumente financiare derivate administrata de SC BMFM Sibiu, in timpul tranzactionarii pot
fi plasate urmatoarele tipuri de ordine pentru contractele cu optiuni:

I. In functie de sens:
a) vanzare (Put, Call);
b) cumparare (Put, Call).

II. In functie de tip:
a) limita se executa la prima specificata sau mai buna si pot fi plasate numai daca exista
disponibilul in cont pentru acoperirea riscului rezultat, respectiv pentru plata primei. Cantitatea
ramasa in urma executarii partiale ramane in piata. Termenul maxim de valabilitate al acestor
ordine este sesiunea in care au fost introduse. Toate ordinele de acest tip vor fi sterse
automat din piata la inchiderea sedintei, cu exceptia celor de tip GTK.
b) pentru optiuni nu sunt disponibile ordine tip STOP.

III. In functie de cantitate
a) limita-pachet - ordinul se executa numai la intreaga cantitate. In cazul in care in piata
apar ordine mai bune sau egale ca pret cu acesta, dar fara specificatia pachet, ordinul
pachet este scos automat din piata. De asemenea, daca nu poate fi executat la plasarea
sa, este respins. n ambele cazuri, participantul este anuntat de acest lucru.

IV. In functie de valabilitate
a) day valabil pe timpul sesiunii curente de tranzactionare, se sterge dups inchiderea
acesteia;

169

b) GTK valabil pana la anulare, ramane in piata si dupa inchiderea sesiunii, iar durata sa
maxima de valabilitate este pana la data de expirare a contractului;
c) hh-mm valabil hh ore si mm minute din momentul plasarii.

3. Strategii de tranzactionare cu optiuni

3.1. Strategii simple

n situa[ia n care un participant are convingeri clare n ceea ce privete evolu[ia
pie[ei sau a volatilit[ii (oscila[iei) pre[ului activului suport poate s apeleze la strategii simple.

Strategiile simple sunt acelea n care se iau pozi[ii folosind una sau mai multe
op[iuni. Strategiile simple sunt expuse la un grad mare de incertitudine n ceea ce privete
profitul i la un grad mare de risc n ceea ce privete pierderea, n cazul n care estimrile nu
sunt corecte.

Strategiile simple se mpart, n funcie operaiunile efectuate, n dou mari grupe:

Strategii long (cumprri) care n func[ie de tipul op[iunii pot fi:

oStrategie long CALL
oStrategie long PUT

Strategii short (vnzri) care n func[ie de tipul op[iunii pot fi:

oStrategie short CALL
oStrategie short PUT

1. LONG CALL

Premisele strategiei: investitorul previzioneaza o crestere semnificativa a pietei in
viitorul apropiat.
Implementarea strategiei: Este cumparata o optiune call la un pret de exercitare a.

Castig potential: Profitul potential este nelimitat si creste pe masura ce piata creste
peste nivelul pragului de rentabilitate.

Pragul de rentabilitate: Pretul de exercitare plus prima.

Pierdere potentiala: Limitata la prima platita, in cazul in care piata a evoluat in sens
contrar asteptarilor si pretul futures se afla la sau sub pretul de exercitare la scadenta.


170

Marja: nu e necesara depunerea marjei.

Mentiuni : daca piata nu realizeaza miscari ample valoarea pozitiei va scadea pe
masura ce valoarea timp a optiunii se reduce.

Fig.20

Exemplu: se cumpara o optiune Call DEBRK decembrie la un pret de exercitare de
3,1079 lei/actiune, cu o prima de 0.1200 lei/actiune.
Pragul de rentabilitate:Pret exercitare + Prima: 3.1079 + 0,1200 = 3.2279 lei/actiune
Castig potential: nelimitat, profitul creste pe masura ce pretul futures creste peste
pragul de rentabiliate de 3.2279 lei/actiune.
Pierdere potentiala: Limitata la prima platita, pierderea incepe sub pragul de
rentabilitate si este maxima cand pretul futures este mai mic sau egal cu pretul de exercitare
de 3.2279 lei/actiune.

2. SHORT CALL

Premisele strategiei: Investitorul anticipeaza o scadere moderata a pietei pe fondul
unei volatilitati reduse.

Implementarea strategiei: Este vanduta o optiune call cu un pret de exercitare a

Profit potential: limitat la prima incasata- daca pretul futures la scadenta este mai
mic sau egal cu pretul de exercitare

171

Pragul de rentabilitate: Pretul de exercitare plus prima

Risc de pierdere: nelimitat, iar pierderile se accentueaza pe masura ce piata creste
peste nivelul pragului de rentabilitate.

Marja: e necesara depunerea marjei

Mentiuni: Daca piata nu este foarte volatila, trecerea timpului are un efect pozitiv
asupra
valorii optiunii, aceasta crescand pe masura ce valoarea timp scade.

Fig.21

Exemplu: Se vinde o optiune call DESNP septembrie, la un pret de exercitare de
0.5300 lei/actiune pentru care se incaseaza o prima de 0.0200 lei/actiune.
Pragul de rentabilitate: 0.5300+ 0.0200=0.5500 lei/actiune
Profit potential: limitat la prima incasata, 0.0200 lei/actiune daca pretul futures
scade sub nivelul pretului de exercitare, 0.5300 lei/actiune.
Risc de pierdere: nelimitat, daca pretul futures este mai mare sau egal cu 0.5500
lei/actiune.

3. LONG PUT

Premisele strategiei: Investitorul previzioneaza o scadere semnificativa a pietei pe
termen scurt.

Implementarea strategiei: Este cumparata o optiune put cu pretul de exercitare a.

Profit potential: profitul potential este nelimitat (exprimare putin improprie deoarece
piata nu poate sa scada sub 0).
Pragul de rentabilitate: Pretul de exercitare minus prima platita.
Risc de pierdere: limitat la prima platita daca la scadenta pretul futures este mai
mare sau egal cupretul de exercitare a
Marja: nu e necesara depunerea marjei
Mentiuni: Daca piata nu inregistreaza miscari ample, valoarea pozitiei va descreste
pe masura ce valoarea timp a optiunii scade.

172

Fig.22

Exemplu: Se cumpara o optiune put DESIF2 septembrie la un pret de exercitare de
3.5600 lei/actiune pentru care se plateste o prima de 0.0850 lei/actiune.
Pragul de rentabilitate: 3.5600 - 0.0850 =3.4750 lei/actiune
Profit potential: nelimitat, daca pretul coboara sub nivelul pragului de rentabilitate de
3.4750 lei/actiune.
Risc de pierdere: limitat la prima platita daca pretul futures creste peste pretul de
exercitare Pe =3.5600 lei/actiune.

4.SHORT PUT

Premisele strategiei: Investitorul anticipeaza o crestere moderata a pietei.

Implementarea strategiei: Este vanduta o optiune put la un pret de exercitare a.

Castig potential: Profitul potential e limitat la prima incasata si se obtine cand
suportul futures se tranzactioneaza peste pretul de exercitare la scadenta.

Pragul de rentabilitate: Pretul de exercitare minus prima.


173

Pierdere potentiala: Pierderea e aproape nelimitata (aproape deoarece pretul nu
poate sa scada mai mult decat 0). Este o strategie cu risc ridicat. Se pot inregistra pierderi
substantiale daca piata scade foarte mult.
Marja: e necesara depunerea marjei.
Mentiuni : daca piata nu realizeaza miscari ample valoarea pozitiei va creste pe
masura ce valoarea timp a optiunii se reduce.

Fig.23

Exemplu: se vinde o optiune put EUR/USD septembrie la un pret de exercitare de
1.3700 lei cu o prima de 0.0100 lei.
Pragul de rentabilitate: Pret exercitare - Prima: 1.3700 0.0100 = 1.3600 lei
Pierdere potentiala: nelimitata, daca pretul futures scade sub nivelul pragului de
rentabilitate.
Castig potential: limitat, la prima incasata si atinge valoarea maxima daca pretul
futures la scadenta este mai mare sau egal cu 1.3700 lei.

3.2. Pozitii sintetice cu opiuni

In sectiunile anterioare am prezentat caracteristicile profit/pierdere ale celor sase
pozitii fundamentale:

Long futures
Short futures
Long Call
Long Put
Short Call
Short Put

Folosite in diverse combinatii acestea permit realizarea unor pozitii sintetice
echivalente. Intelegerea modului cum pot fi construite aceste pozitii sintetice care vor replica
profilul profit/pierdere al celor fundamentale, prezinta o importanta deosebita pentru
investitori.Nu exista echivalente doar pentru detinerea de actiuni, ci pentru orice pozitie long
sau short, atat pentru optiuni cat si pentru contracte futures.

Pozitiile sintetice isi dovedesc utilitatea in numeroase situatii, astfel:

Faciliteaza aplicarea tehnicilor de arbitraj pentru diverse conditii din piata oferind
posibilitatea de a beneficia de anumite discrepante de pret.

174

Constituie o alternativa pentru pozitiile clasice
Reprezinta metode practice de evaluare a preturilor optiunilor
Cu ajutorul lor pot fi compensate anumite pozitii deschise

Tabelul urmator prezinta echivalentele existente pentru cele sase pozitii
fundamentale:

Pozitia fundamentala

Echivalenta sintetica

Long futures

Long Call + Short Put

Short futures

Short Call + Long Put

Long Call

Long Futures + Long Put

Long Put

Short Futures + Long Call

Short Call

Short Futures + Short Put

Short Put

Long Futures + Short Call

Exemplu:

De exemplu, sa presupunem ca raportul RON/EUR se tranzactioneaza pe piata
instrumentelor financiare derivate, pentru scadenta Septembrie 2007 la 3.250 lei, iar optiunile
Call si Put pentru acelasi pret de exercitare la 0.150 lei.Sa comparam urmatoarele grafice:

Long Call la 3.250 lei cu o prima de 0.150 lei

Fig.24


175

Long Futures la 3.250 lei si long Put la 3.250 lei cu o prima de 0.150 lei

Fig.25

Se poate observa cu usurinta faptul ca graficele sunt identice.

Arbitrajul cu optiuni -Conversie/Inversare

Cele doua forme de baza ale arbitrajului cu optiuni sunt sunt conversia si
inversarea.Astfel se poate compensa o pozitie prin initierea unei strategii sitetice
echivelente.Acesta tranzactie poarta fie denumirea de conversie, fie de inversare.

In cazul conversiei se cumpara activul suport
In cazul inversarii se vinde activul suport.

Riscul initierii unei pozitii simple se dovedeste in cele mai multe cazuri prea ridicat
astfel incat urmarirea posibilitatilor de arbitraj ce pot aparea in diverse situatii datorita
discrepantelor existente intre preturile diferitelor instrumente financiare reprezinta o solutie
eficienta de a realiza profit in conditiile unui nivel minum sau chiar zero de risc.Daca de
exemplu un investitor poate sa cumpere contracte futures (sau actiuni) si sa construiasca o
pozitie echivalenta de vanzare (sau invers) obtinand o diferenta favorabila de pret, va marca
acest profit indiferent de directia pe care va evolua piata.

Construirea alternativei sintetice implica intotdeauna combinarea celorlalte doua
pozitii fundamentale.In cazul optiunilor Call, aceasta presupune utilizarea contractelor
futures(sau a actiunilor) si a optiunilor Put.In cazul optiunilor Put sunt folosite optiunile Call si
contractele futures(sau actiunile), respectiv in cazul contractelor futures sunt utilizate optiunile
Call si Put.

Ca si regula generala, atunci cand sunt combinate optiuni Put si contracte futures,
ambele sunt fie cumparate fie vandute. Cand sunt combinate optiuni Call fie cu contrecte
futures sau cu optiuni Put, daca optiunea Call este cumparata atunci cealalta este vanduta si
invers.


176

Matricea pozitiilor sintetice

Pozitia sintetica

Compensare Conversie/Inversare

+Sn=+ C P

- S Inversare

- Sn = - C+P

+ S Conversie

+Cn=+ P+S

- C Conversie

+Pn=+C - S

- P Inversare

-Cn=- P- S

+ C Inversare

-Pn=- C+S

+ P Conversie

Exemplu:
In conditiile in care la data de 17.08.2007, pe piata la termen optiunile Put DESIF5
DEC07 la pretul de exercitare de 4.0000 lei/actiune se tranzactionau cu o prima de 0.1550
lei/actiune iar optiunile Call cu pret de exercitare identic cu o prima de 0.3000 lei/actiune,
pretul futures atingand un nivel maxim de 4.3800 lei/, se putea initia urmatoarea strategie:
vanzare Put, cumparare Call si vanzare futures.
Vanzarea de Put si cumpararea de Call la pretul de exercitare de 4.0000 lei/actiune
cu primele corespunzatoare de 0.1550 lei/actiune, respectiv 0.3000 lei/actiune replicau o
pozitie long futures sintetic la un pret de 4.0000 lei + (0.3000 lei -0.1550 lei)= 4.1450
lei/actiune

177

Fig.26
Astfel, vanzarea unui contract futures la pretul de 4.3500 lei/actiune genereaza un
profit de (4.3500 lei 4.1450 lei)= 0.2050 lei/actiune indiferent de directia de evolutie a pietei
dupa cum se poate remarca din graficul de mai jos.

