Ministerul Educaie, Tineret i Sport al Republicii Moldova Universitatea Tehnic a Moldovei Facultatea Cadastru, Geodezie i Construcii Catedra Drept

Patrimonial

REFERAT
Tema: Temeiurile, ordinea si efectele declararii absentei fara veste si declararii mortii persoanei fizice

A efectuat:

st. gr.Dp 0922 Ciudin Dumitru conf.univ.dr. Climov Alla

A verificat

Chisinau 2010

Cuprins
Introducere ............................................................... 3 Capitolul I. Declararea personei fizice disparuta....................................................4
1

Subcapitol I. Notiuni generale privind declararea persoanei fizice disparuta........4 Subcapitol II. Temeiurile declararii persoanei fizice disparute..............................4 Subcapitol III. Modul de declarare a disparitiei.....................................................5 Subcapitol IV. Efectele declararii disparitiei..........................................................6 Subcapitol IV. Efectele aparitiei persoanei declarate disparuta fara urma.............7 Capitolul II. Declararea mortii persoanei fizice......................................................8 Subcapitol I. Temeiurile si ordinea declararii mortii persoanei fizice....................8 Subcapitol II. Efectele aparitiei personei fizice declarata moarta ..........................10 Concluzii ........................................................ 13 Bibliografie ........................................................ 14 Anexe .............................................................. 15

Introducere
Dac omul nu poate tri dect n societate, dac prin nsi natura fpturii sale el este sortit s-i mpleteasca puterile sale de via cu puterile de via ale tovarului su, pentru ca din aceast colaborare, dus pn la sacrificiu, s se fureasc mreul moment al vieii umane, societatea pretinde omului, ca o lege imanent a existenei sale, respectarea anumitor reguli,considerate normale. Necesitatea apariiei i dezvoltrii regulilor sociale constituie izvorul dreptului i raiunea sa de a fi. La nceput a fost faptul, aciunea, inaciunea i apoi a intervenit dreptul pentru a justifica i legitima ceea ce era considerat normal.
2

Deprinderea cu un anumit fel de via, cu anumite reguli de conduit a fcut s se nasc n sufletul oamenilor sentimentul de dreptate care trebuie s fie baza oricrei activitai. Acest sentiment i determin pe oameni s caute ntotdeauna o justificare a activitaii lor, s legitimeze actul lor, s-l ncadreze n regulile dreptului. Legitimitatea unui act l pune la adapost pe autorul acestuia de orice acuze sau remucri. n aceste condiii sunt necesare anumite eforturi tiinifice speciale pentru cunoaterea i interpretarea noilor viziuni juridice care condiioneaz deschiderea societii noastre spre o veritabil democraie. Dreptul civil este una din ramurile fundamentale ce alcatuiesc sistemul dreptului. Dreptul civil este o ramura a dreptului care reglementeaza unele raporturi patrimoniale, in care partile sunt pe pozitii de egalitate juridica si unele raporturi personale nepatrimoniale, legate de individualitatea persoanei, precum si conditia juridica a persoanelor juridice si a altor subiecte colective de drept in lacitatea lor de participanti la raporturile juridice civile. n prezenta lucrare am ncercat s dezvlui cele mai reprezentative probleme n ceea ce privete studierea Temeiurilor, ordinea si efectele declararii absentei fara veste si declararii mortii persoanei fizice. Monografia conine 15 de pagini din diferite unghiuri de vedere, lucru ce confer complexitate lucrrii. Diversele perspective sunt o dovad a obiectivitii redrii temeiurilor, fapt datorat lucrului minuios n abordarea problemei date. n funcie de posibilitile de care am beneficiat am ncercat s demonstrez importana vital a declararii absentei fara veste si mortii persoanei fizice, precum si efectele aparitiei persoanei declarata absenta fara veste sau moarta.

