CORNELIU BEDA

COR

N. ELI

U

BED

A

TAINACETATII T AINA
TAINA
TAINA
TAINA
TAIN.A

CET ATII
CETArlI '.
\

CETATII
CETA.TII
CETA-TIl

TAINA CETAr'll

ED/TURA

11NERETULUI

Coper~a

de

AUIlN STJ\NESCU

Eleoilor

met

In prirnavara aceea fri~l1roasa. crestele cele mai inalte ale rnuntilor Hemus 1 erau acoperire din belsug cu zapada. R1ul Hebros 2 fluiera turban la vale, purtind, tn afara sloiurilor de ghea~a. stejari srnulsi din raclacina, vite moarte, ba, ici ~i colo, cite un cadavru care aparea ~i disparea printre crestele ~nspumate. Alexandru era obosit. De 0 saptam~na di:larea Intr-una, aproape fara a face papas. Pornise in eampanie 3 la inceputul lunii maunychion 4. Inainra acum prin Moesia, avind tn spate virfurile semete ale muntilor Rho dope. Blestemati 'Sil. fie trihalii ! Aeeasta semintie ;din Tracia

Centrals ti daduse de fu'rca ~i tatalui
nu mai apucase sa-i supuna, regeasca,

,sau, Filip,

dar el

eliei murise

pe neasteptate

la nunta
Alexandru,

fiicei sale, ucis de mina
odrasla

lui Pausanias,

Acum
juma- .

era sdiphl at tntregii

tati rasaritene

a peninsulei

~i hegemon al Greciei invinse
dar nu ~nge.nuncheadi.

eu doi ani mai 1nainte,

Bemus dcnumire antica a muntilor Balcani, , Hebrosriul Marita din R . .P. Bulgaria. 3 Evenimentele au avur loc In anul 335 i.e.n. • Msunychion aprilie-mai, dupa cdendarul grecesc
t

antic.

3

Trihalii, care locuiau aproape de lstros j,. ~i dadusera multi bataie de cap, In lee sa pcrneasca tmpotriva regelui persan conducater AlexlUldru Darius Codomanul, trebuia

sa

Sf!

razboiasdi.

prin aceste ~intlturi salbatice cu ni~te barbari at diror
nu ~tia nici mjicar sa scrie, mosrenise de 181 tnva~atori,i slfi, ,~n special tnclinarea, spre virtute, ~i-i placea il1~elepclunea, de aceea adunase pe l~ngael multi invalja;i chiar pe drum"

de la AristoteI,

de seall}a. Avusese

"~i

dupa ce trecusera

de

Philippopolis, o disculi,e aprinsacu
medical de la-curtea sa,' Aristotel, care lua parte

Filip din Acarnania,

[a campania, ascultase ta dtcere, zhnbind fnfe1egator. Ce~nte]ept~ dar totodatl pHn de sine e aces; tSnar rege, care £neil nu 2mplinise 21 de ani I . Ii prezicea un viitor glories, caci dovedise ,a, fi m~tel.' In lupta inca de mic, In hatalia de la Cheroneea, tn Hoop.a, unde tataJ sau H lllcredintase flaocul srlng al armatelor macedonene, dnaruI Alex.andru - pe arunci itt vtrs~, de numai 18 ani - care schimbase de mult sabia de lemn ell una de fier, se dovedise a f~ un bun strateg, Grecii, vaz~ndu-l pe dnaru.llnfladirat care izbea
ell' lancea ,in sttn,ga ~i ~Il dreapta,. se speriasedi di tnsu~i zeul Apoio cobcrlse din stralucitorul de aUT p~ntru a-i pedepsi,
I Issros Demaris.

crezind sau car

denumirea

ve:che a f11.1viului.DuJl~rea, numit local

·4

Nu-i plieea ,tllsa Iilozofului ca t7narul rege ana 0 fire lesne schimbatoa.re. V~J:"sta 1i didea dreptul sa He l3av"alnk, si-i p]ac~a ambitia lui, dar uneori se minia. ~ repede ~i atunci sa~i fereasca zeii pe eei care-l supara-

.

sed. I Era. totusi

multumit

ca

prefera

virtutea

~i gloria.

placerii ~I'boga~iei.

Alexandru, de~i era foarte oboslt, fku totu~i un scroll
suite! sale sa gdibeasdi. Nu-~i .cru~a calu], Pe Bucefal numai ~n bitalii, In alte ocazii folosea al;i cai, Era g·rlfbit sa~i tnfringa definitiv pe tribalii nesupuii. 1naintea: eampaniei din Persia n mai astepta rifuiala en illirii de pe Savus 1.
dilarea Regele era echipat pentru luptli. Sub platosa dublli de

sa

in !Furta 0 dima~a siciliana, iar coiful de fier lucea t1'l. biitaia soareiui,cl'ud 1ndL In jurul ghului, avea un guler
fnalt de fier, cu pierre scumpe, iar pe u.mlh·, legadi cu
0

agrafa, 0 maatie aleasa, Nu purta asupra lui alte arme dedt Q sabie uioara '~i un pumnal scurt, cu minerul h1i't'llt in pierre scumpe, trofeu daruit ·de tatal Sall dUpa lupta ell Athea;s, ballrinul regeal .sci~ilQr, ucis 1n ba~~lie

Ia respectabila V1rsta de 90 de ani. Dupa il1fringerea lui Atheas, Filip Gi ocupase~inutu,i1e, stapinind. i'i statul odt~zaOI'. AU'ituri de Alexandra dilarea Ptolemaios al lui Lago;s. In imediata sa apropiere erau Filotes si Nicanor, fiii
1

Savus -

ernl Sava din R.S.F. Iugoslavia,

aflueat

al Dunbii.

5

batdnului

ostas Parmenion, dimas 10 Macedonia, la Pella, bolnav. Perdicas ~i Nearhos se aflau in stinga rcgelui. Putin rnai 1n spate era uriasul Aristofanes, din garda sa personals, mereu ginditor. Xenodohos din Caria ~i Artemion din Colofon, din alaiul regelui, discutau cu aprindcre, ara.dnd spre riul ce se vedea serpuind £n fa\a, Ia. .0 parasanga 1 distanta, Antigene, Inne dcua virste, in,cruntat, privea la cor cu singurul sau ochi, clatinind nernultumit din cap. Sub arcada stinga avea orbita goala, dici nu-i placea .sa-~i puna nirnic peste locul unde alta datii fusese ochiul, pierdut Ia asediul cetatii Perinthos. Se mlndrea 1nsa ell acest lucru, caci sa:geata care-l Hisase chior 1i fusese sortita lui Filip al If-lea.

tn spate se intindea armata macedoneanf, la care se
udaugasera 1 500 de tessalieni ~i osteni recrutati din dndul eracilor, dintre crestonai ~i trausi, ciconi ~i odrizi, Nucleul armatei il forma detasamentele macedonene, dtlarimea grea, aldtuita din hetairi, ,snso~itorii'" regelui,
numatind aproape 1 600

de ostasi, alesi din dndulcelor

rnai de seama macedoneni, Urma falanga peeeeairilor, detasament nobil ~i bine 1nchegat, cu 0 disciplina de Fier, fermata din aproape 7 000 de pedestri greu iDatrma~i, in rnajorirate \aranj liberi care serveau In armata lenta cu
I Parasanga
unlrate 5322 m. de lungirne tn Greci«

alltic~, echiva-

6

regelui, tmpaqiri lor

~Il

grupe de cIte 50

de oameni, pe 16

sau chiar mai multe r1nduri, falangi.~tii 1~i purtau lungile sarissai, sulitele care maslIrau peste 10 co~i[, pe umerii celor din fa~a. Rllldurile .tor strlnse, cu sulirele tn.tinse, sernanau ell ~epii unui arid tlria~. Pe lituri ~naintal.l hispapistii, user tnarma~i, din. care 0 parte, agema, constituia

garcia. personal.a

.<1.

regelui,

Aproape de sHr~itul coloanei, se afla serviciul tehnic alarma.tei, Format din catapulte, masini de asediu,
turnuri de atae
~1

altele,

serviciu

condus

de

Diades, Curind, numeroasa coloana se apropie de malul riului Asamus 2, i:naindnd spre soare-apune, Helios t~icobora Incet, ~ntet sulitele de foe spre .asfin~it. Treeus·erli. 3, zile de ctnd nobilul Syrillo fusese ucis 10tr-o ciocnire eu illirii .. Cetacea Nausipara era indolia:ta, caci SyriUo fusese 1l1irna dreapd a lui Syrmos, conducatorul rribalilor, In cerate se inl:H~a fumul jertfelor aduse celui disparut. Tribalii se pregateau de ospa.t. Curind, dupa ceremonia arderii celui mort, trebuiau sa.
I Un COt 1,50picioarc sau 0,4436 m, Sulitele rnacedonene lJ;lasur.au de obicei .tntre 5-6,25 m, lungime, iI Asarnus rtu In R. P. Bulgaria, numie asi Osam. Se va:r;sa in Dunare, to dreptul orasului Nikopol,

7.

10

rnceapa rntrecen e care se ergamzau
,... '" -, •

~

in asemenea pn•

leju:ri.
111 pia.~a cet3.~ii domnea fnsa veselia, eel disparut era acum fericit, cad pleca tn impiratia umbrelor, un de avea sa duca 0 via\a mule mai bani. Numai Hendaera ~ntristata, d{·ci dintre sojiile lui SyriIlo, marii preoti nu o a.leseseri pe ez, ci pe morccanoasa de Sala, ca sa-l tntova.ra~easdi pe sotu] ei ~n Iumea If'.ericirii, dupa ce va Ii sugruma tao Acum, in pia~a.. ceremonia fune:bra. se apropia de de case ~i eenu~a. Curind 0 uria~a mpvi!ii. va acoperi totul. La ceremonie participau nobilii ~j poporul de .dud, ba chiar ~i sclavil, In fa~a. de tot se -aflau marii preo\i. Linistea fu jCurJnata deodadi: de un tropot de cat In piala !~i facu apari~ia un cllltel cu cal1:lJplin de spume. F~a . t'itna:.r~ a I'azboinioului tribal ~iroia de broboane de sudoare, Risufla sacadat, Abia t:ragindu.-~i sufletul,. ~l rosti clten verbacare produsera nelini~te : - Macedonenii ! Macedonenii !. Vinca un puhoi I Ca la un semnal, to~i se strinsera in jurul1ui, puntndu-i intl'ebari. Femelle ~ncepura s'i tipe, Din rfndul nobililor se despriase un barbat inaIt, aproape un uria.$, 1ntUneca~ la fa~a, eu puu] blond iesindu-i rebel de sup c1lima. Pelerina scumpa, prinsa laumeri, ~i atirna pu~in mai jes de genunchi.

snr~it. Din Syriao nu mai r,amasese dec1t

0

gramaJoo.l'a

a

-

Tace.re !

sa

S6

fad

liniste l Ce estc, Serper,

unde

sinr macedonenii? - Nobile Syrmos!

Slavrte tatji I Se apropie armata

du§mana! - Pe unde sint ? Straja ce a pazir ptna acurn ? N-fl.ni dat porunca sa mi se vesteasca din vreme orice miscare? I Doar ~ti{i cu totii d[ fiul lui Filip nu va lasa nerazbwutdi. rusinea pa~idi. de~adi.l saq. Ha.i', Serper, vorbeste, unde se afla oastea lui Alexandre ? - Stnt inca departe, la multe aruncaturi ide sage~ua, 'dar d:nt numerosi ~i tnainteaza destul de repede. - Cenusa eelor morti ~n batalii va mirosi a stnge. Trebuie 5a le aratam strabunilorca le sinten:1 urmasi demni. Vorn ridica la lupta il1treg poporul ca sa-l
primim cum se cuvine pc Alexandru.

Cevintele conducatorului li mai ~mbarbatadi pe tribali, - .Ma.rite Syrmos, gdii Dacvis, ferim femeil~ ~i copiii de primejdie $i sa-i trimitem spre Donarls. - Zergis, ia cj~iva oameni ~i du-i pe cei nevolnici

sa.

spre fluvie.

Tu, Darvis,

stringe cetele, caci dusmanii

nu

trebuie sa ne die nepregatiri, Ramti la cetate ca s~ te ingrijc§ti de cele de cuviin~~i. Serper ! - Spunc, marite tata !

-

Aduna-\L ostasii.