Fig.27

Relatia de paritate Put-Call

Conceptul de paritate Put-Call defineste relatia existenta intre pretul unei optiuni Put,
respectiv a unei optiuni Call si a activului de la baza acestora.
Astfel, in functie de tipul de exercitare al optiunilor, american sau european si de
activul suport de la baza, relatia de paritate Put-Call poate prezenta urmatoarele
caracteristici:


178

Optiuni de tip european pe actiuni

In cazul acestora, paritatea put-call indica faptul ca valoarea optiunii call plus
valoarea actuala a pretului de exercitiu (Xe
-rT
) este egala cu valoarea optiunii put plus
valoarea activului suport ambele avand acelasi activ suport, acelasi pret de exercitare si
aceeasi scadenta.
Relatia de paritate put-call este:

P(S,t) + S= C(S,t) + Xe
-rT
unde:

P(S,t) pretul optiunii put la data t cand pretului activului suport este S
C(S,t) pretul optiunii call la data t cand pretul activului suport este S
X pretul de exercitare al optiunii (ambele optiuni au acelasi pret de exercitare)
S - pretul activului suport
r rata dobanzii fara risc
t data curenta
T perioada de timp pana la scadenta optiunilor call si put

Aceasta relatie arata ca prin combinarea de optiuni se pot crea pozitii care prezinta
aceleasi caracteristici ca detinerea propriu-zisa a unui activ. Daca egalitatea nu este
respectata inseamna ca exista posibilitatea efectuarii unui arbitraj (= cumparare ieftina si
vanzare scumpa).

Optiuni de tip american pe actiuni

Relatia de paritate Put-Call este valabila numai pentru optiunile de tip european, insa
este posibil sa obtinem o inegalitate aplicabila optiunilor de tip american sub forma:

S - X C(S,t) P(S,t) S - X* e
-rT

Cele doua formule prezentate mai sus sunt valabile in cazul optiunilor avand ca active
suport actiuni. Cea de-a doua formula reprezinta un caz particular a primei in cazul optiunilor
cu exercitare de tip american.

Optiuni de tip european pe contracte futures

Formula de paritate put-call pentru optiuni de tip European pe contracte futures este:

P (S,t) + S* e
-rT
= C(S,t) + X* e
-rT

unde S- pretul contractului futures corespunzator


179

Optiuni de tip american pe contracte futures

In continuare vom prezenta relatia de paritate put-call in cazul optiunilor existente la
Bursa din Sibiu, optiuni de tip American pe contracte futures.
Similar optiunilor pe actiuni, formula de paritate put-call in cazul optiunilor pe futures
de tip american se prezinta sub forma unei inegalitati:
S* e
-rT
- X C(S,t) P(S,t) S - X* e
-rT

Daca relatia de paritate nu se respecta, apar oportunitati de arbitraj intre cele trei
tipuri de instrumente financiare.

Exemplu:

Pretul futures curent al DESIF5 decembrie este de 4.3100 lei/actiune, in conditiile in
care o optiune Call pe acest contract la un pret de exercitare de 4.2000 lei/actiune este
disponibila cu o prima de 0.4000 lei/actiune, iar o optiune Put avand acelasi pret de
exercitare, cu o prima de 0.2500 lei/actiune inegalitatea va fi urmatoarea:

e
x
e
x
x x 23 . 0 0648 . 0 23 . 0 0648 . 0
2000 . 4 3100 . 4 2500 . 0 4000 . 0 2000 . 4 3100 . 4

1800 . 0 1500 . 0 0400 . 0

Observam ca relatia se respecta.

3.3 Strategii complexe cu optiuni

Strategiile privind tranzactiile cu optiuni pot fi initiate atat pentru acoprirea riscurilor
cat si in scopuri speculative.
Intregul complex de factori ce concureaza la alegerea corecta a strategiei care sa se
adreseze profilului individual de risc poate fi redus la analiza a doua elemente: tendinta de
evolutie a pietei, respectiv volatilitatea activului suport de la baza contractului options.
Atat evolutia pietei, cat si volatilitatea preturilor se pot situa pe trei coordonate: in
crestere, in scadere sau neutra, din combinatiile acestora rezultand diverse scenarii.

Volatilitate in
crestere
Volatilitate
nedefinita
Volatilitete in
scadere

Piata in
crestere

Long Call/Long
Call Sintetic

Spread invers Call
echilibrat

Bull Spread

Long Futures
Sintetic

Short Put/
Short Put Sintetic

Piata in
scadere

Long Put

Spread invers Put
echilibrat

Bear Spread

Short Futures
Sintetic

Short Call

180

Piata incerta

Long Straddle

Short Butterfly

Long Strangle

Box conversion

Short Straddle

Long Butterfly

Short Strangle

In continuare vom ilustra aspectele teoretice cu o serie de exemple practice pentru a observa
aplicabilitatea acestor strategii in conditiile specificate ale pietei.

Piata in crestere-volatilitate in crestere

1.LONG CALL SINTETIC(PUT HEDGE)

Premisele strategiei: Investitorul de[ine ac[iuni pe pia[a spot sau pozi[ii deschise de
cumprare pe pia[a futures insa datorita nivelului ridicat al volatilitatii doreste sa se protejeze
impotriva riscului unei eventuale scaderi. Astfel, pot fi cumprate op[iuni PUT pentru a proteja
valoarea portofoliului de ac[iuni, pozi[ia beneficiind i de creterea pie[ei.

Implementarea strategiei: op[iunile PUT sunt cumprate cu un pre[ de exercitare a,
investitorul de[innd ac[iuni sau contracte futures de cumprare. Numrul op[iunilor PUT
cumprate va fi dependent de anticiprile negative ale investitorului i de numrul de ac[iuni
(contracte futures) de[inute.

Profit potenial: este nelimitat, fiind dat de diferen[a dintre profitul realizat pe ac[iuni
(contracte futures) i prima pltit pentru op[iuni.

Pragul de rentabilitate: Pre[ul de achizi[ie futures (sau pre[ul de achizi[ie al
ac[iunilor) la care se adaug prima pltit pentru op[iunea PUT.

Risc de scdere: poten[ial limitat, ctigul realizat de op[iuni, pe msur ce pia[a
scade va fi compensat de pierderea marcat pe ac[iuni, astfel pierderea maxim egaleaz
prima pltit la care se adaug diferen[a dintre pre[ul de achizi[ie al ac[iunilor (respectiv al
contractelor futures) i pre[ul de exercitare al op[iunii i se realizeaz dac activul suport
futures se tranzac[ioneaz la sau sub pre[ul de exercitare al op[iunii PUT.

Marja: nu e necesar depunerea marjei dect n cazul n care sunt de[inute pozi[ii
long pe contractele futures suport.

Meniuni: caracteristicile strategiei sunt similare celei long call.

Exemplu:

181

Investitorul de[ine 1 contract futures long DESIF5 IUN07 la un pre[ de 3.2200
lei/ac[iune i cumpr la data de 04.04.2007 o op[iune Put cu aceeai scaden[ la un pre[ de
exercitare de 3.1000 lei/ac[iune pentru care pltete o prim de 0.1566 lei/ac[iune.

Fig.29

Pragul de rentabilitate: 3.2200+0.1566 = 3.3766 lei/ac[iune
Profit potenial: nelimitat dac pre[ul futures crete peste nivelul pragului de
rentabilitate.
Risc de scadere: 0.1566 +3.2200 3.1000 = 0.2766 lei/ac[iune

2.SPREAD INVERS CALL ECHILIBRAT

Premisele strategiei: Investitorul anticipeaza ca piata va inregistra o volatilitate
ridicata, pe un trend ascendent.
Implementarea strategiei: Se vinde o optiune Call cu un pret de exercitare a si in
acelesi timp se cumpara doua optiuni Call cu un pret de exercitare mai ridicat, b.
De obicei pozitia este stabilita prin vanzarea unei optiuni la bani sau in apropierea
acestui nivel si cumpararea a doua optiuni Call in afara banilor, astfel incat sa se obtina un
credit initial (desi in valoare destul de redusa). In functie de preturile de exercitare selectate
exista posibilitatea inregistrarii unui deficit initial.
Pragul de rentabilitate: este realizat in doua puncte, cel inferior, este redat de pretul
de exercitare mai redus la care se adauga creditul initial incasat (daca pozitia are un debit
initial atunci nu va exista prag inferior de rentabilitate) iar celalalt se obtine atunci cand
valoarea intrinseca a optiunii cu pret de exercitare a, este egala cu valoarea intrinseca a celor

182

doua optiuni cu pret de exercitare mai ridicat la care se adauga (din care se scade) creditul
(debitul) initial.
Profit potential: este nelimitat daca piata inregistreaza o ampla variatie
pozitiva.Daca pretul futures se situeaza la nivelul pretului de exercitare mai redus, a sau sub
acest nivel profitul va fi limitat la valoarea creditului net.
Risc de scadere: Piererea maxima se produce atunci cand pretul pietei este la
acelasi nivel cu pretul de exercitare mai ridicat, fiind egala cu diferenta dintre cele doua
preturi de exercitare, din care se scade (la care se adauga) creditul (debitul) net initial.
Exemplu:
La aceeasi data 04.04.2007, se vinde o optiune Call DESIF5 IUN07 la un pret de
exercitare de 2.9000 lei/actiune cu o prima de 0.4580 lei/actiune si se cumpara doua optiuni
Call avand acelasi activ suport cu un pret de exercitare mai ridicat 3.2000 lei/actiune,
platindu-se o prima in valoare de 0.2160 lei/actiune.

Fig.30
Pragul de rentabilitate :
Pm1=2.9000 lei + 0.4580 lei-2x0.2160 lei=2.9260 lei/actiune
Pm2=2x3.3580 lei- 3.3180 lei = 3.3980 lei/actiune

Profit potential: este nelimitat daca pretul futures din piata depaseste nivelul
pragului de rentabilitate superior, 3.3980 lei/actiune.

Pierderea maxima survine atunci cand pretul futures din piata este identic cu pretul
de exercitare mai ridicat, 3.200 lei si va fi de 0.3000 lei -0.0260 lei= 0.2740 lei/actiune.

La scadenta pretul mediu de inchidere comunicat de BVB pentru titlurile SIF5 s-a
situat la nivelul de 4.3100 lei/actiune, astfel ca mentinerea pozitiilor pana la acea data ar fi
generat investitorilor profituri de 0.9334 lei/actiune prin intermediul strategiei LONG CALL
SINTETIC, respectiv 0.9120 lei/actiune prin utilizarea strategiei de tipul SPREAD INVERS
CALL ECHILIBRAT.


183

Piata in crestere-volatilitate nedefinita

3.BULL SPREAD

Premisele strategiei: Investitorul are convingerea c pia[a nu va scdea dar vrea
totui s previn acest risc. Poate fi considerat o strategie conservatoare pentru cei ce
anticipeaz c pia[a va nregistra o cretere moderat.

Implementarea strategiei: Se cumpr o op[iune CALL cu un pre[ de exercitare a i
se vinde simultan o alt op[iune CALL cu pre[ de exercitare b, mai mare, nregistrndu-se un
deficit ini[ial (debit) egal cu diferen[a dintre prime. n mod similar, este cumprat o op[iune
PUT la un pre[ de exercitare a i o alta este vndut la un pre[ de exercitare b, mai mare,
avnd un surplus ini[ial (credit) din diferen[a de prime.

Profitul potenial este limitat n ambele cazuri:
- n cazul cumprrii i vnzrii de CALL profitul net este dat de diferen[a dintre
pre[urile de exercitare din care se scade debitul ini[ial net.
- n cazul cumprrii i vnzrii de PUT profitul este egal cu creditul ini[ial net.
Ctigul maxim se realizeaz pentru ambele variante n momentul n care pre[ul
futures, la scaden[ este mai mare sau egal cu pre[ul de exercitare al op[iunii vndute.

Pragul de rentabilitate:
- pentru op[iunileCALL: pre[ul de exercitare al op[iunii cumprate la care se adaug
debitul ini[ial;
- pentru op[iunile PUT: pre[ul de exercitare al op[iunii vndute din care se scade
creditul ini[ial.