Capitolul I. Declararea personei fizice disparuta

Subcapitol I. Notiuni generale privind declararea

persoanei fizice disparuta

Absenta indelungata a persoanei fizice de la locul de trai, daca nu este cunoscut locul aflarii ei, preocupa organizatiile si persoanele cu care s-a aflat in diferite
3

raporturi juridice. De exemplu, daca persoana fizica este debitor, creditorii ei sunt lipsiti de posibilitatea de a-i cere executarea obligatiei. Persoanele inapte pentru munca intretinute de persoana disparute nu mai primesc mijloace de intretinere si nici nu pot solicita pensie fiindca se considera ca au intretinator. Pe de alta parte, in cazul absentei indelungate a persoanei fizice se pot cauza daune bunurilor ei lasate fara supraveghere. Pentru inlaturarea acestor instabilitati juridice, legate de absenta indelungata a persoanei fizice, pentru inlaturarea consecintelor negative, indicate mai sus, legea prevede stabilirea unui statut special, si anume declararea persoanei disparute fara urma. Declararea persoanei disparute fare urma este o institutie a dreptului civil prin care, prin hotarare judecatoreasca, se stabileste un fapt juridic complex de absenta a persoanei fizice de la domiciliul sau statornic (sau principal) in cazul imposibilitatii stabilirii locului ei.

Subcapitol II. Temeiurile declararii persoanei fizice disparute

Temeiurile declararii persoanei fizice disparute fara urma sunt indicate in Codul civil la art. 49 alin. (1), care prevede ca persoana fizica poate fi declaratci disparuta fara urma daca lipseste de la domiciliu si a trecut cel putin un an din ziua primirii ultimelor stiri despre locul aflarii ei. Pentru declararea persoanei fizice disparute fara urma este necesara survenirea faptului juridic complex:

lipsa la domiciliu ,a stirilor despre locul aflarii ei; absenta stirilor (de cel putin un an); imposibilitatea constatarii din aceste stiri, pe toate caile posibile, a locului de aflare a persoanei.

Nu orice absenta de la domiciliu insa va servi drept temei pentru declararea disparitiei. Pentru ca instanta judecatoreasca sa adopte o hotarare de declarare a disparitiei, trebuie intrunite cele trei conditii de mai sus.
4

Subcapitol III. Modul de declarare a disparitiei.

Modul de declarare a disparitiei. Disparitia se declara de catre instanta de judecata la cererea persoanei interesate (art. 49 alin. (1)). Instanta judecatoreasca este unicul organ competent sa decida asupra declararii disparitiei. Declararea disparitiei fara urma se face conform prevederilor capitolului 27 din Codul de procedura civild. Dreptul de a inainta o asemenea cerere o are orice persoana interesata, de regula: sotul, parintii, copiii, creditorii disparutului. Cererea privind declararea persoanei disparuta se depune in instanta judecatoreasca dupa expirarea a cel putin un an din momentul primirii ultimilor Stiri despre cel disparut. Momentul primirii ultimelor stiri se poate dovedi prin diferite probe, de exemplu, ultima scrisoare de la cel disparut, precum si prin alte mijloace, inclusiv prin depozitii ale martorilor. Daca este imposibila constatarea datei ultimelor stiri despre persoana fizica disparuta, inceputul curgerii termenului de un an de zile pentru declararea disparitiei fara urma se considera prima zi a lunii ce urmeaza celei in care au fost primite ultimele stiri despre ea, iar data nu se poate stabili o astfel de luna ziua de intai ianuarie a anului urmator. In acest sens, art. 49 alin. (2) din Codul civil prevede ca, in cazul imposibilitatii de a se determina ziua primirii ultimelor informatii despre cel disparut, termenul pentru declararea disparitiei fara urma va incepe sa curga din prima zi a lunii urmatoare celei in care au fost primite ultimele informatii despre disparut, iar in cazul imposibilitatii de a determina aceasta luna, de la intai ianuarie al urmatorului an. In cererea de declarare a disparitiei trebuie sa fie expus scopul declararii, precum si imprejurarile care ar confirma disparitia persoanei fizice. Instanta de judecata poate declara ca persoana este disparuta doar daca se constata c a este imposibil de aflat locul disparutului, de aceea judecatorul, in cadrul pregatirii pricinii spre examinare, va stabili cercul de persoane care pot furniza informatii despre persoana disparuta. Astfel de persoane pot fi rudele, prietenii,
5

colegii de serviciu, organele de politic, organele de exploatare a spatiului locativ etc.

Subcapitol IV. Efectele declararii disparitiei.