Ii

VOID

astepta

pe dusmani

la

defileu.
Curlad, in pia~i'j. din centrul ceta~ii nu mai ramase ~ipenie de om, Toti plecasera gr.abi~i se pregateasca

de lupdi. Femeile, speriate,

i~i strigau copiii, Numai

sa

Sala privea Syrmos, topoarele torul

Hnga osemintele lui Syrillo, din care mai ieseau aburl, cerul cu oehii sticlosi, lllSorit de citeva sute de razboil1ici d.(iri, ~i tolba ell sage~i pe umar, iar a1tii ell
trecura intra care se ana chiar tn Fata cetii~ii. Conducavoia

unii cu arcurile rl'ul Asamus, tribalilor de cele doua aruncaruri

prinse llnga sa, cu Hinci sau ell prastii,

sa

astepte

armata

dusmana

dealuri

~mpaduritc:,earc

se inal~au

111. lteva c

sageadi depsrtare de celalalt mal al rlulul. Ii va tine piept dusmanului p1na ce Zergis duct: la lee
adlipostit Se

femeile §i copiii din N ausipara.
cailor macedonenilor, ca un

auzeau deja tropotele

iesind piil:rc3.din maruntaiele pamlneului, Serper l~i orinduise oarnenli In sttllga drumului, sus pc creasta, jar Syrmos tn partea cealalta, Cuelnd, pranele siruri de ostasi dusmani j~i facura aparitia Ia capatul oel1l1alt al defjletllui .. Alexandru 111.1 trimisese osrasi pentru erau recunoastere,
CU1l1

vuiet tnfundat,

ci inainta.

cu toara Eumenes,

armata,

0 parte dill hetairi ~i dteva grupuri
fa:·clISe sacoteala
ce

Dupa
nici
0

pin a la Nausipara

fa~a de falangi§ti.
In se observa

mai era de mers putin, miscare

sa

vreo 10 stadii apasa tctusi

~r nu

dea

cit; de ch de banuit.
pe rege. Ar

Tacerea din jurH
bine sa trimita se pregateasa-i spuna

fi fost
Tocmai

dtiva cala.re~i in recunoastere,
lui Aristofanes

sa

tnainteze

pina

10

tn fruntea coloanei, pentru a da semnalul de oprire .. In aceeasi .eli·pa, ceva ca fulgeru! li trecu prin fa·ta oehi-

lor ~i U vazu pe uria~ul din garda. cum se in.doaie lntr-o parte, gernind, Alexandru ramase ~neremenit, caci 0 sa.geati venita parca din cer strapunsese bratul sclllg al lui Aristo.fanes, iar s~ngele~l~ni cu putere din rana. DiD spate, Harpalos ii striga : - Paze~te-te, rege! _
0.

Alexandru abia avu timp se Incline ~ntr~o parte ~i Stlndi. ul'ia~a ilatinse ccapsa, rupindu-] pslerina,

rn

Sa

Calul, speriat, nechezd, Indoind sa-l arunce pe trege din ~a. Ostasii tncepura strige :

picioarels din fala, gata

sa

prietenii lui Alexandru, b1itu aerul cu miinile ~i cazu ucis la pamint, cu pieptul strapuns de 0 lance. Novas, dinalaiul regelui, mu ri la fel de groaznic, eu g?tul stra~ puns deo sageatlL Mentos l:nchise ochii penrru vecie, virful sa.ge~ii iesindu-i prin ceafa. Lentorados se s.nr~ 1n chinuri, cu bazinul zd.robit de un bolovan, Alexandru i~i pierdu pentru un timp cumpatul. Se

- Ne ataca tribalii ! De sus, de pe creasta, de 0 parte ~i de aha, prinsera sa carga, ca 0. avalan~a, bolovani mari, de 01.1caror ...gomot rasunau 1ntinderile din jur ... Oarneni ~i animale se invalma~idi. Cl~iva osteni, cucapetele zdrobire, se pra.bu~irn. la pam1nt cu caicu tot. Pentelos, unul dintre

uita disperat

cum ostenii sai, mul~i dintre ei tll1batrlni~i J. .1.

~n rl1zboaie~ i se pravaleau sub ochi sau se pierdeau:. cu totul, sar~l1dde pe cai, Garda. wsa nu-l para.sise pe rege. AristQfanes. de~i ra~it) n apari pe Alexandru, ferindu-l Ide 5age~i1ecare se Ioveau de scutul siiu~ Indoindis-se ca ramurile ba.tute de vint. Regele i~i cladu Seams. ca. dad nu iae hod.dre gtabni.ca, armata sa va fi pierduta. ehiar dad. dUfmanii nu erai; pres. numerosi, -- Osta~i! strlga el, Nu vii pierde~i cumpatul ! Aduceti-va. aminte de Cheroneea ! AlexaJ1dm se tnsenid. cind vazu <:;a senrimentul de rnindrie invinsese panica, Ost~ii din preajma lui se

regrupara.
MoBpsi~i. pardi, eel din. fruntea colosnei se fndepartara to goana de lecul prapadului. Ost~ii de pe margini descalecara, tnce:rdnd urce pe culme, Din Flancuri, soldarii macedoneni se napustira asupra dusmanilor, Hispapistii, mai usor], reu¥iril.. se catere prin ploaia de bolovani ~i de sage~i p1na SIlS, pe creasta, int.t'i:nd ~n luptli directa cu tribalii. CUl'lud, ostasii lui. .Alexandru pdnsera. ~l rnai Imult curaj, mai ales d1.lp.a ce-si da-dura. seama eli dusmanii lor erau ·lnt:r-adevar putini la numar .. Syrmosera multamie de rezultatul acestei prime ~ncaiediri. Oameni ~i cal ~itceaLl ~n dfum, unii 1ncremeni~i pentru totdeauna, al~ii trai:tldu-~i ultirnele dipe. '['ipetele fhitilor se Ilnplettau eu tnclemnurile la lupta ale cemandanrilor rnacedoneni. Conducatcrul tribalilor ii facu

Sa

sa

12

lui Serper, care ~i[1ea piept dusmanilor de cealOlIta parte a drumulni ~i dian semnalul de retragere. 1n goana, tribalii cobot1ra ~Il partea cealalta a dealului, spre Nausipara, Lupt1itorii

semn

lui Syrmos ajun,sera. 130 vadul dulu.i Asamus,
stropii rn toate paqile. h

pe care-l trecura. j'mpro~dnd

Primele rinduri de dusmani fur a pardi. maturate. Smoala fierbinte se revarsa peste ziduri, intr-un ~uvoi negru, Carnea sfh1ia puternic, totul in jur mirosind a ars, Asaltul dat de falanga asupra portil se termi.na eu un esec, Era momenta] ca Diades sa-~i arate maiemia. Berbecele ~i turnurile de atsc intrara tn lupta, Macedonenii atacau en inver~um:re! dupa rusinea indurat~t Primele victime dzura ~i de 0 parte, §l de alta. Osta~ii lui Alex.a.ndru fura respinsi de [a pot~i. Tribalii luptau cu dtrzenie,. ca Ieoaicele ai diror pui erau in primejdie. il'a.rvis caw, imediat lnsa alti luptatori ~i luadi [ocul, Ma~inile lui Diades fncepuri sa loveasca puternic in

urma lor navalea armata macedoneana, dar era prea drziu. Portile rnalte ale cemtii. se inchisera eu zgomot. Sus, pe rnetereze, ostasii rribali pregatisera. cele necesare peatru un oaspete ca Alexandru, Smoala clocotea In vase rnari, iar arcurile erau incordate.

danna. meet, ,tncet, apoi se pdibu~i, ingrop1nd 'sub ea pe tribalil care erau Tn spate, Macedonenii na.valira m cerare, ca un puhoi, Falangigtii 1nai.ntara, eu tepii lor,~inindiJ~i la distan~a pe tribali, ial'
ziduri. Poarta grea se

~J

hispapistii luptau pe laturi, In fruntea tribalilor, '::1 un tigru incoltir, lupta Syrmos, maret ea un zeu, ell barba fluturtnd, cu lancea lIlspaitnindi.toare care se infigea de fiecare

data tn dusman.

si'tgeata. Fara sa sub copieele cailor, Serper descaleca,

Calul i se pdibu~i, lovit de 0 {ina seama de faptul di. putea fi zdrobic
continulnd

sa

lupte

Unga tad! siu eu fat a Ineordata,
foe Hiuntrlc. apartn.d:u-se mind despicau lucitcare,

luminata pardi de un Tribalii facura front 10 jurul lui Syrmos, plini de dlrzenie, CLl Fetele impietrite, ~iamestecata cu singe, loveau cu sulitele, lor, zdrobeau corp coifurile strala corp. Securile

de sudoare

restele dusmanilor se indlierau

rn lupta

eoborau fuIgerator, tintindu-i ramlneau Infipte in piepturi,

~nsa toata
seala cine -

pe macedcrieni, pumnalele Ostasii regelui impinzidi toate laturil.e. In tnviima-

cetatea,

ccuplndu-i

de nedescris nu mal ~tiai aproape cine ataca Sf apa.rlL Strigatele rribalilor rasunau puternic

~i

1n

iuresul batliliei, pentru Zmharbatare.
Loveste I Loveste I se auzea ici ~i colo. VEh:.tnd puhoiul de dusmani care niiviileau Syrmos armatei

mereu,

l:~i dadu searna di. superiorlratea numerica a regelui i.i vaxoplesi, flira a le da digaz sa-~i
lisa pe in voia soarrel, Continua sa loveasca infr.ide el,

rev ina aid in cerate . .Afara de asta, nu-i putea cei evacuati gurar, zdrobindu-i pe dusmanii care se apropiau

dar apararea sIabea.

14

Serper, can

lupra

alaturi,

obesise ~i curtnd mis-

diri1.e i se lncetinira ...Bratu]

lui Iovea din ce in ce mai

slab. 0 lance venita ca din - vazduh 11 lovi ell putere, dtndu-l peste cap. Curind, trupul lui nu se rnai vazu printre mormanele de lesuri, Syrrnos incremeni pentru 0, cliplt Cu fata~mpietriti, cu privirea crunta, tribalul izbi cu ~i rnai muh:i putere, Tribalii, vurndu-l pe Serper ucis, Hicur3. cere in jurul conducatorului, aparindu-L Poarra din spate se deschise Ihind sa ia511: resturile arrnatei lui Syrmos, care parasea cu a:marnidi durerecetatea ocupadi ~i fin'! drag rapus, Urmarit de dusmani, el i~i conduse cerele risipite spre Donaris, gonind Hidi dgaz.
Dupa 0 gOQn.a fara popas, Syrmos ajunse ell cele dteva sute de razboinici, care-i msi ramasesera, p.e rnalul Fluviului Donaris, Zergis 11 hullnpina, privind Ia conduditorul sau pe care moartea lui Serper, fiul sail drag, n inasprise parca ~i mai mulr, t~:i iubise fiul, dar ii durea se pare mai rnult tnfdngerea slIferita. Nu renuntase insa 111Iupti, Era hot1hh sa razbul1e moarteatribaIilor dizu~i la Nausipara, I~i daclea searna ea mlndrlll Alexandru, miniat de grelele pierderi, va caLita slH zdrobeasca,

sa-l faca sa se drasca Ia picioarele

sale,

cerindu-i iertare, Va. spera degeaba fiul lui Filip sa-l

15

vadl pe el umilindu-se l Mal bine moartea, dech: dezonoarea r Syrmosera rnultumit de faprul d Zergisi~i tndep1i~ nise cu cinsee misiuaea, adapoitindu-i pe cei nevolnici pe un ostrov din mijlocul fIuviului, aproape de tinuturile unde, pe rnalul ceHHalt, la ge~i> stlpinea Otornes, ~efuI unei puternice uniuni de t:riburi. Uniunea era destul de bine fnchegadL Teritoriul ei Sf 1ntindea pe malul sdng al fluviului Donaris, de la sucii care locuiau inregiune-a unde Alutus 1 aves gura de varsare, pina. la piri, iar tn sus, fuspre miazanoapte, caue Ursa, pina. aproape de burii din dealurile ge~ice. Pe malul sclng se vedeau Iuptatorii cu arcurile prega~ tite de lupta ~i faretrele pline ell sag.eti. Sus" pe malul stinees, Sf ~nal~a.cetatea Zimidava, unde j~i avea sediul Otornes. Cuel Iocuiau ,i conducittorii militari, Cenal~i ge~i traiau in bordeiele din jural cetatH. Otomes reusise sa unifies sub coaducerea sa trlburile din jar, a dror populatie numara. multe mil de suflete. E dr~t eli Syraxos, conducarorul sucilor, i se opusese vreme lndelungarl. lui Otornes, ca.reera respectae de intregul sfat al uniunii ii de adunarea peporului tnarmat, Chiar eLI 0 zi 1nainte, clnd Zergis sosise la cetate,

Syraxos U f;nfrunta.s:epe conducarorul
~ AJutus vechea denumire a Oltuluk

get 1n plindadu-

nare, spunindu-i di prezenta tribalilor m dItdllrile- lor va atrage primejdia macedoneana. Sfarul acceptase ~nsa propunerea lui o tomes ell Zergis sa fie ajutat, iar Syraxos, m~niat, parasise adunarea, sub privirile nemul;umite ale dizboinicilor, care datinau din barbi, supara.ti de iesirea lui Syraxos. Ana le rnai lipsea aeum, dnd dusmanii se aflau a.proape de hotar ! Syrmos trecu [luviul cu 0 monmcilil l,inso~it de d~iva razboinici tribali, §i urea pina la cerate. Inso~itorii sii rama:sedi. putin rnai 10 alma .. Otornes, fmpreuna eu 0 parte din sfat, n ~tepta la poarta ,eeta~ii, in fa~a valurilor de pam1nt... Se jnclina in fa~a lui Syrmos, rostind : - Bine ai venit 19.noi, prea nobile Syrmos ! Zeii sa. te aiM in paza lor, pe tine §i pe tovar3:~ii tai. Am primit veste de napasra care s-a abarut asupra tao Cum s-a sHqit batalia ? - Bine te-am gasit, slavite Otornes ! Zeii se pare ell. ~i-al1 Inrors privirile de la mine. Am padisit eetatea care acum e nurnai serum. Pietele din Epir ~ialte ~inuturi grecesti se vor umple cu sclavii traei. Macedonenii au trecut prin sabie tinunrrile dintre Illiricum ~i Pontus Euxeinos. Am venit sa-~i cer sprijin ~i ad~posr, dei Alexandru, mai crud pard decir tatiil sau, nu-ti va ocoli tinuturile, chiar dad!. rna vei ajuta sau nil. Regale
1

Monoxila: -

bard

s.;;obidi

dintr-un

singur rrunchi de capac.