Pierdere potenial este limitat n ambele cazuri:
- pentru CALL este egal cu debitul ini[ial pltit;
- pentru PUT pierderea e egal cu diferen[a dintre pre[urile de exercitare i creditul
ini[ial.
Pierderea maxim, n ambele cazuri se produce dac pre[ul futures, la scaden[, se
situeaz la, sau sub pre[ul de exercitare al op[iunii cumprate.

Marja: Exist posibilitatea ca necesarul de marj s fie compensat.

Meniuni: Diminuarea valorii timp nu are o importan[ prea mare deoarce pozi[ia e
echilibrat.

Exemplu:

La data de 28.03.2007, se vinde o op[iune Call DEBRK IUN07 la un pre[ de
exercitare de 2.4000 lei/ac[iune pentru care se primete o prim de 0.0210 lei/ ac[iune i n

184

acelai timp se cumpr o op[iune CALL avnd acelai activ suport la un pre[ de exercitare
mai mic, 2.1000 lei/ac[iune pentru care se pltete o prim de 0.0980 lei/ac[iune.

Fig.31

Pragul de rentabilitate: 2.1000 + (0.0980-0.0210) = 2.1770 lei/actiune

Pierdere potenial: 0.0980-0.0210=0.0770 lei/actiune, pierderea maxim se
realizeaz dac pre[ul futures la scaden[ este mai mic sau egal cu pre[ul de exercitare al
op[iunii cumprate.

Profit potential: 2.4000-2.1000- (0.0980-0.0210) = 0.2230 lei/actiune

Sau, la fel se poate vinde o optiune PUT DEBRK IUN07 la un pre[ de exercitare de
2.2000 lei/ac[iune pentru care se primete o prim de 0.1950 lei/ac[iune i n acelai timp se
cumpr o op[iune PUT avnd acelai activ suport la un pre[ de exercitare mai mic, 1.9000
lei/ac[iune pentru care se pltete o prim de 0.0400 lei/ac[iune.


185

Fig.32

Pragul de rentabilitate: 2.2000 -(0.1950 0.0400) = 2.0450 lei/actiune

Pierdere potenial: 2.2000-1.9000-(0.1950 0.0400) = 0.1450 lei/actiune

Profit potenial: (0.1950 0.0400) = 0.1550 lei/actiune

4.LONG FUTURES SINTETIC

Premisele strategiei: Investitorul anticipeaza ca piata se va situa pe un trend
ascendent

Implementarea strategiei:Se cumpara o optiune CALL cu un pret de exercitare a si
simultan se vinde o optiune PUT cu un pret de exercitare identic.(strategia este deseori
intrebuintata pentru optiuni cu preturi de exercitare diferite)
Pragul de rentabilitate: daca pozitia este stabilita cu un debit initial atunci pragul de
rentabilitate va fi atins in momentul in care pretul futures al activului suport va depasi nivelul
pretului de exercitare al optiunilor cu valoarea neta a primei platite.Daca pozitia inregistreaza
un credit initial, pragul de rentabilitate va fi egal cu diferenta dintre pretul de exercitare al
optiunilor si valoarea primei nete incasate.

Profit potential: Castigul potential este nelimitat si creste pe masura ce pretul
futures creste, peste nivelul pragului de rentabilitate.

Risc de pierdere: Nelimitat, daca pretul futures se situeaza sub nivelul pragului de
rentabilitate.

Exemplu

Se cumpara o optiune Call DEBRK IUN07 la un pret de exercitare de 2.1000
lei/actiune cu o prima de 0.0980 lei/actiune si se vinde o optiune PUT avand acelasi activ
suport la un pret de exercitare identic cu o prima de 0.1300 lei/actiune.

Pragul de rentabilitate: In cazul de fata Pm= 2.1000 - (0.1300 - 0.0980)= 2.0680
lei/actiune.

Profit potenial: nelimitat, daca pretul futures depaseste 2.0680 lei/actiune.


186

Pierdere potenial: nelimitata, crescand pe masura ce pretul futures scade sub
nivelul de 2.0680 lei/actiune.

Fig.33

La scadenta pretul mediu de inchidere comunicat de BVB pentru titlurile BRK s-a
generat investitorilor profituri de 0.2230 lei/actiune prin intermediul strategiei BULL CALL
SPREAD si 0.1550 lei/actiune prin utilizarea strategiei de tipul BULL PUT SPREAD, respectiv
0.9820 lei/actiune aplicand strategia LONG FUTURES SINTETIC.

Piata in crestere- volatilitate in scadere

5.SHORT PUT SINTETIC(COVERED CALL)

187

Premisele strategiei: investitorul de[ine ac[iuni pe pia[a spot sau pozi[ii deschise de
cumprare pe pia[a futures dar nu consider c valoarea lor va crete substan[ial pe termen
scurt, ci va fi mai degrab neutr astfel c se poate realiza profit din vnzarea op[iunilor
CALL.

Implementarea strategiei: se vnd op[iuni CALL, numrul acestora fiind determinat
de previziunile n privin[a pie[ei i de numrul de ac[iuni, respectiv contracte futures de[inute.

Profitul potenial este limitat - prin vnzarea de CALL investitorul i compenseaz
pierderea, n cazul creterii pie[ei cu profitul poten[ial din pozi[iile pe ac[iuni (futures). Profitul
maxim este dat de diferen[a dintre pre[ul de exercitare al op[iunii i pre[ul la care au fost
achizi[ionate ac[iunile (sau contractele futures) la care se adaug prima ncasat. Se ob[ine
dac pre[ul futures este mai mare sau egal cu pre[ul de exercitare al op[iunii CALL.

Pragul de rentabilitate: pre[ul de achizi[ie al ac[iunilor (sau al contractului futures)
din care se scade prima op[iunii CALL.

Riscul de pierdere este ridicat, similar celui dat de de[inerea de ac[iuni (pozi[ii de
cumprare pe pia[a futures), par[ial compensat de prima ncasat. Pierderea maxim apare
cnd pia[a realizeaz o scdere important. Se poate [ine cont n acest caz i de costul de
oportunitate aprut op[iunile CALL).

Marja: e necesar depunerea marjei.

Exemplu:
Investitorul de[ine un contract futures long DETLV SEP07 la un pre[ 0.8000
lei/actiune i mai vinde o op[iune CALL DETLV SEP07 la un pre[ de exercitare de 0.8400
lei/actiune pentru care primete o prim de 0.0350 lei/actiune.

188

Fig.34

Pragul de rentabilitate: 0.8000 0.0350 = 0.7650 lei/actiune
Profit potenial: limitat, 0.0350+0.8400-0.8000=0.0750 lei/actiune
Risc de pierdere: poten[ial nelimitat dac pre[ul coboar sub nivelul pragului de
rentabilitate.

La scadenta pretul mediu de inchidere comunicat de BVB pentru titlurile TLV s-a
generat investitorilor un profit de 0.0750 lei/actiune prin intermediul strategiei Short Put
Sintetic.

Piata in scadere-volatilitate in crestere

6.SPREAD INVERS PUT ECHILIBRAT

Premisele strategiei: Investitorul anticipeaza o evolutie descendenta a pietei pe
fondul unei volatilitati ridicate.
Implementarea strategiei:
Se vinde o optiune Put la un pret de exercitare b si se cumpara doua optiuni Put, cu
un pret de exercitare a, mai redus, avand acelasi activ suport. De obicei se vinde o optiune
Put la bani, iar cele doua optiuni cumparate sunt in afara banilor, astfel incat pozitia se
stabileste cu un credit initial. In functie de preturile de exercitare selectate, strategia poate fi
realizata si cu un debit initial.

189

Pragul de rentabilitate: Se realizeaza in doua puncte, cel inferior, se obtine atunci
cand valoarea optiunii vandute este egala cu suma (diferenta) dintre valoarea intrinseca a
celor doua optiuni cumparate si creditul (debitul) initial. Cel superior este atins atunci cand
valoarea intrinseca a optiunii vandute este egala cu creditul initial. Daca strategia se
realizeaza cu un debit initial, atunci nu exista prag superior de rentabilitate
Profit potential: Nelimitat, daca piata scade sub nivelul pragului inferior de
rentabilitate, iar in situatia in care se situeaza peste pretul de exercitare b, este limitat la
creditul net.
Risc de scadere: Pierderea maxima apare atunci cand pretul pietei este identic cu
pretul de exercitare a si este egala cu diferenta dintre cele doua preturi de exercitare, b-a, din
care se scade (la care se aduna) creditul (debitul) initial.

Fig.41

Exemplu
La data de 31.07.2007, se vinde o optiune Put DESNP SEP07 la un pret de
exercitare de 0.6000 lei/actiune pentru o prima de 0.0390 lei/actiune si se cumpara doua
optiuni Put la un pret de exercitare mai redus, de 0.5800 lei/actiune cu o prima de 0.0160
lei/actiune, astfel incat se inregistreaza un credit initial.

In cazul de fata: Pm1= 2x (0.5800lei- 0.0160 lei)-(0.6000 lei- 0.0390 lei)= 0.5670
lei/actiune
Pm2= 0.6000 lei- 0.0390 lei+ 2x 0.0160 lei= 0.5930 lei/actiune
Profit potential :
In exemplul dat, profitul potential este nelimitat, daca pretul pietei scade sub 0.5670
lei/actiune, fiind limitat la creditul net de 0.0070 lei/actiune in cazul in care pretul pietei
depaseste 0.6000 lei/actiune.

Risc de pierdere:
Pierderea maxima in cazul de fata este de 0.6000 lei- 0.5800 lei (0.0390 lei 0.0320
lei)= 0.0170 lei/actiune si survine daca pretul futures DESNP SEP07 este identic cu pretul de
exercitare minim.

La scadenta pretul mediu de inchidere comunicat de BVB pentru titlurile SNP s-a
generat investitorilor un profit de 0.0620 lei/actiune prin intermediul strategiei Spread invers
Put Echilibrat.

190

Piata in scadere-volatilitate nedefinita

7.BEAR SPREAD

Premisele strategiei: Investitorul consider c pia[a nu va crete dar dorete totui
s se protejeze mpotriva acestui risc. Este o strategie conservatoare pentru cei ce
previzioneaz c pia[a va nregistra o scdere moderat.

Implementarea strategiei: Este vndut o op[iune CALL cu un pre[ de exercitare a
i cumprat o op[iune CALL cu un pre[ de exercitare b, mai mare, ob[inndu-se un credit
ini[ial, sau, n mod similar, este vndut o op[iune PUT cu un pre[ de exercitare a i alta
cumprat cu pre[ de exercitare b, mai mare.
Profitul potenial este limitat n ambele cazuri:
- n cazul cumprrii i vnzrii de op[iuni CALL profitul net este dat de creditul ini[ial;
- n cazul cumprrii i vnzrii de op[iuni PUT ctigul este dat de diferen[a dintre
pre[urile de exercitare din care se scade debitul ini[ial.
Profitul maxim se ob[ine dac la scaden[ pre[ul futures este sub pre[ul de exercitare
al op[iunii vndute.

- pentru optiunile de tip CALL: pre[ul de exercitare al op[iunii vndute la care se
adaug creditul net primit;
- pentru op[iunile de tip PUT: pre[ul de exercitare al op[iunii cumprate din care se
scade debitul ini[ial.

Riscul de pierdere este limitat n ambele cazuri:

191

- n cazul op[iunilor CALL pierderea net e egal cu diferen[a dintre pre[urile de
exercitare din care scdem creditul ini[ial;
- n cazul op[iunilor PUT pierderea e dat de debitul ini[ial.
Pierderea maxim se marcheaz dac la scaden[ pre[ul futures este mai mare sau
egal cu pre[ul de exercitare al op[iunii cumprate.

Marja: Exist posibilitatea ca necesarul de marj s fie compensat.

Meniuni: Diminuarea valorii timp nu are o influen[ prea mare datorit faptului c
pozi[ia este echilibrat.

Exemplu:

Se vinde o op[iune CALL DESNP IUN07 la un pre[ de exercitare de 0.5600 lei/ac[iune
pentru care se primete o prim de 0.0370 lei/ ac[iune i n acelai timp se cumpr o op[iune
CALL avnd acelai activ suport la un pre[ de exercitare mai mare, 0.6000 lei/ac[iune pentru
care se pltete o prim de 0.0120 lei/ac[iune.

Fig.44

Pragul de rentabilitate: 0.5600 + (0.0370-0.0120) = 0.5850 lei/actiune

Pierdere potenial: 0.6000 -0.5600-(0.0370-0.0120)=0.0150 lei/actiune, pierderea
maxim se realizeaz dac pre[ul futures la scaden[ este mai mic sau egal cu pre[ul de
exercitare al op[iunii cumprate.