Hotararea instantei judecatoresti de declarare a disparitiei produce efecte juridice doar la domiciliul disparutului si nu influenteaza capacitatea juridica a persoanei la locul aflarii ei. Toate actele incheiate de persoana declarata disparuta, daca corespund cerintelor legii, sunt valabile, hotararea judecatoreasca de declarare a disparitiei neinfluentand valabilitatea lor. Unele efecte ale declararii disparitiei se desprind din Codul civil, art. 50. In primul rand, faptul ca, daca este necesara administrarea permanenta a bunurilor disparutului, instanta judecatoreasca numeste un administrator. La cererea persoanei interesate, instanta poate numi un administrator si inainte de expirarea unui an din ziua primirii ultimelor stiri despre locul aflarii persoanei disparute. Cu acest administrator, autoritatea tutelara va incheia un contract de administrare fiduciara (Codul civil, art. 1053-1060). Administratorul fiduciar va intretine, din contul bunurilor disparutului, persoanele care se aflau in intretinerea acestuia. Tot din acele bunuri se sting datoriile disparutului catre creditori. Persoanele intretinute de cel declarat disparut fara urma obtin dreptul de a primi pensie in cazul pierderii intretinatorului. Pensia, si marimea ei, se stabileste in conformitate cu legislatia asigurarilor sociale. Contractul de mandat, parte la care a fost persoana disparuta fara urma, inceteaza. Declararea persoanei fizice disparuta fara urma serveste drept temei si pentru incetarea valabilitatii procurii (Codul civil, art. 255 alin. (1) lit. f), g)). Conform art. 36 din Codul familiei, in cazul declararii disparitiei unuia dintre soti, casatoria se poate desface pe cale simplificata, si anume la organul de inregistrare a actelor de stare civila, la cererea celuilalt sot.

Subcapitol IV. Efectele aparitiei persoanei declarate disparuta fara urma.

6

Principalele efecte ale aparitiei persoanei declarate disparuta fara urma sunt consemnate la art. 51 din Codul civil. Daca persoana declarata disparuta fara urma apare sau daca parvin stiri despre locul unde se afla, instanta de judecata, la cererea persoanei interesate, anuleaza hotararea de declarare a disparitiei si desfiinteaza, dupa caz, administrarea fiduciara a patrimoniului celui disparut (art. 51 alin.(1)). Daca administrarea fiduciara a fost desfiintata, administratorul fiduciar urmeaza sa faca o dare de seama privind administrarea bunurilor. El va fi ti-nut la repararea prejudiciului cauzat prin administrarea necorespunzatoare a patrimoniului celui disparut.

Capitolul II. Declararea mortii persoanei fizice

Subcapitol I. Temeiurile si ordinea declararii mortii persoanei fizice
Dupa cum s-a mentionat, capacitatea de folosinta a persoanei fizice inceteaza odata cu moartea sau cu declararea mortii ei. Evident, moartea si declararea mortii sunt doua lucruri diferite. Declararea mortii se face in cazul in care moartea nu poate fi constatata fizic din motiv ca lipseste cadavrul ori ca acesta nu poate fi identificat. Pentru declararea persoanei decedata nu se cere declararea ei anterioara. disparuta fara urma. Conform art. 52 din Codul civil, persoana fizica poate fi declarata decedata pe cale judecatoreasca. Drept temei pentru declararea persoanei declarate poate servi:
7

-lipsa ei de la domiciliu sau in decursul a trei ani; -lipsa in decursul a sase luni a stirilor despre ea daca a disparut fara urma de a in imprejurari ce prezentau o primejdie de moarte sau care dau temei presupune ca a murit in urma unui anumit accident; - militarul sau o alta persoana, disparuti fara urma in legatura cu actiuni militare, pot fi declarati morti pe cale judecatoreasca numai daaa au trecut doi ani din ziua incetarii actiunilor militare. In aceste trei cazuri este necesar sa fie intreprinse toate masurile pentru aflarea locului unde se gaseste persoana, dar care nu au dat nici un rezultat si nu se stie daca ea este vie sau moarta. Termenul de sase luni pentru declararea mortii se aplica, dupa cum se indica in lege, daca persoana a disparut fara urma in imprejurari ce prezentau o primejdie de moarte sau care dau temei de a presupune ca a murit in urma unui accident. De exemplu, daca se stie ca persoana a fost pasager ori membru al echipajului unei aeronave care a suferit o catastrofa, pentru declararea mortii ei trebuie sa treaca sase luni, fiindca in acest caz probabilitatea mortii este foarte mare. Dar judecata, in acest caz, nu constata moartea persoanei, ci o declara moarta pe baza prezumtiei producerii mortii in timpul catastrofei. De fapt, in toate cazurile de declarare a mortii instanta nu va constata moartea persoanei, ci va porni de la prezumtia mortii, de la faptul ca o perioada, stabilita de lege, persoana nu se afla la domiciliu si nu se stie daca este vie sau moarta. Declararea persoanei decedata se efectueaza conform prevederilor capitolului XXVII din Codul de procedure civila. Procedura declararii mortii coincide cu cea de declarare a disparitiei fare urma, fapt la care s-au facut referinte mai sus. Declararea judecatoreasca a decesului trebuie deosebita de constatarea faptului mortii cetateanului, reglementata de art. 281-285 din Codul de procedura. civila. Declarand
8