17.

a plecat eu putlne provizli ~i, entru p pe illiri, jefuic~te a§czarile ~i apoi

ca~vrea

sa.-i supuna phjole~te totul

~n cale, Otornes tncrunta sprhrcenele stufo.ase. Temutnl ~ef al uniunIi, ~nalt ~i bine legat, cu ochii de culoarea azurului, clitina capul incadrat de a bogata caama blanda, strfnsa sub pileum, dlciuli~a de Una. Era hnbracat la Iel ell ~i r:izboinici:i sai, .dar avea ceva care-tl dade a a tn~elege eli este eel mai de seama am de acolo. Deasupra cioarecilor strtm~i, purta a dma~a despicaca 10. par;i ~t legata cu un brill lat de piele, Peste haina cu mineci, tncre~ita, avea .0 mantie bogata de postav grecesc, prinsa tn umeri ell 0 fibula 1 de argint, 10 parrea sttngi ~i atir.na. a spada SCluta de HeI, iar in dr,eapta purra un pumnal din care se vedea
numai minerul galben de os. Areul qi tolba eu sa.gc\l i Ie ducea inso~itorul san. Aoesta <I.vea pe umeri a ~uba.

cu blana pe dinaunU'u, nu prea tunga. Parulti era prins tot sub pileum. Barba, dHata scurr de tot, scotea parci ~i mai, mult In relief albea;a pielii, Era mule mai dnar dedt conducateeul uniunii.
Ambi~io!>ul Iiu calca pe urrnele tadfui
SaUj

ro~t!i

Reciper, tovara~ul lui Otomes, - C!mpia de Unga Donaris e presarata. de easele celor pe cafe Filip a.l If-lea i-a m1nat rncoace. Dare
t

Fibulii. -

agra:fii.

18

fiui s.au doreste s,a treaca f1uviul 1a 1ntoarcete pe tu~
morman de le~uri rnacedonene ? Cinstite Syrmos, un de slnt ceiiahi Itlpt~'i.tori ai tai? ,intreba o torn es, - Cred ca au trecut fluviul, spre ostrov, raspunse tribalul. - N-ar fi mai bine sa-i aduci 1ncoace ? - $tiam d(c¥ti tin oaspete bun, ~i~~imul~umesc ,l?entru acest lucru, dar cred ca e mai potrivlt sa-mi las oarnenii pe ostrov, Se uitara. spre mijlocul apei uade se aHa 0 limbi de pamint plina de paduri biitrlne. Intr-adevar, ultimele monoxile se apropiau de malul din dreapta ostrovului; 1uptind din greu cu valurile sdrnite de cureatul apei, - Nobile Otornes, a~ vrea sa-;i spun ctteva vorbe tainice, rosti conducatorultriba], uidndu-se la Recipe!" care, schimb1nddteva, priviri ell Orornes, se retrase spre gn,lpulde l'azboinicige~i, printre care se aHa ~i Syraxos ce seuita ell. priviri piezise la tribal. Dupa ce vorbi ell. §eful tribalilor, Otornes il chernli pe Reciper : - Du-te ~.i aduna.-i pe to~i Iccuitorii in cerate. Dll veste celor de 1a dmp sa se 1ndreptefIlcoace tn gtab~l. Strtnge-i pe luptatori ~i trimite un cl\Hin::l~us, pe deal, s 1a pa$u±le, si-i mine pe copii eu virele aiai. Pescarii sa~~ilase tolbele ~i navoadele ~i sa puna rnina pe arcuri, Cei de la cuptnare sa-§i padlseasci lucrul~i sa a\i~e rocul, did mc§terii vor avea de, Iucru, Tu, SyraJ;os,

19.

acluna-li: cerele, Daca. zeul

dizboiului ne va fi prielnic,

iar Gebeleizis,staplnul eerului, se va 1ndura de noi, atunci vom avea izbinda, dki avem provizii 'destule mul~umita lui Zamolxis, tatal pamintului. SfatuI sa dim~na aici, caei trebuie sii-i consultam pe zei, Duds este aici:? - Da, sHlvite Oternes, spuse Reciper .. - Sa vina incoaee. Sortii l-au ales pe el sa mearga
2n solie Ia puternicul Gebeleizis,

Duds aparu in fa~a lui Otornes, Still. ee-l a~teaptlii, dar primes moartea, daci aceasta Ie va aduce izb1nda. Nici un muschi nu tresari pe fa~a lui dnd membrii sfatului se str1nsera tn jurul sau, cu fe~eie
solemne,

La ceremonie participa tntreg peporul din jurul ceta~ii. 10 jurul lui Duds citiva razboinici ficura cere, ~in~lld chetrei suli~i. Al~ii, apucindu-l pe Duds de miini ~i
de plcioare,

n

aruncara

In sus. Un

murmur

prelung

strlibatu adunarea dnd solul trimis 13 zeu cazu intre suliti, stdipuns b clteva locuri de y~rfurile ascutite, Gura lui fncle~tatll nu lasa nici un geamat sa iasa.
Printre buzele strlnse se prelinsera cireva Firisoare

singe. Dupa dteva, clipe, iii dadu ultima rasuflare. - Zeii fie lauda?! Ne-au prirnit jertfa '[ Duds sa fie an cu. toata cinstea euvenita I rosti Otornes,

de

20

Rizboinicii tMrli !ntr-o parte trupul celui mort. Locuirorii astcptau eu suiletul la gura hodrlrile conducatorului lor. - Razboinici! Trebuie sa ne pregatim de lupti aprigli, pe via~a ~i pe rnoarte, Dusmanul sa sirota ea toata suflarea de pe aceste meleaguri ,ii este potrivnica. Spre seara, pregati~i de lupta, mii de razboinici co:borMi ptna la malul fluviului, sorbindu-i unda ce-i lnviora ~l-l 1m.barbara pentru primejdia care ti p?ndea. Vinrul duse plna departs cuvintele juramtntului lor s.acru.. Ce Iuseserd vorhele tamice pe care i Ie spusese Syrmos conducstorului get? De ce se ferise de Reciper, ajutorulacestuia, ~i de ceilalri iuptatori ] .... u toata fuga neasreptata, Zergisreusi C evacueze, o data eu Femeile ~i copiii, cea rnai mare parte din tezaurul lor .. Acesr neam de traci avusese aSCUDse ~n tainitele ceta~ii Nausipara boga~ii care ar fi st~r.nit priviri lacome, Syrmos J:~i dadu seama ca trebuie sa ceara ajutor lui Orornes cae ascunda tezaurul, deoarece s-ar fi 'putut .indmpla COl sa fie nevoit sa padiseasca 1n graba ostrovul. data cu Hisarea noprii, e1 puse, tmpr.euna cu Zergis, tezaurul lntr-o monoxila §i porni singur spre cetate,

sa

sa

o

21

Otornes tl astepta sub malul abrupt at fluviului, la cite va zeci de picioare de cerate, spre soare-apune, Clnd aparu Syrrnos, getul ti facu semn tribalului sa-1 urmezc, coborind in apa, Itnga tum. "Uncle vrea care sa rna dud?" gtlldi Syrmos, . Otornes t.nl:1turil ierburile care pareau de eind lumea crescute in perete, pina la nivelul apei aproape si, djud Ill. 0 parte un bolovan, disparu deodata din fa.~a rribalului. Apai reapsru dintre ierburi, triigindu-l pe Syrmos dupa el. La lumina tortei pe care 0 aprinse Orornes, tribalul vazu ca se afla intr-o grata, pIma en apa pina la gcnunchi, 11 urmf pe get lntr-un tune! strimt, care urea, , Getul se opri §i, apaslnd in pcretc, deschise 0 u~i~a de lemn. Patrunsedi 1nt1'-o alta grata, unde se aHa ascuns tezauru! uniunii getice conduse de Otornes, tezaur de a direi existen~a se ~tia, dar de care nirneni, afara de conducatorul get, nu putuse spunc cli. i-a vazut ascunzisul, Dupa ce depuser5: comoara in greta, disparudl la fel de nevazu~i. Acum, pe cei doi, afara de lupta impotriva macedonenilor, unea ~i 0 taina comuna, neitiutti de nimeni,

ri

Magas privise din cerate cum Alexandru, a zi dtlp.a stabilirea tribalilor lui Syrmos pe ostrov, apat'use pe malul drcpt: al Istrosului, unde-si instalase rabara.

22

Gl'f:cul ~I trirmsese pe sclavul Dades sa tra.ga cu urechea Is discutiile ge~iIor ~n timpul prinzului, Desi se pripa.~ise de muld. vreme la cerate, nu, prea era privit cu ochi buni de acesti barbari care zlrnbeau in b3irbi cinq: i1 vedeau purttndu-si vesnic in, ve~minte uneltele de scris, eu ajutorul carora Magas face;)' socotcala fiecarul aboll, fiecarei drahme d~tigate sau pe care avea sa. 10 d~tige. ca intermediar al cedi~ii Odessos, de pe ~armul vestlcal Pontului, ~n aceste locuri, Desi traia de, mule printre acesti ",sli1bat.ici~, cum tl
numea, IYIagas

l~i p~stra, vesmintele

dupa moda ate-

niana. Deasupra chitonului, prins de umeri eu 0 fibula ~i strles 11'1.talie cu un cordon, purta himarionul, mantie al citrei capat li era aruncat peste uxn~r. Pe cap grecul avea un piles 2. Nu erau de l.epadat afacerile pe care le flicea aici, 1a ac~asta cerate, Negustorii din orasele ponl:ic:e.~n schill'lbul pcdoabelor, al stefelor scurnpe, al vinurilor ii al untdelemnulni [impede ca lacrima, al arrnelor str1ilucitoare sau al barrilor, primeau din belsug cereale ~i vite, piei sau lemne de eonsrructle, micro aromadi. ~i sdavi, marta vorbitoare care glhea diutare pretutindenio Din acest nego;, M:lgas ~tia lntotdeauna sa-~i ia

bucstica lui.
·1 Obolul era 'c:ea mai midi unirate monot:Ld In gl"~oi, a...2nd o greurate de 0,72 g. 0 d·rahma a.... ea 6 obo!i. ~ Pilos - p!U4riuta de pMii, cu boruri Ioarte mici sau fara boruri, -

23

" averea pe care 0 10 de piele, Alexandru va trebui sa fie darnic, daca veia sa nu 1ndrzie mult pe aeesre meleaguri, deloe prirnitoare pentru cine venea ell gtnduri de vrajma~ie. Doar ii cunostea bine pe geti, In urma cu putin timp, Magas asistase cu groaza la ueiderea unor bOli care venisera Ctl barcile din. susul Istrosului. lata, i s-a ivit prilejul sa plece de aid mai repede dedt se astepta, Daca n-ar fi fest ~ntiroplarea aceca nenorecita, n-ar fi stat el aid. t~iamin tea totul... .... n urma CLl d1;iva ani, Magas locuia la Odessos, I vechea colonie greceasca, Afacerile ii mergeau struna, corabiile luI intorcindu-se intotdeaana cu ptlltocele pline de provizii, lemnesi rnai ales cu sclavi, Dar iata.. eli in fata cet3.\ii aparuse Filip al II-lea, care-si flutura amenlnlator Hamurile. Magasfkea: parte din sfatul ceta~ii si, ca. multi al~i oameni de v2za,. se impotrivlse predarii Odessosului fn m~na macedonenilor. Nu se ~tie cum s-ar fi terminat asediul, daca ~ire'tul de Filip n-ar fi atras de partea lui, eu bani ~i alte H.gaduieli, o parte din. rnembrii sfatului, Orasul, ajutat de sciti, du~manii lui Pilip, renunta la alian~a cu ei ~i ehiar n ;tjuta pe rege sa-i infrtnga. Nimeni nu banuia eli Magas, fnciudat de alian;a eu macedonenii, care i-ar fi diat sursele de ci§tig, crganizase un complot ~mpotrlva regelui macedonean, Din prostre insi£, Magas,

~ I ata, tocmai., aeum

' se rvise pn '1eJu1 purra mereu asupra sa,
1

sa-§L

l('

rnzeceasca _".It sin, In pungl~
.. ..