Profit potential: 0.0370-0.0120= 0.0250 lei/actiune

La data de 06.04.2007 se vinde o op[iune PUT DESNP IUN07, la un pre[ de
exercitare de 0.5500 lei/ac[iune ncasndu-se o prim de 0.0100 lei/ac[iune i se cumpr o
alt op[iune PUT pe acelai activ suport la un pre[ de exercitare mai ridicat, 0.5800
lei/ac[iune pltindu-se pentru aceasta o prim de 0.0250 lei/ac[iune.

192

Fig.45

Pragul de rentabilitate: 0.5800 (0.0250- 0.0100)= 0.5650 lei/actiune

Profit potenial: 0.5800-0.5600(0.0250- 0.0100)= 0.0150 lei/actiune

Risc de pierdere: (0.0250- 0.0100)= 0.0150 lei/actiune

8.SHORT FUTURES SINTETIC

Premisele strategiei:
Investitorul anticipeaza situarea pietei pe un trend descendent.

Implementarea strategiei:
Se cumpara o optiune Put cu un pret de exercitare a si simultan se vinde o optiune
Call cu un pret de exercitare identic (strategia este deseori intrebuintata si pentru optiuni cu
preturi de exercitare diferite).

Daca pozitia este stabilita cu un debit initial, atunci pragul de rentabilitate este atins
cand pretul futures scade sub nivelul pretului de exercitare cu valoarea primei nete
platite.Daca pozitia se stabileste cu un credit initial, pragul de rentabilitate va fi egal cu pretul
de exercitare la care se adauga valoarea primei primite.


193

Profit potential: Castigul potential este nelimitat si creste pe masura ce pretul
futures scade, sub nivelul pragului de rentabilitate

Risc de pierdere:
Nelimitat, daca pretul futures se situeaza peste nivelul pragului de rentabilitate.

Exemplu:
Se cumpara o optiune Put DESNP IUN07 la un pret de exercitare de 0.5700
lei/actiune cu o prima de 0.0210lei/actiune si se vinde o optiune Call avand acelasi activ
suport la un pret de exercitare similar, cu o prima de 0.0290 lei/actiune.

Pragul de rentabilitate: 0.5700 lei + (0.0290 lei - 0.0210 lei)= 0.5780 lei/actiune

Profit potential:Nelimitat, crescand pe masura ce pretul futures scade sub nivelul de
0.5780 lei/actiune

Risc de pierdere: Nelimitat, daca pretul futures se situeaza peste nivelul pragului de
rentabilitate, 0.5780 lei/actiune.

Fig.46

La scadenta pretul mediu de inchidere comunicat de BVB pentru titlurile SNP s-a
generat investitorilor un profit de 0.0250 lei/actiune prin intermediul strategiei Bear Call
Spread, 0.0150 lei/actiune prin intermediul strategiei Bear Put Spread si 0.0480 lei/actiune
prin intermediul strategiei Short Futures Sintetic.


194

Piata incerta-volatilitate in crestere

10.LONG STRADDLE

Premisele strategiei: investitorul consider c pia[a va fi foarte volatil pe termen
scurt.
Implementarea strategiei: se cumpr o op[iune CALL i una PUT cu acelai pre[
de exercitare a, de obicei la bani.
Profit potenial: nelimitat n condi[iile n care pre[ul fluctueaz n afara limitelor
stabilite de cele dou praguri de rentabilitate.
Pragul de rentabilitate: este dat de dou nivele ale pre[ului, nivelul inferior se ob[ine
scznd din pre[ul de exercitare valoarea celor dou prime, iar nivelul superior este ob[inut
prin adugarea la pre[ul de exercitare a celor dou prime.
Risc de pierdere: pierdera maxim este limitat la valoarea celor dou prime pltite.
Marja: nu e necesar depunerea marjei.
Meniuni: pozi[ia pierde din valoare odat cu trecerea timpului prin reducerea valorii
timp a op[iunilor.

Exemplu:
La data de 10.10.2007 se cumpr o op[iune CALL i una PUT DESIF2 DEC07, cu
acelai pre[ de exercitare 3.7500 lei/actiune, pentru care se pltete o prim de 0.1320
lei/actiune, n cazul CALL i de 0.1520 lei/actiune n cazul PUT.

Fig.49


195

Pragul de rentabilitate: 3.7500 +0.1320+0.1520=4.0340 lei/actiune
3.7500 (0.1320+0.1520)=3.4660 lei/actiune
Risc de pierdere: 0.1320+0.1520= 0.2840 lei/actiune
Profit potenial: nelimitat dac pre[ul futures este mai mare sau egal cu 4.0340
lei/actiune sau mai mic sau egal cu 3.4660 lei/actiune.

11.SHORT BUTTERFLY

Premisele strategiei: investitorul are ateptri moderate n privin[a volatilit[ii ridicate
a pie[ei.

Implementarea strategiei: sunt vndute dou op[iuni CALL cu pre[uri de exercitare,
b respectiv c i cumprate, n acelai timp, dou op[iuni CALL cu acelai pre[ de exercitare a,
egal cu media celor dou (o pozi[ie similar se poate crea folosind op[iuni PUT).

Profitul potenial este limitat la creditul ini[ial primit i se realizeaz dac pre[ul
futures la scaden[ este fie mai mic sau egal cu pre[ul de exercitare minim fie mai mare sau
egal cu pre[ul de exercitare maxim.

Pragul de rentabilitate: pragul inferior egaleaz pre[ul de exercitare mai redus la
care se adaug creditul net iar cel de-al doilea egaleaz pre[ul de exercitare cel mai ridicat
din care se scade creditul net.

Risc de pierdere: limitat la diferen[a dintre pre[ul de exercitare mediu i cel minim
din care se scade creditul ini[ial.

Marja: exist posibilitatea ca necesarul de marj s fie compensat.

Meniuni: strategia poate fi dificil de realizat ntr-un interval scurt de timp.

Exemplu:
Sunt vndute dou op[iuni CALL DESIF2 DEC07 la pre[uri de exercitare diferite
3.5500 lei/actiune respectiv 3.8500 lei/actiune, pentru care se ncaseaz primele
corespunztoare n valoare de 0.2550 lei/actiune i 0.0900 lei/ac[iune. n acelai timp se
cumpr dou op[iuni CALL cu pre[ de exercitare identic, situat la media celor dou pre[uri
ale op[iunilor vndute adic 3.7000 lei/ac[iune pentru care se pltete o prim de 0.1380
lei/ac[iune.


196

Fig.50

Profit potenial: limitat la creditul ini[ial primit 0.2550+0.0900-(2x0.1380) = 0.0690
lei/actiune

Pragul de rentabilitate: 3.5500 + 0.0690 =3.6190 lei/actiune
3.8500 -0.0690 =3.7810 lei/actiune

Risc de pierdere: 3.7000 -3.5500-0.0690=0.0810 lei/actiune i este maxim dac
suportul futures la scaden[ se tranzac[ioneaz la pre[ul de exercitare mediu.

12.LONG STRANGLE

Premisele strategiei: investitorul consider c pia[a va fi foarte volatil pe termen
scurt.
Implementarea strategiei: se cumpr o op[iune PUT cu pre[ de exercitare a i una
CALL cu un pre[ de exercitare b, mai ridicat.
Profit potenial: nelimitat n condi[iile n care pre[ul fluctueaz n afara limitelor
stabilite de cele dou praguri de rentabilitate.

197

Pragul de rentabilitate: este dat de dou nivele ale pre[ului, nivelul inferior se ob[ine
scznd din pre[ul de exercitare al op[iunii PUT valoarea celor dou prime, iar nivelul superior
este dat de suma primelor i a pre[ului de exercitare al op[iunii CALL.
Risc de pierdere: pierderea maxim este limitat la valoarea celor dou prime
pltite.
Marja: nu e necesar depunerea marjei.
Meniuni: pozi[ia pierde din valoare odat cu trecerea timpului prin reducerea valorii
timp a op[iunilor.

Exemplu:
Se cumpr o op[iune PUT DESIF2 DEC07 cu un pre[ de exercitare de 3.7500
lei/ac[iune pentru care se pltete o prim de 0.1520 lei/actiune i o op[iune CALL DESIF2
DEC07 cu un pre[ de exercitare de 3.8500 lei/ac[iune pentru care se pltete o prim de
0.0900 lei/actiune.

Fig.51

Pragul de rentabilitate: 3.7500 -(0.1520+0.0900)=3.5080 lei/actiune
3.8500+(0.1520+0.0900)=4.0920 lei/actiune
Profit potenial: nelimitat n condi[iile n care pre[ul futures va fi mai mic sau egal cu
3.5080 lei ori mai mare sau egal cu 4.0920 lei.
Risc de pierdere: limitat la valoarea celor dou prime pltite, adic 0.2420 lei/actiune
i se realizeaz dac suportul futures se tranzac[ioneaz ntre cele dou pre[uri de exercitare
la scaden[.

situat la nivelul de 3.4300 lei/actiune.Evolutia pietei favoriza lichidarea pozitiilor in cazul
strategiilor LONG STRADDLE si LONG STRANGLE anterior datei scadente. In cazul
mentinerii pozitiilor pana la acea data ar fi generat investitorilor un profit de 0.0360
lei/actiune prin intermediul strategiei LONG STRADDLE, 0.0690 in cazul strategiei SHORT
BUTTREFLY si respectiv 0.0780 lei/actiune in cazul strategiei LONG STRANGLE.


198

Piata incerta volatilitate neutra

13.BOX CONVERSION

Premisele strategiei
Presupune folosirea uneia din numeroasele combinatii de contracte futures si optiuni
care au avantajul de a conserva un profit.
Implementarea strategiei
Exista diverse moduri in care se pot combina contractele futures si/sau optiunile
pentru a genera profit.De exemplu daca se observa ca pozitia Long Futures Sintetica(o
optiune Long Call + o optiune Short Put cu pret de exercitare identic) este mai ieftina decat
pozitia futures suport se poate cumpara un contract futures sintetic si vinde contractul futures
actual pentru a obtine castigul scontat.
Profit potential :Valoarea profitului va fi aceeasi, indiferent de evolutia pretului
futures.
Risc de pierdere:Daca pozitiile nu sunt inchise simultan se pot marca pierderi.

Exemplu:
In conditiile in care la data de 29.03.2007, pe piata la termen optiunile Put DESIF5
IUN07 la pretul de exercitare de 3.6000 lei/actiune se tranzactionau cu o prima de 0.6000
lei/actiune iar optiunile Call cu pret de exercitare identic cu o prima de 0.1000 lei/actiune,
pretul futures situandu-se la nivelul de 3.2800 lei/actiune iar pretul spot la nivelul de 3.2100
lei/actiune se putea initia urmatoarea strategie: vanzare Put, cumparare Call si vanzare
futures.
Vanzarea de Put si cumpararea de Call la pretul de exercitare de 3.6000 lei/actiune
cu primele corespunzatoare de 0.6000 lei/actiune, respectiv 0.1000 lei/actiune replicau o
pozitie long futures sintetic la un pret de 3.6000 lei (0.6000 lei -0.1000 lei)= 3.1000
lei/actiune


199

Fig.52

Astfel, vanzarea unui contract futures la pretul de tranzactionare din piata, de 3.2800
lei/actiune genereaza un profit de (3.2800 lei 3.1000 lei)= 0.1800 lei/actiune indiferent de
directia de evolutie a pietei dupa cum se poate remarca din graficul de mai jos.

Fig.53


200

Piata incerta-volatilitate in scadere

14.SHORT STRADDLE

Premisele strategiei: Investitorul este sigur c pia[a va avea o volatilitate redus.
Implementarea strategiei: Se vinde o op[iune CALL i una PUT, cu acelai pre[ de
exercitare a.
Profit potenial: limitat la valoarea celor dou prime ncasate i va fi maxim dac, la
scaden[, pre[ul futures este identic cu pre[ul de exercitare.
Pragul de rentabilitate: este realizat n cele dou puncte b i c, unde b este dat de
diferen[a dintre pre[ul de exercitare i valoarea celor dou prime iar c este suma acestora.
Risc de pierdere: nelimitat dac pia[a nregistreaz fluctua[ii mari, peste cele dou
nivele marcate de pragurile de rentabilitate.
Meniuni: dac pia[a nu realizeaz micri ample atunci valoarea pozi[iei va crete
pe msura ce valoarea timp a op[iunii va scdea.