persoana decedata, judecata, dupa cum s-a mentionat, porneste de la presupunerea (prezumtia) mortii sale. Cu toate acestea, intrarea in vigoare a hotararii judecatoresti de declarare a persoanei moarte serveste drept temei pentru trecerea inscrierilor despre moartea ei in actele de stare civila. Pe baza hotararii judecatoresti de declarare a persoanei moarte, organele de inregistrare a actelor starii civile elibereaza persoanelor interesate certificatul de deces (moarte). Drept data a mortii persoanei declarata decedata se considera ziua in care hotararea judecatoreasca de declarare a decesului a ramas definitiva. Dace persoana disparuta fara urma in imprejurari ce prezentau primejdie de moarte sau care dau temei de a presupune ca aceasta a murit in urma unui accident a fost declarata decedata, instanta poate sa declare ca data a mortii acestui cetatean ziua mortii lui prezumtive (art. 52 alin. 3 din Codul civil). Deci, dupa regula generala, ziua mortii persoanei declarata decedate este ziua in care a ramas definitiva hotararea judecatoreasca de declarare a mortii. Regula aceasta se va aplica si la cazurile in care persoana a disparut fare urma in imprejurari ce prezentau primejdie de moarte sau care dau temei de a presupune ca aceasta a murit in urma unui accident. Legiuitorul (in art. 5 2 alin.3 din Codul civil) a dat posibilitate judecatorului ca in acest ultim caz ziua mortii sa fie considerate ziua in care persoana a disparut fara urma in imprejurari ce prezentau primejdie de moarte sau care dau temei de a presupune ca ea a murit in urma unui accident. Insa acesta este un drept al judecatorului si nu este o obligatie. Declararea judecatoreasca a decesului are aceleasi efecte juridice (consecinte) ca si moartea, adica dreptuiile persoanei inceteaza ori trec la Mostenitori (art. 52 alin. (4)), se deschide mostenirea cu toate efectele sale. Declararea persoanei decedata nu exclude posibilitatea aflarii ei in viata. Din acest considerent, hotararea judecatoreasca de declarare a persoanei decedata are efect juridic pentru ea si pentru alte persoane numai la domiciliul sau, adica la locul unde a fost declarata moarta. Numai in acest loc se fac inscrieri in actele de stare civila despre moartea ei, casatoria cu aceasta persoana se considera desfacuta,
9

bunurile ce ii apartineau trec la mostenitor.

Subcapitol II. Efectele aparitiei personei fizice declarata moarta

Dace persoana declarata decedata se afla undeva in viata, hotararea judecatoreasca nu influenteaza capacitatea de folosinta si capacitatea de xercitiu la locul aflarii ei. Toate actele juridice incheiate de persoana declarata decedata sunt valabile si au putere juridica datorita faptului ca ea are capacitate de exercitiu. Declararea mortii ei nu are impact asupra drepturilor sale subjective, dobandite in locul unde nu se stia ca a fost declarata moartea. Cu alte cuvinte, independent de hotararea judecatoreasca de declarare a mortii persoanei decedata, ea este apta (capabila) a fi titular de drepturi si obligatii. Pornind de la aceste constatari, se poate spune ca este posibil ca persoana declarata moarta sa se intoarca la domiciliul sau. Daca ea se prezinta ori daca parvin stiri despre locul aflarii sale, instanta de judecata anuleaza hotararea respectiva (Codul civil, art. 53 alin. (1)). Hotararea instantei serveste drept temei pentru anularea inscrierilor din actele de stare civild privitoare la decesul persoanei. Restabilirea persoanei aparute in capacitate de folosinta nu este necesara, deoarece ea nu a pierdut-o. In acest caz, apare doar necesitatea repunerii ei in drepturile subiective. Regulile de repunere in drepturi a persoanei aparute sunt expuse la art. 53 alin. (2)-(4) din Codul civil. Din acest articol se deduc urmatoarele trei situatii referitoare la trecerea bunurilor persoanei declarate decedata:
-

au trecut la dobanditor cu titlu gratuit; au trecut la dobanditor cu titlu oneros; au trecut la stat.