24

cu chef Hind, scapase cheva vorbe in fata nevestei saf~. aceasta [e h, tinsese ~i .,prieter'lii" facura restul, Magas se trexise ell casa rnconjurata de osta~i macedoneni, ca un §oarece prins in CUISa. Nevasta,ca sa-~i discumpere 1ntr-un fel vina, N tinuse de vorba pe ostasi, p~na ce Magas fugise prin u~i~a dosnics, pierzindu-,; urrna. De atunci, Magas jurase sa. nu mai calce b. Odessos, dar facea. afaceri cu. negustorii de aeolo, pe care fi cunostea bine. In schimbul tradarii, ti va cere lui Alexandru sa-l ia cu el, lncet, incer, fn rnintea lui Magas ~ncol~i un plan. Singur nu putea insa face nimic, Pe cine sa se bizuie aici? Magas obscrvase ca Syraxos nu privea cu ochi buni a1ian~a lui Otornes ell tribalii, Asisrase ~i la cearta dintre el ~iOrornes, n ~tia pe Syraxos lacom, dornic de marire. lata omul de case avea nevoiel Iesi din camera pe care 0 ocupa fn cerate ~i, ca din !ndmplare, se opri la Syraxos. Acesta se pregatea sa doarma pu.ti.n. - Ce doresti, Magas? Lasa-ma lCUIIl, stilt obosit. - Zeii te vor raspHiti, puternice SY1·ax:OS. Tribalii sint tra~ii vostri ~i trebuiesc ajuta~i. Syraxos strinse din buze, rnciudat. Frati I De unde o mai scosese Magas ii pe asta ? - Grecule, vad cl ai chef de vo'rha, nu-i l§a r

25

- Marite Syraxos, observ oboseala de pe chipul tau, dar nu rna b.sa inirna sa cred eli nu O§1ti multumit de aliants cu tribalii, - Ce te face sa crezi scest lucru ? - Pai, cui i-ar conveni, dadleste respectat ea ~i., cinstitu] Syraxos,aceasta auanta ? Eu nu pierd niD,lic,. nici nu d~tig, dar tu, tn lac de un singur §ef,. vel avea 'doi,diei lupttatorii nostri vad eli se bucura sa lupee sub corrducerea lui Syrmos, de a ~rui veste s-a auzit, lmi place de Reciper, did s-a lipit bine pe Unga Dtornes. Syraxos scri~ni din masele,enervnt peacest grec. Pardi nu-i ajunge ca si a~a OtOrnes ti sd'i ca un spin ~n ochi, - E mare lucru sa corrduci uruunea, slavite Syraxos, Daca Otornes moare in Iupta, iar Syrmos va ram~ne 1n viata, tare rna tern cl el sau Reciper ii va lua locul, Tribalii nu se rnai into.rc 1n tinuturile lor pirjoute, un de nu mai s~nt ~n sigurant~l. Daca Alex;J,.od1"U trace dincoace ~i va ocupa cetacea ~i aceste locuri, nici )'e tine, Syraxos, n-o sa te crute, did doar sucii pe care-i conduci sint supusi lui Otornes. ~ Sucii nu vor fi niciodata SUpU~l, ci aliaii cu Otornes, - Da, dar uniunea 0 conduce deocamdats Otornes

ii nu puternicul Syraxos. - Ce deresti, grecule, de 1a mine?

26

- Nu dar esc mID1C, nobile Syraxos, dar Alexandru e In~elegator daca vede supunere. Ce rost are sa te £mpouivc~ti unui rege ati:t de puternic? ~,i pentru cine? Daca regele va fi tnvins1 vei ditiga ceva I Pe dud altfel... Lui nu-i rrebuie patnlnttll vestru, ti ate nevoie de 1inifce la grani~.a ~i raspliite,tc eu marinimie pe cei ee-l ajuta saaib1i aceasti liniste, - Cine ~tie ce planuri urzesti, Magas. Vrei sa rna ademenesti ( Daca rru termini leu aceste vorbe murdare, te voi strapunge imediat ~i dinii i~i vor sfl~ia trupuI. - Vad ea e mai bine sa plee, Syraxos. M-a$ fi bucurat sa te §tiu mare conducator ~i toate triburile din jur sa asculte de tine. Vrei sa-~i pierzi viata degeiba? Te las acurn, did trebuie sa fii odihnit ~naint:ea blital.iei. Soarta nu .0 cunose declt zeii §i poate d ~n curtndvei fi chemat in diirtmul feridrii ve~nice. ~i Magas Sf tndrepd spre u,a, facfndu-se ci pleacf, Syraxos, pe care vorbele lui U tulburara, i~i arninti de noptile clnd se chinuia la gindul d trebuie sa asculre de Otornes. Ciuda i se rrezi din nou, mai puternid pardi. - Ia stai, Magas, pu~in. Ce vrei sii-mi propui ? - Daca te vei supune regelui, nu vei avea dedt de ditigat,. Victoria lui Alexandru rnseanma ~ivictoria: ra, Syraxos, Tu al sa ajungi conducatcrul uniunii ii de asta am eu grija sa vorbesc eu regele, Asculta ce-ri propun eu ~1 dad:. nu-~i place, atunci ma pori

ucide.

21

Dupa 0 vrerne, Msgas cobori in camera sa, mul~umit. Un zirnber dracesc li staruia pe fa~a. Zabovi un timp ~n cetate, apoi se indrepta ~n taina spre malul fluviului, ferit de Irigul noptii de pelerina aruncats pe umeri, Alexandra incercase zadarnic sa oeupe ostrovul. Malul dpos ~i nepotrivie pentru acostare, cursul repede al apei faeusera ca atacul macedonenilor sa nu reuseasca. Tribalii, ascunsi printre sdnci ~i copacii pra.vali~i Unga ~arm, i~i trirniteau de pretutindeni sagetile lor de bronz cu trei muchii, purtatoare de moarre, Una dintre barci, condusa de Antigene eel chior, reusi sa atinga ~lirmul, dar incercarea inclrazneata 0 plati scump de tot. Levit dt! 0 sligeat~ in singurul sau oehi, Antigene se prabu~i cu un geamiit adinc tn fundul monoxilei. Harpalos blestema pe eel ce-si purtase lancea spre bratul sau drept, care nu-i mai folosea la nirnic acurn, TInarul rege, cuprins de mlnie~i neputinta, dadu ordin de retragere, Eumenes din Cardia, care conduces cancela ria regeasca ~i redacta "efemeridele", inscmn.adle curente, veni cu propunerea sa Sf trimita 0 solie 1a Syrmos, ell; sa Sf predea, ~n schimbul fagaduie1ii de a li se crura viata lui ~i tovara~ilor sai. Rispun'Sul primit Heu pe Alexandru sa turbe si mai mult de furie, ~y1"mos refuzase propunerea regelui,

n

28

De putea

sa

uncle avea priceapa.

tribalul dicoroase

adra

curaj,

Alexandra

nu

La liisarea noptii .se ret rase ~n cort, a~ipeasdi, fanes,

de primlivad!, cind se

Alexandra

obosit .. Tocmai

era pe cale ~ntr-o

sa

perdeauacortului din

da.du

'parte,

la~1nd sa. apara Figura chinuita
uriasul geata din adinc, - Rege, vorbeasca, Alexandru

de dureri

a lui Aristo-

brat.
un

garcia, csre-si smulsese singur Pe chipul lui suferint! se ~ntiparise

sa-

strain

de pe celiilalt
Cine lui putea

mal

vrea Dare

sa-~i
vreo

era mirat. Ii
Hicu semn

fi?

iscoada ] cart.

rn

Aristofanes

sa:-1 aodud
,i se lnchinal

Magas, smerit, ~supra -

odde1 era, pau'ume tniiuntru p~na la pam~nt, to fa~a regelui,

SHivite

~i purer nice rege, fie ca. Zeus ~i sa-~i aduca izbindii. Cine esti tu ~i ce vrei de la mine?
ta cu grija Magas, grec din Odessos

sa

vegheze

Sint

~i locuiesc

la ge~ii

de dincolo de flavin care se tncumeu. sa-! ajute pe Syrmos, dusmanul tau. L-am cunoscut bine pe slavicul tau tata Ii

§i vreau
cunosc

sa te ajut sa-i tnfrlngi. fii tu de folos? pe geti, Ie cunosc toate sllibine

Cu ce po~i sa-mi

bieinnile.

Pe Syrmos il poti fngenunehea

numai daca-l

29

supai pe Otornes, conducatorul getilor, care si-a trirnis 0 parte din caste spre ostrov, la tribali, ~i-i ajuta cu provizii, - Au oeste multa getii ? - Cam 140 de sure, din care a treia parte sint cal~1·e~i. Daca-i lovesti tnsa pe neasteptate, vor da repede lnapoi. - In asculta, grecule, nu cumva rna minti?' - De ce sa he asta, sUi ite regc? $tiu ca c~ti v marinirnos si, dacs binevoiesti, rna iei eu tine. - Spune, grecule, unde gasesc barei ca sa pot trece Istrosul dincclo ? - Locuitorii de pe acest mal au ascunse in ripe, In trestia de balta, moaoxilele pe care n-au apucat sa Ie tread, dincolo. Cind voi pleea de aid, sa-mi dati d~iva o~teni, sa le arat locul. $i apoi mai e ~f Syraxos, a:dauga grecul, zirrtbind viclean. - Cirre e Syrax.os? - Conducatorul sucilor, de ltnga ALums. Nu este prea multumit ca Otornes ~ nu el conduce uniunea. In schimbul unui pret bun~i a1 fagaduielii ca.-I vei ajuta sa ajunga ~ef, va vinde pe ai sai, intordndu-i spatele lui Otornes. El cunoaste tum stnt orlnduite str:ijile pentru la noapte ~i ne-am in,~eles ca fmpreuna

ri

sa le rnlaturam.
Cind ai s5. vezi 0< lumini~a pUpiind de trei ori sub mal, dincclo, 1a miezul noptii, atunci poti sa porne~ti