Exemplu:
La data de 06.08.2007 se vinde o op[iune CALL i una PUT DESIF5 SEP07 la
acelai pre[ de exercitare 4.2000 lei/ac[iune pentru op[iunea CALL ncasnd o prim de
0.1500 lei/ac[iune iar pentru PUT o prim de 0.0700 lei/ac[iune.

Fig.55

201

Profit potenial: 0.1500+0.0700=0.2200 dac la scaden[ pre[ul futures este identic
cu pre[ul de exercitare 4.2000 lei/ac[iune.
Pragul de rentabilitate: 4.2000+(0.1500+0.0700)=4.4200 lei/ac[iune
4.2000-(0.1500+0.0700)=3.9800lei/ac[iune
Risc de pierdere: nelimitat dac pre[ul futures crete peste 4.4200 lei/ac[iune sau
scade sub 3.9800 lei/ac[iune.

15.LONG BUTTERFLY

Premisele strategiei: investitorul consider c pia[a nu va avea o volatilitate foarte
ridicat dar dorete totui s se protejeze mpotriva unor fluctua[ii ample.
Implementarea strategiei: se cumpar o op[iune CALL, cu un pre[ de exercitare b, o
op[iune CALL cu un pre[ de exercitare c, mai ridicat i se vnd n acelai timp dou op[iuni
CALL cu un pre[ de exercitare a (media celor 2) (o pozi[ie similar se poate crea folosind
op[iuni PUT).
Profit potenial: limitat la diferen[a dintre pre[ul de exercitare mediu i cel sczut din
care se mai scade i debitul net ini[ial.
Pragul de rentabilitate: Pragul minim d, este dat de pre[ul de exercitare minim la
care se adaug debitul ini[ial net iar pragul superior, e este dat de pre[ul de exercitare
superior din care se scade debitul ini[ial net.
Risc de pierdere: limitat la debitul ini[ial i se nregistreaz dac pre[ul futures la
scaden[ este fie mai mare sau egal cu pre[ul de exercitare maxim, fie mai mic sau egal cu
pre[ul de exercitare minim.
Marja: Poate fi cerut marja.
Meniuni: Strategia poate fi destul de dificil de realizat ntr-un interval scurt de timp.

Exemplu:
Se cumpar dou op[iuni CALL, DESIF5 SEP07 cu pre[uri de exercitare diferite, la
4.0000 lei/actiune cu o prim de 0.2950 lei/actiune respectiv la 4.4000 lei/actiune cu o prim
de 0.0600 lei/actiune i n acelai timp se vnd dou op[iuni CALL la un pre[ de exercitare
mediu de 4.2000 lei cu o prim de 0.1500 lei/actiune.

202

Fig.56

Pragul de rentabilitate: 4.0000 +(0.2950 +0.0600-2x0.1500)= 4.0550 lei/actiune
4.4000 -(0.2950 +0.0600-2x0.1500)= 4.3450 lei/actiune
Profit potenial: 4.2000 -4.0000 (0.2950 +0.0600-2x0.1500) =0.1450 lei/actiune
Risc de pierdere: limitat la debitul ini[ial 0.2950 +0.0600-2x0.1500=0.0550 lei/actiune
i se realizeaz dac pre[ul futures este mai mic sau egal cu 4.0550 lei/actiune sau mai mare
sau egal cu 4.3450 lei/actiune.

16.SHORT STRANGLE

Premisele strategiei: investitorul anticipeaz c pia[a va fluctua ntr-o band pu[in
mai larg dect n cazul strategiei straddle.
Implementarea strategiei: Se vinde o op[iune PUT cu un pre[ de exercitare a i o
op[iune CALL cu un pre[ de exercitare mai mare, b.
Profit potenial: limitat la valoarea celor dou prime ncasate i este maxim dac
pre[ul futures, la scaden[ se situeaz ntre cele dou pre[uri de exercitare.
Pragul de rentabilitate: este realizat n cele dou puncte c i d, unde c este dat de
diferen[a dintre pre[ul de exercitare mai mic (a) i valoarea celor dou prime, iar d este dat de
suma pre[ului de exercitare mai mare (b) i valoarea celor dou firme.
Risc de pierdere: nelimitat dac pia[a nregistreaz fluctua[ii mari, peste cele dou
nivele marcate de pragurile de rentabilitate.
Meniuni: dac pia[a nu realizeaz micari ample, atunci valoarea pozi[iei va crete
pe msur ce valoarea timp a op[iunii va scdea.

203

Exemplu:
Se vinde o op[iune PUT DESIF5 SEP07 la un pre[ de exercitare 4.1000 lei/ac[iune cu
o prim de 0.0700 lei/actiune i o op[iune CALL avnd acelai activ suport i aceeai
scaden[ la un pre[ de exercitare de 4.4000 lei/ac[iune cu o prim de 0.0600 lei/actiune.

Fig.57

Pragul de rentabilitate: 4.1000-(0.0600+0.0700)=3.9700 lei/actiune
4.4000+(0.0600+0.0700)=4.5300 lei/actiune
Profit potenial: limitat la valoarea celor dou prime ncasate:
0.0600+0.0700=0.1300 lei/actiune
Risc de pierdere: nelimitat dac pre[ul futures este mai mare sau egal cu 3.9700 lei
sau mai mic sau egal cu 4.5300 lei.

generat investitorilor un profit de 0.1800 lei/actiune prin intermediul strategiei Short Straddle,
0.1050 lei/actiune prin intermediul strategiei Long Butterfly si 0.1300 lei/actiune prin
intermediul strategiei Short Strangle.


204

Rezumat:

- opiunea definete un contract standardizat care d cumprtorului dreptul
dar nu i obligaia de a cumpra sau vinde activul suport (de la baza contractului) la un
pre prestabilit, numit pre de exercitare, contra unei sume pltite vnztorului la
ncheierea contractului, numit prim, n cadrul unei perioade de timp predeterminate.
- exista doua tipuri de optiuni: Call (drept de cumparare) si Put (drept de
vanzare)
- optiunile Call si Put sunt doua contracte complet separate si distincte, si nu
parti opuse ale aceluiasi contract.
- activul suport poate fi reprezentat de aciuni, indici, valute, rate de dobnd,
contracte futures sau alte mrfuri fungibile.
- n cadrul unui contract cu opiuni, cumprtorul are drepturi, iar vnztorul
doar obligaii.
- dup cumprare, opiunea poate fi exercitat dac genereaz profit, poate fi
revndut contra unei prime sau poate fi pstrat pn la scaden.
- activul suport al unei optiuni tranzactionate pe piata SIBEX este un contract
futures.
- vanzatorul unei optiuni trebuie sa depuna marja, in timp ce cumparatorul unei
optiuni trebuie doar sa aiba prima in cont.
- scadentele optiunilor corespund scadentelor contractelor futures echivalente.
- optiunile pot fi de tip european (pot fi exercitate doar la scadenta) sau de tip
american (pot fi exercitate oricand pe durata de viata a optiunii).
- prima reprezinta pretul unei optiuni si e alcatuita din valoare intrinseca si
valoare timp.
- prima unei optiuni e determinata in principal de volatilitatea activului suport,
de timpul pana la maturitate si de relatia dintre nivelul pretului de exercitare si pretul
activului suport.
- prin exercitare, pozitia deschisa pe piata optiunilor dispare, si se deschide
pozitia echivalenta pe piata futures.


205

X. ANALIZA FUNDAMENTAL

Se bazeaz pe informaii despre cerere i ofert

Analiza fundamental
Se bazeaz pe informa[ii despre cerere i ofert

Analiza tehnic
Studiul pie[ei prin examinarea altor factori de influen[ dect cei externi care afecteaz
cererea i oferta

Analiza fundamental
Principalele surse de informare folosite n pie[ele financiare interna[ionale:
- situa[ia economic general a celor dou [ri
- situa[ia monetar
- politica monetar i valutar a bncii centrale
- politica fiscal guvernamental
- situa[ia datoriilor externe
- conjunctura politic
- conjunctura interna[ional

Surse interne de informare: principalii indicatori economici publica[i de diferite comisii
guvernamentale i organiza[ii private, Banca Na[ional, Ministerul Finan[elor

Analiza tehnic
Principiul de baz: evolu[ia pre[urilor n trecut poate s indice posibilele micri ale acestora
n viitor
Pre[ul este dat de rezultatul final al combina[iei tuturor factorilor ce ac[ioneaz asupra pie[ei
Elemente necesare pentru a realiza o analiz tehnic:
pre[ul (deschidere, maxim, minim, nchidere)
volumul (numr de contracte)
numr de pozi[ii deschise

Graficele - baza analizei tehnice
1. Graficele liniare
Cel mai popular grafic

206

Orice interval de timp poate fi reprezentat de un singur pret, notat printr-un punct
Se realizeaz dintr-o succesiune de puncte unite printr-o linie;

Graficele - baza analizei tehnice
1. Graficele liniare
Grafic liniar-DESIF5
1.8
2
2.2
2.4
2.6
2.8
3
3.2
1
/3
/2
0
0
6
1
/1
0
/
2
0
0
6
1
/1
7
/
2
0
0
6
1
/2
4
/
2
0
0
6
1
/3
1
/
2
0
0
6
2
/7
/2
0
0
6
2
/1
4
/
2
0
0
6
2
/2
1
/
2
0
0
6
2
/2
8
/
2
0
0
6
3
/7
/2
0
0
6
3
/1
4
/
2
0
0
6
3
/2
1
/
2
0
0
6
3
/2
8
/
2
0
0
6
4
/4
/2
0
0
6
4
/1
1
/
2
0
0
6
4
/1
8
/
2
0
0
6
4
/2
5
/
2
0
0
6
5
/2
/2
0
0
6
5
/9
/2
0
0
6
5
/1
6
/
2
0
0
6
5
/2
3
/
2
0
0
6
5
/3
0
/
2
0
0
6
6
/6
/2
0
0
6
6
/1
3
/
2
0
0
6
6
/2
0
/
2
0
0
6
6
/2
7
/
2
0
0
6

2. Graficele bar


207

Evolutia derivatului Sif5 - scadenta iunie 2006
1.77
1.97
2.17
2.37
2.57
2.77
2.97
3.17
1
/
3
/2
0
0
6
1
/ 1
0
/2
0
0
6
1
/1
7
/2
0
0
6
1
/2
4
/2
0
0
6
1
/3
1
/2
0
0
6
2
/
7
/ 2
0
0
6
2
/ 1
4
/2
0
0
6
2
/2
1
/2
0
0
6
2
/2
8
/2
0
0
6
3
/
7
/2
0
0
6
3
/1
4
/2
0
0
6
3
/ 2
1
/2
0
0
6
3
/ 2
8
/2
0
0
6
4
/
4
/ 2
0
0
6
4
/ 1
1
/2
0
0
6
4
/1
8
/2
0
0
6
4
/2
5
/2
0
0
6
5
/
2
/2
0
0
6
5
/
9
/ 2
0
0
6
5
/1
6
/2
0
0
6
5
/ 2
3
/2
0
0
6
5
/3
0
/2
0
0
6
6
/
6
/2
0
0
6
6
/1
3
/2
0
0
6
6
/2
0
/2
0
0
6
6
/ 2
7
/2
0
0
6

3. Graficele japoneze (lumnri japoneze)

Evolutia derivatului sif5- scadenta iunie 2006
1.77
1.97
2.17
2.37
2.57
2.77
2.97
3.17
1
/
3
/
2
0
0
6
1
/1
0
/2
0
0
6
1
/1
7
/2
0
0
6
1
/2
4
/2
0
0
6
1
/3
1
/2
0
0
6
2
/
7
/
2
0
0
6
2
/1
4
/2
0
0
6
2
/2
1
/2
0
0
6
2
/2
8
/2
0
0
6
3
/
7
/
2
0
0
6
3
/1
4
/2
0
0
6
3
/2
1
/2
0
0
6
3
/2
8
/2
0
0
6
4
/
4
/
2
0
0
6
4
/1
1
/2
0
0
6
4
/1
8
/2
0
0
6
4
/2
5
/2
0
0
6
5
/
2
/
2
0
0
6
5
/
9
/
2
0
0
6
5
/1
6
/2
0
0
6
5
/2
3
/2
0
0
6
5
/3
0
/2
0
0
6
6
/
6
/
2
0
0
6
6
/1
3
/2
0
0
6
6
/2
0
/2
0
0
6
6
/2
7
/2
0
0
6


208

4. Graficele punctuale
-urmresc doar micarea pre[ului;
-se alege o mrime de oscila[ie a pre[ului;
-fluctua[ia minim a pre[ului determin marcarea X sau O n grafic;
-se utilizeaz n analiza intra-day;


209

Graficele- baza analizei tehnice. ntrebari
1.Care este instrumentul de baz n studiul analizei tehnice:
a.desenul tehnic;
b.timpul;
c.pre[ul;
d.numrul de pozi[ii deschise;

2.Graficul punctual urmrete:
a.indicatorii economici;
b.timpul;
c.trendul si inversarea de trend;
d.oscilatorii pre[ului.