Conform art. 53 alin. (2), indiferent de timpul prezentarii sale, persoana declarata decedata poate cere oricarei persoane restituirea bunurilor care s-au pastrat si care au trecut cu titlu gratuit la aceasta persoana, dupa declararea decesului sau (de exemplu, mostenitorii, persoana careia i-au fost donate bunurile). In principiu, dobanditorii bunurilor cu titlu gratuit nu vor suferi prejudicii in urma restituirii bunurilor catre
10

persoana declarata decedata. Restituirea se efectueaza dupa regulile stipulate la art. 374-375, tinandu-se cont si de dispozitiile art. 311. Dupa ce hotararea judecatoreasca de declarare a mortii este anulata, si este adusa la cunostinta dobanditorului cu titlu gratuit al bunurilor persoanei declarare decedata, el este considerat posesor nelegitim (pana la adoptarea hotararii, se considera ca dobanditorul are o posesiune legitima, ca a dobandit dreptul de proprietate asupra acestor bunuri). Daca dobanditorul refuza sa restituie bunurile, persoana aparuta este in drept sa inainteze o actiune prin care revendica bunurile. Odata cu restituirea bunurilor se vor solutiona si alte probleme. Dobanditorul de buna-credinta, in conformitate cu art. 311, poate cere restituirea cheltuielilor aferente intretinerii bunurilor. Dobanditorul poate retine imbunatatirile aduse daca ele pot fi separate. In caz contrar, are dreptul la restituirea valorii lor. Dobanditorul, in virtutea faptului ca este de buna-credinta, obtine dreptul de proprietate asupra fructelor aduse de bun. In toate cazurile expuse, trebuie s se tina cont de art. 311 alin. (2), conform caruia posesorul de bunacredinta poate cere titularului de drept compensarea imbunatatirilor, daca acestea nu pot fi separate fara a se aduce prejudicii bunului, compensarea interventiilor, sarcinilor, impozitelor si altor cheltuieli suportate pe parcursul posesiunii cu bunacredinta a bunului, care nu se compenseaza prin folosirea bunului si a fructelor obtinute, tinandu-se cont de fructele care nu au fost percepute din culpa lui. Aceasta regula se aplica si cheltuielilor ce au avut ca urmare sporirea valorii bunului daca sporul valorii inca mai exista la momentul predarii bunului. In art. 53 alin. (2) din Codul civil, se prevede ca bunurile pot fi restituite daca s-au pastrat, adica daca exista in natura. In cazul in care bunurile nu s-au pastrat (au disparut ori au fost instrainate) nu se poate cere costul lor. De exemplu, daca o casa ce apartinea persoanei declarate decedata a trecut la mostenitor si acesta a vandut-o contra a 150 000 de lei, dupa anularea hotararii de declarare a mortii nu se poate cere mostenitorului suma aceasta. In cazul in care bunurile au fost dobandite cu titlu oneros, se aplica art. 53 alin.(3) din Codul civil, conform caruia, dupa regula generala, persoana care a dobandit cu titlu oneros bunurile persoanei declarate decedata va pastra aceste bunuri daca a fost
11

de buna-credinta, adica la momentul dobandirii nu stia ca cel declarat mort este in viata. Aceasta regula este exprimata la art. 53 alin. (3) chiar in prima propozitie: "Dobanditorul cu titlu oneros nu este obligat sa restituie bunurile ..". De la aceasta regula exista si o exceptie, conform careia dobanditorul la care bunurile persoanei declarate decedata au trecut pe baza de acte juridice cu titlu oneros este dator sa le restituie, iar in cazul in care nu le are, sa plateasca valoarea lor in bani daca se va face dovada ca, atunci cand le-a dobandit, dobanditorul stia ca cel declarat mort este in viata. Observam ca, in acest caz, legiuitorul sanctioneaza dobanditorul de rea-credinta (persoana care a stiut ca cel declarat mort este in viata), si anume in cazul in care bunul nu s-a pastrat, el va fi tinut la plata costului acestuia. De la un asemenea dobanditor se pot cere si toate veniturile pe care le-a obtinut pe durata posesiunii bunului (Codul civil, art. 312). Altfel este solutionat cazul cand bunurile celui declarat mort au trecut pe baza dreptului de succesiune la stat. Daca aceste bunuri au fost vandute, atunci, dupa anularea hotararii de declarare a decesului, persoanei i se restituie suma obtinuta din vanzarea bunurilor (Codul civil, art. 53 alin. (4)).