30

fari grija eu oamenii tal. Ge~ii se end ~n siguran~a. Dacazeii nu-ti vor fi impotriva, mfine le poti aduce jerrie pentru izbfnda. , Alexandtu nu ~cia ce sa mai ereada,. Dacagrecul nu mintea, atunci zeii erau de partes lui. Dar daca acest Magas mime? Ia sa vada, e yorba doar de 0 cursa, sau grecl.lli vrea int.-adevar 511-1 ajutc ? - Magas, dadi: planul diu se va dovedi bun. atund vei £i rltspliitit cum se cuvine, Eu creel fnsa eli ar fi mai bine ca dupa inHituurea stdijilor geeice, sa treci tncoa.ce, ~mpreuna ell Syraxos de care vorbe~ti .. 'S~ar puteaca vrenncl dintre ge~i sa observe dod luminezl ~i atunci da alarrna. Alexandru se uitli la fa;a lui Magas. Aaesta ramasese la Iel de l~ni,~tit ca ~i 1nainte. - Bine, l'narite rege, precurn doresti, scum, dll..,mi vole sa ma 1ntorc la.' cerate, caci timpul zboad. Ma a~teaptii Syraxos. M:tgas se ~nclina. adlncin fata lui Alexandrll, iesind din cort. Regele facusemn unui osta~ sa mearga ~mpreun,a cu grecul spre locul undeerau ascunse monoxilele locuircrilcr. Apoi, Magas urea tn barca sa,~l'ednd pe furi~ 1a gc;i, p.e celalal t mal. 11 gasi pe Syraxos la locul stiut, In snr~it, sosise clipa rnult a?teptata I Spre seara, in. cerate se Hisase 0 lini~te deplioa. Nu-

ei

31

mai strajile sdh.eau neclintite la locurile lor, dudnd observe orice rniscare. Syrmos ~i C\.1 Otornes se retrasera spre tncaperile lor. dupa ce trecura pe la ;posturile de paza. Bezna inva.luise pa.m1ntul ~i cerul, iar dincolo de fluviu, pe malul drept, nu Sf vedea nimic, Zadarnic i~i slobozira arcssii getici sage~ile spre cerul negru, Hpsit de stele, pentru a-I ajuta pe Gebeleizis sa tmpra~tie norii, did fa~a zeului dimase 1a Fel de intunecata. Profidn.d de 1ntUneric, Syraxos, urrnat ~ndeaproape de Magas, rnerse tiptil spre posturile de paza dinspre soare-rasare. Straja, care cauta sa patrunda eu prrvirea in bezna, le sirnti pasii, intordndu~se repede spre ei, dar Syraxos il lovi in spinare cu pumnalul ~i getul se pra:bu~i fara suflare, eu fa~a spre fluviu, Una cite una, strajile fura, doborlte, caci bezna ii ajuta pe eel doi tradatori. Dupa ce drha Iesurile celor ucisi din fa~a cetaui, Syraxos ~i eu Magas se fndreptara. spre malul abrupt dinspre soare-apune. 5yoda, getul de 5trajade acolo, unul dintre razboinicii de searna, le simti pasii mal repede ~i indrepdi lsncea spre ei, - Cine-i acolo? l:ntreba el, Magas nu mai ficu nici un pas. Syra.xos 1nainta spre

sa

Synda, linistindu-l eu ciseva vorbe,
Cine mai este cu tine? intreba getul,

- Unul dintre 1nso~itorii mei, Ia stai, asculta eu atentie, spuse el, pares 5C aude ceva pe !tnga mal. Cind Synda ~ntoarse capul, Syraxos n ~i lovi. Pumnalul se infipse adlnc 10 ceafa strajii, Synda seoase un strigat, ~nabu~it repede, caci Syraxos ii acoperi gura. Ranita de rnoarte, straja getica se pdibufi de pe mal, Alexandru rasufla linistit clnd un ostas din garda ti anun~a sosirea eelor doi. - Gata? !ntreba el dod Magas i se tnfi~i~a. - Da, slavite rege. A mers destul de grell, dar nu te paste nici 0 primejdie. - Deocarndata tine acesti bani, spuse Alexandru, aruncindu-i doua pungi dolofane. Dups victorie vei primi restul, Alexandru, dlnd ultimele ordine, se pregati sa treac!i Istrosu], Nu putea transporta cu monoxilele dedt vreo 4 000 de pedestrasi ~i 1 500 de d(larc~i. Binefn~eles, va rnai face clteva drumuri ! Perdicas ~i cu Seleucos ramasera pe malul drept, ca sa taie 0 eventuala retragere a getilor. Monoxilele 1ncarcate cu ostasii rnacedoneni pornira Hidi zgomot. Expeditia condusa de Alexandra Hicea un ocol mare, ca sa poadi ddea in sparele getilor. Cudnd, ajunsera dincolo. Alexandru avea 0 bucad. buna de mers, prin lanurile de grill, peste care falangi~tii treceau £lira mila, culcindu-le 13 pam~nt cu lungile lor Buliti. In urma

33

falangei

urma caHirim.ea, hetairii, condusi de 1nsu~i Alexandru. Apoi, dlarimea lnainta spre dreapta, Filotes tnsotea pc rege, iar Frarele sau Nicanor ii purta spre cetatea Zimidava pe ostasii stiit pedestrasii, in formatie de careu, Alexandl,"U chibzuise muh: la planul de atac, VGia sa-j inconjoare pe getii din cerate §i sa-i faca sa vina 'in virfuI sulitelor sau sa se pravllieasca 1n ape. In momentul cind macedorienii atacara cetatea, getii, nauci~i) pier dura clipe pretioase cautind sa-~i dea searna despre ce este verba. Nu se asteptau la acest atac, Macedonenii reusisera sa p:itrunda dincolo de valurile de pamint, dind asalt la porti, Luptatorii geti, eu greu dezrnetlciti, trecura linga intrare ~i arca~il ie~ira din cerate, intin2tn:clu-~i arcurile ~i slobozind 0 ploaie de sage~i care rari mult rlndurile macedonenilor, Calare~ii ge~i tncepura sa curga din cetate. Cind afla despre atacul neasteptat al lui Alexandru, Otornes, buimacit, chema, repede ajutoarele care mai erau pc Unga el, trimi~~ndu-le saorganizeze apararea.

n

I se paru

ciudat

ca

nici

0

straja

nu semnalase

apro-

pierea macedonenilor. Nu cumva fuseserii ucise f Strig;hel~ ,dbunau peste tOt, :lnatnbele tabere, 1n graiuri diferite. - Ata,ca.! Ataca [ strrgau osrasii rnacedoneni,

34

- Ucide [ Ucide! Moarte macedonenilor ! se auzean urlerele getilor ascunsi dupa valurile de pamtnt. Intrara ~n lupta direeta §i hispapistii, usori ~i mobili, reu~ind sa fadi 0 spartudi de citeva picioare in spatele ced~ii. Peste tot zburau Bind ~i sabii rupee, sage~ne se intrediiaucurg~nd diu reate par~i1e. Bordeiele locuitorilor, incendiate, ardeau ca ni~te torte, luminind locul bataliei. Uneori, tnde~tarea era corp 13 corp, getii mai iuti reusind sa rastoarne pe greii macedoneni. Cel trlntit era pierdut, cad ramlnea nemiscat la parnint, cu pumnalul tnfipt in ghlej sau cu craniul despicat de secure. Topcarele tribalilor ~i ale getilor se ridicau ~i eoborau Hidi. tncetare, lovind in plin. Falanga macedoneanf 2nainta. in rinduri compacte, reusind sa puna '$taplnire pe poarta eetiWi, 1n care intradi zed de suliti, Dupa inca un asalt, paarn cazu la pamInt cu zgomot. In eealalta parte, hispapistii Hirgisera spartura, astfel ca getii se vazu.ra prinsi dill doua par~i. Otornes ~i Syrmos luptau al1imri ~i loveau flra greseasca vreodata. Pardi erau vrajiti, de nu-i atinge.a nici 0 lance, nido sabie. Din. plaeoselc celor care nimereau sub secures lui Syrmos nu d'imineau dedt tand1iri amesteeate cu oase zdrobite, Lancea unui rna-

sa

cedonean ~I atinse in umar, dar Otornes ti. veni de hac dusmamrlui, stdi.pung1ndu-i pieptul cu sabia lui tncovoiadi. Reciper, aflat Unga.ei. lovea siel neobosir. Dupd ce ucise un ostas ce ~ncerca sa-~i arunce sulita spre Oternes, se opri putin, §terglndu-~i fa~a. Peste dreva momente, ale macedonean dizu mort la pamlnt, cu umarul despicat, Loviturile, strigarele luptatorilor fmpletite cu nechezatul cailor raniti,. produceau 0 la:rma de nedescris, Dupa un timp insa, aparatorii cetli~ii, lneonjura;i din doua piirtt, se vazudi. jngramlidi~i ~ntr-un colt. Citeva zed de ge~i caHtri t~~nira prin spartura facuta in partea de miazanoapte II cetatii, pierind in intuneric, In stepele din interiorul tarii, unde fusese uimisa cea mai mare parte din populatia care nu putea lupta, putinii lupditorI rama~i sperau ea Val' gasi scapare .penttu ei ~i Familille lor. Reeiper trecuse 10. ceHi.lalt cols al ced~ii unde nu se ivise du~manu1. Marimea eeta;ii, a. carei lungime depa~ea 400 de pa~i. nu da:duse putin~a dusmanului s-o tneonjoare eu forte suficiente, Prin spartura faouta. chiar de geti, ajutorul lui Otornes dirija evacuarea ferneilor ~i a copiilor care ramaseserli la cetate acoperindu-le retragerea, Otornes i~i dlidu seama en durere ca nu vor mai putea rezisra multo Trebuia sa-n crute luptatorli dma$i ~n via~a ii sa se retraga spre ostrov, dad mai avea rimp,

36

Maeedonenii ti tnconjurau tot mal multo Abia mai ave a Ioc sa mi~te sabia, Acurn DU mai era lupdl, ci un adev:irat macer. Printre picioarele cailor se zvlrcoleau Iuptarorii ge~i, rani~i de moarte. lei. ~i colo, macedonenli mai cruz! la inima ridicau fa vMul sulirelor pruncii pierdu\i de marnele lor, strivindu-i de ziduri. Mai rezista numai grupu] condus de cei doi, tnconjurati din toste partile de dusmani, Otornes ~ifacu semn lui Syrmos ~i, urrnati de ultimii luptator] care se retrageau I?as eu pas, Iovind

inca

in du~mal1i, disparurli ~n 1.ndperile ceti~ii, tragind usa dupa ei, Cugreu macedonenii pihrunsera In Indiperile din mijloc, Ge~ii disparusedi 1ns3: fara urma, de parcil-i
~nghi~ise parnlrrtul. Degeaba scotocira toate ungherele, did nu

o urrna care sa le ante tori geti ..

gasira nlci uncle pierisera ultirnii lupta-

La. auzul acestei vesti, Alexandn; mu~ca din buzc plna la sInge. Negru de furie, Xl stdlpunse pe tessalianul care-l anuntase eli nu mai gasise pe nirneni, . C~nd se g~ndi. sa trimita ostenii spre malul fluvailu],

era deja prea drziu.
Doparte,

dteva

pe apa, eu tot 11ltunerieut, se distingeau umbre Iunecind in directia ostrovului, Magas ~i Syraxos, a carol' lipsa 111.:1 se observase tn

37

~nvalma~,!:!llla din timpul

Qarliliei, 1~i dlldura seama eli1 fugarii sdipasera, retdigtndu-se. spie ostroy, uncle puteau opune 0 rezistent;a ~ndelungata. Ca nu piarda prin fuga eelor doi. tot ce d~tigasera ell trlldarea,. n propuscra lui Alexandru un nou plan, pe care acesta aproba, dornic sa-i vada ~ngenunchin4 pe dusrnanii sai.

sa

n

Cind soarele se
ufcara pline intr-o eu ostasi

1nal~a pe cer, Magas ~i en Syraxos barca, vMind !n cea rnai mare vitezl
de cheva harci maeedoneni,

spre ostroy, urmari~i eu lnvenllnare Alexandru;

leagru ~iFilip, nobHii dhl epropierea lui, sa transporte totul pe ce}iUalt mal a1 Istresului. Dupa ce macedonenii ud,i fura ingropaticu cinsrea cuyenita -- ~i nu erau de loc putini I regelc aduse bogate jertfe lui Zeus Olimpianul §i lui Herscles, Hotal'~ sa mai ramina pe malnl sting ptna. va izhuti

m~ngUat oarecum de victoria ob~jnu:di ~i de bogata pro.d5. de cereale ~i vite, miere ~i ceara, piei, arme ~i altele @;asite tn cetate, porunci lui Me-

ac~iu,nea pusa 1a calc. Stdn~mdu-~i rllzboinici~ care erau pe ostrov, preeum ~ipe cei care ajtmsesedi. aCQIo dupa bataie, acestia od,nduira paza
cu muitagrij1i, schlrnblnd mereu

strajile.

Cu controlul lor fu tnsal'c!nat chiar Syraxos, dci Re-

ciper, abia sosit pe insula, dupa in cimpia din interiorul tarii,

oCC
5C

evacuase

populatia

oboseala,

eidnd

lntr-un

somn

culcase zdrobit greu.

de

In aceeasi searji, dupa cum fusese 1n~elcgere,a, Antipatros, deghizat ~n get, sosi la tndlllirea eu Magas, to locul dinainte stabilit, Syraxos indepartase stl,"aja din:
vreme, Grecul

ti spuse planul sau :

- Miinc, la miezul noptii, eel doi vor fi in miinile voastre. Ne vorn tndlni tot ~n acest lac, spre care-i vom atrage {ara sa banuiasca ceva, Vreau sa-i vadsi eu tnchinJndu-se slavitului rege Alexandra. ~i acum mergi, nobile Antipaeros, sa n1,.1 ne g.iseasdl impreuna cine nu trebuie, dci atunci tot planul nostru se va duce de rtpa. - Nu uita, Magas, di dad regele Ii va avea pnn~l pe dusmanii lui, te va umple de onoruri, iar tu, Syraxos, vei deveni stapinul acestor tinurur].
Nici ascundc grecul, nici conducatorul 1:1 auzul de sucilor accstor plecare, se dcsprinse de

nu-si putura

multumirea

Higaduieli.