3. Formaiunea(lumnare) de tip dojine furnizeaz urmtoarele semnale:
a.evolu[ie a pre[ului puternic ascendent;
b. evolu[ie a pre[ului ascendent sau descendent;
c.pia[ n echilibru;
d.simetrii ale graficului X i O.

4.Pe parcursul unei zile, la BMFMS, perechea euro/usd are o evoluie relativ constant,
tranzaciile nscriindu-se in intervalul 1,2700 si 1.271. Fiind pe un grafic punctual care
urmareste o evolutie a pretului de 3 pips, care este profitul maxim ce se poate realiza
pe o singura directie si cu o singura pozitie deschisa?
a.1 ron;
b.6 ron;
c.7 ron;
d.10 ron.

5.Pe parcursul unei zile tranzactiile pe piaa Ron/Eur atinge urmtoarele nivele:
deschidere 3,55 ; maxim 3,56 ; minim 3,54; nchidere 3,55. Urmrind un grafic japonez,
care este mrimea corpului lumnrii?
a.0
b.0.01
c.0.02
d.3.56.


210

Trenduri. Linii de trend

Trendul ascendent este prin defini[ie o succesiune de pre[uri minime i maxime n cretere.
Trendul poate fi considerat ascendent i dac numai minimele sunt n cretere.

Trendul descendent este prin defini[ie o succesiune de pre[uri minime i maxime n scdere.
Trendul poate fi considerat descendent i dac numai valorile maxime sunt n scdere.

Trendul neutru - oscila[ia pre[ului ntre un prag superior (rezisten[) i unul inferior (suport)

Trendurile ascendente i descendente se mai definesc i ca linii de trend. n cazul trendului
ascendent linia de trend se traseaz unind minimele barelor de pre[. Pentru un trend
descendent se unesc maximele barelor.

Trenduri (exemple)


211

Linii de trend (exemple)-trend channel crescator-descrescator

Linii de trend (exemple)-trend channel crescator

Linii de trend ntrebri

1.Primele semnale de sfrit al unui trend ascendent apar atunci cnd:
a) pre[ul maxim al zilei curente este mai mic dect pre[ul maxim al zilei precedente;
b) pre[ul maxim al zilei curente este mai mic decat pre[ul de inchidere al zilei precedente;
c) pre[ul minim al zilei curente este mai mic decat pre[ul minim al zilei precedente;
d) pre[ul de nchidere al zilei curente este mai mic decat pre[ul maxim al zilei precedente.


212

2.n cazul unui trend descendent linia de trend se traseaz pe:
a) punctele de minim al intervalului studiat;
b) punctele de maxim al intervalului studiat;
c) pre[ul mediu ponderat corespunztor fiecrui interval;
d) cel pu[in dou puncte de minim.

3. Trendul neutru:
a) tranzac[ii consecutive la acelai pre[;
b) specula[ii intra-day;
c) numr constant de pozi[ii deschise;
d) oscila[ii ale pre[ului ntre praguri suport i rezisten[.

Prag suport. Prag rezisten

Cnd pe un trend ascendent, presiunea exercitat de cumprtori este contrabalansat de
ordinele de vnzare, stopnd creterea pre[ului, se formeaz un prag rezisten[.

Cnd pe un trend descendent, presiunea exercitat de vnztori este contrabalansat de
ordinele de cumprare, stopnd scderea pre[ului, se formeaz un prag suport.

n general pre[urile evolueaz n cadrul acestui culoar delimitat de nivelurile de rezisten[ i
suport. Dup ce un prag este spart, el tinde s se transforme n opusul su (suportul odat
spart devine rezisten[, iar rezisten[ odat depit devine prag suport).

Prag suport. Prag rezisten


213

Teoria retragerilor

Dup o evolu[ie pronun[at ntr-o anumit direc[ie a pre[ului, apare o micare n sens opus,
cunoscut sub denumirea de retragere.
1) Teoria retragerilor normale, cuprinde trei niveluri de retragere din mrimea intervalului de
evolu[ie: 33%, 50%, 66%

2) Numerele lui Fibonacci - foarte populare printre analitii tehnici: 23,6%, 38,2%, 61,8%.
Pragurile lui Fibonacci se ob[in mpr[ind micarea ini[ial (considerat 100) la 1,618
P1 = 100 / 1,618 = 61,8%
P2 = 61,8 / 1,618 = 38,2%
P3 = 38,2 / 1,618 = 23,6%

Teoria retragerilor
Prag Rezistenta
Prag Suport

214

Problem:
Dup o evolu[ie pe un trend ascendent a ac[iunii SIF5 ntre nivelurile de 0,98 i 3.07 este
admis o retragere maxim a pre[ului, conform teoriei lui Fibonacci, pn la valoarea de:

a) 1.78
b) 2.58
c) 2.02
d) 2.27


215

Pai n rezolvarea problemei:
- calculm amplitudinea micrii ini[iale:
3.07 0,98 = 2,09 sau 20.900 de pai
- retragerea maxim conform teoriei lui Fibonacci este de 61,8%
20.900 pai X 61,8% = 12916,2 = 12916 pai
- deci dup atingerea pragului rezisten[ la 3.07 este admis o retragere maxim de
12916 pai
3,0700 1,2916 = 1,7784

Teoria retragerilor- ntrebri test

1. La un trend descendent al parittii euro/dolar ntre nivelurile 1.2927 si 1.1758 a doua
retragere admis a preului, conform teoriei lui Fibonacci, pn la valoarea de :
a) 1.1036;
b) 1.2204;
c) 1.1483;
d) 1.2480.

2 La un trend descendent al aciunii SIF5 ntre preurile de 3.07 i 1.75 este admis o
retragere maxim, conform teoriei lui Fibonacci, pn la valoarea de :
2.06;
2.25;
2.57;
2.39.

Formaiuni grafice

Forma[iuni care confirm evolu[ia pre[ului pe trendul curent - forma[iuni de continuare
Exemple: triunghiul (ascendent, descendent, simetric), steagul, fanionul

Forma[iuni care semnaleaz sfritul trendului - forma[iuni de inversare
Exemple: forma[iunile M i W (double top i double bottom), forma[iunile cap i
umeri superior i inferior, rombul


216

Formaiuni de continuare

Formaiuni de inversare de trend

Formaiuni de inversare

217

Formaiuni grafice- ntrebri

1.Formaiunea double top se realizeaz ntre linia suport aflat la nivelul de 1.1632 i
linia de rezisten situat la 1.1932. La ndeplinirea formaiunii, preul targeteste:
a)1.1385; b)1.1332; c)1.1269; d)1.1110.


218


219


220

Oscilatori

Un oscilator este un instrument de msur a vitezei de evoluie a pieei

1. Media Mobil
- exprim pre[ul mediu al unui produs (activ) la un moment dat
- este nevoie de stabilirea unui interval de timp etalon: 5, 10, 15, 20 zile sau
sptmni, luni, ani
- lungimea ideal a mediei pe o anumit pia[ =
[Lungimea ciclului pie[ei/2]+1
- mediile mobile pe intervale scurte sunt medii mobile rapide, iar cele pe intervale
lungi sunt medii mobile lente

Media Mobil Simpl
n
inchidere eturi
n
1
_ Pr

Media mobil d sensul de baz al trendului pie[ei. Ct timp pre[urile se men[in sub valoarea
mediei mobile trendul poate fi considerat descendent. Ct timp pre[urile se men[in peste
valoarea mediei mobile, trendul poate fi considerat ascendent. Schimbarea de trend este
anun[at de apari[ia unui punct de spargere al mediei mobile.

Media Mobil Simpl pe 5 zile a contractului futures ROL/USD
Ziua Pret cotare MMS
1 33530 -
2 33512 -
3 33490 -
4 33450 -
5 33501 33497
6 33525 33496
7 33486 33490
8 33490 33490


221

Media Mobil Ponderat
MMP = [(P1 x 1)+(P2 x 2)+...+(P(n-1) x (n-1))+(Pn x n)]/[1+2+3+...+(n-1)+n]
Ziua Pondere Pret cotare Ponderare MMP
1 1 33530 33530 -
2 2 33512 67024 -
3 3 33490 100470 -
4 4 33450 133800 -
5 5 33501 167505 33488

Oscilatori DMA

OSCILATORI NTREBRI
1.Media mobil simpl:
a.exprim pre[ul func[ie de exponentul calculat;
b.exprim pre[ul ponderat;
c.exprim pre[ul mediu al unui produs la un moment dat;
d. este o medie ce reflect lichiditatea pie[ei.

Evolutia paritatii EURO/USD in perioada MAI-August 1999
1
1.01
1.02
1.03
1.04
1.05
1.06
1.07
1.08
1.09
5
/
1
/
1
9
9
9
5
/
8
/
1
9
9
9
5
/
1
5
/
1
9
9
9
5
/
2
2
/
1
9
9
9
5
/
2
9
/
1
9
9
9
6
/
5
/
1
9
9
9
6
/
1
2
/
1
9
9
9
6
/
1
9
/
1
9
9
9
6
/
2
6
/
1
9
9
9
7
/
3
/
1
9
9
9
7
/
1
0
/
1
9
9
9
7
/
1
7
/
1
9
9
9
7
/
2
4
/
1
9
9
9
7
/
3
1
/
1
9
9
9
8
/
7
/
1
9
9
9
8
/
1
4
/
1
9
9
9
8
/
2
1
/
1
9
9
9

Vanzare
Cumparare

222

2.Oscilatorul DMA (Dual Moving Average):
a.Utilizeaz pre[urile de nchidere pentru dou intervale de timp;
b.urmrete spread-ul ntre cumprare i vnzare;
c.vizeaz dou medii mobile cu dou intervale de timp diferite;
d.este un ansamblu de oscilatori care semnaleaz indicatoruldivergent.

XI. Rolul i atribuiile Casei Romne de Compensaie

Scurt istoric i prezentare

Casa Romn de Compensaie SA (CRC) este contrapartea central a pieei
derivatelor de la Sibiu. CRC a fost nfiinat n august 1998 i a preluat activitatea de
garantare, decontare i compensare de la fostul departament al BMFM n septembrie 1998.
La nfiintare a avut un capital de 180.000 lei noi, mparit n 1800 de aciuni a 100 lei.
La ora actual, CRC are un capital de 5.767.200 lei, mprit n 25.632 aciuni cu
valoare nominal de 225 lei fiecare. Aceste aciuni sunt deinute de 70 de acionari, dintre
care 42 de SSIF-uri, BMFM i BVB.
CRC a fost autorizat de CNVM ca i contraparte central prin atestatul 49 din
31.01.2006 i este nscris n Registrul Public CNVM cu nr. PJR1118CCCC/320001.
Cadrul legislativ n care CRC i desfoar activitatea este format din Legea 297/2004,
Regulamentul CNVM 13/2005 i Regulamentele CRC 1, 2 i 3.
Membrul Compensator este un intermediar nscris n registrul public al C.N.V.M.,
denumit n continuare MC, care ndeplinete cerin[ele de admitere stabilite de CRC i care a
ncheiat un contract de compensare-decontare cu aceasta.
Obiectul de activitate al CRC este realizat prin novaie. Novaia este o noiune juridic
prin care CRC se interpune n tranzaciile efectuate de membrii compensatori. Din punct de
vedere juridic, CRC devine contraparte a fiecrei tranzacii, cumprnd de la vnztor i
vnznd cumpartorului.

n cazul n care nu ar exista contraparte central (pia neorganizat), tranzaciile s-ar
desfura direct ntre operatorii pieei, fiecare trebuind s urmreasca drepturile i obligaiile
ce-i revin ca urmare a tranzaciilor executate cu toi ceilali operatori, ca n figura de mai jos.


223

n cazul existenei contraprii centrale, aceasta devine contraparte a tuturor
tranzaciilor executate, fiecare membru compensator avnd drepturi i obligaii doar fa de
aceasta. Avantajul acestui tip de pia este c elimin practic riscul de contrapartid.