Concluzii
Este cunoscut deja faptul ca una din ramurile de baza ale dreptului este dreptul civil, care prin normele sale juridice reglementeaza o totalitate de raporturi juridice, precum si temeiurile, ordinea si efectele declararii absentei fara veste si declararii mortii persoanei fizice. Dac facem o generalizare a tuturor ideilor menionate mai sus ajungem la

concluzia c Dreptul Civil contine o reglementare concreta in ceea ce priveste declararea persoanei fizice fara veste si moartea acesteia, precum si temeiurile, ordinea si efectele acestor declarari. Cu toate acestea exista si o lacuna in reglementarea efectelor aparitie persoanei fizice
12

declarata moarta. In art. 53 alin. (2) din Codul civil, se prevede ca independent de momentul apariiei sale, persoana declarat decedat poate cere de la oricare alt persoan s-i restituie bunurile care s-au pstrat i care au trecut cu titlu gratuit la aceasta dup declararea decesului su. In cazul in care bunurile nu s-au pastrat (au disparut ori au fost instrainate) nu se poate cere costul lor. De exemplu, daca o casa ce apartinea persoanei declarate decedata a trecut la mostenitor de buna-credinta si acesta a vandut-o contra a 150 000 de lei, dupa anularea hotararii de declarare a mortii nu se poate cere mostenitorului suma aceasta. Referitor la acest articol propun schimbarea alin. 2 al art.53 prin adaugarea cuvintelor ,,iar in caz de vindere a bunurilor, valoarea lor patrimoniala. Drept scop pentru a asigura restituirea patrimoniului persoanei delcarate moarta.

Bibliografie

Codul Civil al Republicii Moldova, Publicat : 22.06.2002 n Monitorul Oficial Nr. 82-86 art Nr : 661

Baies Sergiu, Rosca Nicolae. Drept Civil, Partea generala. Persoana fizica. Persoana juridica. Chisinau 2005.

Emil Poenoru. Drept Civil. Teoria Generala. Persoanele. Gabriel Borou. Drept Civil. Partea Generala. Persoanele. Ion Dagoru. Sevastian Cercel. Drept Civil Persoanele. Dumitru Lupulescu. Drept Civil. Introducere in Dreptul Civil Iosif Rurs. Drept Civil. Partea Generala. Persoanele. Bucuresti 2000.
13

Florin Ciulacu. Drept Civil Introducere. Subiectele Dreptului Civil. Bucuresti 2000.

Anex Speta de Drept Civil Declararea mortii personei fizice

A, ruda de gradul II a persoanei B, la data de 26.01.2003 a solicitat instantei de judecata declararea mortii persoanei B, declarind ca B, la data de 11.12.1999 plecase peste hotare, si ca aceasta nu a dat de stire deja de 3 ani despre existenta sa. Instanta de judecata in urma verficarei datelor a stabilit: In conformitate cu art. 53 alin. 1 Cod Civil declararea mortii personai B, iar averea acestuia (apartament cu 3 odai in chisinau) sa treaca prin mostenire persoanei A. La data de 15.05.2004 persoana B se intoarce in tara si solicita instanta de
14

judecata anularea hataririi privind declararea decesului ei, si restituirea bunurilor sale, prezentind ca aceasta la data de 16.07.2002 i-a trimis persoanei A, 300 euro prin transfer bancar, prezentind cecul.

Decizia instantei de judecata: Conform art. 53.alin.1 Cod Civil instana de judecat anuleaz hotrrea privind declararea decesului ei, si luaind in consideratie ca dobinditorul bunurilor personai B este de rea creadinta, conform art. 53 alin.2 obliga persoana A sa restituie bunurile, obtinute prin mostenire, persoanei B.

15