-

Ramine~i cu bine ~i fiti eu ochii in patru, rosti

macedoneanul,grabindu-se

Magas
Antipntros;

rasllfla

u~urat

dnd barca in care se urease
doi ostasi,

tarm pierind in 1ntuneric.

~nso~it de inca

39

Otomes estrovului,

tn ap:t.

91 eu Syrm6s st~teau de vorba: pe t~rrt\ul sub 0 saleie batl"ina. ell rarnurile apleeate

- Toad! noaptea te-am simxit fdimindndu-te, Otornes, Te tn~eleg, did am trait ~:i eu dipe grele, clnd am plecat en inima sft~iat~ dib tinuturile mele
pU~tjite

de du~mani.

- Au pierit cei mai buni lupratori ai nrei. $i ne mai a~teapd inca 0 Iupta. poate ultima ... -Aleltandru e destul de ~h~elept ca sa-~i crute osta~ii obositi, Soarele a r:isarit ~i s-a culcat nurnai de cinci ori, de clnd i-sm atacat la deiileu, aflroape de Nausipara .. Poate ca regele a~tea·pta sa terminam pro- Ale:ltandrun-are rabdare sa, a~tepte prea rrrult, Doar tu mi-ai spus eli se pregate~te sa porneascs lmpotriva persilor. Cit despre provizii, nu dueern deocamdata grija. Chiar dad se termina, ~n. fluviu se ,afla destul peste, In oriee caz, la noapte va trebui sa fim atenti, $i daaa ai observat ca nu POt Sa dorm, mai este ~i ahceva Care rna nelinisteste. - Ghicese 1\1ce te gtnde~ti. Tezaurull - Da. ai dl'.eptate, e verba de' tezaur. Dad din int1mplare Sf descoperf inn-area ~o tunel? N-ar H bine sa mergem 1a grota sa tncercarn sa-l luam de aeolo I

viaiile,

-

Ce

vorbestl,

Otornes ]

Daca

ne

prinde

Alexandru ?
vasele

Gfnde~te~te cl afara de tezaur, acolo se aHa ~i pentru of randa, §i chipul sacru al zeitei Bend~s. Zeii ne vor pedepsi daca dusmanii vor pune mina pe ele, - Crezi d au binuit eeva? - Daca in mijlocul nostru s-a strecurat vreo iscoadl macedoneana? Alexandru pare un copil, dar e videan ~i are buni sfatuitori. - Le-ai spus celor care ne-au tnsotit, dndam Eug-it din cetate, sa-~i ~inal gura ?
De asta nu

se tot inv1rtesc cu barcile aproape de intrarea in grata? Trebuie sa mergem, Syrrnos, luam tezaurul de acolo. - Ai dreptate, Otornes, $i apoi, declt sa. rna inchin lui Alexandru, mai bine mor tn Inpti. Uite, jur pe Donaris, grai solemn tribalul, sarutfnd unda, Atunci. adauga el, cum se Innopteaza bine, pornim spre cetate, Zeii sa ne aiba:.in paza lor ! - Nobile Syrmos! Poate di tn curind Gebeleizis cedoneni

rna. tern.

Dar nu vezi

ca

ostasii

ma-

sa

ne va chema

tn laca~ul sau, din tmp.adl~ia

cerului

Hir1i

margini. Hai sa ne infra~im. Am Iuptat fmp.reuna ~i dad tot tmpreuna vom pieri, zeii milostivi se vor indura poate de noi ~i ne vor lisa alitur1 unul de altul, dupa moarre, Dad traim, sa dhninelll fra~itoati
viata,

, $i 01:0t~~s5C03,se p"4m,tt~lul din t~aca. Mid Syrm!Os -1,'" . " 1 nu lnur:z::i~ sa- l' scoata '1 a S3U. Citeva C'ipe mai pe trr:z;iu~ doua ~vite de singe se ~tnpceunari.
It
,I""

Nu depar~e de ei, ascuns in frunzi~U:l des" Magas asist~ ia jUt:im.~n.tul ler de a lup~a pina 1a moarre Hnpotriva duwmanului. Se strliduise sa, nu piarda nici U,l1, cuvtnt din vorbele celor doi conduelitcri, C~nd eei doi ~rI,cep'u$edi sa vorbeastia despre cornoara din grota, grecul rirniisese nemi~eat. ciuHnd urechile, Ce PU,tl,3 idee avt!l;sese, urmariridu-i !,,sa chibzuiese bine, Pe zei, riscul pe care l-am fll'cut, trebuie rasptatit. Sa merg 1a Alexandra ea sa-i spun de grota ? Cred di a~ face', ~nsa, 0' prostie lSi asa, Ia miezl:l! ,tI,OPl~i, dacrli planul noat!r{l nu va da gre~j ~i va aves in rnt1'l3 p'il' du~ma:nii .sai. De ce sa fiU pun eu mtnape tezaur? Sa: aitept aid, ~e ostsev, pina c;e Otorpes. ~i Syrmos se v:or1nt:Garce cu barca: "lncatrcata? Dar da.ca VOl' ascunde comoara in all:3. parte ? Fie ce-e fi, 13 noapte n1111 iau dup2i'ei. ca sa §t~u uncle se afla ascunzito,arca . .Daca 'V,a It~ebui sa fae doua drumuri, Ip~.oli ajulI,g ei •• ' ~.; v d d"" comoara v S1 se vor • aicr pl'na au sa aseUIl 'a, 0 parte iu fdtoaree iar?eu" am timp, caue locul comorii ,~.i sa IInun;~'str-aJa. D~cii~i vor prinde linga malul fluviu1ui. 0-0 s~-i intlrebe nimeni ce caud acolo, caoi vor Ii .bu~ut;o~id-l. au hJi 1)1ma, Iar ei; inniai un CF\2l l1-<\U spuna de ceau venirvacolo. Mai bI:ne tac 'tUn
I I
V'

.sa

sa

gl:na.

Ptl1a la miezul l1op~iJ. voi fi tnapoi". Dupa ce tribalul
ttifi~.

ra.di sa-i spun lui Syraxos eli rna due

undeva,

~1

getul plecara, Magas ie~i din

a~a cum cei dei nu banuiscra yorbisera, nici geecul nu observase ca Reciper, pe care purtarea ciudad'i din ultimul rimp a acesruia cam pusese pe gin.duri, n
tot

Nu ~tla insi di
ascultase

(;~ Magas

not "ce

n

Peste citeva clipe, fugi in goana Ill. o rornes, spun1n&u-i eli greeultdisese cu urechea Ia vorbele lor. - ~i eu b~nuiartl ceva de Ia U11 timp, spuse Otornes, Dad la noapte Magas ae va urrnari, atunci 1nseamns ca acestui tical.os ?i datoram tnfdngerea UOaSi:di. Reciper, l,.tn'tl.a el, sa fii cu ochii pc el, Ell ~l cu Syrmos mergem aducern tezaurul h'lcoace. Dadl
I _

urmarise

1a dnclul

Sall.

sa

Magas

vine

d\lpa

noi, sa-! la~i in pace.

Tare

mult

a~

vrea sa stau de vmba. eu el in grota.Pere~ii nu graiesc ~i: vor pastra tacere~ da.ci VOl" vedea ceva, - Frate, dad!. Magas ti va anunta pe macedoneni P - E prea Iacom ca lase comeara. Acum cu adt mai rnult trebuie s-o luam de acolo, - N-,H" H mal bine 5a-l strtngem pu~in de gt~ pe

sa

Magas?
A vern timp pentru asta, acolo, la gl'ot1i. Foate

43.

aflsm §.i alte lucruri

de

ia

el, dad

se n

vedea

tn.-

col~it.

Cind se Hisa noaptea, Syrmos $i Oternes urcara totr-o monoxila, vislind usor spre celalalt lnat Traserd bares Goga perete, stind dtev,a clipe nemiscati, Sus, pe deal, nu se auzea nimic, Deedata, atentia lui Otornes fu atrasa de ceva agaJ;at de peretele 'abrupt. Aducea pard a trup ornenesc, Uitindu-se mai blne, deslusi ca era intr-adev3.l' un trup .. Capui H atl'rna ~n a;piii,iar picioarele til erau prinse tn nigte radacini. , ~ Nu ~tiu cum a ajuns trupul acestui luptator aieL Sa fi fost urmarit p~na aid de rnacedoneni ~i ueis? Sao poate 0 fi straja ? - Cine era de paza aid ~n noaptea atacului I intreba Syrmos. - Synda. Cred ca s-a, urzit un adevarat complot, Dupa ce 2nlaturara ierburile ~i bolovanul, p~itrunzindin grOta, Syrmos aprinse torta. Otornes trase trupul celui mort; inauntru. CHitina din cap, mihnit, Era, lnt.r-;ldevar, Synda, getul care' ceruse faca de straja. - Cred di afos!: lov:it puternic ¥i s-a; pravalit, ram2nind aga~at de ierburi, spuse Syrmos. - Pesemne di. ~icetelahe stdiji au avut soarta sarmanului Synda, a.dauga Otornes, - Cine crezi di a fost tdida.torul?

sa

44

._ Eu rna ginclesc 1a Magas. Ce rost ar £i avut alr[el asculte ce vorbim? In orice caz, dnt gata sa jur pe zei l-a ajutat cineve. Singur nu putea trunde ptna la ostasii {ce vegheau. Peate dt unul de-ai nQi:tri a Iost cornplicele acestui ticlios. ~i ce supus

sa,

ca

pa~

parea

Magas!

E

drept

viclenia,
-

ca

in

ochi

Sf

citea
0

Lacom cum este, s-a gtndit cli va primi
Frate Syrmos,

plata frumoasa. daca ne urmareste,

ras-

eu zic sa-l a.~teptam aiei, sa vedem

Otornes se uita prin deschizatura grotei, Afadl, pe fluviu, .aproape de tot, se auzeau ni~te vtsle bidnd usor spa, - Stinge torta, Frate, daca gtndui care mi-a incoltit in mints e bun, Magas va fi in miinile noastre, Mag~s~nceta

In grata se lisa apol dicere .. mar vtsleasclL, Se apropie

sa

tncct de

mal, pu~in mal intr ..o parre de monoxila era a celor doi. Ii urrnarise la plecarea

(ate, desigur, de pe astray

~i asteptase

simta elii cineva este pe urmele lor. Nu ~tia ca Reciper Ii pindea Hecare miscare, Msgas mai a~tepdi putin, ascuns Unga mal. Vizu Otomes" ~~ Syrmos ies din grota cu miinile

ca

sa. se indeparteze

binlsor,

sa

nu

se

ca

goale ..

nProhabil. dt au renuntat ia comoara, gtndi el. Chiar da.di: au degtnd sa se intoarca tnapoi, va trece destul limp. Pina atuncieu voi gasi comoara. Voi fi: lipsit de grija toata 'Illata. Trebuie saaq:ionez repede de
tOt".

sa

M~gas dlsuHa lini~tit dnd U v~zu pe Oternes ~i Syrmos departindu-se. Mai a~tepta dtev:I clipe, apoi il'lilitura ierburile ~i bolovanul, patrunz~J;l:d 2n gradi. Ii era frica sa lumineze, a~a eli merse un timp Mjbfind. Orbecfind prin intuneric, reu~i sa g:aseasdi gun tunelului, Ajuns acolo, aprinse torte. Dupli ce mai merse d~iva p.a:~i, urch'ld lli~te trepte cam aleneecase, .Magas zari u~i~a, adinc vMta. in perete, ca a firida. 0 deschise ~i intra 1n grata, unde banuia d. se ana tezaurul, La vederea vaselor de aur ~i de argint. grecul tamase incremenit pe lac. Intr-o phiale. cu.pa deargim gt'eceasdi, scinteiau nurneroase monede. Multe din ele erau de bronz, dar greeul nici au le baga tn seama aproape, Se repczi asupra eelor de aur ~i de. :lrgi nt, cercerindu-le .. Inirna ti blitea repede, repede de tot. Erau monede de aut' histriene, drshme, eu vulturul de mare pe 0 parte Ji cei doi Dioscuri pe cealalta pane ... Oehii lui Magas stl,'"alucira, ca ai unci bufni~e. In alr vas, tot. de argine, erau monetLe callatiene, ell chipul Demetrei ~L al lui Heraeles, ba ~i stated

46

.izicieni de electrum, drahme ~i tetradrahme mal de la Filip al Il-lea. Rdrnase cu adevarat uluit cind vazu tntr-un mic £lieut de localnici, cu un brlu alveolar pe margine, n\lmarate inele de aur curat, Ce avere avea In

noi, vas nefata

ochilor ! Cu miinile
bani pe care ele rnonedele

tremurjnde, scoase din sin pungile ell le hsase cu sine, 1ncepind sa indese tn ademenitoare. Nu va lasa nimic, nimic, va lua ~i cupele cu el l Scorrnoni prin toate colrurile grotei, trintind vasele 9i zdrobind statuetele, Deodars, un zgornot U~Or 11Bieu sa ciuleasca urechile, Parca se auzeau pasi l Magas tncremeni. Doar nu venea cineva ! Dad! erau eei doi? Ce prostie facuse ca-i lasase sa plece l Mai bine-i anunta pe rnacedoneni l Daca-l viti-va! gaseau in grots, era pierdur, Zei, milosti-

usa se deschise, Magas inchise ochii, In!ngalbeni de frica atunci cind 11 vazu intrlnd inliu.ntru pe Otornes, urrnat de Syrrnos. Petele le erau tnspaim~ntatoare. ~ A, tu erai aici, Magas? Bine te-am gasit! Ce faci ? Paze~ti comoara, sa n-o ia cineva ? spuse Orornes, batjocoritor, Magas nu putea senate nici 0 verbs. Gun ~i era inde~r.ata. Tremura din toate rnadularcle. Cupa de argint pe care 0 tinea ~n mJn5. dizu la pamint. Deodatf,

sl'aimtntat.