Atribuiile CRC

Ca institu[ie a pie[ei, CRC are urmtoarele atribu[ii:

- stabilete condi[iile de acces n pia[ a membrilor compensatori;
- deschide conturi pentru fiecare membru compensator;
- nregistreaz toate tranzac[iile efectuate n pia[ i [ine eviden[a lor n conturile membrilor
compensatori;
- execut asumarea i garantarea drepturilor i obliga[iilor fa[ de pr[ile fiecrei tranzac[ii,
prin nova[ie;
- execut compensarea i decontarea tranzac[iilor efectuate;
- stabilete proceduri de evaluare i gestionare a riscului i de urmrire a ncadrrii membrilor
compensatori n limitele de risc stabilite;
- evalueaz zilnic riscul ce trebuie acoperit pentru fiecare cont n parte, pentru pozi[iile
deschise n urma tranzac[iilor efectuate;
- actualizeaz zilnic profitul/pierderea fiecrui cont cu pozi[ii deschise, folosind pre[ul de
cotare (marcare la pia[);
- execut transferul primelor op[iunilor de la cumprtor la vanztor;
- stabilete comisioanele i tarifele pentru serviciile prestate ctre membrii compensatori.

Condiii de acces la statutul de membru compensator

Pot deveni membri compensatori persoanele juridice nscrise n Registrul Public
CNVM ca intermediari (SSIF-uri, bnci etc), n urmtoarele condi[ii:
- s fie membri BMFM i CRC, fie prin cumprarea de ac[iuni BMFM i a 20 de ac[iuni CRC,
fie prin cumprarea a 20 de ac[iuni CRC i nchirierea dreptului de tranzac[ionare de la
BMFM,
fie prin depunerea unei garantii de 20.000 lei si nchirierea dreptului de tranzactionare de la
BMFM
-s de[in personal autorizat

n urma constatrii ndeplinirii condi[iilor, ntre CRC i MC se ncheie un contract de
compensare decontare, prin care pr[ile convin s respecte anexele contractului, respectiv
Regulamentele 1 i 3 ale CRC. De asemenea, MC va depune o contribu[ie ini[ial de 1 % din
capitalul ini[ial autorizat, iar pe parcursul activit[ii va depune o contribu[ie anual de 0,1% din
expunerea maxim nregistrat n anul anterior.

CC

224

Back-office-ul instrumentelor financiare derivate

Conturile n care se nregistreaz IFD au un rol dublu:
1. nregistrarea i [inerea eviden[ei instrumentelor financiare derivate tranzac[ionate
2. influen[a IFD tranzac[ionate asupra sumelor existente n cont.

1. IFD tranzacionate

Contractele futures

Fiecare tranzac[ie este nregistrat n conturile ambelor pr[i, dup pozi[ia pe care
fiecare o de[ine n tranzac[ie. La sfritul sesiunii, se calculeaz numrul total de contracte
vndute i cumprate i se calculeaz pre[ul mediu ponderat separat pe vnzare i pe
cumprare pentru ziua respectiv.
Suma contractelor i pre[ul mediu se calculeaz separat pe fiecare tip de contract, pe
fiecare scaden[, iar n cadrul acestor criterii separat pe vnzare i pe cumprare. Diferen[a
dintre numrul de contracte cumprate i vndute reprezint numrul pozi[iilor deschise n
aceast zi. Pre[urile medii sunt calculate doar orientativ, cu pn la 4 zecimale, calculele
profiturilor sau pierderilor fiind fcute pe baza valorii tranzac[iilor.
Dup calcularea numrului de contracte i a pre[urilor medii zilnice, contractele se
cumuleaz cu cele de[inute anterior, separat pe vnzare sau cumprare, i se calculeaz
pre[ul mediu ponderat al numrului total de contracte de[inute pe vnzare sau cumprare.
Numrul total de contracte de[inute i pre[urile lor medii se calculeaz pe fiecare tip
de contract, pe fiecare scaden[ i separat pe vnzare i pe cumprare, pe fiecare cont de
house, Market-Maker i clien[i ale intermediarilor. Pozi[iile deschise pe baza crora se
calculeaz marja necesar reprezint diferen[a dintre numrul total al contractelor cumprate
i numrul total al contractelor vndute.
Exemplu:

Tip contract: DESIF2 Scadenta: SEP07 Cotare: 3.7600 Poz. deschise : 12442
________________________________________________________________________________
Subtotal Cumparare Vanzare Comision
1 3.7100 17 3.7216
10.80
________________________________________________________________________________
Total Cumparare Vanzare Poz.Des.
1759 3.7028 1694 3.7237
65 C 0.52%

Profit: 39,104.50

Marja: -36,000.00

Comision: 2,071.80
________________________________________________________________________________

Tip contract: DESIF3 Scadenta: DEC07 Cotare: 2.4999 Poz. deschise : 1204
________________________________________________________________________________
Total Cumparare Vanzare Poz.Des.
75 2.4583 75 2.6051
0

Profit: 22,013.00

Marja: 0.00

225

Comision: 90.00
________________________________________________________________________________

Clearingul contractelor cu opiuni

Din tranzac[iile cu op[iuni rezult pozi[ii deschise, ca diferen[ dintre op[iunile
cumprate i cele vndute sau exercitate. La fiecare tranzac[ie, cumprtorul pltete o prima
vnztorului, n schimbul creia are oricnd dreptul de exercitare, n perioada de valabilitate a
op[iunii.
Pentru pozi[iile deschise pe vnzare, titularul contului este obligat s men[in n cont
suma necesar acoperirii riscului calculat.
O op[iune cumprat i vndut la acelai pre[ de exercitare este considerat
nchis. De[intorul acesteia nu mai are dreptul de a o exercita, rezultat din plata primei, nici
obliga[ia de a se supune exercitrii, rezultat din ncasarea primei. Ca urmare, un cont cu un
numr egal de op[iuni vndute i cumprate la acelai pre[ de exercitare este considerat
nchis, fr nici un drept de exercitare. Ctigul sau pierderea contului rezult doar din
diferen[a dintre primele ncasate i cele pltite.
Pozi[iile deschise se pot nchide i prin exercitare. n calculul pozi[iilor deschise pe
op[iuni se iau n considerare i exercitrile.
Tranzac[iile cu op[iuni se nregistreaz la fel cu cele cu contracte futures, cu o
eviden[ zilnic i una total, pentru fiecare contract, scaden[, tip i pre[ de exercitare. Din
tranzac[iile cu op[iuni apar pozi[ii deschise, prime pltite sau ncasate, op[iuni exercitate i
comisioane

De exemplu, tranzaciile cu opiuni DETLV MAR08 Call cu pre de exercitare 0.7500 se
nregistreaz separat, iar poziiile deschise nu se compenseaz cu opiunile DETLV MAR08
Call 0.8000.

Exemplu: contul de mai jos nu a nregistrat tranzac[ii n ziua raportului

Tip contract: DETLV Scadenta: DEC07
________________________________________________________________________________

Tip optiune: Put Pret exercitare: 0.7000
________________________________________________________________________________
Total Cumparare Vanzare

0 0 50 0.03

Prime incasate: 2,260.455

Pozitii exercitate: 0 Total pozitii deschise: 50 V
________________________________________________________________________________
Marje: 0.00


Comision: 30.00
________________________________________________________________________________

Tip contract: DETLV Scadenta: SEP07
________________________________________________________________________________

Tip optiune: Call Pret exercitare: 1.1600
________________________________________________________________________________
0 0 100 0.0255


________________________________________________________________________________


226

Tip optiune: Call Pret exercitare: 1.2000
________________________________________________________________________________
0 0 100 0.015


________________________________________________________________________________
Marje: 0.00


Comision: 120.00

Scadena

La scaden[a contractelor, CRC inchide toate pozitiile deschise pe contractele
scadente, dupa cum urmeaza:
1. Se exercita automat optiunile in bani
- Call-urile cu preturi de exercitare sub pretul de regularizare la scadenta
- Put-urile cu preturi de exercitare peste pretul de regularizare la scadenta
Optiunile in afara banilor expira si sunt sterse din conturi

2. Pozitiile deschise futures, inclusiv cele rezultate din optiunile exercitate vor fi
inchise la pretul de regularizare de la scadenta, dupa care, ncepnd cu urmtoarea zi
lucrtoare vor fi terse din conturi.
Binen[eles, influen[a lor (profit, pierdere, comisioane, prime) va fi pstrat n continuare n
soldul conturilor respective.

2. Influena IFD tranzacionate asupra sumelor existente n cont.

Situa[ia zilnic a contului are 5 componente:

1) Sold = 1.1 + 1.2
Soldul reprezint suma existent n cont, cu toate influen[ele IFD tranzac[ionate.
1.1 Numerar: rulajul contului profit/pierdere prime ncasate/pltite comision
unde rulaj = depuneri - retrageri de sume din cont.
1.2 Valori mobiliare: valori mobiliare constituite ca garan[ie financiar, evaluate
conform Regulamentului nr. 3 privind gestionarea riscului, n limita a 30% din marja
necesar.
2) Marja necesar = suma riscurilor tuturor pozi[iilor deschise de[inute, sau suma necesar
de bani pentru men[inerea tuturor pozi[iilor deschise de[inute n cont.

3) Profit opiuni = profitul minim al op[iunilor adnc n bani rezultat din sistemul de evaluare
a riscului no[iunea va fi dezvoltat n capitolul "Evaluarea riscului".

4) Disponibil tranzacii/Apel n marj = (1) + (3) - (2); suma disponibil pentru ini[ierea de
noi pozi[ii deschise ( dac este mai mare dect zero) sau suma apelului n marj (dac este
mai mic dect zero.);
Modul de calcul al Disponibilului tranzac[ii, respectiv al Apelului n marja este urmtorul:
a)Disponibil tranzac[ii apare ca excedent al contului peste marja necesar pentru toate
pozi[iile deschise, de care titularul de cont poate dispune prin ini[ierea de noi contracte.
b)Apelul n marj apare n cazul n care diferen[a dintre Sold plus Profit op[iuni i Marja
Necesar este negativ.
Dac suma dintre Sold i Profit op[iuni este egal cu marja calculat pentru toate pozi[iile
deschise, n situa[ia zilnic a contului va aprea disponibil tranzac[ii/ apelul n marj 0 (zero).

227

Disponibilul tranzac[ii/ apelul n marj se calculeaz pentru ntregul cont al MC i includ
rezultatele marcrii la pia[ a pozi[iilor deschise ale tuturor contractelor tranzac[ionate pe
respectivul cont.

5) Disponibil numerar = (4) - 1.2 - (3): suma disponibil pentru retragere
Disponibilul numerar se calculeaz numai n situa[ia n care pentru contul respectiv
se nregistreaz disponibil tranzac[ii.
Situa[iile zilnice ale conturilor descrise la alin. (1) i (2) reflect separat att conturile
house, Market-Maker, ct i contul clien[i al respectivului MC, aceste situa[ii fiind afiate n
ELTRANS n timpul i la sfritul sesiunii de tranzac[ionare.

Apelul n marj

Cnd soldul contului mpreun cu profitul din op[iuni nu mai acoper necesarul de marj,
contul respectiv se gsete n situa[ia de apel n marj. Apelul fiind explicit precizat n situa[ia
contului, membrul compensator este obligat s rspund la acesta fr alte formalit[i, pn
la ora 12 a sesiunii urmtoare de tranzac[ionare.
Pentru a rspunde la apelul n marj, MC are 2 variante: fie s-i reduc necesarul de marj
prin nchiderea de poziii, fie s alimenteze contul pentru a acoperi necesarul de marj pentru
poziiile deinute. Scopul aciunilor sale trebuie s fie ncadrarea n necesarul de marj, adic
soldul contului s acopere necesarul de marj pn la ora 12, n caz contrar CRC avnd
dreptul de a nchide forat poziii deinute de respectivul membru compensator. nchiderile
forate se fac prin suspendarea dreptului de tranzacionare al MC i efectuarea de tranzacii
de nchidere pe contul su de ctre CRC.

Fondul de garantare

Contribu[ia individual a unui MC la fondul de garantare se constituie din:
a)Contribuia iniial a MC, care va fi depus nainte de accesul n pia[. Aceasta contribu[ie
va fi de 1% din capitalul ini[ial minim al unei societ[i de servicii de investi[ii financiare
prevzut la art. 7 din Legea nr. 297/2004, corespunztor obiectului de activitate autorizat;
b)Contribuia anual, depus la cererea CRC. Contribu[ia anual la fondul de garantare va fi
calculat anual, n luna ianuarie, i va fi de 0,1% din cea mai mare expunere a MC, calculat
ca sum a celor mai mari marje necesare n anul precedent pe conturile de house, Market-
Maker i de clien[i, indiferent n ce perioad din anul precedent a tranzac[ionat MC respectiv;
c)Contribuia special care se constituie pentru a respecta prevederile art. 23 alin. (1) i (2)
din Regulamentul 3 al CRC;
d)Contribuia suplimentar depus de MC ce de[ine calitatea de Market-Maker. Aceast
contribu[ie este stabilit de ctre Consiliul de Administra[ie i cuprins ntre 10.000 i 100.000
lei pentru fiecare contract i scaden[ pentru care MC de[ine calitatea de Market-Maker, n
func[ie de caracteristicile pie[ei respectivului contract. Contribu[ia suplimentar se va restitui
membrului compensator la ncetarea calit[ii de Market-Maker i va putea fi constituit i din
valori mobiliare.
(2) Contribu[iile ini[iale i anuale ale MC se constituie numai n numerar.

Fondurile totale

Contribu[iile men[ionate mai sus reprezint contribu[ia minim a MC, n numerar, pentru
admiterea i men[inerea n sistemul de compensare decontare al CRC. Totalitatea sumelor
bneti i a valorilor mobiliare puse la dispozi[ia CRC i aflate n conturile de marj i n
fondul de garantare reprezint fondurile totale ale MC.
Fondurile totale ale MC trebuie s depeasc cu cel pu[in 10% expunerea nregistrat de
MC pe conturile sale, expunerea fiind egal cu marjele necesare pentru men[inerea tuturor
pozi[iilor deschise.
Situa[ia fondurilor totale ale MC este expus ntr-o fereastr separat n ELTRANS, n cadrul
tab-ului Clearing, dup cum urmeaz:

1. Fonduri totale 1.1 + 1.2 + 1.3 + 1.4 + 1.5
1.1 Numerar cont House

228

1.2 Valori mobiliare cont House
1.3 Numerar cont Clien[i
1.4 Valori mobiliare cont Clien[i
1.5 Numerar cont Market Maker
1.6 Valori mobiliare cont Market Maker
1.7 Fond garantare 1.7.1 + 1.7.2
1.7.1 Numerar
1.7.2 Valori mobiliare Evaluate conform art. 27 din Reg 3 CRC

2. Marja necesar 2.1 + 2.2 + 2.3
2.1 Marja necesar cont House
2.2 Marja necesar cont Clien[i
2.3 Marja necesar cont Market Maker
3. Fonduri totale necesare 2 + 10% din 2
4. Diferen[a de fonduri de constituit 3 1, dac 3 > 1

Sistemul de evaluare a riscului participanilor pe piaa instrumentelor financiare
derivate (SER)

Sistemul de evaluare a riscului se bazeaz pe relaiile matematice dintre contractele futures i
opiunile pe acestea. Ambele tipuri de IFD pot fi reprezentate prin funcii de gradul I. Diversele
funcii rezultate ca urmare a tranzacionrii pot fi reprezentate grafic i pot fi calculate profitul
sau pierderea pentru fiecare component a portofoliului n anumite puncte ale graficului. Prin
calcularea rezultantei tuturor funciilor n anumite puncte ale graficului se obine valoarea
portofoliului n punctele respective, valoare folosita pentru calculul riscului.
Modul de calcul folosit pentru calculul riscului op[iunilor se deosebete pu[in de cel folosit de
participan[ii din pia[, deoarece primele op[iunilor sunt excluse din calcule. Motivul este c
primele se pltesc i/sau se ncaseaz n momentul tranzac[iei i nu constituie un risc aflat n
viitor.

Elementele principale ale SER sunt urmtoarele:

Preul de cotare - reprezint pre[ul ultimei tranzac[ii futures efectuat n pia[a respectivului
contract. n cazul n care la sfritul zilei nu s-au executat tranzac[ii, pre[ul de cotare se
calculeaz n func[ie de cota[iile existente.

Intervalul de evaluare (riscul contractului) este stabilit de specifica[iile contractului (risc de
cretere i de scdere). Valoarea sa este n pai ai contractului i specific intervalul pe care
se va calcula riscul portofoliului, pornind de la pre[ul de cotare existent.

Exemplu: la contractul ROL/USD, riscul de cretere este egal cu cel de scdere i are
valoarea de 1.200 de pai, iar 1 pas = 0.0001 lei.
La pretul de cotare de 2.9000, intervalul de evaluare este 2.9000 +/_ 0.1200, adica
3.0200 2.7800
.
Daca se schimba pretul de cotare, se schimba si intervalul:
Exemplu: daca pretul de cotare devine 2.9150, intervalul de evaluare devine 2.9150 +/_
0.1200, adica 3.0350 2.7950

Pe intervalul astfel stabilit se calculeaz valoarea portofoliului, cumulat pe futures i pe op[iuni
pentru acelai contract i scaden[. Calculul se face pe capetele intervalului (valori extreme)
i pe pre[urile de exercitare ale op[iunilor (aceste puncte reprezint puncte de inflexiune, n
care rezultanta func[iilor este susceptibil de a-i schimba direc[ia).
Dintre valorile rezultate, cea mai mare valoare negativ reprezint riscul portofoliului pe
contractul i scaden[a respectiv, deoarece arat cea mai mare pierdere ce poate apare pe
respectivul interval.
Daca portofoliul are valoare mai mare sau egal cu zero n toate punctele de pe interval,
riscul este zero.

229

Daca portofoliul are numai valori pozitive, cea mai mic valoare constituie suma ce se nscrie
la rubrica Profit Op[iuni, iar riscul este zero.

DE REINUT!

- Pre[ul de cotare se schimb, dar riscul pentru contractele futures este constant;
- Profitul sau pierderea ce apar ca urmare a cotrii la pia[ influen[eaz soldul contului. Deci
n cazul n care se nregistreaz un profit, soldul va crete, dar riscul va rmne acelai. La
fel, dac se nregistreaz o pierdere, soldul va scdea dar riscul va rmne acelai.
- Op[iunile vndute se coteaz la pia[, dar nu influen[eaz soldul, doar riscul lor se modific
odat cu pre[ul de cotare. Practic, cu ct intra mai adnc n bani, o op[iune are risc tot mai
mare de a fi exercitat, iar marja ce se re[ine este tot mai mare. Cu ct iese din bani, op[iunea
are risc tot mai mic, iar marja re[inut scade propor[ional. Pentru op[iuni vndute mult n afara
banilor este posibil ca riscul, respectiv marja re[inut, s fie zero.


230

EXEMPLU 1

In graficul de mai sus este expus un portofoliu format din o cumprare futures i o op[iune
PUT cumprat la pre[ de exercitare 9000, pre[ul de cotare fiind 9000. Riscul contractului
respectiv este 300.
Deci intervalul pe care se va calcula valoarea portofoliului este 9000 300, respectiv 8700
9300.

In punctul 8700:
- 1 contract futures cumprat - fa[ de pre[ul de cotare are o pierdere de 300
- 1 op[iune put cumprat la pre[ exercitare 9000 fa[ de pre[ul de cotare are un profit de
300

TOTAL la 8700 : - 300 + 300 = 0 (zero), deoarece op[iunea put acoper pierderea
contractului futures n caz de scdere a pre[ului.

In punctul 9300:
- 1 contract futures cumprat - fa[ de pre[ul de cotare are un profit de 300
- 1 op[iune put cumprat la pre[ exercitare 9000 fa[ de pre[ul de cotare are valoare zero,
deoarece este n afara banilor.

TOTAL la 9300 : 300 + 0 = 300

Valorile celor 2 riscuri calculate n 8700 i 9300 sunt 0 i respectiv 300. Se observ c
indiferent de evolu[ia viitoare a pre[ului nu exist risc de pierdere, deci riscul acestui portofoliu
la acest pre[ de cotare este zero, adic marja re[inut este zero lei.

IMPORTANT: dei pierderea acestui portofoliu este zero, din cotarea la pia a
contractului futures se poate ajunge n situaia ca soldul contului s fie negativ. Acest
lucru se ntmpl deoarece opiunea nu este cotat la pia, iar profitul su apare n
sold numai dac este exercitat. n acest caz contul trebuie alimentat, n aa fel nct
soldul su s rmn pozitiv sau zero pn la exercitarea opiunii.

Cumparare futures + cumparare Put
-350
-300
-250
-200
-150
-100
-50
0
50
100
150
200
250
300
350
8650 8700 8750 8800 8850 8900 8950 9000 9050 9100 9150 9200 9250 9300 9350

231

EXEMPLU 2
Cumparare futures + cumparare Put
-350
-300
-250
-200
-150
-100
-50
0
50
100
150
200
250
300
350
8650 8700 8750 8800 8850 8900 8950 9000 9050 9100 9150 9200 9250 9300 9350

In graficul de mai sus este expus un portofoliu format din o cumprare futures i o op[iune
PUT cumprat la pre[ de exercitare 8950, pre[ul de cotare fiind 9000. Riscul contractului
respectiv este 300.
Deci intervalul pe care se va calcula valoarea portofoliului este 9000 300, respectiv 8700
9300.
In punctul 8700:
- 1 contract futures cumprat - fa[ de pre[ul de cotare are o pierdere de 300
- 1 op[iune put cumprat la pre[ exercitare 8950 fa[ de pre[ul de cotare are un profit de
250
TOTAL la 8700 : - 300 + 250 = -50, deoarece op[iunea put acoper pierderea contractului
futures n caz de scdere a pre[ului ncepnd cu 8950.

In punctul 9300:
- 1 contract futures cumprat - fa[ de pre[ul de cotare are un profit de 300
- 1 op[iune put cumprat la pre[ exercitare 8950 fa[ de pre[ul de cotare are valoare zero,
deoarece este n afara banilor.
TOTAL la 9300 : 300 + 0 = 300

Valorile celor 2 riscuri calculate n 8700 i 9300 sunt -50 i respectiv 300. Se observ c
indiferent de evolu[ia viitoare a pre[ului nu exist risc de pierdere mai mare de 50, deci riscul
acestui portofoliu la acest pre[ de cotare este 50, respectiv marja re[inut este 50 puncte x
valoarea unui punct.


232

EXEMPLU
Valorile din acest exemplu sunt pur teoretice, n scop exclusiv didactic

Pe contractul DESNP SEP08 (activ suport 1000 ac[iuni) pre[ul de cotare este 0.4000 lei, iar
riscul de crestere este egal cu cel de scadere, avnd valoarea de 0.0500 lei/ac[iune. Un
SSIF are urmtorul portofoliu pe acest contract:

10 contracte futures cumprate C 10 CF
10 op[iuni CALL cu pre[ de exercitare 0.3800 cumprate C 10 Call 0.3800
20 op[iuni CALL cu pre[ de exercitare 0.3700 vndute V 20 Call 0.3700
20 op[iuni Put cu pre[ de exercitare 0.4100 cumprate - C 20 Put 0.4100
10 op[iuni Put cu pre[ de exercitare 0.3900 vndute - V 10 Put 0.3900

Care este riscul acestui portofoliu ?

Pentru a rspunde la ntrebarea de mai sus, mai nti se stabilete intervalul de calcul, pentru
a afla valorile capetelor acestuia, n care vom calcula valoarea portofoliului.
Acest interval este dat de pre[ul de cotare riscul stabilit de specifica[ii, deci :

0.4000 0.0500 = 0.3500 i 0.4500

Acestea sunt valorile pe care le nlocuim n funciile de gradul I reprezentate de poziiile din
portofoliu, aflnd astfel rezultanta lor n aceste puncte, respectiv valoarea portofoliului n
aceste puncte.

0.3500 0.4500
C 10 CF - 0.0500 x 10 x 1000 = - 500 0.0500 x 10 x 1000 = + 500
C 10 Call 0.3800 0 (Call n afara banilor) (0.4500 0.3800)x10x1000 = +
700
V 20 Call 0.3700 0 (Call n afara banilor) - (0.4500 0.3700)x20x1000 = -
1600
C 20 Put 0.4100 (0.4100 0.3500)x20x1000 = +
1200
0 (Put n afara banilor)
V 10 Put 0.3900 - (0.3900 0.3500)x10x1000 = -
400
0 (Put n afara banilor)
Total + 300 - 400

Riscul acestui portofoliu este cea mai mare valoare negativ, respectiv 400.

Limitri ale pozi[iilor deschise

Pentru contractele cu peste 2000 de pozi[ii deschise sunt impuse limitri procentuale ale
de[inerilor. n principiu, nici un membu compensator nu are voie s de[in peste 30% din
numrul de pozi[ii deschise
pe un contract i scaden[.
Depirea procentului de 30% oblig la reducerea pozi[iilor sub acest procent n condi[iile
stabilite n Regulamentul 3 al CRC.

SIBIU, aprilie 2008

Sibex Instrumente Re Derivate

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Sibex Instrumente Re Derivate

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Bursa Monetar Financiar i de Mrfuri Sibiu Tranzac[ii bursiere cu instrumente derivate

. Distributia normala prezinta

In prezent, teoriile de evaluare a preturilor instrumentelor financiare tind sa utilizeze o

You might also like