I

47

- Ticalosule l Ne-al vrndut pentru bani ~i tot din cauza banilor ai sa. mori ! Magas se simtea prinsca un animal incapcana .. Se uita Ia ammdoi, ingrozit .. Otornes se mlnie strasnic, vazind sfarimaturile
sta tuetelor,

o
-

ura puternicd

n coplesi,
chipul zeitei, Asta e destul ca

Ai profanat

sa

! spuseel scorind pumnalul, Syrmos n apnea 1nsa de brat. - Opreste-te pu:pn, Otornes. Ce folos avern daca-l omori §i nu a,fli cine I-a ajutat? Otornes ,r1;imaseen pumnalul ~n ,m~na. Avea dreptate condudtorul tribalilor. - Vorbeste, naptrca! Cine te-a ajutat in planurile
mori, netrebnicule tale?

- Nu sint vinovat, Otornesl Nu ~tiu nimic ! ~ Nu ~tii? Cine. a ornorit stnjile? Ce-ai cautat pe ostrov I Reciper te-a vazut cind ne-ai pindit Hng.a malul apei. - Cum ai ajuns aid? Spune, Magas! n ~ntreba ~i Syrmos. Grecul i~i dadu seama era incol~lt. tneei'ca nege, dar sim~ind sub gh: v1rful purnnalului, renu:n~a sa rnai tagiduiasdi. Spu:n, spun tot .• dadl.-micru,~ali viata, bolborosi el,

ca

sa

48

-:r' A~ta n-e sa~li tlg3dtt<i!;n. Dadt mai stai insa in cUm:p~N:a, te Sicrapung., M,agas,Citiete~a l~~jutat? . ~ Syr"r~Clsdl'l.arite Otomes. . - SyraxQs? Nu minti ? Lqi OtGlrneS .rl'll~.i .venea cl'~a.d:a., Syra~()s, tocmai. .? . d'·· .:l}:raxos. .uar d'ee'e . 0 1:;" .. racu~e·. I me di l~l I allse, InSi1 ..tat; a:~in'te de purtarea h~i.la adHnarea ~fatului uniunii, de ,pri~~rile pl¢zi§e pe, ca.re 'aQe;sti i, le arunca, G~e.cul nu liJl.in~'ea. yta,xos Uinso~lse pe grat'dad venise pe cstrov, S I~sea;mna c~ urmarirea fus~se ·d9af un ~iretlic. ~i tocm~.i

sa

II!'

""'"

A'

·A

~,

~e
"

'Maga:s se ;?dl" picio:a~ele g,epdu1. pi:or.ne~· n tI).latu.rl 'iU sdrl)1,i., Greoul ;~i it-.itis~n:t!n~a ochli lui. "Chiat daca tn mot, hid, ~:oi.mj. ve~(. mll<i.a.v.ea: lllutt de trait", 'g~lildi:el, til dispei'area ca17H cilp.rinsese inaintea ultimelor elipe, 5e ridica tn picio.ar,~~,~n~er~lqd si~l mu§(e pe 'Otol'nes de ~~tl.a.S,yrm!;!~ U p'tinse de umar, tinhiduwl str~ns • . Iertare, iertare, gemu din nou grecul, ~ z¢}d 1.. ~1.n m:u~aa tclitdea,una. Teprega.teai Sa ca un rege, acum.gate~te-:te.~a mod ca un ciin~. P.rime~te-~i
r~spIata cuvenita!:, ;'E~ti un 1l,emerni,e, Magas.Vipefa percare
0

~ lllma.

pe d U pusese mai mare peste str..aji! -:- l'rebui~ sa'.negrabim, Syrmos. Cine §,tie ce .m,if~~vie 1X\'lai pane la cale 'pe, ostfOY. Syc'g\,xos ate $traj.i in

£nd.1· td,i"td·

~ tndura-1:e'! g,emu traoihorul. ,Otornes, ddidnd:' ptl.mnalul,U lte:pezi. spre lnfigtndu~i-l In inima. p'lna la praseh:~

"

.

49

:Lnsa la picioarele celor doi, rarnlnind

Magas balM ochii, dind sa mai spuna cevs .. Se prabu~i ineremenit penrm vecie. Otornes ji Inlatura st~rvul intr-o parte, eu dispret,

lndirclnd tezaurul £n monoxila, Otornes ~i tribalul trecura fluviul. Strajile erau Ia posturile lor. Reciper dormea, Desi .!lisase verba unuiHzboinic sa-I trezeascd dod se vor ivi cei doi, lui Otomes i se patu mai nimerit sa-l lase sa doarrna. Syraxos, asa cum ba.nuiau, nu era

nicaieri.
Ingroparii in graba cele aduse din grota 1n mijlocul ostrovului, la dldacina unei 'Salcii batdne. - Unde-o fi acum Syraxos, frate? lntreb1i Syrmos. S-ar putea Sa fie In parte a .cealalta, Sa mergem

du:pa. el I - sa: lLtam cu noi d~iva ra.zboinici ? - E mai hin.e sa mergem nurnai noi amlndoi, Nu trebuie sa Facem larma, Syraxos poate se teme ~iat biinui
lui sa

imediat ceva, Syrmos r# pipai pumnalul, Era ileum rindul . l"Hheasdi Htra.delegea!

Aproape de' miezul noptii, Syraxos, vaz~nd ca grecul n1.1apare, pled' In caucarea lui, fi1ra sa-l gaseasca ~n

culcus,

50'

Hotar.~ sa nu-l mai a~tepte. La. coltul ostrovului, .Antipatros Du-te

n

aseepta

deja eu d\iva

ostasi,

Gata ] fntreba el in ~oapt:.t Nu stiu undeeste Magas, Sa Ii pa~it ceva? Lasa-I acuma pe Magas, nu-i nevoie de el acum,

~i atrage-I 1ncoace pe Oromes ~i Syrmos, Dl1pli ce-i prindem, trebuie sa lnHiturarn $i celelalte stdiji. Ostasii nostri a~teapta. gata preglhiti pe mal, pentru a
veni aici cum Ie vom da de veste, Ct~i ostasi ai ell tine, Aatipatros ?' - Desmi ca sa prindern zece oarneni salbatici. Hai, du-te, Syraxos, e timpul -

ea sefiiacesror sa nu pierdem

vremea 1n zadar.
Conducarorul sucilor sim~i dispretul din 'vorbele macedoneanului, Ce-i mai pasa ~nsa acurn ! Numai la g~ndul ell.,ver fi inlaturate reate piedicile spre marire, i~i simtea sufletul multumit, Pe rnasura ce inainta spre mijlocul ostrovului, Syraxos mlcsora pasii, strecurindu-se eu grija. Nu strica sa fie prevazator. Cind se apropie de bordeiele uncle dtzboinicii dormeau, el se opri citeva clipe tn 10c. A.vea impresia ca se aud voci cunoscute, Diseinse vccea groasa a lui Syrmos §i pe cea a lui Otornes, mai moale, Deslusi cheva cuvinte, celor iar cind

i§i anzi numele,
tiptil, tiptil.

tresari, Searurile

Sa fi fost
uria~e ale

descoperit?

Se retrase

doi se ivir.a sub corcana bog.adi a. unei s1ilcii. Veneau
mai fa:.cu d~iva pa~irnafloi. "Dad,

drept spre el, Syraaos

Jl

ne-au a,flat planurlle, sfn.t piel'dut. Acum e momentul sa-i atrag spre local unde a~teapta Anripatrcs." Syraxos se

depatta

0

bu~ata. bani
l,

de drum,

apoi rupse a creanga.

Faira sa se mai ascunda fugi spre coltul ostrovului, Auzea In spate pa~ii repezi ai du~mallilor sai de moarte, care-l

.sim\.isera.
Syr.xos nivali cbiar Unga tufi~ul unde era. Antipatros. - Vin, spuse el, g2Hind. Pregatiti-val Tribalu] ~i getul abia ajunsed. linga copacii uncle erau ascun~i maeedonenii, c.a ace~tia~i sarira asupra 101', tn'lan!uindu-i. Syraxos aparu $i el, rinjind. Getul pricepu eli p~caserain capciudt. - Erai, in~eles CIJ, Magss, dine I Ai s.a mod ~i ru cu noi f SyraX!os ,flU mai apud~. sa-§i scoata pumnatul, dki.

Oromes, smulgtndu-ee di~ n'liiniJe soldarilor,

n IDvi ftd~

gera.tor, str1ipung1ndu~i inima. Cazuraaproape ~n aeelasi timp la pa.mim. fiind lovie $i el ,mortal de An~i'pa.tros. 1Car,~Sf temea sa na se trezeasca ra~botnicii geii ~i tri:baU, Ptofidnd de ~ndlma~eala, Syrmos .scapa din. mtinUe soMa~i1or. dar l1iJ r~llil sa fuga decit vreo d~iva paii,. dlci lo:vit 9i el de Antipatros se impletici ~i cazu grav dnlt. Ma·cedonenii U SULra tp lJarca, uedndu-l dlncole, Cr~il{a dintre Q§,teni se rasptndira spre marginile ostroentu(pentru a lnlatura. str'~jile.. . (:u.rtnd, suw. de osta~i nlacedon~ni na va.li.ta peostrov.

Ge~ii ~i tribalii, de~i luati pe neasteptate, luptara eu croism, dar £ura. maceliiriti aproape ell totii, Numai Reciper cu d~iva tovara~i se strecurara intr-o bard. ~i re.ll~ira sa scape, depardndl.l-se deosteev. Zadamic ill'cercari macedoncnii sa-i ajllngl. Ascuoji 'e 1ntuneric, fugarii ~ii pierdudi. urma,

Zgomotul luptei se stinsese. lei ~i colo, pe ostrov, rasunara 1l1,uitiivreme vaietelerazboiaicilor geti ~i ti'ibali rani~i de moarte, Cind Syrmos ~~ireveni din lesin, dOL ostasi tl Iuara. ducindu-I ~n fata lui Alexandru. AHituri de rage se aflauceilalti nobili din suita sa.. Condocftoru! nibalilor, abia trag~ndu-~i. rasufla.rea, palid la f;,lt3ldill. cauza singelui pierdut, ~nfrunta privirea lui Alexandra. Acesta, furios, se scula ~n picloare, apropiindu-se de prizonierul di.u.De uncle aves acesta atha tarie? - Incruna->te ~n fa~a regelui, trlbalule ! H miga Filotes, - Eu nu ling ca lin dine credincios brajul care 111.5 loveste, raspunse dhz tribalul, privind cu dispre~ la fijjl lui Parmenion, - chne !Indrazne~ti sa nernfrun~i ? it repezi din nou Filotes ..

-

Lasa-l, Pilotes, Hei, Syrmos, nu era mai bine s5-

te supui?

JJ

- Mai bine mor, decit ~ngenunchez ~n Alexandre. Ai inElcat toaca Tracia in singe si, marire ~i de faima, vrei cuprinzi ~i ~inuturile no~tri ge~i. Cine mi se impotrive§te, pHite~te scump,

sa

sa

fara t3;, setos de fra~ilor cum vei

pUiti

~i tu.
Pe mine

-

fila

ai I'n m~i.nile tale, dar n-at sa poti

l'nvinge popoarele noastre ~i ura lor n-ai 5-0 inabu~i niciodadL Dadi ura tururor celor pe .care i-ai supus prin foe

~i sabie se va r.ev,arsa, ca un suvoi,
Alexandre.

te

va

darima,
! spuse

-

De ee-l lasi pe, acest dine
Las~-ma

sa te batjocoreasca
83.-1 pedepsesc

Q1tniat Ptolemaios, cuvmc ..

a§a cum se

Alexandru l'i faell insa semn sa stea la Ioeul lui. Iti d5.dea seama di Syrmos nu i se va hlchina, chiar de-l va supune 1a chinuri .. N u simrea nici 0 satisf aerie sa se arate crud fa\a de un dusman invins ~i ranh pe deasupravln
fundul baric, suflstului ranit sau. adrnira

barbatia ell care aeest s5.1din mijlocul

de mcarte,

U ~r).frunta.

Dadu ordin sa. fie fnchis In. I'ndlperea cetalii ~i sa fie ingrijit,
Apoi trecu fluvial dincolo. Trebuia

sa se pregate'asdl

de plecare, Era necesar sli.-i

infringa pe iUid, si asta cit mai repede, caci nu putea sa am1ne prea muitii vreme c~p.ania ~mpotrjva. lui

14.

Darius, ale dirui corabii se adi'.tau amcnintiitoare rcle tinuturilor grecesri,

la

hota".

Recipe! si ceilalti d~iva geti, care sdtpaser5. ~n noaptea macelului de pe ostrov, ascunsi 111 tufisurile de pe ceHilalt mal, la 0 arundi.tura de sageata de taba.ra ma-cecloneanii, priveau pe dealul ceti~ii. Acolo era mare forfota, diei, 111 dimineata urmatoare, Alexandra avea de sind porneasca ~mpotriva illirilor. Reciper nu putca sa-~i ierte faptul eli adormise tn noaptea aceea, in lac sa-i astepte pe Otornes ~i Syrmos, Banuia ca acestia erau rnorji, Ii parca diu di nu-l ucisese

sa

pe Magas. La gindul
un fior Hodlri

H strinse inima,

ca

poate cei doi putrezeau pe ostrcv,
le caute trupurile

sa

mearga

sa

~i sa le arda

dup.i datina veche.

.

inso~it de ceilalti geji, Reciper reusi se strecoare neobservat spre ostrov, I se strinse inima de durere vazindu-§i tovara~ii morti. in celalalt ca.pat aJ ostrovului gasicorpul lui Otornes, aHtturi de eel a1 lui Syraxos, care deea cu fa~a ~n jes, La vederea dtpeteniei moarte, Reciper nu-s] putu opri dteva Iacrimi, cit hera sufletul de aspru, dUit 9n adtea bi.itaIii unde vazuse numercai morji,

sa

La c1iderea nopjii,

In pieptul lui Syraxos era i1'lfipt un pumna], pe care Reciper recunoscu imediat. Era al lui Otnmes, Arma avea lama vhhll ell totul in trupu] mortului, afara fiind

n

- Ma mir ca Syraxos a fost ucis cu arma conducatorului nostru, spus-eRoltes, unul din geti. Reciper tn~elesese acum totul, lata cine l-a ajutat pe Magas tn m1t~aviile lui! - Cred cit ticalos,ul de SYl'axos i-a arras tncoac:e ~i Otornes, v~zind eursa, l-a ucis, - Trupul lui Syrmos nu se vede nicaieri, spuse Namag, Roltes, care se dusese la marginea ostrovului, Itnga tarm chiar, se apleca deodata, ridicind un obiect stralucitor din nisip,
Reciper, am gasit
0

rtumai mineru] galben, de os. Se vedea loc 0 lupta.

ca

acolo avusese

fibula I

Acesta o lua grabit, privind-o cu atentie, - E de la vesmintul lui Syrmos. Cred a fast prlns de tnacedoneni~i des la cetate, sau poa..~epe malul drept. Statu un timp pe glnduri. $tia di. Otornes ~i SYfrIlOS se lnfra~isefa, jurlnd sa lupte ~i sa moara impreuna. Si dupa moarte, trupurile lor trebuiau sa stea tot alaturi, tar sufletele sa se ridice la cer, eliberate de inditu~area trupeasca, - Prieteni, TOSti eI. Eu cunosc un tunel care porneste din Donaris ~i raspunde pe cetatea Zimidava. P~ate di Syrmos nu este mort. Trebuie sa. 1nc·ercam sa-l sdtpam. Cine vrea mearga cu mine? - Eu te insoresc~ Reciper, spuse Rolres,

ca

sa

56.

Narna;g 1 se ;alatLU'i. Cei1a.hig:ft(i daQl1ta din eapetl!,
:it}'~etn11
_,

de,J.1ncuviih~are. Chiar: da~ S1h~~<s nu este ger, au luptat ftUplleunal..~i trehuie'sa fn.terce sa~l >sa.lveze
I ,. ,

'pe ·fratele iubittel lor capetenii 'ucise. , Duse,rij tr,upul lui Gtcrrnes ~n: rn0nox:ita ~i: :v~sliractJ a,tenlilil ,spre lo¢u~ pe care' Ii-I ar~taR.ecit>er" Intrarea ~n 'tunql fill fl'!sese 111cadd:copedti: de macedd,peni, cid

,

~oio¥a1f,\ll care. a:'coper,ea: gr:ota, ':era 10. locul luj. Sus de tRP1,)a (apam! de ',SUS 'af ~a:kdeij nu se ;tU'lIc,1a,rticio ~~care. MacedonenH .clol'R\eau, sau mat' cur,fnd ben~ ahetUli:au Para gdj~l'> did' ,numai ',av:eau 'did un plotiv
>

Sa)

pe Syrmos aClol'o. legato Trlbaluilnsa'i nu' setteZl, caei' inDVit., R:~:.~er ,slm~i li;a fratele capeteniei ler n'lll ',,' t: <I Pierd 1 mEU avea. mu l~' 'Cl' te I.pe~etralt. ,,·u~r use rnun smge, Ve~mil1iul i se 'lipise de trup.. ~mbiba,l:. Incet, COl sa' n~. sj,n1ia~~r?-1i iiri~ce~.0ne~naai :·car~i ll),a# seauzea:u f~tt;lu~ii, .Reeiper f1 dr~' SP1"~ 'g~]erie. , Se Q,pt:i 'tnsaclU nasuflare.a taiat'a. Infata tJ~1i sel ., :tIuzira ,p:a;~ii'ost~,uUii ~'~. paz~,t ,-,poi dmp de" dtev.i: t:Hl'e se ,a,s~ ,tace~e. I ReCipel'l,raniase' p'e M9, nemi~at. Cu pa~~ ~~ori, se dqse
~~a;
v' A ." ']" u v ,

set:eam~. ': ' 1teciper'> dup~, ce. seeonvinse ai, in ..ceta;te est,1i! litli~te" r:id:iiCl sdndu~a" ~1!i,ll:ta) pattunztf;1d il1 inc~perea din " .!Uijlocu'1 'c~ta~ii",:rUn de emotie ~i de b,l:icuiie il ,:va:z.~
I r~
I

ht. spa'tele 'a~ii, pregatil:tdu~~i

arm~.

$7

Qtnd U$a se deschlse, sC'tf~rind> ~imacedoneanul intra inaunlli:'u, Reciper ?1 lovi,apoi se arunca. asupra lui, pravalindu-l. Osta!~ul iCI'li,'sCU;tit ~i vru $a. se 'rmpotriveasdi, dar Roltes iz:bi ~i el cu securea pe care 0 luase cu el, impra~tiindtl-i creierii pe podea, Macedoneanul mai zvtcni Ide citeva ori, apol rncreme'lli. - Repede, repede, spuse Reeiper, Luatl-l pe Synnos.

Transportil1:clu-1 cu grija pri'll tunel, gerii n ,dusera pc tribalul 'illagonie pin~t la monoxilli. 'Tl'ehuiau sa se g1'a:beasdi, sa plece cit mai repede, cad luna iesise
dinere aori, Rolres nucla cu ap:a pe murihund. Syrmos setrezi din lesin, privind buimacit tn jut. Cauta sa priceapa un de se a'fia", Rosti ceva, dar Reeiper ~i eeilalti .ge~i nu prindeau decit frtnturi de cuvinte, Numai de otteva ori, lui- Reciper i se pam 'desluseste numele lui

~a

Syraxos, apoi cuvintele "tezaur" ~i .,astrov", dar probabil dl. Srrmosaiura.; Tribalu! privi trupuI lui Otornes. Ra.sufla greu, ia.t din coltul buzelor i se prelingea 0 §uvi;a subtire de singe. Ii venisera ultirnele clipe. Reciper ,i cu Rolres

n

fnunsera illcet pe Iundul monoxilei, allhuri de dlperenia lor. din

Cu greu, tribalul rosti ,clteva. vorbe, intretaiate dnd in dnd de gHtieH repezl.

58

- sa ne ardeti "impreuna". sus... pc dealul din spatele ceta~ii... Luari tezaurul. .. ostrav ... Luptati ... Reciper il1cuviin~a din cap. lntelesese, Simtea boabe de lacrimi curg~ndu-i pc obraz. Lupta nu s-a sftr9it indi. I Syrmos,oftind, ~nchise ochii ~i ramase ~neremenit.
Un umbet

ii lumina

Iata

asprii, pentru

chil1uira.
citeva clipe cornul

Murise ~m.pa.'cat,jntre prietenii sai.
Sus, pe eer, un nor acoperi de aut al lunii ...

Barca, luminata de razele al."gintii ale lunii, plutea ca 0 naludi peste ape, tnspre Alutus, purtlnd trupurile neinsufletite ale eelor doi conducator! viteji, unul tribal ~i alrul get, dar amlndoi ftati ...

,',

"

DRAGl CITlTORl,

S~ria "Cl"b-Hl temerarilar" .•
ru]

inttugflrata

m numj-

d~

fa/a,

;,i propHne sa va
baza~e pe

de povestiri
alTagiiloT

of ere 0 rlouii su.itii aventura. gen llterar alit ae

pentru uoi. Vet£ rntUni In paginile acestor temerare,

carli personaje dlrz«, psaemice, Ie-ali Jndragit
seri«

pline de

i$cusintii. de simrul onoarei ~i de romantlsm, pe care dintotdeauna
,Ii

Ii I'll ciiror exempli;
din
dOl'inta
0

,dorili sii-l urmati:

Aceasta 'va satisface

fast

con~tiwit:a

de a

sete«

deosebita

pe care

manifesta# cbipUTi de

pentru literatur« de avmtura. Povestlriie oor u'rmari ~ntlmplaTi iesite din comun, prezendnd
eroi Inzmrati eu
0

Tara farta fizica Ii moralii. a aceuei serii $i boglftu/ siiu
date etnagrafir:e, geogra-

Lat ura educativa

uniuers de cunostin Ie dintre cele mai irueresant« '(Jor

Ii

subliniatc

de

multiple

fict, botanice, zoologice etc., inci!1.drate i71 rornplu:ul
unor pl!Tipelii dl mai palpitRnt~,

Accentul va rlidea

asr,jel intotdeauna pe ,aventura di,t.atii de lupta p~,. sonaje/oT 2mpatnva raului sodal sau pentTu Jobin-

diua

knot

tM!10jt11'ljf

d~oJebiM ·.~ntr-unul din domep~inlr-un inalt
umamsm,

II,We itiin)el, .caraclerizi~du-se

Speram ctl seria "Clubul

temerarilor"

vii va satisnecesar pentrw

face in cea mai maTe miimrii gustul pentr» literatur« 'de (l·ve·muri Ii '!iii va da tat imbolde! cain viitar

sa

vii

rmma"ati Ii

VOl

printre

acesti

eroi &emerari.

'I'

Urmdtoarele doua numere
ale seriei,

pe care ueti aue« ocazia Sa le gasiti in curind in libl'arii, semnate de GEORGE AN AN IA, vor apare sub titlul

CORSARUL DB IIIBR CORSARUL DE F[ER

CORSARUL

DE HER

CORSARUL

DE FIER

CORSARUL DE F1ER

CORSARUL DE 'FIER

CORSARUL, ,DE FIER

,r

:Redactor responsabil;
T ..hnoredactou .

GABR1ELA

TUDOR POPESCU
TANASE

D~I

1" l;U!ef 07./)5.1968. 11I,n. d" tll!l2! 23.06.7966. A"arui 1966. Cotnllnd .. hr. 7520. nrcl 60141). IHrt!g ti'p,.' sui d" SO g/m'. Ft. 700X.IOOOI82. 'Coli edll~· 'ria!o 1:,91. Col.! d~ Clpar 2. A.T. UB5. C.Z. pel'tr:u blbl!otdcll.. 'mlel 81'1-98. TipsmI eXllcutat sub coman~a nr, 60288 Ie: Comblnalui l1oH!}J;~ic "C!I$a Sc~nteH", ~i3:ta Sc'qt':1! 1_lf. 1, BUCUle~1J Republ~ca Soc)~,hstj RO!ll,8nla

EDITURA

TIHERETUlUI

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful