NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIILOR ...

Page 1 of 50

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIILOR DE DEZINFECTARE A APEI ÎN VEDEREA ASIGURĂRII SĂNĂTĂŢII OAMENILOR Şl PROTECŢIEI MEDIULUI
Indicativ NP 091-2003

Cuprins

1. PREVEDERI GENERALE
1.1. Obiectul normativului 1.1.1. Normativul are ca obiect prezentarea prescripţiilor de proiectare tehnologică a construcţiilor şi instalaţiilor pentru dezinfectarea apei, atât a celei pentru consum potabil, cât şi a apei uzate epurate. Folosirea informaţiilor din normativ, în alte tipuri de tratări în care este utilă întrebuinţarea reactivilor de dezinfectare se va face pe răspunderea proiectantului. 1.1.2. Nu fac obiectul normativului prescripţiile privind calculele de stabilitate şi rezistenţă ale construcţiilor şi mecanismelor cu care sunt echipate, precum şi prescripţiile privind proiectarea instalaţiilor electrice, termice, sanitare, ventilaţie şi de automatizare aferente construcţiilor, acestea urmând să fie efectuate conform standardelor şi reglementărilor tehnice de specialitate, în vigoare, propunându-se numai evidenţierea prescripţiilor tehnice privind exigenţele de calitate, referitoare la legea nr. 10/95 şi Eurocoduri precum şi un minimum de referinţe la reglementările tehnice specifice din domeniul construcţiilor. Orice alte elemente ce concură la asigurarea funcţionării tehnologice vor fi dimensionate şi realizate cu luarea în considerare a normelor specifice. 1.1.3. Construcţiile şi instalaţiile pentru dezinfectare reprezintă, de regulă, ultima treaptă într-un proces de tratare a apei. Clasa şi categoria de importanţă a lor sunt cele în care se încadrează sistemul de alimentare cu apă în care sunt cuprinse, ele fiind evaluate conform prevederilor STAS 4273 şi a procedurilor din metodologia de stabilire a categoriei de importanţă aprobată cu Ordinul MLPAT. nr. 31/N/ 1995. în situaţia în care acestea constituie un obiect individualizat pe un amplasament distinct, clasa şi categoria de importanţă se determină, în mod specific, pe baza actelor normative menţionate . 1.1.4. Se impune cerinţa ca pentru soluţia de dezinfectare propusă să fie obţinut avizul Ministerului Sănătăţii şi Familiei, încă din faza de proiectare. 1.1.5. Prezentul normativ aliniază prescripţiile de proiectare tehnologică existente, în domeniu, pe plan intern, la specificaţiile şi reglementările tehnice specifice, din spaţiul Uniunii Europene, cu evidenţierea exigenţelor referitoare la siguranţa în exploatare şi a asigurării sănătăţii oamenilor. 1.2. Domeniul de aplicare 1.2.1. Prevederile din cuprinsul prezentului normativ sunt aplicabile în domeniul construcţiilor şi instalaţiilor pentru dezinfectarea apei din sistemele hidroedilitare aferente aglomerărilor umane. 1.2.2. Conţinutul prezentei reglementări va putea fi utilizat de către specialişti (cercetători proiectanţi şi verificatori de proiecte) în activitatea de elaborare a studiilor, caietelor de sarcini, documentaţiilor de licitaţie, proiectelor şi detaliilor de execuţie pentru instalaţiile de dezinfectare din fluxurile de tratare a apei, experţilor tehnici, organelor administraţiei publice locale şi centrale sau cu atribuţii în domeniu cât şi organismelor abilitate pentru agrementarea instalaţiilor şi echipamentelor aferente construcţiilor. Datele cuprinse în prezenta reglementare vor putea fi utilizate şi de prestatorii de servicii precum şi de către personalul din exploatare pentru activităţile ce se impun în vederea reabilitării construcţiilor şi instalaţiilor de dezinfectare, existente.

mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.chm::/n... 10/1/2007

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIILOR ... Page 2 of 50

1.2.3. Terminologia şi denumirile folosite în prezentul normativ, în legătură cu apa supusă dezinfectării şi caracteristicile acesteia, precum şi pentru construcţiile şi instalaţiile din proces sunt în conformitate cu cele utilizate în STAS 10898 şi completărilor ulterioare aduse acestuia. 1.2.4. În conformitate cu Directiva CE nr. 83/98 din 3.11.1998 articolul 2, precum şi cu Legea nr. 458/08.07.2002: Apa potabilă este definită ca: - „orice tip de apă în stare naturală sau după tratare, folosită pentru băut, gătit, sau la prepararea hranei sau pentru alte scopuri casnice, indiferent de provenienţa ei şi indifferent dacă este furnizată prin reţea de distribuţie, din rezervor, sticle sau alţi recipienţi"; - „toate tipurile de apă folosite ca sursă în industria alimentară pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor sau substanţelor destinate consumului uman, cu condiţia ca autorităţile competente să se asigure că, astfel, calitatea apei nu afectează calitatea produsului finit". 1.2.5. În conformitate cu STAS 10898, dezinfectarea apei este definită, ca: „Operaţia de distrugere a germenilor patogeni şi a celor lalte organisme dăunătoare sănătăţii şi de reducere a numărului de germeni saprofiţi din apă, până la îndeplinirea condiţiilor de potabilitate". 1.3. Consideraţii generale privind mijloacele de dezinfectare 1.3.1. În instalaţiile pentru dezinfectarea apei sunt utilizaţi ca atare, în instalaţii specifice sau cogeneraţi (produşi la faţa locului) agenţi de oxidare, precum: - clor (Cl2); - dioxid de clor (CIO2); - hipoclorit de sodiu (NaOCl); - clorura de var Ca(OCl)2 (folosită în instalaţii provizorii sau cu debite foarte mici); - ozon (Oi); - raze ultraviolete (UV); - combinaţii favorabile între doi sau mai mulţi dintre .'' agenţii enumeraţi mai sus cu adausul unor substanţe care măresc randamentul biocid - (ex. Apa oxigenată ş.a.); - filtrarea lentă prin care se poate realiza, de asemenea, un grad mărit de dezinfectare dar, ca şi în cazul ozonului sau razelor „UV", funcţie de calitatea reţelei de distribuţie, se poate impune un sistem complementar pentru dezinfectare în zonele cu risc major de reinfectare din sistem. Dezinfectarea apei se mai poate asigura şi prin nanofiltrare, utilizând membrane speciale UF - (având mărimea golului sub 1 m). în prezent, această tehnică are o arie de cuprindere din ce în ce mai mare în ţările Uniunii Europene. Unele limite în utilizarea sa sunt date de consumul mare de energie raportat la debitele dezinfectate, relativ mici. 1.3.2. Eficacitatea dezinfectării utilizând agenţii oxidanţi menţionaţi, este exprimată prin factorul de expunere C x T, care reprezintă produsul dintre concentraţia agentului dezinfectant (sau intensitatea, în cazul UV) şi timpul de contact, al acestuia, cu apa. 1.3.3. Agenţii de dezinfectare au, fiecare, un spectru specific de acţiune, în parametri de timp variabili, acţionând prin urmare selectiv, determinând în efluentul tratat. în anumite condiţii, şi subproduse unele din acestea având un impact negativ asupra sănătăţii oamenilor. Pentru acest motiv, alegerea unei soluţii de dezinfectare a apei va fi precedată, întotdeauna, de un studiu de laborator şi va fi analizată foarte atent, în contextul întregului ansamblu considerat, funcţie de calitatea apei brute, dar şi de integritatea fizică a

mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.chm::/n... 10/1/2007

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIILOR ... Page 3 of 50

sistemului, impunându-se, după caz, concepţia unor soluţii cuprinzând unul sau mai mulţi agenţi dezinfectanţi (cu acţiune complementară), aplicaţi într-una sau mai multe secţiuni ale acestuia. 1.3.4. Este esenţial ca apa supusă dezinfectării să fie cât mai limpede. 1.3.5. Ţara noastră are o vastă experienţă în folosirea clorului şi a clorurii de var. Sunt în funcţiune şi instalaţii pentru folosirea doxidului de clor, cât şi a ozonului (produs din aerul atmospheric Există, însă, un interes susţinut pentru implementarea dezinfectării cu raze „UV". Având în vedere cele menţionate normativul se structurează pentru elemente specifice numai pentru aceşti agenţi, respectiv: - clorul şi derivaţii de clor; - ozonul produs din aer; - radiaţia UV. [top]

2. FACTORI POTENŢIALI DE RISC, CU IMPACT ASUPRA SĂNĂTĂŢII OAMENILOR ŞI MEDIULUI, PRIN INTERMEDIUL APEI
2.1. Atât la utilizare pentru consum (potabil, alimentar, producţia de medicamente ş.a.) dar şi ca efect al consumului, ca apă uzată epurată evacuată în diverşi receptori, apa nu trebuie să conţii poluanţi microbiologici, aceştia reprezentând un pericol major pentra sănătatea populaţiei. Principalele grupe de microorganisme, cunoscute în prezent, existente în sursele de apă, sunt: - chisturile, cu dimensiuni de 10 - 1 |im; - bacteriile, cu dimensiuni de I - 0,1 jim şi - viruşii, cu dimensiuni de 0,1 - 0.01 nm; - spori. Bacteriile din apă pot fi: - bacterii banale (nepatogene) care nu au acţiune nocivă asupra organismului decât dacă sunt în cantitate mare, prin enzimele produse; - bacterii coliforme a căror prezenţă indică o infestare cu dejecţii umane sau animaliere; - bacterii patogene care produc îmbolnăvirea oamenilor, provocând aşa numitele boli hidrice, precum: bacteria febrei tifoide (bacilul lui Eberth); vibrionul holeric (Vibrio cholerae) şi bacilul dizenteriei (Shigella dysenteriae); bacteria Legionella, aceasta poate apare în apă având temperaturi în plaja 25 + 45°C; viruşi care pot declanşa boli infecţioase grave cum ar fi: hepatita epidemică, poliomelita ş.a.; protozoare precum Cryptosporidium şi Giardia. Lista poluanţilor microbiologici nu se consideră definitivă. Progresul general al ştiinţei va evidenţia şi alţi factori de risc precum şi aspecte noi ce se vor adăuga celor cunoscute. Toate acestea vor introduce modificări în tehnologia de dezinfectare. 2.4. Funcţie de natura apei supusă dezinfectării, în ţara noastră, calitatea apei rezultate, măsurată prin

mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.chm::/n... 10/1/2007

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIILOR ... Page 4 of 50

indicatorii fizico-chimici şi tecteorologici, este stabilită prin următoarele reglementări şi acte normative: - La apa pentru consum potabil - Legea nr. 458/07, 2002 privind calitatea apei potabile, şi Ordinul MS. nr.536/1997. - Pentru apa epurată evacuată în emisari, conform reglementarilor adoptate prin H.G 188/2002: Normativul privind stabilirea limitelor de încărcare, cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la. evacuarea în receptorii naturali, NTPA - 001; Normativul privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare, NTPA - 002; Norme tehnice privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti, NTPA - 011; Norme de calitate care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă pentru a fi tratate, NTPA 013. [top]

3. ELEMENTE GENERALE PRIVIND GOSPODĂRIA DE REACTIVI PENTRU DEZINFECTARE
3.1. Alegerea reactivilor (agenţilor) de dezinfectare 3.1.1. Alegerea agentului de dezinfectare se face, când este posibil, pe baza experienţei obţinute la staţii de tratare existente pe acelaşi curs de apă. De asemenea, pe baza unor încercări sistematice pe instalaţii pilot, şi a studiilor de laborator, sau în urma unei documentări de specialitate, după studierea ofertelor de echipamente .Calea de alegere este importantă deoarece cu cât experienţa este mai apropiată de realitate cu atât elementele necesare sunt mai sigure, deci rezervele în proiectarea staţiei de dezinfectare vor fi mici. 3.1.2. Cei mai importanţi factori, care concură la determinarea tipului şi dozei de reactivi sunt calitatea apei la sursă (cu deosebire, variaţia calităţii) şi eficienţa procesului de tratare în care dezinfectarea este, de regulă, treapta finală. 3.1.3. Considerentele de bază în alegerea reactivului sunt: - eficienţă maximă şi sigură în inactivarea germenilor patogeni; - efecte secundare minime; produşi secundari în limita normelor sanitare; - risc minim pentru mediu; - cost de exploatare minim. 3.2. Amplasarea staţiei pentru reactivii de dezinfectare 3.2.1. În practică pot fi întâlnite 2 situaţii distincte: - gospodăria de reactivi de dezinfectare în cadrul staţiei de tratare (sau / şi epurare); - gospodărie de reactivi de dezinfectare aşezată separat, ca obiect unic (în cazul apei subterane, al dezinfectării în reţea etc); în acest caz vor fi necesare utilităţi suplimentare pentru personal, alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energie etc. 3.2.2. Amplasamentul gospodăriei de reactivi se poate alege funcţie de amplasamentul staţiei de tratare (epurare) sau din alte considerente. 3.2.3. În cazul când gospodăria de reactivi de dezinfectare conţine rezerve de reactivi (reactiv în depozit cazul clorului, sau reactiv pentru cogenerare la faţa locului) amplasamentul va fi ales în urma aprecierii

mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.chm::/n... 10/1/2007

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIILOR ... Page 5 of 50

riscului pe care acesta îl presupune pentru personalul de lucru sau / şi pentru locuitorii din vecinătate. 3.2.4. În cazul instalaţiilor mari este necesar un studiu de impact pentru evaluarea tuturor riscurilor. Dacă amplasamentul este obligat iar reactivul utilizat implică un risc mare în condiţiile specifice, se poate recurge la prepararea pe loc a acestuia, atunci când este posibil, chiar dacă va determina costuri mai mari. Riscul va fi apreciat pentru o avarie „normală" în cazul exploatării dar şi ca urmare a unor fenomene naturale deosebite ( ape mari, cutremur). în acest caz clasa construcţiei poate fi mai mare decât cea normată, deoarece prezenţa apei contaminate sau lipsa acesteia, din cauza contaminării, poate genera importante pagube secundare. 3.2.5. Amplasarea gospodăriei de reactivi în staţia de tratare se poate face în corp comun cu alte construcţii, sau separat, funcţie de mărimea acesteia şi de măsurile de siguranţă pentru funcţionarea bună a ansamblului de tratare/epurare. 3.2.6. Având în vedere pericolul pe care îl presupune furnizarea unei ape incomplet dezinfectate se consideră că instalaţia de dezinfectare va trebui să funcţioneze continuu. Ca atare se va alege un tip sigur de construcţie, conform normelor legale în vigoare precum şi a unor surse sigure de alimentare cu energie. 3.2.7. În cazul utilizării reactivilor stocaţi sau a componentelor acestora, în situaţia în care acestea sunt stocate pentru cogenerare la faţa locului, mărimea stocului va asigura funcţionarea pe durata a 30 zile, sau mai mult, dacă există risc în aprovizionarea ritmică a lor. 3.2.8. Ţinând seama de imposibilitatea unei corelări între eficienţa tratării şi a variaţiei calităţii apei la sursă (inclusiv în cazul unor accidente) se va asigura o marjă suplimentară de siguranţă de min. 50% între capacitatea normală de lucru şi capacitatea maximă/ minimă de lucru, în ceea ce priveşte injecţia de reactiv. 3.2.9. În toate cazurile condiţionările privind realizarea construcţiilor vor fi comparate cu cele solicitate de furnizorul de echipament. Vor fi alese cele mai favorabile pentru funcţionarea sigură şi durabilă . [top]

4. PRESCRIPŢII PRIVIND GOSPODĂRIA DE REACTIVI PENTRU DEZINFECTARE
4.1. Dezinfectarea cu clor gazos. Alegerea tipului de instalaţie 4.1.1. Clorul poate fi adus,la locul de consum, sub formă de clor lichid - sub presiune, în recipienţi special construiţi pentru acest scop. sau produs in situ prin electroliza clorurii de sodiu în soluţie. Soluţia preparării pe loc, încă neaplicată la noi, are şanse în viitor, în contextul unor potenţiale noi reglementări legislative, din cauza pericolului pe care îl prezintă transportul recipienţilor de clor pe drumurile publice şi a depozitului (îndeosebi, dacă are capacitate mare). În cazul adoptării unei asemenea soluţii vor fi respectate informaţiile date de firma furnizoare a echipamentului de producere a clorului, conform tehnologiei amintite. Recipienţii special construiţi pentru depozitare sunt: butelii 40 I (sau 50 kg clor) şi recipienţi de 450 l (565 kg clor) sau 800 l (1000 kg clor). 4.1.2. Schema generală de utilizare a clorului presupune: - detenta clorului lichid pentru transformare în clor gazos; - măsurarea cantităţii de clor dozat; - dizolvarea forţată a clorului în apă şi obţinerea apei de clor; - amestecarea apei de clor în apa de tratat; - asigurarea unui spaţiu de reacţie a clorului cu apa.

mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.chm::/n... 10/1/2007

1.conectaţi pentru lucru se stabili cu formula : Nf=C/Pmax mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.3. după caz). Numărul de recipienţi. 4. 4. tone. Numărul de aparate de clorare în lucru: N = C/Pmed unde: N= numărul de aparate de clorare. În rezervă se va afla cel puţin un aparat similar.chm::/n.. 30 butelii) clorul este adus în butelii de 50 kg fiecare.1. Pmed = capacitatea medie de debitare a aparatului. T = zile. perioada de timp pentru care se face stocarea.. un recipent poate avea 450-800 kg clor lichid.800 (pentru recipienţi). prevederilor Legii 98. -Nr = Cd / 500.7. depozitul de butelii şi spaţiul de preparare se prevăd într-o singură construcţie. Consumul orar de clor.. 4.Nf . Tipul de aparat de clorare va fi de regulă cu vacuum. kg/h. Numărul de recipienţi în depozit este: .Nb = Cd / 50 (pentru butelii). pentru funcţionare. de regulă 30 zile. Dacă depozitul are mai puţin de 5 t capacitate.1.800 kg/bucată. conf.50-1. 4. La un consum de clor de până la circa 1500 kg clor pe lună (cea. Numărul de aparate de preparare a soluţiei de clor se alege după cantitatea de clor necesară şi tipul de aparat disponibil. gata montate.. Depozitul de clor nu va avea mai mult de 5 t clor stocat. din cauza siguranţei sporite în funcţionare. 2 dacă se adoptă proiectul tip existent. i Q = debitul de apă de tratat (m'Vh). Schemele de principiu de funcţionare a sistemului de obţinere a apei de clor sunt date în fig. 10/1/2007 . 50 kg clor lichid.5 doze de calcul.1. Aparatele de clorare trebuie să poată asigura doze de lucru în domeniul 0... o butelie conţine cea.4.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIILOR . debitul maxim zilnic (sau maxim orar. La cantităţi mai mari clorul se aduce în recipienţi (containere) de 500 .1. 4.8. Schema generală de amenajare a construcţiei poate fi conform celei din fig. se va calcula cu formula: unde: C = consumul de clor kg/h. Page 6 of 50 4. 1. dacă numărul aparatelor în lucru este mai mare de 4 vor fi în rezervă 2 aparate. necesar. Mărimea depozitului de clor se apreciază Cd = 24xCxT(t) unde: Cd = capacitatea depozitului.5. D = doza de clor (mg/dm1 = g/m3).6.1.

1. cel puţin zilnic. Conform legii 458/2002 doza de clor va trebui să fie 0.1.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIILOR . 10/1/2007 . temperatură care nu va depăşi 40°.13.15. Considerând influenţa variaţiei temperaturii. 4. Reducerea temperaturii buteliei (recipientului) determină reducerea cantităţii de clor furnizat . Normativul nu stabileşte doza de agent dezinfectant şi nici locul de introducere. 7g clor/apă ) .1.Pmax este cantitatea de clor ce se degajă dintr-un recipient la temperatura dată. Pentru cantităţi mai mari de clor se poate prevedea un sistem special de încălzire.. după criterii care sunt arătate în normativ.1.. după 30 minute.4T+ 7.11.Debitul de apă va asigura o dizolvare bună a clorului în apă (cca.. 4. degajarea clorului se poate calcula cu formula Pmax = 0. reducerea substanţelor organice etc. Doza de clor va fi verificată în trei etape: ..chm::/n. în °C.14.1. Scoaterea unei cantităţi mai mari de clor poate duce la blocarea sistemului de detentă. Conductele şi armăturile pentru transportul clorului şi soluţiei de clor în apă vor fi din materiale rezistente la coroziune. Măsuri suplimentare de siguranţă vor fi necesare atunci când clorul este utilizat şi pentru alte scopuri în procesul de tratare: oxidarea Fe. Apa de preparare a soluţiei de clor va fi curată. 4.5 bari . 4. şi are valori (după experienţa SUA) de: 1 .5 kg clor/oră pentru butelii. fapt care poate conduce la erori în procesul de dezinfectare a apei.16. prin cântărire periodică.2 kg clor/h unde: T este temperatura din depozit. în staţie va fi prevăzută o instalaţie de mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.1.asigurarea funcţionării ejectorului (amestec forţat apă – clor gazos ) . o înălţime de 3 m. 4. Page 7 of 50 unde: . Trecerea prin pereţii dintre camera aparatelor şi depozit va fi etanşă.9.la aparatul de clorare. 4. .25 mg/l la cel mai îndepărtat consumator din reţea (considerat faţă de secţiunea de alimentare a reţelei) . prin rotametru. .1. presiunea nu va fi mai mică de 1. Sunt cazuri speciale care vor fi realizate conform cerinţelor furnizorului de echipamente. va fi încălzită indirect şi va fi protejată cu materiale rezistente Ia coroziune.la butelia de clor. Camera aparatelor de clor va avea o suprafaţă de minim 4m2/aparat în funcţiune. în cadrul anexelor. 4. 5 kg/h pentru recipienţi.asigurarea transportului soluţiei în dispozitivul (la locul ) de amestec cu apa de tratat .10. 4.prin verificarea clorului remanent. deci reducerea nedorită a dozei de clor. Aceste elemente se stabilesc înainte. mai ales când urmărirea concentraţiei clorului în apă este intermitentă. Când apa nu poate fi asigurată dintr-un sistem sub presiune. prin îngheţare. şi va avea o presiune suficientă pentru : .50 mg/l la intrarea în reţea şi 0. .1. şi vor rezista la presiunile rezultate din calcul.12.1.

. Temperatura în depozitele de clor nu va depăşi 40°C în caz contrar se realizează un sistem de răcire cu apă ce stropeşte buteliile aflate în depozit. S = 2. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. chiai goale (au clor remanent pentru a le proteja contra intrării aerului -umezelii.19.spaţiu pentru recipienţii în lucru (cca. cu soluţie de neutralizare. recipienţii nu vor fi depozitaţi afară chiar dacă nu mai au clor.un depozit de rezervă.1.1.spaţii pentru circulaţie de minim 1. Buteliile de clor vor fi adăpostite într-o încăperi separată.1 m lăţim şi va fi tot timpul liber de alte întrebuinţări. după caz. . .1. Se va lua în considerare spaţiul.20. Incinta trebuie să asigure: . Depozitul pentru recipienţii de clor va fi realizat în hală separată aflată în contact cu cealaltă construcţie prin perete comun.16.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIILOR .17. indirectă. 0.sistem de stropire (drencere.1. 5 t.sistem de încălzire. în interior)..70 x 1.groapa de reactiv pentru neutralizare. grindă rulantă. Similar. alese astfel ca eventualele intervenţii să nu stânjenească activitatea normală de lucru. în perioada temperaturilor scăzute buteliile vor fi încălzite cu apă turnată pe tablă sau prin încălzire generală.sistem de ventilaţie naturală şi artificială. 10/1/2007 . Manevrarea buteliilor se va face manual prin purtare sau rostogolire oblică.5 m. Page 8 of 50 pompare cu hidrofor ce va realiza cel puţin debitul şi presiunea cerute mai sus (poate asigura apă şi pentru alte scopuri).spaţiu pentru recipienţii de rezervă (plini/goi) cea. ca cel de la pct. 8m2/recipient. 4. . şi uşor pentru recipienţii de clor.macara pentru manevra recipienţilor. faţă de primul depozit şi legat de acesta cu un sistem de transport aerian sigur. . pentru cca. . Depozitul mai mare de 10 t va fi realizat din două spaţii: . Ambele spaţii vor avea sisteme de combatere a scăpărilor de clor. amenajată în interiorul depozitului. Accesul la butelii va avea 0. . 4.5 m. . 4.8 .85 . Camera depozitului va avea ventilaţie naturală şi mecanică. vor fi aşezate vertical şi legate cu chingi speciale de perete sau de un rastel bine fixat. Alimentarea cu energie va fi sigură . În nici-un caz nu vor fi trântite sau târâte. aflat la distanţa minimă stabilită conform prescripţiilor ISCIR din C5-98. 8 m2/recipient).un depozit de lucru imediat.18. 4...chm::/n. Uşa camerei se deschide spre exterior.. fiind tipul: monorai. respectiv gabaritele mijloacelor de manevră. Depozitul de clor 4. sprinklere).1. tehnic necesar. pentru restul de clor.m2. Înălţimea clădirii va fi realizată astfel încât la trecerea unui recipient peste altul să rămână o distanţă de rezervă de min.

Trebuie să existe un regulament de exploatare simplu.Evidenţierea scăpărilor de clor se face prin: trecerea unei baghete cu vată îmbibată în amoniac peste îmbinări. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. După date publicate este permisă o expunere de 8 ore la o concentraţie a clorului în aer de 1 ppm sau 15 minute la o concentraţie a clorului în aer de 3 ppm. .chm::/n. cu soluţie de amoniac.instalaţiile interioare vor fi etanşe şi rezistente la coroziune.construcţia nu se aşează lângă drumuri importante pentru circulaţia publică şi zonele vor fi interzise pentru oprirea vehiculelor. Prezenţa clorului produce clorură de amoniu ce se vede sub forma unui fum de culoare albicioasă. . în camera aparatelor de dozare. pentru intervenţie în caz de accidente. . .24. Detectoarele de clor vor fi instalate în depozit. . spaţiu pentru personal. sodă. Page 9 of 50 4. Clorul este o substanţă foarte toxică.1. verificarea periodică a etanşeităţii tuturor îmbinărilor instalaţiilor tehnologice.Personalul trebuie instruit. 4.construcţia va fi fără subsol.23. Combaterea scăpărilor de clor 4.21. Alcătuirea construcţiei şi sistemelor necesare de lucru se va face cu respectarea prevederilor legislaţiei. Ca reguli generale: . sistem de blocare a clorului evacuat din depozit . din exterior.camera de lucru a aparatelor etc. Din această cauză personalul propriu şi populaţia din vecinătate trebuie protejată. .construcţia nu se va amplasa lângă alte construcţii având subsol sau aproape de construcţii ce adăpostesc personal cu alte servicii (laborator etc).Evaluarea integrităţii sistemului se face prin: verificarea stării recipienţilor şi sistemelor de închidere conform normelor ISCIR.1. clar şi explicit. şi în exteriorul clădirii. sistem de comunicaţie. Dacă gospodăria de clor este aşezată în construcţie izolată sau dacă este de mare capacitate (necesitând şi personal numeros). trebuie să fie asigurată şi cu alte facilităţi: sistem separat de încălzire. 10/1/2007 . evacuarea clorului din depozit şi trecerea acestuia într-un turn special de neutralizare. neutralizarea clorului ce iese din recipient prin cufundarea acestuia în bazinul de soluţie de tamponare (var. la instalaţii cu peste 2 kg clor/h. toate bazinele de soluţie pentru combaterea scăpărilor de clor vor fi descoperite (acoperite cu grătar ). sistem automat de alarmă. grup sanitar.. corespunzător riscurilor de incendiu. tiosulfit de sodiu).rezistenţa la foc a materialelor utilizate va fi evaluată conform normelor specifice.1. în cazul depozitelor foarte mari. protecţia interioară a clădirii va fi făcută cu materiale rezistente la coroziune .22... instalarea unui sistem automat de măsurare a scăpărilor de clor. trebuie să cunoască regulamentul de exploatare şi să fie dotat cu echipamente de protecţia muncii. „acoperirea" acestora.. cu o perdea de apă produsă cu instalaţii speciale. periodic.Protecţia împotriva pierderilor de clor se face prin: asigurarea unei ventilări mecanice a spaţiilor de depozitare şi preparare. . 4. a normelor şi normativelor în vigoare. pulverizarea de soluţie de neutralizare în spaţiul de depozitare.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIILOR . .1.

Eventualele pierderi. la doze mai mici până la limita spaţiului protejat). în spaţii adiacente depozitului. (Păstrarea soluţiei în bazin deschis conduce.26. în partea opusă a acestora.28. Soluţia epuizată se poate folosi (are o mare cantitate de NaOCI -bun dezinfectant) sau se poate evacua prin pompare într-un bazin de stocare sau canalizare (nu se va evacua imediat amonte de staţia de epurare). este posibilă reducerea acesteia. Pentru instalaţiile mici. pe pereţi. Ventilarea mecanică se va face cu ventilatoare montate.1.8 kg sare) prin neutralizare. Bazinul. pentru un recipient de 1000 kg va fi nevoie de cca. Pentru siguranţă. 1 ppm dacă gospodăria de clor este aproape de spaţii locuite.. rezistente la coroziune. la limită. Intensitatea de stropire va fi reglată din cei doi parametri . pentru atenţionare.1. Controlul epuizării soluţiei se face verificând concentraţia în sare: CI2 + 2 NaOH → CINa + ClONa + H2O (un kg clor produce 0.12 kg sodă. pe termen lung. În caz de nevoie. în depozit intră în funcţiune instalaţia de pulverizare (realizare a unei ploi artificiale) a unei soluţii neutralizante (de obicei sodă caustică şi hiposulfit de sodiu. vor avea conexiuni speciale. Când scăparea de clor este importantă. Volumul de soluţie necesar (cu concentraţia dată) se va calcula considerând. Când scăparea de clor este periculoasă. personalul protejat cu mască contra clorului sau cu mască de oxigen . 5 minute. Vor fi prevăzute ventilatoare robuste. Procedura va fi detaliată în regulamentul de funcţionare şi exersată de operatori. Aerul scos de ventilatoare din spaţiile afectate este trimis într-un turn închis. în simetrie respectiv. pentru punerea în funcţiune a mijloacelor de combatere. în timp. că recipientul este plin şi că pentru neutralizarea unui kg de clor este necesară cantitatea de 1. cel puţin 50 cm peste generatoarea superioară. Când scăparea de clor este importantă iar riscul pentru zonele învecinate este ridicat (aceasta rezultând din studiul de impact) se poate realiza un turn de neutralizare. 4. 2. Aceasta înseamnă că. în partea de jos a încăperilor. evacuat prin coşul turnului.2%) sau soluţie de sodă caustică (10% . luminoasă etc. plin cu soluţie (60 kg sodă. automat sau comandat. depozit. Trebuie reţinut că un kg clor lichid produce 315 I clor gazos.1.25. Reactivii de neutralizare se ţin preparaţi în soluţie concentrată. 5 m3 soluţie. Golul pentru ventilaţie se prevede la maxim 20 cm. Acestea vor fi protejate contra umezelii (ploaie în interior/exterior). 1-2 reprezentate în figura nr. Bazinul poate fi ţinut uscat. prin dispersie. Aerul spălat.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL.1. sau în soluţie 20%. 4. recipientul pentru combaterea scăpărilor de clor se va amplasa în interior. Na2SO3)..) iar la staţiile de tratare care au un sistem dispecer. vor trebui respectate distanţele minime cerute de Normativul ISCIR C5-98 (spre ex. acoperit cu grătar de lemn va fi. Când concentraţia de clor în aerul evacuat este suportabilă (max.1. 4. Viteza aerului în goluri cea.5 m3 de apă). se vor compensa periodic. Pentru a avea o siguranţă sporită şi posibilităţi de lucru în instalaţie. 4. prevăzut cu instalaţie de ploaie artificială cu soluţie neutralizantă. în minim 1. în bazin. 10 m/s.20%).minim 2 oameni. în max. Detectoarele vor avea sisteme adecvate de atenţionare (sonoră. Funcţie de tipul capetelor de dispersie şi forma reală a instalaţiei se calculează pompa şi sistemul de conducte. Soluţia ajunsă pe podea va fi drenată spre bazinul din hală de unde se recirculă până la epuizare. Recipientul se scufundă (nu se aruncă) cu buşonul de lucru închis şi va fi acoperit cu soluţie.. 4. 1 ppm) vor funcţiona numai ventilatoarele.1. încontinuu. de la pardoseală.. Page 10 of 50 Acestea vor fi reglate.chm::/n.27. care se pot asimila tipurilor nr. datorate evaporării. va avea concentraţia admisă de clor (max. Capacitatea ventilatoarelor va fi de 10-20 ori schimburi orare (înlocuiri orare a volumul ventilabil). 4. 10/1/2007 . sau mai mult dacă. 30 m pentru drumuri publice. cu câteva butelii de clor. soluţia fiind preparată într-un recipient închis de unde poate fi adusă gravitaţional. min.debit de soluţie şi concentraţia soluţiei. spaţii de lucru şi 100 m faţă de clădiri publice). la concentraţia de 3 ppm în interior şi 1 ppm în exterior.30.29. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. 1000 kg sodă. la evaporarea apei). decuplează recipientul şi îl scufundă in bazinul cu soluţie de lapte de var (1 . soluţia se diluează şi se pompează în conducte aşezate pe tavanul construcţiei. cca.

Un sistem mai performant. de eficienţa acesteia depinde cantitatea de clor consumată şi dozată.întotdeauna. NaOCI este aprovizionat şi depozitat în recipienţi din plastic. Apa pentru prepararea soluţiei de clor este luată din aducţiune (sau din altă sursă) şi este pompată prin hidroejector care dizolvă clorul în apă fiind introdusă (reintrodusă) în aducţiune la o presiune mai mare decât cea din exploatare. . dar ceva mai complicat.la un pH al apei sub valoarea 8.într-o apă limpede cu turbiditatea < 1 NTU. Dezinfectarea apei cu hipoclorit de sodiu (NaOCI) 4. aceste spaţii urinând a fi incluse în zona de protecţie sanitară (împrejmuită şi păzită).32. Una din soluţiile tehnice practicate pentru dezinfectarea apei este cea cu utilizarea hipocloritului de sodiu . Se practică mai ales sistemul de clorare în spaţiu liber (la presiune atmosferică). în apa de tratat. .la capătul şicanei cu raportul L / b = 10 : 1 şi grosimea stratului de apă de H / b < 1. Este necesar ca în zona de introducere şi în aval de aceasta.1.1. în rezervoare. pe o distanţă de min 20 m. 10/1/2007 . 4. Introducerea corectă a clorului în apa de tratat este importantă deoarece.1.5. Page 11 of 50 se interzic construcţii ulterioare în zonă. Amestecul este rapid. cel puţin acoperişul să aibă o acoperire a armăturii mai mare decât cea normală. Clorul “scăpat" din instalaţia de dezinfectare poate fi foarte greu controlat şi poate produce mari dificultăţi mediului şi populaţiei din zonă. 4. pierderea de clor zero. respectiv mai mare cu min.5 % CI activ şi are valoarea pH =11 (cf. conţine circa 12. Când apa intră în rezervor de la înălţime mare trebuie prevăzut un sistem de disipare a jetului de apă pentru evitarea aerării puternice la impactul jetului de apă cu apa din rezervor. Dimensiunea amestecătorului va fi dată de fabricant.1. cu precădere. 30 min. Este mult mai economic să se protejeze iniţial armătura decât să se repare ulterior.fig. 3. . 50 %). din soluţia de clor. .1. închişi ermetic. Pentru construcţia de beton în care se produce reacţia clorului se va evalua oportunitatea ca. STAS 918). 4.33. 1 bar decât orice valoare a presiunii din conducta aflată în exploatare curentă.. 4. reglat pentru doza necesară asigurării concentraţiei de Cli.2. Clorul degajat cu condensul de pe tavan produce HCI cu efect de corodare a armăturii.chm::/n.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. Instalaţia de dozare şi consum este alcătuită dintr-un recipient conţinând NaOCI pentru consum din care aspiră o pompă dozatoare care preia debitul necesar. la partea de jos a recipientului (rezervorului) de apă pentru a se asigura un timp de contact de min.35... Pentru a avea o bună eficienţă trebuie să fie asigurate: . pierderea de sarcină prin amestecator va fi precizată de fabricant. Introducerea clorului în apă 4.1. 3. pentru sistemele de alimentare cu apă aferente colectivităţilor mici mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.NaOCI. Soluţia tehnică de NaOCI. în locul ejectorului se poate prevedea un amestecator static adecvat. Pentru a avea un rezultat bun (eficienţă de reţinere a clorului de cea. De asemenea. aerare care poate produce pierderea. rapid şi complet al apei de clor cu apa de tratat. a unei cantităţi din clorul dizolvat introdus.31.. introducerea se va face în următoarele condiţii: .34. conducta să fie protejată contra efectului coroziv al HCI. este introducerea în conducta de aducţiune .2. prin degajare. Dezinfectarea apei cu NaOCI se va adopta. La sistemul prezentat în figura nr.un amestec energic.evitarea barbotării apei în perioada de „reacţie" a clorului în apă (adică perioada de inactivare a agenţilor patogeni). 4.

camera pentru personalul de exploatare.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. funcţie de mărimea debitului tratat. 0. Soluţia va ajunge într-o secţiune cu curgere cu nivel liber.6). cu pompe dozatoare sau cu mijloace simple de tip vas Mariotte . Camera va avea instalaţii de ventilare mecanică. sub 50 l/s . d = diametrul orificiului de plecare (m)..2. în proporţii volumetrice) şi apoi se dozează. 4. Condiţiile de amestec şi reacţie vor fi adoptate similar ca la clor. Page 12 of 50 (comune şi sate) dar şi pentru aglomerări umane mai mari. Se adaugă apa până la diluţia cerută (se poate lucra discontinuu. pentru un debit de primenire a volumului în timp de o oră.Principalii parametri de dimensionare tehnologică a construcţiilor şi instalaţiilor pentru dezinfectare cu NaOCI. 4 . mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.doza de clor activ (g/m3).valoare care corespunde concentraţiei de clor activi soluţia de NaOCI (12. Este bine ca umplerea vasului să se facă la 8. unde: µ = coeficient de debit (= 0. . .5%). utilizând NaOCI va fi încălzită pe timpul iernii. 10/1/2007 . Pentru instalaţii mici.4.2.spaţiul de depozitare care adăposteşte recipienţii din plastic cu NaOCI ..2.consumul orar de NaOCI (Kg/h).125 .debitul de apă tratată cu NaOCI (m'/h). Q . Incinta staţiei de clorare. se poate practica diluarea soluţiei de bază astfel ca eroarea de dozare să fie mică..4-0. h = distanţa între axul orificiului şi capătul liber al tubului (m): q = debitul soluţiei de clor (l/s). Consumul orar de NaOCI ce va fi introdus în apa de tratat se calculează cu formula: unde: q . în condiţiile unor măsuri minime de siguranţă nefiind necesar controlul clorului scăpat în unele ţări Europene.fig. Cantitatea de reactiv necesar.. Incinta staţiei de clorare cu NaOCI va fi organizată pentru a cuprinde: .spaţii funcţionale în care se află pompele dozatoare şi recipienţii de consum. în acest caz se poate pompa discontinuu soluţia din recipientul cu NaOCI în vasul de diluţie (care trebuie să aibă un capac de închidere). Dimensiunea spaţiilor componente ale staţiei de dezinfectare cu NaOCI va fi stabilită prin proiect.3. 12 sau 24 ore prin corelare cu accesibilitatea şi mărimea instalaţiei.debit de apă. Camera va avea instalaţii de ventilare mecanica. 4. deoarece este o soluţie simplă fără riscuri în exploatare.2. Se poate doza din vasul de dizolvare (care va trebui să fie etanş) sau dintr-un vas ajutător cu rol de dozator. D .soluţie. precum Cehia şi Slovacia 70-80 % din totalul instalaţiilor de dezinfectare sunt cu utilizarea NaOCI.chm::/n. 4.

10/1/2007 .. vor fi aşezaţi pe un rând şi cu spaţii de circulaţie de min.3. Starea solidă presupune două elemente suplimentare: . .chm::/n.cantitatea de NaOCI. T .NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. diluarea şi dozarea automată a soluţiei. Clădirea va avea o bună protecţie termică.. Introducerea soluţiei de hipoclorit de sodiu în apă se va face după aceleaşi reguli şi procedee ca Ia folosirea clorului gazos.. Pentru instalaţii mai mari se poate folosi un echipament de dozare automată.la fel ca la clorul gazos. În acest caz amestecul şi reacţia se pot face în spaţii deschise (tip rezervor) sau închise (tip conductă) .capacitatea unui recipient cu NaOCI (kg). Cd. rezistentă la solicitările normate conform normativelor în vigoare .2. Toată operaţiunea se va face cu sistemul de ventilaţie în funcţiune şi cu echipamentul de protecţie. necesară în depozit. 4. cu fund conic pentru colectarea eventualelor depuneri..2. Dezinfectarea apei cu clorură de var este similară cu soluţia dezinfectării cu hipoclorit de sodiu.35 %. Numărul de recipienţi din depozit: unde: Nr .2. q (NaOCI) .3.. liber.5. Ca(OCI)2 fiind un reactiv solid (granule sau pulbere).. manevrabile manual (fără a produce antrenarea prafului în aer). 80 cm. 4.este necesară o dizolvare prealabilă. echipament care asigură dizolvarea. Construcţia va fi definitivă. fiind calculat să asigure o perioadă de consum de cel puţin 30 zile . 4. în care să se recupereze cea mai mare parte a hipocloritului risipit. 4.2. cu pantă spre o başă ce poate colecta conţinutul unui recipient spart şi al soluţiei de neutralizare. soluţia preparată are concentraţie de cea. într-un vas închis.3.6. depozitul de reactivi. Dezinfectarea apei cu clorură de var -Ca(OCl)2 4. Dimensionarea depozitului de NaOCI. livrat în butoaie închise. Cantitatea depozitată –Cd-NaOCI va fi: Cd =24 x C x T. 1 g/l.perioada de stocare (zile). Page 13 of 50 4.3. Este util ca să existe un recipient gol.cantitatea de reactiv este mai mică. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.recipienţii vor fi manevraţi manual. deoarece concentraţia în clor este mare-30.numărul de recipienţi cu NaOCI. unde: C. Ca (OCI)2 trebuie păstrat în mediu uscat pentru a nu se degrada. Cr .3.7.1. Diferenţele constau în modul de prezentare al reactivilor. 4.consumul orar de NaOCI. Pardoseala va fi realizată din materiale antiacide.kg/h.

4. şi el. produsă în instalaţie.. Page 14 of 50 4. HCI în această formă fiind de natura unui deşeu industrial. În cazul particular al producerii ClO2 din NaClO2. 4. La instalaţii mai mari se pot prevedea detectoare de clor cu alarmare locală sau la distanţă. .5 % sau 25 %. clorului gazos sau doritului de sodiu se alege una din cele două variante având în vedere că: . Cantitatea de CIO2.4. 1 I soluţie NaCIO2 are o puterea totală de oxidare de 13g . Prepararea se face local. Dioxidul de clor a început să fie folosit în dezinfectarea apei din cauza a trei avantaje importante.32 %. Volume de HCI cu concentraţia de 32 %. . oferta de echipamente. fiind şi mai scump. respectiv: la concentraţia industrială . anumite riscuri.În cazul particular al producerii CIO2. (Deci. în depozit trebuie să fie o umiditate redusă şi va fi strict controlată.55g Cl2. având puterea totală de oxidare de 629..Depozitul va fi încălzit şi ventilat (1 volum încăpere/oră). se obţin 48. Va fi dotat cu un cântar pentru 20 kg.3. De aici rezultă cantităţile de clorit de sodiu.67 g de NaClO2.4.chm::/n. Funcţie de debitul apei de dezinfectat. . manipulare şi depozitare.5 I de apă clorată având 2 concentraţia de 3. pentru lg ClO2 sunt necesare 0. în două variante: .3. 4.Clorul gazos ar putea fi procurat mai greu. din NaCIO2 şi Cl2. Acesta prezintă. HCI sau CI2 necesare. şi HCI sunt necesare 1. cu echipamente automate. 10/1/2007 .din clorit de sodiu şi clor gazos.clor echivalent.4.3. la concentraţia de circa 9 %.. conform reacţiei chimice de detaliu prezentate în anexa IV. plus 6 volume de apă pentru diluare primară pentru a obţine un mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.din clorit de sodiu şi acid clorhidric. 10 ori mai mici decât clorul gazos şi este un gaz extrem de reactiv. Principalii parametri de dimensionare tehnologică a construcţiilor şi instalaţiilor pentru dezinfectare cu CIO2. deci mai ieftin şi cu mult mai puţine riscuri la transport. posibilităţile de aprovizionare şi depozitare a acidului clorhidric. pentru cântărirea reactivului introdus.1. Dezinfectarea apei cu dioxid de clor (CIO2) 4. se calculează. date fiind unele riscuri la transport.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL.risc redus de apariţie a produşilor secundari. Butoaiele vor fi manevrate manual .4.este un agent oxidant cu un efect germicid extrem de puternic având un spectru de acţiune foarte larg şi cu o remanentă în sistem mai mare ca a celorlalţi agenţi dezinfectanţi. la o concentraţie de 300 g NaCIO /l şi 47.se dozează în cantităţi de cea.clor echivalent). 4.5 gCl2/l. 4.7 g . stoechiometric. respectiv: .2.5. .Acidul clorhidric poate fi folosit la două nivele de concentraţii standard. pentru producerea unui gram de CIO2 .. Cu 1 litru de clorit de sodiu (NaClO2).5 I de soluţie de CIO2.Cloritul de sodiu poate fi utilizat în concentraţii de 7. la care se cer măsuri deosebite la transport şi la manipulare. .

4.( kg/h). Valorile de mai sus sunt caracteristice instalaţiilor de mare capacitate pentru producerea CIO : 750-1500 g/h. D = 0. unde: C .doza de CIO2 (mg/dm3). Page 15 of 50 volum de NaClO .4.g/l. în condiţiile de mai sus se produc 125 g de CIO2.. 2 Pentru instalaţiile de capacitate mică.676 g CIO2/h.. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. unde: 2 F = b x c/1.0. efectiv produsă (g/h). (dacă este necesară) . sau: η = E/F.65 obţine o soluţie de CIO .1/5.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL.l/h.l/h. 2 2 cu 17 g/l.apa de diluţie. Q .. Astfel. La un litru de NaClO2. se utilizează NaCIO2 cu concentraţia de 7.4. din doza de Cl2). cu concentraţia de 25 % trebuie să-i corespundă. b . producţia E. a generatorului va fi: E = d x a g CIO2/h termenii folosiţi având semnificaţia: a . Necesarul orar de ClO2 Debitul de ClO2 care va fi introdus în apa de tratat se calculează cu formula: C = Q x D / 1000 . cel puţin 0..25 mg/l (1/10.1 .chm::/n. F reprezintă cantitatea de CIO teoretică (g/h) (necesară în procesul de dezinfectare). unde: E reprezintă cantitatea de C1O2.5 % şi HCI cu concentraţia de 9 %./h): D .cantitatea de ciorit de sodiu . c .concentraţia CIO2 exprimată în g/l. calculat teoretic) x 100.. Randamentul unui generator de CIO2 se exprimă cu formula: η = (ClO2 produs / CIO2.consumul orar de CIO2 (kg/h). De regulă. 10/1/2007 .debitul de apă tratată (m3.concentraţia doritului de sodiu . d .

din soluţii concentrate.22kg/l şi HCI (32 %). 16kg/l Calculul este condus pentru: Q . Deoarece reactivul poate produce explozie manevra se va face cu mare atenţie. furnizate la cerere. Exemplu pentru producerea ClO2. 4.5 %). pentru fiecare situaţie..35 kg/h CIO2.4. 2 mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.35 kg/h x 24 h x 30zile x 6 ml)/ 1000 = 5830 l 4. respectiv: NaClO2 (25%). pentru producerea a 1 gram CIO vor fi: HCI = 6ml. Volumul de depozitare necesar pentru consumul pe o lună.4. NaClO = 2 2 2 6 ml. va fi: NaCIO2(25%) = (1.25 mg/l CIO2 rezultând un necesar de 1.TIR. Componentele intrate în reacţie. ochelari de protecţie şi îmbrăcăminte ignifugă. ρ = 1.6. recipienţii de clorit vor fi aşezaţi în ordine pentru uşurinţa manevrei (manuală dacă se livrează în greutate de max. pentru producerea a 1 gram CIO2. pentru preparare din clorit şi acid clorhidric este dată în fig. Componenţele intrate in reacţie. fie 2 cu CI2 fie cu HCI.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL.. H O = 18.4.În cazul manipulării recipienţilor se vor avea în vedere: evitarea contactului cu pielea şi ochii: se vor folosi mânuşi şi cizme din ncopren.5 %) = 5350 I şi HCI = 5350 1 Funcţie de substanţele primare din care urmează a se prepara CIO . vor fi respectate prevederile de la capitolul de folosire a clorului. ρ = 1.1. soluţia având concentraţia de 25-31 %. 10/1/2007 . vor rezulta.5.5400 mc/h.04Kg/l.7. . Prepararea dioxidului de clor se face cu ajutorul unor echipamente specializate. NaClO2 = 23. rezultă NaClO2 (7. 6. Mărimea spaţiului pentru amplasarea echipamentului de preparare şi dozare va ti adoptată după cerinţele date de furnizor.. respectiv doritul de sodiu combinat.6. se va avea la îndemână o mască în eventualitatea producerii de CIO . NaClO2. Spaţiul de depozitare a substanţelor pentru producerea CIO2 4. 4.chm::/n. acolo unde este cazul. Page 16 of 50 4. şi.4 ml. funcţie de furnizor. ρ = 1. Containerele având 1000 I se transportă cu autocamioane . în recipienţi. vor fi: HCI = 23.. În cazul folosirii clorului pentru preparare. Organizarea instalaţiei.6 ml Pentru o ritmicitate săptămânală.6ml. utilizând doza de 0. Spaţiul de depozitare şi preparare va fi realizat din materiale rezistente la coroziune.6. spaţiile necesare pentru depozitare. Recipienţii pot înmagazina volume de 50-1000 l (ρ = 1220 g/l).2. ρ = 1. 5 şi fig. respectiv NaCIO2 (7. din . în funcţie de concentraţia HCI.4. Temperatura în depozit va fi între 5 şi 40°C. H2O = 0. Depozitul de clorit de sodiu va fi realizat în cameră separată. Exemplu pentru producem! ClO2. în aprovizionare.07 kg/l şi HCI (9 %). 50 kg sau mecanic la greutăţi mai mari). Cloritul de sodiu se livrează în soluţie apoasă.4.soluţii diluate.

4. Timpul de reacţie este de min.4. În cazul depozitelor mari se va realiza un studiu de risc în ceea ce priveşte posibilităţile de explozie cu evaluarea consecinţelor posibile. alte substanţe oxidante. Transvazarea soluţiei din cisternă în recipienţii de stocare sau din aceştia în recipienţii de lucru se poate face prin pompare cu pompe mobile (pompe flux). 4.. la manevra de descărcare. poliester bifenolic. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. Page 17 of 50 camerele trebuie ventilate.10. cuprul şi aliajele sale. P. introduse în recipient. Spaţiul de depozitare şi preparare va fi realizat din materiale rezistente Ia coroziune. 1 bar). v. capacitatea recipienţilor şi de ritmicitatea în aprovizionare. Depozitul va fi ţinut uscat. fig. Depozitele vor fi. . Atunci când acidul clorhidric se aduce cu cisterna vor fi prevăzute măsuri pentru protecţia instalaţiilor. Sistemul de transport va fi sigur.9. 4.C. Atenţie.V. HCI poate fi adus la utilizator în recipienţi de tip butoi sau cu cisterna. uscate. cu pantă spre o başă (suficient de mare) unde se va face neutralizarea eventualelor pierderi de HCI. Platforma de parcare va fi de tip incintă cu bordură. Dozarea în spaţii deschise (tip rezervor) se face la fel ca la utilizarea clorului gazos.V.C.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. metale fin divizate. precum oţel inox.. substanţe combustibile şi surse de căldură. dacă este necesar se vor prevedea echipamente de sucţiune a aerului viciat în locurile de lucru. Temperatura în depozit va fi între 5 şi 40° C. se vor evita materiale precum: oţel. 3. construcţiilor şi oamenilor. capacitatea recipienţilor şi de ritmicitatea în aprovizionare. Controlul accesului în depozit va fi foarte strict.. Reactivul fiind produs în soluţie diluată se poate doza în spaţiu închis sau deschis. la barbotare dioxidul de clor se degajă uşor din apă. precum baze (alcalii) puternice. P. polietilena. Depozitul de HCI va fi în cameră separată.8.4. la parter în recipienţi rezistenţi. Depozitarea se va face în recipienţi stabili. cauciucul natural şi sintetic.AISI 316 sau similar: depozitul trebuie ventilat. Pentru alte situaţii vor fi adoptate măsuri adecvate pentru evitarea degajării CIO2.4.Măsuri de protecţie în cazul depozitării: în zonă nu trebuie să tle acizi. 15 min. poliesterii şi oţelul . din materiale corespunzătoare. Dozarea în conductă se poate face cu asigurarea unei presiuni mai mari decât presiunea din conductă (min.. Depozitarea va fi făcută la parter.chm::/n. pentru evitarea accidentelor. din materiale antiacide. 4. În cazul folosirii clorului pentru preparare regulile de depozitare şi folosire sunt similare cu cele de Ia utilizarea clorului. materialele acceptate sunt: sticla. nu va cuprinde substanţe incompatibile. Dimensiunile depozitului vor fi funcţie de necesarul de clorit de sodiu. 4.. Introducerea CIO. gazos. în apa de tratat 4. Dimensiunile depozitului vor fi funcţie de necesarul de HCI.12.11. sigilaţi. ventilate şi nu vor avea surse de căldură.4. 10/1/2007 . Neutralizarea se poate face cu var sau sodă.

3 ppm pentru 15 min. teflon. Întrucât producerea ozonului se face utilizând o mare cantitate de energie electrică (uzual 15. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.. în cadrul prezentului normativ.consumul orar de ozon (kg/h). Se reaminteşte că ozonul nu are efect remanent. în cadrul normativului sunt prezentate instalaţiile cu producerea ozonului din aer atmosferic. Dezinfectarea apei folosind ozonul Schema de preparare 4..5.30 kWh/kg Ozon) asigurarea sursei este esenţială.. metan etc). 10/1/2007 . Neexistând alte asemenea prevederi în acest domeniu se consideră necesară adoptarea acesteia. dacă suma celor trei componente depăşeşte 0. Q . D .amplasamentul să nu fie în apropierea unor instalaţii etc. deoarece.3. 4..14. Alegerea tipului de instalaţie se va face funcţie de doza necesară. 4. Producerea ozonului se face cu ajutorul unei linii tehnologice specializate (din aer sau oxigen lichid).. decolorare etc).NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. se va analiza în cadrul studiului de impact şi siguranţa în alimentarea cu energie electrică (necesitatea unei surse alternative). robusteţea echipamentului.).5.5. Din această cauză folosirea exclusivă a ozonului. clorat şi dorit din apă. doza de ozon este de 1-5 mg/l.în cazul folosirii O lichid) vor fi stabilite 2 după condiţionările date de furnizorul de echipamente.13. peste 500 l/s apă.5 mg/l apa poate fi periculoasă pentru consum. fum. 2 . numai pentru dezinfectare. Funcţie de dispersia gazului şi de diluţie.. Toate materialele din instalaţia în contact cu ozonul vor fi din oţel inox. 4.4. doza de CIO2 fiind foarte mică. 4. studiul de impact va da distanţa de protecţie.5.5. Necesarul orar de ozon este dependent de mărimea debitului orar de apă şi de valoarea dozei de ozon: C = Q x D/1000 .debitul de apă tratată cu ozon (m3/h). Page 18 of 50 Este nevoie de un amestec energic pentru a avea o bună difuzie a soluţiei în apă.1.ozonatorul să fie în apropierea fluxului tehnologic al apei de tratat astfel ca durata de transport între producere şi introducere în apă să fie cât mai mică (O fiind instabil). se face doar în cazuri speciale. costurile de investiţie şi exploatare (consumul de energie electrică).chm::/n.(kg/h) C . Pentru instalaţii mari. De regulă. De regulă se adaugă un reactiv „de marcaj" cu efect remanent. sau alte materiale rezistente la acţiunea energică a acestuia. producătoare de compuşi ce pot ajunge în aerul supus ozonării care ar putea produce greutăţi în tratarea acestuia (praf mult. Conform reglementărilor specifice din Anglia este obligatorie verificarea periodică a conţinutului de CIO2. Dimensiunile construcţiei (pentru echipamente sau pentru depozitare .4.4.1 ppm/m şi 0. Măsurile de protecţie vor ţine seama de faptul că gazul este foarte toxic (admis 8 ore în spaţii cu 0.2. 4. Sunt două condiţii suplimentare de amplasare a construcţiei ozonatoarelor: .doza de ozon (mg/dm3). de rolul efectiv al ozonului in tratare (numai dezinfectare sau şi oxidare. 4.

densitatea de plantare poate fi de 4. de la caz la caz. dispersat în bule fine (cu φ < 1mm).5. înălţimea menţionată are un efect favorabil în dizolvarea O3. fiind utilizate: . mai mică de 2 minute.5. Cantitatea admisă. întrucât este posibil ca. punctual.. astfel ca să se poată asigura o intensitate de „aerare" de cea.. prin asigurarea unui timp de parcurs optim situat între momentul concentraţiei maxime în O3. proporţia de aer ozonat să fie diferită. . pentru clor. La studiile de impact se va considera drept concentraţie limită acceptabilă. conform prevederilor normativului ISCIR. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.5..7. 4. durata de amestec nu va fi.4 mg/l. Există şi sisteme la care acesta poate fi recuperat şi refolosit (prin repompare) dar instalaţia se complică. fig. .chm::/n.9. fig.1 ml/m3 de aer la o durată de expunere de 8 ore. Până la stabilirea unor distanţe specifice de protecţie pot fi adoptate distanţele cerute.bazine de amestec cu dispersie mecanică. Toate bazinele sunt acoperite. De regulă ozonul este introdus prin dispersia acestuia în masa de apă. . compartimentată în 23 camere (pot fi şi mai multe dar experienţa a arătat că 2-3 sunt suficiente).8 buc/m2 de bazin. prin prescripţiile ISCIR.de regulă cca..timpul de retenţie în primul bazin poate fi de circa 2 min.7. până în momentul în care O3 începe să fie destabilizat. .5 m...randamentul de oxidare (respectiv efectul germicid) se consideră bun dacă.. Forma bazinului va asigura un amestec fără zone moarte. în O 2. Introducerea ozonului in apă 4.8.fig. Ozonul este introdus la partea de jos a compartimentelor. 8. Toată instalaţia.02 ml Ozon/m3 aer. permanent. 4. pentru zona de contact (zonă cu ozon. fiecare compartiment fiind cuplat la un sistem de evacuare a ozonului scăpat. Ozonul începe să fie toxic la o expunere mai mare de 0. În cazul producerii ozonului din oxigen lichid vor fi luate măsuri specifice pentru transportul.bazine de amestec cu difuzori poroşi. zonă în care activitatea nu este stânjenită) o concentraţie de max. 4. niciodată. 7 este o construcţie înaltă. După 3 mărimea discului difuzorului.8 min.durate de amestec şi reacţie de 5 . 0. Bazinele sunt închise etanş. după 4 minute de contact cu apa. Ozonul este perceput în aer la concentraţia de 0. şi de circa 1 minut in celelalte.05 ppm. Bazinul de amestec cu difuzorii poroşi . 10% din cantitatea de ozon intrată în procesul de tratare se pierde (iese din flux) acesta trebuind să fie captat şi distrus (ardere la 35O°C). concentraţia în ozon remanent este mai mare de 0. pe fluxul tehnologic şi în spaţiile vecine..5 l/s m2 -aer ozonat..NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL.6. 0. 7. aceştia fiind rezistenţi la efectul coroziv al O . în mediu este de 0. Page 19 of 50 4. prin sisteme reglabile. După experienţa celor ce utilizează asemenea soluţii se vor lua în considerare: .05 ml Ozon/m3aer. va fi prevăzută cu echipamente de automatizare date de furnizor şi de senzori pentru măsurarea cantităţii de ozon. Ozonul se introduce prin difuzori poroşi din ceramică. 10/1/2007 .5. depozitarea şi folosirea acestuia.5. 5.5.

este favorabilă când sarcina echipamentului este mică (încărcare mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.V. Studiul tehnologic prealabil de alegere a soluţiei de dezinfectare a apei cu ozon trebuie să aprecieze şi riscul producerii de subproduşi (bromaţi) peste limita normată. Aşezarea în paralel .1. În cazul dezinfectării sub presiune (dacă tuburile suportă presiune de lucru) se realizează linii în paralel.3. Problema siguranţei în funcţionare (un sistem de rezervă care) va fi stabilită după analiza ofertelor de echipamente. .NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. pentru microorganismele ce vor fi inactivate. minim. 9. Parametrii care influenţează eficacitatea globală a unui sistem UV sunt: . . În acest caz se va recurge la soluţia filtrării ulterioare prin filtru cu CAG. cu utilizarea turbinelor.2. Durata de parcurgere a apei prin „grătarul" de lămpi este de 0. serie sau mixte cu o dirijare a debitului de 2.. spaţiu care trebuie să fie convenabil aşezat în flux.10. 4. În cazul unei disponibilităţi a firmei furnizoare şi pentru instalaţii ce funcţionează cu nivel liber se poate realiza un aranjament al tuburilor pentru a avea o eficienţă maximă ..s/cm2. 4. esenţial determinată de limpezimea apei (transparenţă şi culoare). .a şi b.timpul de contact.6. .un ansamblu de circuite în paralel cu o unitate de rezervă.4. Dezinfectarea cu radiaţie U. .tipul microorganismelor de distrus. în mod normal. . Pot fi gândite: .V. Dacă acest lucru nu este imediat dar este posibil în perspectivă se va ţine seama de definitivarea schemei tehnologice şi alcătuirea staţiei de tratare. în apă este cea mecanică.gradul de dezinfectare solicitat.6.5. O altă soluţie posibilă de dispersie a O.debitul de apă şi variaţia lui.. Pentru asigurarea timpului se poate modifica viteza apei.. 4. obligatoriu.6. .. Instalaţia este realizată din oţel inox.11.. 4. Intensitatea minimă de lucru 140 µW.6..5. 5 sec. 4.un circuit de rezervă cu capacitate 100 %. Caracteristic sistemului este faptul că producerea şi utilizarea agentului de dezinfectare se face în acelaşi spaţiu.un sistem de înlocuire rapidă a lămpilor..6.un sistem de compensare pe timp scurt a efectului dezinfectare prin utilizarea unui agent dezinfectant cu remanenţâ.modul de aşezare a lămpilor în masa de apă.5 .6. ..temperatura apei de tratat. . Forma şi dimensiunile bazinelor. Page 20 of 50 4.chm::/n. Schema tehnologică va ţine seamă de acest lucru.4 ori şi posibilitatea izolării fiecărei linii. 4. aşezate în paralel. conform fig.5. 4. Totodată trebuie gândit ca să poată fi schimbate lămpile fără scoaterea totală din circuit.fig. şi accesibil pentru control. 10/1/2007 .vor fi date de tipul de echipament folosit. 8.transmitanţa radiaţiilor U.

6. Durata de lucru este egală cu durata de parcurgere a apei pe lungimea lămpii (de obicei 80.7. Cu ajutorul furnizorului de lămpi (durata de viaţă este de cea. La realizarea construcţiilor se vor folosi produse.siguranţa la foc.8.izolaţia termică. nr. 4. Aceste cerinţe vor fi materializate. De asemenea este esenţial să fie analizată şi soluţionată asigurarea unei surse de rezervă pentru energia electrică. în care se face amenajarea „canalului" din tablă de oţel inox.. curăţire. ..6. . [top] 5. secvenţial. la viteze mai mari se poate dezvolta o linie mixtă.100 cm).NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. Pentru o durată mai mare de contact. Materialele utilizate la realizarea construcţiilor vor fi numai din categoria celor certificate pentru a asigura nivelul de calitate corespunzător cerinţelor şi avizate sanitar. . procedee şi echipamente tradiţionale...chm::/n. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. un an) se va găsi o soluţie pentru depozitarea / refolosirea lămpilor arse etc. în acest canal pot fi introduse baterii mobile de lămpi. după caz.rezistenţa şi stabilitatea. aplicate.10/1995 Construcţiile şi instalaţiile pentru dezinfectarea apei se vor proiecta şi executa pentru a se asigura realizarea şi menţinere cerinţelor fundamentale formulate prin Legea nr. . funcţie de specificul obiectelor. Măsurile de siguranţă şi protecţia muncii în folosirea sistemului „UV" sunt cele date de ofertant.igiena. CONDIŢII MINIME DE CALITATE PRIVIND PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA CONSTRUCŢIILOR ŞI INSTALAŢIILOR DE DEZINFECTARE A APEI ÎN CONFORMITATE CU CERINŢELE LEGII NR. hidrofugă şi economia de energie. 10 privind calitatea în construcţii şi prevederilor regulamentelor legiferate prin H. tuturor cerinţelor de calitate ce se vor prezenta. fapt ce conduce la o viteză de max. pentru fiecare categorie de obiecte sau lucrări ale obiectivului de investiţie. în conformitate cu prevederile „Normativului Cadru privind detalierea conţinutului stabilite prin Legea nr. 10/1/2007 . Cerinţele de calitate formulate mai sus vor fi analizate şi considerate selectiv. 3 din normativul menţionat. 766/1997. reglementare elaborată de ÎNCERC. fig. 2 şi nr. După experienţa americană sunt necesare trei sisteme de lămpi pe fluxul apei. 4. Pentru dezinfectarea în sistem cu nivel liber trebuie realizată o cameră specială.siguranţa în exploatare. 20 cm/s.6. pentru cele în contact cu apa potabilă. 4. 10/1995".G. refacerea şi protecţia mediului. Din punct de vedere al proiectării şi realizării calitative a construcţiilor şi instalaţiilor de dezinfectare se va asigura realizarea şi menţinerea următoarelor cerinţe: .protecţia împotriva zgomotului..6. menţinută curată.. 10. baterii care pot fi scoase pentru control. prin selectarea criteriilor de performanţă explicitate în tabelele nr. . precum şi unele produse noi pentru care este necesară existenţa agrementelor tehnice. înlocuire lămpi . 11.fig. Page 21 of 50 bacteriologică redusă). sănătatea oamenilor. în vederea protecţiei mediului (sunt lămpi pe bază de mercur). Cea mai mare atenţie va fi dată lămpilor ce funcţionează cu energie electrică şi sunt aşezate în apă.

zona seismică de calcul -Ks şi Ts (STAS11100/1). . .Codul de practică (C140).Determinarea modulului de elasticitate static. ..măsuri privind protecţia la „lovitura de berbec". mai ales la solicitări deosebite (cutremur.1. 5. inundaţii etc). .executarea lucrărilor din beton precomprimat Normativ C 21-85 INCERC. Determinarea rezistenţei la îngheţ STAS 3518 şi verificarea impermeabilităţii la apă STAS 3519. Page 22 of 50 Se va ţine seama de importanţa dublă pe care o are gospodăria de agenţi pentru dezinfectare: .încărcări date de vânt STAS 10101/20.încercări pe betoane .îmbinarea materialului tubular (ţevi oţel. . Se vor asigura luându-se în considerare toate elementele privind sau rezultând din: . .adâncimea de îngheţ .natura terenului. . fontă.construcţii de beton. agrementate. ..NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. beton armat şi beton armat precomprimat .sarcini date de utilaje. .Proiectarea antiseismică.STAS 6054.1. fontă ductilă. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.încercări pe betoane.betoane şi mortare de ciment .. în execuţie se vor folosi numai materiale cu calitate certificată. . 10/1/2007 .betoane .asigură calitatea apei furnizate.principii generale de proiectare pentru construcţii din regiuni seismice STAS 9165. a betonului STAS 5585. respectarea actelor normative în vigoare. Tipul şi frecvenţa verificărilor materialelor şi betoanelor STAS 1 799. . dinamice şi seismice . .1.chm::/n.încărcări date de zăpadă STAS 10101/2. conform datelor de la furnizori. Proiectele vor fi verificate suplimentar de către verificatori specialişti atestaţi în ceea ce priveşte structura constructivă. în regim static şi dinamic. ipotezele de calcul şi calculele efectuate. . inclusiv în perioadele de criză. . conform studiilor de teren. .normativul C 56-85.STAS 13380. polietilenă) cu STAS-urile respective pentru creşterea rezistenţei la sarcinile statice şi dinamice.normativul P 100 .determinarea adâncimii de penetrare a ionilor de clor pe elemente de construcţii (rezervoare) . Condiţii tehnice şi criterii de performanţă pentru asigurarea cerinţelor de calitate 5. beton armat şi beton precomprimat. . Rezistenţa şi stabilitatea la sarcini statice. la compresiune..încărcări date de temperatura exterioară STAS 10101/23 şi STAS 1OIO1/23A: . .executarea lucrărilor de beton.poate deveni o sursă de ameninţare pentru mediu şi populaţie în caz de avarie.

în baza unui ansamblu de activităţi privind: . asemenea construcţii au nevoie de o siguranţă sporită. vopsele şi protecţii rezistente la agenţi agresivi). Page 23 of 50 Elementele de siguranţă.Siguranţa cu privire la agresiuni provenite din instalaţii Factorii de risc ce trebuie eliminaţi pot fi: pericolul de electrocutare (cu deosebire în cazul instalaţiilor de producere a ozonului). calitativ bune.1. . continuu.Siguranţa privind efracţia . mai ales atunci când se folosesc clorul sau ozonul. a personalului de supraveghere a beneficiarului cât şi a proiectantului. asigurarea din afară a controlului iluminatului din interiorul gospodăriei de reactivi. .Siguranţa efectuării operaţiilor tehnologice .Siguranţa desfăşurării procesului tehnologic În exploatare. în caz de dezastru.măsurarea tasărilor la construcţii. teflon.chm::/n. contaminare şi otrăvire. este stringent necesară ca alternativă la situaţia în care avarierea acestor construcţii ar produce o accentuare dramatică a efectului deja creat de calamitatea respectivă. cu participarea efectivă a inspecţiei de stat în construcţii. a unui program riguros de urmărire a calităţii execuţiei lucrărilor. Măsurile prevăzute în proiecte se vor conjuga cu cele efectiv nominalizate în instrucţiunile de exploatare la intrarea în funcţiune.. asigurarea unor spaţii de circulaţie pentru lucru şi evacuare care să asigure o bună exploatare pentru o lungă perioadă de timp. în conformitate cu prevederile Legii nr. care cuprinde: . mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.. Se mai menţionează că.Siguranţa circulaţiei pietonale în sensul inexistenţei factorilor care să faciliteze: alunecarea. privind calitatea în construcţii şi actelor normative adiacente acestei legi. şi cu verificări minuţioase la nivelul fazelor determinante a lucrărilor. contactul cu elemente de instalaţii. aceasta este asigurată printr-un complex măsuri. deoarece. Astfel. la execuţia lucrărilor.urmărirea comportării terenului în jurul construcţiilor etc . asigurarea unei ape. riscul de accidentare sau cădere de la un nivel superior sau în bazine.soluţiile tehnologice adoptate: .NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. 10. În ceea ce priveşte siguranţa în exploatare a echipamentel şi utilajelor mecanice. se vor avea în vedere următoarele criterii principale: . se vor impune restricţii de staţionare a personalului acolo unde se impune. 10/1/2007 .alegerea echipamentelor de mare fiabilitate şi din materiale rezistente la mediile în care se montează (oţel inox. 5. astfel menţionate vor fi garantate şi ca urmare a punerii în practică. intoxicare.. . .examinarea directă. construcţiile se vor urmări pe toată durata existenţă.investigarea cu mijloace de observaţie şi măsurări specifice .. împiedicarea sau coliziunea cu obiecte sau utilaje. oţel zincat. Siguranţa în exploatare Siguranţa în exploatare se asigură încă din faza de proiectare. pericolul de explozie.2. .

Siguranţa la foc Pentru toate construcţiile se vor avea în vedere prevederile Normativului de siguranţă la foc a construcţiilor. propagarea fumului şi flăcărilor.. numărul minim al schimburilor de aer proaspăt pentru diverse încăperi. factorii determinare a acestora. refacerea şi protecţia mediului Această cerinţă se întemeiază pe soluţionarea problemelor în baza următoarelor criterii: .4.1. din Normativul cadru privind detalierea conţinutului cerinfelor stabilite prin Legea nr. . astfel încât să se poată asigura evacuarea recipienţilor periculoşi în spaţii sigure.comportarea la foc. 5. 3. 1.. concentraţia în oxigen. . Soluţiile tehnice şi măsurile ce se vor prevedea în documentaţiile de execuţie vor avea în vedere asigurarea următoarelor cerinţe (condiţii tehnice de performanţă): .l nr. protecţia pompierilor şi a altor forţe care intervin.chm::/n. Igiena. . sănătatea oamenilor. Page 24 of 50 5.Igiena acustică a mediului interior mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.Însorirea . Pentru realizarea lor. pentru eliminarea riscului de incendiu.protecţia şi evacuarea utilizatorilor. Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor. rezistenţa faţadelor şi acoperişurilor la propagarea focului la un asemenea nivel. limitarea şi stingerea incendiului.preîntâmpinarea propagării incendiilor ţinând cont de: degajările de fum.căile de acces. din tabelul nr..Igiena higrotermicâ a mediului interior . cu rezistenţa la foc de minim 2-3 ore. aprobată cu Ordinul ministrului de Interne nr.1.rezistenţa la foc.2. tehnologice şi constructive care conferă construcţiei o performanţă maximă în asigurarea unei securităţi depline privind: . vizând: concentraţia de substanţe poluante (criteriul D. în documentaţiile tehnice de proiectare a istrucţiilor şi instalaţiilor pentru tratarea apei se vor stabili criteriile performanţă privind cerinţa de calitate siguranţa la foc.1. evacuare şi intervenţie.Iluminatul . preîntâmpinarea propagării incendiului.3.) .Igiena aerului. Metodologia privind elaborarea scenariilor de siguranţă la foc. Se vor avea în vedere toate particularităţile tehnice.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. gaze fierbinţi şi produse nocive. aprobate cu O. 10/1/2007 . . precum şi a nivelurilor de performanţă 'ăzute de reglementările specifice. 10/1995. D. 775/1988. etanşeitate la fum şi flăcări. . Pereţii şi acoperişul vor fi realizaţi din materiale incombustibile..Igiena apei (vezi pct.stabilitatea la foc. protejarea bunurilor periclitate. limitarea pierderilor de bunuri. 84/2001.M.

nivelul de zgomot va fi sub cel normat.chm::/n. 10/1/2007 .pentru izolarea termică: Coeficientul global de izolare termică G. Asigurarea omogeneităţii şi continuităţii termoizolaţiei.asigurarea dotării materiale pentru combaterea scăpărilor de reactiv.5.Calitatea finisajelor . cât şi a zonelor limitrofe sau adiacente mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. Izolaţia termică.Protecţia mediului exterior Pentru protecţia personalului de exploatare este necesară: . Etanşeitatea la zăpadă. Rezistenţa la permeabilitate la aer . orice fel de reziduu sau deşeu rezultat din procesarea agentului dezinfectant va fi prelucrat local sau stocat şi transportat în locur speciale unde se vor aplica tratamente specifice pentru reducere gradului de nocivitate până la compatibilizarea cu reglementările în vigoare referitoare la depozitare sau evacuarea în diverşi receptori....6. Tehnologia care procesează apa nu va permite emisia de nocivităţi în aer de natura pulberilor poluante. Etanşeitatea la ape subterane. . Abaterea maximă a temperaturii normale de exploatare. . Controlul periodic de sănătate al personalului din incinta staţiei de dezinfectare. Evitarea apariţiei condensului. Page 25 of 50 .privind economia de energie: Este necesară contorizarea consumurilor de energie. de orice fel.instruire specifică pentru restul personalului din staţia de tratare.Igiena evacuării deşeurilor şi a gunoaielor . 5. Protecţia împotriva zgomotului Această cerinţă implică atât protecţia personalului de exploatare. .1. De asemenea.instruirea de specialitate pentru tot personalul operativ şi pentru personalul de conducere.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. .asigurarea de măşti de protecţie adecvate reactivului şi dimăşti de intervenţie autonome.instalarea de detectori de avertizare cu semnalizare locală şi la dispeceratul staţiei..pentru izolarea hidrofugă: Etanşeitatea la apa de ploaie. . păstrate în permanentă stare de funcţionare. hidrofugă şi economia de energie Principalele componente convergente pe acest criteriu ce trebuie soluţionate prin proiect sunt: . 5.Ra. Pentru asigurarea apei.Igiena evacuării apelor uzate şi a dejecţiilor . De asemenea.1. la un nivel de calitate corespunzător se vor folosi numai reactivi avizaţi de Ministerul Sănătăţii. .

în concordanţă cu caracteristicile tehnologice şi constructive.. aprobate prin ordinul M. MĂSURI P. şi unica (vezi şi H. ca o dezinfectare preventivă (preoxidare = preclorare.. AI. Treapta de dezinfectare trebuie considerată în ansamblul fsistemului de corectare a calităţii apei. [top] ANEXA I. preozonare. Pentru că această treaptă are un impact major asupra sănătăţii omului i se va acorda.88/2001. în exces sau în lipsă. dar şi in ansamblul general al sistemului de alimentare cu apă. Regulile generale după care va trebui să funcţioneze treapta de dezinfectare sunt: a) Reactivul trebuie introdus acolo unde are eficienţă maximă. -cazul dezinfectării apei subterane).I nr. dioxidul de CI.I Toate construcţiile care cuprind instalaţii de dezinfectare vor fi protejate împotriva incendiilor. Reactivul şi doza vor fi astfel alese încât să nu rezulte compuşi secundari (de tip THM. prin asigurarea unor măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor corespunzătoare. Pot fi folosiţi agenţi oxidanţi fără efect remanent. iar dacă.V.3. în unele cazuri. reactivii cu efect permanent. AI.2.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. cea mai mare atenţie. Sunt folosiţi. compuşi secundari ce nu pot fi reţinuţi în treptele de tratare convenţionale. golirea accidentală sau comandată trebuie urmată de măsuri de spălare adecvată. 100/2002Anexa nr. de regulă se poate face o introducere în două trepte (dar acest lucru nu este limitat): Treapta 1: la intrarea în gospodăria de apă. Dezinfectarea apei este ultima treaptă de tratare şi. necesar a fi prezentate în mod unitar. menţionate pentru fiecare agent oxidant. la. lucru esenţial. instalaţiilor tehnologice şi a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor-D. (în general sub 1 NTU turbiditate) având ca scop reducerea concentraţiei în agenţi patogeni sub limitele prevăzute în normele care au ca obiect protejarea sănătăţii populaţiei.. cloraţi sau bromaţi). complementare reglementării.S. biofilmul ce se poate produce pe peretele interior al conductelor să fie inactivat pentru a nu permite redezvoltarea mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. Treapta 2: totdeauna pe apa limpezită. – Definirea Tehnologiilor Standard de Tratare). [top] 6. Calitatea apei din reţea nu trebuie să se înrăutăţească din cauza reactivului de dezinfectare. întotdeauna. totuşi.chm::/n.. Criterii generale de alegere a principalilor agenţi de dezinfectare AI. pentru a alcătui o imagine comparativă a efectelor semnificative caracterizând principalii agenţi oxidanţi folosiţi în dezinfectare.S.P. Se au în vedere criterii referitoare la izolarea acustică şi izolarea antivibratilă. b) Tipul şi doza de dezinfectant vor fi alese şi funcţie de tipul de materiale care alcătuiesc reţeaua (starea. cum ar fi clorul. in situ.-003". ş.G. Reţeaua trebuie ţinută sub presiune tot timpul.I. lipsind echipamentele speciale etc).a. de regulă. doriţi. 10/1/2007 . Consideraţiile care urmează sunt o prezentare sintetică a unor elemente de principiu. Ea nu poate şi nu trebuie să suplinească alte neajunsuri ale sistemului.4.G. potrivit nivelurilor riscurilor de incendiu. se formează în apa să aibă o concentraţie sub limita admisă (în prezent unii nu sunt cunoscuţi numai pentru că nu pot fi detectaţi. AI. Page 26 of 50 obiectivului şi se poate referi atât la zgomotul propriu produs cât şi la cel provenit din exterior. funcţie de dezinfectantul folosit. Dotarea construcţiilor şi instalaţiilor tehnologice se va asigura în conformitate cu prevederile „Dispoziţiilor generale privind echiparea şi dotarea construcţiilor. lungimea şi modul de funcţionare al reţelei de distribuţie).1. monocloramina. specifice. U.

cloramine.5. Se va lua în considerare faptul că rezistenţa materialului conductelor la acţiunea unor agenţi de oxidare este diferită. d) Tipul de apă şi protecţia sanitară a acesteia.susceptibilitatea microorganismelor la distrugere sau inactivare: . Sistemul de dezinfectare nu trebuie conceput pentru a prelua. peroxid de hidrogen etc. Page 27 of 50 microorganismelor.eficienţa proprie a dezinfectantului (definită ca putere letală).. artificial şi nejustificat. în mod inutil. dioxid de CI (CIO2). Din această cauză.7.cu reactivi: CI. c) Trebuie cunoscută şi eficienţa în dezinfectare a celorlalte trepte de tratare (o limpezire printr-un filtru lent adecvat. După rezultatele obţinute în ţări dezvoltate.timpul de contact între dezinfectant şi apa tratată. Este deosebit de important conţinutul în substanţe organice şi compuşi ai azotului sau ai altora asemenea (bromul ş.o combinare favorabilă a 2-3 dintre mijloacele precedente. folosite în aceiaşi secţiune sau în secţiuni diferite..a. Exprimarea eficienţei de dezinfectare a oricărui agent germicid este exprimată funcţie de: . poate reduce conţinutul de microorganisme cu 4 log . AI. care pot reacţiona cu dezinfectantul determinând. . L = coeficient specific de letalitate. în mod special.99%). dacă acestea nu sunt efectul simultan al modului specific de reacţie al agentului oxidant f) De regulă. pentru categorii similare de apă. 10/1/2007 . consum mărit şi cogenerarea de subproduse toxice.a. când nu există experienţă. e) Costul dezinfectării în cazul asigurării condiţiilor normate de livrare a apei. Nt = număr de microorganisme active după timpul t. NaOCl.99. sunt necesare încercări experimentale pentru ca doza necesară de reactiv să nu fie. . dar şi în ansamblul tratării apei. temperatura.). În general pot fi alese pentru dezinfectare următoarele mijloace: . în lipsa acestora. ar trebui ca dozele şi tipurile de reactiv să fie stabilite. .cu mijloace fizice. respectiv radiaţia ultravioletă şi ozonul.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. iniţial de microorganisme. mediul ionic ş. AI. . . Relaţia între aceste elemente va fi exprimată prin formula matematică: Nt = N0 -L c t unde: NO = nr.chm::/n. de exemplu.cantitatea de dezinfectant care este eficientă sub forma sa activă. după datele realizate pe o instalaţie pilot cu o alcătuire tehnologică similară. Ţevile de PE şi PVC au aceiaşi viteză de reducere.. sarcinile ce trebuie şi pot fi realizate în alte trepte de tratare.caracteristicile fizico-chimice ale apei care se dezinfectează (pH-ul. mărită prin influenţele materialului reţelei. AI.6. tuburile de fontă şi oţel pot avea o viteză de reducere a dozei de reactiv de 20 ori mai mare decât aceleaşi tuburi protejate cu mortar de ciment.).. conform experienţei altor staţii de tratare sau. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. fiind de 10-100 ori mai mica decât a ţevilor metalice protejate cu mortar de ciment.

0005 0. Tipul de reactiv şi doza depind de: < < 0. .0005 0.8.Capacitatea de a produce un volum de produşi secundari.. . cum ar fi Fe.9.pH-ul apei . cu precădere. şi doza de reactiv va trebui să fie variabilă.. NHj etc). ori se alege reactivul în consecinţă ori se tratează apa pentru a ajunge la un pH favorabil reactivului pentru dezinfectare.05 0.Temperatura apei (de regulă.Capacitatea de a avea efect remanent.02 5 >1 2 0.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. Există posibilitatea cerinţei de a folosi reactivi complementari. pentru clor . t = timpul de inactivare.001 .02 0. . 1 Valorile coeficientului de lelulilale Bacterii enterice 500 20 0.. de regulă filtrare prin CAG. AI.clorarea la „breakpoint".Modul şi eficienţa introducerii în apă a reactivului.fiecare reactiv are o zonă a valorilor pH uni lucrează mai bine (vezi valoarea CT). . de reguli este variabilă şi. cu atât doza va fi mai mică ) . conform tabelului nr.Calitatea apei supusă dezinfectării.chm::/n.5 0. .05 Dezinfectantul O3 HOCI CIO2.5 mg/l la intrare în reţea (după bazinul de contact) şi minim 0. la o doză ce nu depăşeşte valoarea maximă. deci.2 0. Mn. concentraţie C şi timp T de contact cu apa a agentului de dezinfectare). este coeficientul de letalitate (L) care variază funcţie de agentul oxidant şi de tipul de microbi organisme. 10/1/2007 . 2 Caracterizarea generală a unor agenţi dezinfectanţi mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. Page 28 of 50 c = concentraţia dezinfectantului. pentru reactivii chimici. calitate care.Asigurarea unei biostabilitâţi a apei furnizate. CI2 NH2CI AI. factorul CT (mg/l.Prezenţa unor substanţe ce pot bloca reactivul (prin reacţii specifice de oxidare.005 0. . Tabelul nr. Ceea ce interesează. Tabel nr. se reaminteşte că valoarea maximă a Cl remanent poate fi 0. 2 . Conform recomandărilor EPA (Agenţia de Protecţie a Mediului din SUA) aprecierea calitativă a celor mai utilizaţi reactivi ste evaluată ca în tabelul nr. 1. cu( temperatura apei este mai mare. .1 Chisturi Viruşi Spori de amoebe 0. nedoriţi din cauza pericolului pentru sănătatea populaţiei. .25 2 mg/l în punctele cele mai îndepărtate ale reţelei.Prevederea unei trepte de control final a dozei sau produşilor secundari..

10/1/2007 . Cum reactivii au efect oxidant pentru alte substanţe influenţa asupra dozei. din acest punct de vedere. Din cauză că şi apa are caracteristici fizico-chimice variabile.1 µm sau peste 1 µm).NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL.După DEGREMONT. dar care pot avea performanţe extrem de mari în ceea ce priveşte reducerea substanţelor străine din apă. Page 29 of 50 Reactivul Stabilitate reziduală Foarte bună Bună Excelentă Foarte redusă Limita de folosire. caracterizarea reactivilor poate fi făcută conform tabelului nr. AI. în timp. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. cu precauţii Bun.10. cu precauţii Bun Bun Bun Cloramine Redus Nerecomandabil Nerecomandabil Nerecomandabil AI. Sunt în curs de răspândire tehnicile de filtrare prin membrane. 2 valori pentru dozele de reactivi (traduse şi în modul de alegere al echipamentelor de dozare): . încă destul de scumpe şi cu productivitate mică. sintetic. mg/l 4 0.. Ea va fi utilizată pentru dimensionarea şi alcătuirea instalaţiei.doza pentru proiectare. pentru Giardia efectul poate fi total la fel ca şi pentru unii viruşi.12. . Astfel.11. doza de proiectare ar putea fi cu cea. astfel că. 3: Tabelul nr. AI. este bine să se adopte. Practic.chm::/n. totul depinde de mărimea porilor (sub 0.8 4 1-5 Controlul biofilmului Bun Bun Foarte bun Bun Producţia de produşi secundari Mare Mică Foarte mică Mică Cl2 ClO2 Cloramine O3 Acest tabel cuprinde. cu precauţii Bun Bun Bun Bun ozon Foarte bun Foarte bun Bun Foarte bun Redus ClO2 Bun.. reducerea poate fi totală (impurificatori şi germeni). cu precauţiile respective. Informativ. poate fi foarte mare .doza pentru lucrul în exploatare. 3 Efectul oxidant al principalilor agenţi dezinfectanţi în apă Funcţiunea Preoxidare Oxidare intermediară Oxidare finală Dezinfectare Efect remanent Cl2 Bun. instalaţia poate avea dificultăţi şi exploatarea poate fi puţin inconstantă... doza care poate să atingă doza de proiectare. 50-100 % mai mare decât doza de lucru. caracterizarea particularizată pentru fiecare reactiv din textul reglementării.

poate fi ineficient Suspectat că are subproduşi de tipul “ cloriţi şi cloraţi ” Experienţă relativ mică Apa trebuie să fie limpede Eficient contra bacteriilor. funcţie de calitatea apei Periculos la transport şi depozitare Agresivitate Clorul-Cl2 Ieftin. în acest caz creşte şi doza.. la o introducere necores-punzatoare.. Eficient Se poate aplica în diferite secţiuni mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. des aplicat Stabil Operare simplă Nu are efect remanent Efect remanent Necesită un reactiv de marcaj Foarte eficient mai ales la viruşi Produşi secundari puţini Ozon – O3 Operare simplă Protecţie uşoară în zonă Un CT redus Foarte eficient mai ales la viruşi Preparat pe loc. 10/1/2007 . Page 30 of 50 AI. Tabelul nr.) poate produce Bromaţi Doza maximă limitată la cca. viruşi Radiaţia UV Fără produşi secundari Operare simplă (<1 NTU.1 NTU) Lămpile ţin 8 – 12 luni Consum mare de energie Întreţinere dificilă Eficienţă medie Cu NH4 poate da cloramine toxice în unele cazuri. bine= 0.13.chm::/n. complicată La doze mari apa necesită filtrare prin CAG Atenţie la apa cu substanţe oxidabile multe. 0.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. O caracterizare de ansamblu a principalilor agenţi de dezinfectare în raport cu avantajele şi dezavantajele specifice este dată în tabelul nr. Funcţie de calitatea apei (existenţa Br... 4. deci măsuri de siguranţă reduse Dioxidul de ClorClO2 Bun oxidant Un CT redus Bun dezinfectant în treapta finală Cost ridicat Producţia pe loc.8mg/l Atenţie la dozele mici recoma-ndate. 4 Avantajele şi dezavantajele folosirii unor agenţi de dezinfectare Agent Avantaje Dezavantaje Poale produce produşi secundari (THM).

dezinfectarea trebuie făcută cu multă atenţie şi responsabilitate.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL.T = timpul de expunere (este detaliat în cuprinsul anexelor ) . clorul este mai greu decât aerul şi se adună în părţile joase ale construcţiei. Clorul este incombustibil însă majoritatea substanţelor combustibile ard în clor aşa cum ard în oxigen.livrat lichefiat. La alegerea soluţiei vor fi respectate şi cerinţele Legii 98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică. În stare lichefiată. după unele realizări. 10/1/2007 . AI. Din cauza caracterului bolilor hidrice (dezvoltare rapidă zile/săptămâni. densitatea clorului este de 1500 kg/m1. AI. se poate obţine o eficienta de 2-3 log pentru unii viruşi Timpul de iradiere.6-8 bari. ..a Explicitate pentru unii termeni tehnici . Sănătăţii şi Familiei. Folosirea clorului în dezinfectarea apei Clorul . este de ordinul a 1 minut. În stare gazoasă. Page 31 of 50 Fără subproduşi Dozare uşoară Cloramine Efect remanent Bun ca reactiv în treapta a 2 .chm::/n. Pentru folosire la tratarea apei. fiind necesare studii de laborator. După intensitatea radiaţiei.5 ori mai mare decât a aerului.C. clorul este .15. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. [top] ANEXA II.14. După „Tchobanoglous". orientativ. cu densitatea de 2. Pentru UV datele de detaliu sunt mai puţin numeroase şi consultarea producătorului cât şi testarea sunt obligatorii.min/l). În amestec cu clorul. Încă din faza de proiectare se va obţine avizul Min... în butelii sau recipienţi la presiunea de 6. dezvoltare în masa de utilizatori) şi a efectului contradictoriu (distruge agenţii ce dau boli cu dezvoltare rapidă. dar poate produce boli grave cu efect întârziat)..NTU = unitate de măsură a turbidităţii.caracteristici fizico-chimice Clorul gazos este un gaz galben-verzui. datele sunt încă reduse atunci când se impune. pot fi: CT 1 10 40 100 N/N0 1 10-3 10-5 10-6 Eficienţă mică pentru viruşi şi chisturi Produce intoxicare la bolnavii ce fac dializă unde N0 şi N reprezintă numărul de microorganisme aflate în apă la momentul zero.CAG = cărbune activ granulat. AI.16. Pentru apa uzată epurată. substanţele inflamabile produc explozie. unele valori pentru CT (factorul de expunere) (mg.

3. natura agentului dezinfectant şi factorul de expunere C x T. anterior începerii procesului de dezinfectare.2. 16/N/03.1. AII. Elemente privind principalii factorii de influenţă asupra eficacităţii clorării..pH-ul apei (eficienţa este invers proporţională cu pH-ul). 1.a. Numai după această secvenţă se va înregistra o creştere proporţională a clorului activ liber. exclusiv.elementul activ. execuţia şi exploatarea staţiilor de clorare există „Manualul pentru proiectarea construcţiilor şi instalaţiilor aferente staţiilor de clorare pentru tratarea apei cu clor gazos în vederea satisfacerii exigenţelor de siguranţă în exploatare şi sănătatea oamenilor". Această fază consumă.1.. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. cea mai mare cantitate din doza de clor introdusă. Reacţiile sunt dependente de pH-ul apei. Din cele de mai sus rezultă că dezinfectarea propriu-zisă este influenţată de calitatea apei care se dezinfectează (exprimată în termenii indicatorilor fizico-chimici).2. determină un consum mare de clor.. Procese chimice şi biologice în tratarea apei cu clor AII. Mai puţin protozoare precum Cryptosporidium şi Giardia pe care le inactivează (în anumite condiţii şi valori ale CT).chm::/n. la o concentraţie de 5. . precum. Staţii de clorare AII.2. Clorul este un gaz otrăvitor şi. 1. clorul dă produşi secundari . nitriţi ş. conform indicatorilor de calitate.5.). NH4.factorul CT.1 Consideraţii generale asupra tratării apei cu clor gazos. Page 32 of 50 Apa turnată asupra clorului lichid scurs din recipiente. cum s-a mai menţionat ş. cantitatea de clor rămasă acţionează asupra amoniacului (NH ) determinând formarea de 4 cloramine (NH2CI. Clorul distruge in mare măsură bacteriile şi unii viruşi existenţi în apă. în mod nedorit. Clorul introdus în apă formează acid hipocloros HOCI) şi HCI. Ulterior. Cerinţa de clor variază în funcţie de: .2.trihalo-metani care sunt substanţe cancerigene.).1.mg Cl /m3 aer.a. Pentru proiectarea. iar la pH > 10 acesta există sub formă de ioni de hipoclorit(ClO-).temperatura apei (eficienţa creşte direct proporţional cu T°C).NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL.2. având un efect exploziv. NHCl2. clorul se află sub formă moleculară în apă. Cloraminele dau apei gust şi miros dezagreabil. pentru dezinfectare.03. 10/1/2007 . Clorul. AII.1998. AII. În prima etapă sunt oxidate substanţe minerale (sărurile de fier. în apele cu conţinut de substanţe organice naturale (humice). în proces. astfel consumată.2. preexistente în apă. . . Reglementarea este aprobată cu ordinul MLPAT nr. Este perceput olfactiv.1. măreşte viteza de vaporizare.. reprezintă cererea de clor imediată. AII 1. Dezinfectarea propriu-zisă este precedată de procese care. consumat inutil pentru oxidarea substanţelor organice sau minerale. funcţie de concentraţie.. acţionează pe multiple planuri. magneziu. 1. 2 AII. HOCI disociază în ioni de hidrogen (H4) şi ioni de hipoclorit CIO. Cantitatea de clor. După această fază. 1.puterea absorbantă a apei (conţinutul în substanţe care consumă clor.2. AII. după caz. destinat. NCI3). Continuarea introducerii de clor până la „punctul de rupere" conduce la oxidarea cloraminelor (proces dorit).4. La pH < 2. provoacă moartea.

de obicei.substanţe cancerigene. Se elimină. Clorarea preventivă Se utilizează numai la alimentarea cu apă subterană curată. pe baza analizelor de laborator (conform legii nr. Reclorarea Se va aplica pentru apa din reţelele de distribuţie mari când se constată că nu se poate realiza concentraţia de clor remanent. la intrarea în reţea. unde se impune. şi care nu pot fi urmărite corespunzător în exploatare. atunci când se impune. sub formă de complecşi humici. atât în cazul apei destinate consumului uman.dacă apa care este clorată are substanţe organice. apă impurificată microbiologic. Evaluarea secţiunilor tehnologice unde este necesară clorarea Etapele dezinfectării şi dozele necesare vor fi stabilite. după amestec. Page 33 of 50 Eficienţa este exprimată în termenul log (1 log = log 10). 1. Stabilirea supradozei de clor se va face pe baza unui studiu hidrochimic care va avea ca obiectiv şi determinarea riscului apariţiei ţrihalomeţanilor. hiposulfit de sodiu) sau cu ajutorul unui material adsorbant (cărbune activ).existenţa fenolilor în apă.. Corecţia necesară se face cu ajutorul unor substanţe chimice (amoniac. oxidarea cu CI2 produce trihalometani (THM) . b. Unele dezavantaje prezentate de utilizarea clorului gazos a) dezavantaje tehnologice: . Pentru aceasta se intercalează staţii de clorare în reţelele de distribuţie. inclusiv în punctele critice ale reţelei de distribuţie. conduce la apariţia clorfenolilor care dau apei gust şi miros dezagreabil (miros de iodoform). . 456/2002). este oportun a se analiza utilizarea unor dezinfectanţi fără efect remanent.50 mg/l. pentru apa filtrată.6. de circa 0. respectiv epurare a apei (în cazuri specifice cerute în mod expres de organe abilitate). procedeul permite reducerea timpului de contact dintre clor şi substanţele organice din apă. Clorarea se practică pentru a preveni efectele unei potenţiale infestări a apei în reţeaua de transport şi distribuţie. chiar la concentraţii reduse. deoarece clorul rezidual. AII. atunci când nu se asigură concentraţia necesară de clor rezidual în cele mai îndepărtate puncte de consum d. a. pentru apa potabilă.cantitatea de clor rezidual liber. în corelare cu prevederile NTPA 001. astfel.2. întotdeauna. c. cât şi pentru apa epurată. AII. ... doza de clor variază funcţie de concentraţia în substanţe organice (3-10 mg/l) în plaja 0. în reţea. pericolul ca.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. Doza de clor se determină pentru asigurarea unei concentraţii în clor rezidual liber. Postclorarea Se utilizează în sistemele de alimentare cu apă şi canalizare în secţiunea finală de tratare. Totodată. în cazul reţelelor cu lungime mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. Clorarea în exces Se va folosi la tratarea apelor destinate consumului uman atunci când apa brută poate înregistra variaţii bruşte de calitate. 10/1/2007 .4-1. De regulă. La ieşirea din instalaţia de tratare cu clor se impune reverifîcarea concentraţiei în clor. prin clorarea iniţială.2 mg CI / I apă.chm::/n.. depăşeşte limita admisibilă. bioxid de sulf. să se introducă în reţeaua de distribuţie. 2 Dat fiind efectul remanent al clorului pentru apa uzată epurată. în anumite perioade. nu este totdeauna satisfăcătoare.2.

relativ.3. drept pentru care trebuie prevăzute mijloace eficiente de neutralizare. consumatoare de spaţiu şi reactivi specifici. Recipienţii vor fi feriţi de deteriorări fizice iar în zona de depozitare nu se vor afla substanţe oxidabile. reglat pentru doza necesară asigurării concentraţiei de Cl2. deci un consum mai mare. închişi ermetic.a. în defavoarea efectului de dezinfectare. costisitoare. soluţia având valoarea pH = 11. hidrocarburi..5. Stabilitatea NaOH în soluţie depinde de temperatură. motiv pentru care trebuiesc luate măsuri tehnice pentru o siguranţă deplină. timp şi este influenţată de lumină.1.. Page 34 of 50 mare trebuie introduse doze mari de clor (3-4 mg/l) sau reinjectarea clorului în diverse puncte ale reţelei de distribuţie: . accidentatul va fi scos din atmosfera viciată şi i se va da să inhaleze vapori de alcool etilic. Instalaţia de dozare şi consum este alcătuită dintr-un recipient conţinând NaOCl pentru consum din care aspiră o pompă dozatoare care preia debitul necesar. este interzis transportul pe drumurile publice a containerelor cu CI . [top] ANEXA III.când apa are o concentraţie mare în amoniu. 2 AII. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.risc de explozie a containerelor conţinând clor. Folosirea hipocloritului de sodiu – NaOCl pentru dezinfectare AIII. Conţinutul în Clor activ este de circa 12.E. În caz de accidentare (asfixiere) cu clor. precum: . eteri. inclusiv a instalaţiilor de neutralizare. Pentru deplasarea recipienţilor este necesară prevederea unor echipamente mecanice masive şi costisitoare care impun construcţiei dimensiuni mărite (poduri rulante ş.5 %. terebentină sau metale fin divizate. NaOCl este aprovizionat şi depozitat în recipienţi din plastic.. acesta consumă. cu efecte asupra locuitorilor din zona staţiei.risc de otrăvire a personalului în cazul pierderilor de clor în cantitate mare. fapt care conduce la doze mărite de clor.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. Pot fi unele prevederi legislative nefavorabile. .chm::/n. mari cantităţi de clor. Asupra clorului pierdut din recipienţi nu se va arunca apă.5 % Cl2 din soluţia de NaOCl. AIII.2. Pentru oxidare se utilizează fracţiunea de 12. Hipocloritul de sodiu este o un lichid galben-verzui obţinut prin introducerea unui curent de clor într-o soluţie de NaOH. amoniac. în unele ţări ale U. Este interzisă respiraţia artificială. din cauza riscurilor de accidente.). în apa de tratat. Pentru contracararea riscului de otrăvire se impune prevederea unor instalaţii de ventilaţie consumatoare de energie şi. b) dezavantaje tehnice şi funcţionale O staţie de dezinfectare utilizând clorul gazos implică unele riscuri. preponderent.. Elemente privind prevenirea incendiilor şi protecţia muncii Recipienţii de clor vor fi depozitaţi numai în interior în spaţii bine ventilate. 10/1/2007 . deci se măreşte riscul de explozie. produse uşor combustibile. pentru că aceasta măreşte viteza de vaporizare. hidrogen.

CIO2 este un gaz mai dens decât aerul.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL.52 kcal/mol În soluţii apoase. mici şi medii (până la 50 l/s).3. pentru dezinfectarea debitelor de apă. Principalele caracteristici fizico-chimice sunt: ..chm::/n. la 0°C 1.presiunea de vaporizare 490 Torr. într-o proporţie de 3. reacţionând conform 2 ecuaţiei: mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. cu o concentraţie de 300g NaCIO2/I.Caracteristici fizico-chimice La temperatura camerei. Folosirea dioxidului de clor (ClO2). 2 Dioxidul de clor (ClO2) este un gaz instabil care nu poate fi stocat sau transportat. [top] ANEXA IV. AIV.punctul de topire -590C . Prin urmare.l. acesta se foloseşte.64 Kg/l .punctul de fierbere +110C .densitatea vaporilor 2.. la temperatura de 00C ..5 g Cl /l. acesta se produce la faţa locului. Date fiind facilităţile din exploatare.1.puternic solubil în apă.4 g/l . în mod curent. 10/1/2007 . Clorul gazos (Cl2) este amestecat intens. în majoritatea ţărilor europene. pentru dezinfectarea apei CIO2 . Page 35 of 50 AIII. Producerea din dorit de sodiu (Na CIO2) şi Clor gazos (Cl2) 2Na CIO2+ Cl2 → 2 CIO2 + 2NaCI Prin acest procedeu. Chimia producerii dioxidului de clor (ClO2) AIV.densitatea lichidului. de culoare verde-gălbuie. pentru dezinfectare. are o concentraţie de 1-3 g/l. într-o instalaţie. CIO . I.căldura de evaporare 6.temperatura critică 1530C . cloritul de sodiu – NaCIO2 este folosit în soluţie nediluată de 24%..

se obţin 48.chm::/n.. respectiv: 4 H CIO2 → 2 CIO2 + HCIO3 + HCI + H2O 5 CIO2 + 2H+ → 3 CIO2 + CI2 + H2O 4 CIO2+ + 4 H+ → 2 CI2 + 3 O2 +2 H2O mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. AIV.15 x300.1 gCI2 +NaCI) (1.5 g Cl2/l.7 g CIO2 + (48.7 x 2. se obţine: 2 181 gNaCIO2+ 100gCI2 → 135 g CIO2 + (29g CI2 + NaCl) (inutilizabile) După o regulă empirică.1 g CI2 = 629.5 g de soluţie de CIO2 cu o putere oxidantă totală de 629.2.7 g (echivalent clor). Producerea din ciorii de sodiu (Na CIO..6 = 581. pentru a obţine 1 litru de soluţie finală de NaCIO sunt necesare 300 g de NaClO şi 2 2 se aplică următoarea ecuaţie de echilibru: 300 g NaClO2 + 166 g CI2 → 223.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. la un gram de NaCIO2. (echivalent Clor) (inutilizabil) ceea ce înseamnă că.7 g. 1. deci. 1 litru din această soluţie de CIO2 are. 181) + (29 x 300/ 181) Se obţine şi valoarea puterii de oxidare.5 I de soluţie de apă 2 2 clorată cu concentraţia de 3.. Bilanţul cantitativ al reacţiei: 2NaCIO2 + CI2 → 2 CIO2 + 2NaCl (2x90.5 = 181g) (71g) (135g) Întrucât NaCIO2 şi CI se amestecă într-o proporţie de 1/0. la un litru de NaCIO . 2 2 Reacţia de bază poate fi asociată şi cu alte reacţii secundare. sunt diluate şi transferate în recipientul de CIO2.6 CIO2 + 48. Page 36 of 50 Cl2 + H2O → ClOH + HCl + H2O Cele două soluţii de bază (de NaCIO2 şi de Cl2) sunt amestecate în reactorul de CIO2 în proporţie de 0. de: 223. o putere oxidantă de 13 g (echivalent clor).) şi acid clorhidric (HCI) Are loc după următoarea reacţie : 5 Na CIO2 + 4 HCI → 4 CIO2 + 5 NaCl + 2 H2O Cinetica reacţiei nu este cunoscută dar viteza de reacţie este mai mică decât la reacţia dintre NaCIO şi CI .. 10/1/2007 . Acestea reacţionează între ele.55 g Cl. având concentraţia de 300 g NaCIO /l şi 47.55.

deoarece degajă bioxid de clor gazos.solubilitatea în solvenţi: insolubil .26-1. ) reactiv comercial Soluţie apoasă cu concentraţii de 25-31 % .substanţă sub formă de cristale albe. cloritul de sodiu pune în libertate bioxidul de clor.P = 25%) la 15°C . 10/1/2007 .. nu este combustibil..solubilitatea în apă: completă (la 20° C este de 400g/l .chm::/n. se va evita contactul excesiv al pielii: în contact cu acizii. toxicitate: substanţă otrăvitoare.6. II).vâscozitatea la 20oC: 2.4. cloritul de sodiu prezintă pericol. concentraţia de 25 %) .21-1. cu degajare de căldură. gazos.caracteristici fizico-chimice Starea fizică: a... se va utiliza numai cloritul de sodiu în soluţie apoasă cu 2 concentraţii de 25-31 %. Caracteristicile fizico-chimice ale substanţelor din care se prepară CIO2 sunt: a) cloritul de sodiu – NaCIO2 . b) Clorul . 1. a.punctul de îngheţ: . mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.1. cu eliberare de oxigen) .NaClO. (reactivul comercial).punctul de aprindere: nu este inflamabil .2) reactiv în stare brută (la fabricant) . 3.caracteristici fizico-chimice Sunt în conformitate cu datele prezentate la punctul nr.punctul de fierbere: se descompune Ia t° > 140°C (produsele de descompunere sunt: cloraţi şi cloruri. 8 Anexa nr.oxidant foarte puternic care se descompune la temperatura de 186°C.3°C (pt.riscuri de: explozie: formează amestecuri explozive cu substanţele combustibile.) . exploziv: .22. (pt. necombustibile: .33 (soluţie 25%). substanţele organice sau cu alte substanţe uşor oxidabile.26 (soluţie 31%) .Mirosul: Fără miros -Densitatea: 1. conform datelor prezentate de firme furnizoare.riscul de foc: NaClO.pH: aproximativ 12 . Pentru motivele menţionate. (pt. Pulberea pentru/din soluţie (după uscare) „dried solution" este un foarte puternic agent oxidant.28. pentru prepararea CIO . în contact cu acizii tari.Culoarea: Culoarea paiului .NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. Page 37 of 50 Calculul cantitativ al componentelor pentru producerea CIO2 pe această cale a fost exemplificat la punctul 4. P = 25 %) g/ml. recipienţii pot exploda atunci când sunt cuprinse de un incendiu.. care este foarte otrăvitor.

161g/cm3. .valoric. .dezinfectare severă într-o gamă largă a pH-ului apei. doza de CIO2 reprezintă. izopropilic) şi acetonă .vâscozitatea la 20oC: 2.mirosul : înţepător (caustic) . însă. Prin utilizarea sa nu se formează: . 3.33 (soluţie 25%). . .26 (soluţie 31%) .punctul de aprindere: nu este inflamabil .. circa 1/5-1/10 din doza de Cl2. .punctul de cristalizare: < -20oC .chm::/n.clorfenoli. deci nu necesită un consum mărit (peste necesarul de dezinfectare). Deşi CIO2 este un compus al clorului. .oxidarea fierului şi manganului. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.solubilitatea în apă: solubil în orice proporţii ..culoarea: incolor .starea fizică (reactiv comercial): soluţie limpede cu concentraţie de 32 – 38 % .NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. .2.densitatea: minim 1. doza maximă pentru efectul de dezinfectare fiind de circa 0.4mg/l.nu reacţionează cu NH4 şi amino-compuşi.caracteristici fizico-chimice . Principalele avantaje rezultate din tehnica dezinfectării cu CIO2 a) Avantaje de ordin tehnologic: . în contact cu metalele obişnuite. la 15oC . ..trihalometani (THM) .. . a gustului şi mirosului.distrugerea energică şi rapidă a unor categorii de alge din sistemele de alimentare cu apă.pH: aproximativ < 1 . caracteristicile chimice sunt complet diferite faţă de clor şi hipoclorit. pune în libertate hidrogen care poate forma cu aerul amestecuri explosive AIV.efect important pentru îmbunătăţirea. 10/1/2007 . uzual.solubilitatea în solvenţi: solubil în alcool (metilic.halogeni organici.substanţe cancerigene.riscul de foc nu este combustibil.dioxidul de clor are un efect puternic de oxidare. practic totală. etilic.efect germicid îndelungat în reţeaua de apă ( ≈ 24h). Page 38 of 50 c) Acidul clorhidric .

3.timpul de reacţie.staţiile de producere a CIO2 au dimensiuni deosebit de mici. . deşi cantităţile sunt. Page 39 of 50 . limitează concentraţia maximă a ionilor de dorit la 1 mg/l).. mici. de capacitate mică şi nu este obligatorie amplasarea acestora în structura adiacentă construcţiei care cuprinde instalaţiile de preparare-dozare. . Privind utilizarea clorului Acestea sunt cele menţionate la punctul nr. pentru amestec. 2 A VI. la concentraţia în aer de circa 4. Elemente privind prevenirea incendiilor AIV. pot apare concentraţii în cloriţi. Pulberea rămasă după uscare. cloraţi şi cloruri.dozare a ClO sunt relativ mici.U. Privind utilizarea doritului de sodiu Cloritul de sodiu. . în general. . acest lucru. în cazul deversărilor accidentale. acestea.reglementările din S. b) Avantaje de ordin tehnic şi funcţional: . 4. AIV. mari şi nici echipamente mecanice pentru transport.. . acestea putând fi 2 instalate cu uşurinţă în clădiri existente pentru că nu există pericolul intoxicaţiilor.2. sub vacuum.chm::/n. 2 Depozitarea cloritului de sodiu impune exigenţe deosebite pentru asigurarea protecţiei P. produc iritaţii ale tractului respirator iar la o inhalare îndelungată produc edeme pulmonare. totuşi. 8.A. în anumite condiţii. însă trebuie evitate circumstanţe care favorizează riscul de foc sau explozie.se folosesc reactivi care nu pun probleme deosebite de transport. este un foarte puternic mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. ca atare. Principalele dezavantaje prezentate de utilizarea CIO2 În cazuri restrânse.în cazul în care prepararea se face din dorit de sodiu şi CI se impun cerinţele specifice de utilizare a 2 clorului.. cât şi a personalului. în cantităţi superioare celor normate în standarde (acolo unde sunt normate) . nu este inflamabil.I. în apa dezinfectată. .5 ppm.instalaţiile de preparare şi dozare sunt complet automatizate.. Pentru acest motiv instalaţiile de producere a CIO2 vor fi complet etanşe.S. . Anexa nr. astfel că.lipseşte total pericolul de explozie sau de otrăvire prin pierderi accidentale. La prepararea CIO2 din clorit de sodiu şi clor gazos. apariţia substanţelor organoclorurate. 4. 10/1/2007 . în soluţia de CIO poate rămâne clor 2 rezidual în procent mai mare de 5 %. este de maxim 15 minute. Se impun masuri specifice de protecţie la manipularea HCI (sau Cl ).gabaritele pentru amplasarea instalaţiilor de producere. AIV.nu necesită spaţii de depozitare. dispozitivele de dozare a reactivilor vor fi foarte performante iar incinta instalaţiei de preparare va fi ventilată.1. Dacă au loc pierderi din soluţia apoasă de CIO2. „dried solution".depozitele pentru reactivii din care se produce CIO2 sunt obişnuite. poate determina .NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL.

precum uleiuri. pot genera amestecuri inflamabile şi explozibile. rezultat conform tehnologiilor de preparare prezentate Dioxidul de clor (CIO2) este un gaz instabil care nu poate fi stocat sau transportat. hârtie.4.. Se poate utiliza apa dar fără a o dirija. Ozonul se produce la faţa locului.5 cal/mol Culoarea incolor Densitatea 2. Page 40 of 50 agent oxidant. lemn. Dacă în depozit apare un incendiu recipienţii se vor proteja cu vapori de apă. pe intervalul de timp şi temperatură în care acesta poate exista în stare gazoasă. Este un agent oxidant curat. apa este cel mai bun mijloc de stingere Containerele se răcesc cu apă dispersată prin sprinklere. În caz de incendiu. CIO produce explozii care se pot iniţia prin arc electric sau la 2 temperaturi mărite. iar asupra incendiului se va acţiona cu stingătoare cu pulbere şi CO . pune în libertate hidrogen care poate forma cu aerul amestecuri explozive. Privind utilizarea CIO. vapori de acid şi vapori de Na2O.. exclusiv. În caz de incendiu se descompune în O2.. Totuşi. În ţara noastră s-au proiectat numai instalaţii cu producerea O3. din aer sau oxigen pur.. în contact sau amestec cu materiale sau substanţe uşor oxidabile. Relaţia O /O este: 3 2 3O2 ↔ 2 O3+ 34. în contact cu metalele obişnuite. se pot realiza concentraţii mai mari de 10 % în aer. pe produs.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. Soluţia nu se va expune la surse de încălzire. Nu poate fi stocat. sub influenţa descărcărilor electrice. [top] ANEXA V. în jet.chm::/n. bumbac ş. AIV. Dacă.caracteristici fizico-chimice Ozonul este o formă alotropică a oxigenului Este un gaz incolor. Dezinfectarea apei utilizând ozonul (O3) Ozonul . puternic instabil şi un oxidant deosebit de energic.3 Privind utilizarea acidului clorhidric.1.a.. 2 AIV.4. Se va evit CO2 ca mijloc de stingere. 4. din aerul atmosferic. 10/1/2007 . Orice pierderi de soluţie trebuie evitate deoarece. în contact cu acizi eliberaţi de diosidul de clor se produce un gaz exploziv şi foarte toxic..144 kg/m' Temperatura de lichefiere -112°C AV. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. Acidul clorhidric nu este combustibil.

4. timpul de reacţie este limitat. Concentraţia în O3. pentru că. totală sau parţială a algelor. în practică fiind de circa 0.distrugerea. AV.3. În proces mai intervin concentraţiile de promotori .6.5. într-o plajă largă de pH. în mare măsură. . Eficienţa germicidă mărită a O3 se datorează potenţialului oxidoreducător ridicat. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.0 g O /m3. fie pentru consum industrial.2.. în astfel de cazuri. acestea fiind: . . De asemenea. . in plaja 50 + 100 mg/l. dar aceasta este compensată. Tabloul complet al spectrului de acţiune al ozonului evidenţiază. Riscul de depăşire a concentraţiei admise va exista in cazul în care sursa de apă conţine brom în concentraţii mici sau mijlocii.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL.chm::/n. . . 10/1/2007 . produse secundare suspectate a fi dăunătoare 3 3 sănătăţii. vor apare bromaţii fiind necesar a se acţiona pentru inhibarea formării acestora. în apă (solubilitatea fiind maximă. . practic. .reducerea turbidităţii.oxidarea fierului şi manganului. totuşi. Giardia..distrugerea bacteriilor. la temperaturi scăzute).microflocularea substanţelor organice dizolvate... adică Ia factorul CT. Riscuri potenţiale în procesul de mărire a efectului germicid al O3 Concentraţia maximă autorizată pentru oxidarea şi dezinfectarea apei este de 1-5 mg/l. .distrugerea detergenţilor. benefice în procesul de tratare a apei fie pentru consum potabil. mai cu seamă. de temperatura apei. de efectele sale multiple. dată fiind instabilitatea O3.înlăturarea gustului şi mirosului. temperatura şi pH-ul sunt parametrii care modulează eficienţa ozonului în inactivarea viruşilor. . AV. Cerinţa de O3 variază în funcţie de factorul CT şi. Page 41 of 50 AV.decolorarea. Eficacitatea O3 este puternic influenţată de solubilitatea efectivă. . Prin tratarea cu O apar. AV. . o serie de efecte fundamentale.inactivarea viruşilor. AV.5 + 2.„Br" şi inhibitori .distrugerea fenolilor. Cei mai cunoscuţi sunt bromaţii a căror cantitate (concentraţie) creşte cu expunerea apei la acţiunea O3.acetat cât şi pHul sau temperatura. În circumstanţele anterior prezentate vor apare situaţii critice dacă se doreşte inactivarea unor microorganisme precum Cryptosporidium şi. în principal. Unele dezavantaje ale procesului de dezinfectare cu ozon Pentru producerea ozonului se consumă o mare cantitate de energie.oxidarea substanţelor organice.inactivarea proceselor biologice care se produc în filtre.

nu se introduc produse chimice (deci. . AV. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. Datorită instabilităţii sale necesită dispozitive de amestec -dispersie deosebit de performante. Elemente privind prevenirea incendiilor În stare gazoasă. Sistemele de control automate sunt obligatorii pentru aceste instalaţii. sub rezerva unui control complet al procesului. explodează dacă apar variaţii de presiune şi de temperatură. Acest domeniu de lungime de undă este cuprins între 100 nm şi 400 nm. . Page 42 of 50 În cazul prezenţei bromului în apă. compuşi aromatici policiclici şa.. în plus. tipul de microorganisme etc. Inactivarea unor microorganisme impune o doză UV mai mare faţă de a altora.V... ozon şi peroxid de hidrogen.3. ca: hidrocarboni halogenaţi.2. . pentru dezinfectarea apei AVI.7. deci trebuie cunoscută calitatea bacteriologică a apei ce urmează a fi tratată. Eficienţa tehnicii de dezinfectare cu UV este. pe măsură ce aceste sisteme se înmulţesc.V. pentru procese avansate de tratare a apei.substanţe toxice. b) Dezavantajele dezinfectării cu UV sunt: .) AVI. la concentraţii mai mari de 30 %. AVI. respectiv ameobe şi germeni de spori/UV + filtrare + agenţi chimici). Folosirea radiaţiei U. întotdeauna stabilită prin studii. utilizarea combinată a luminii ultraviolete (UV) şi a altor oxidanţi. la concentraţii mari ale O3 există riscul apariţiei bromaţilor. Pentru potabilizarea apei. cu doză minimă sau de adăugarea de dioxid de clor înainte de trimiterea în reţeaua de distribuţie.absenţa efectului remanent care favorizează recontaminarea.chm::/n. Adesea dezinfectarea cu UV este completată de o clorare finală.nu modifică produsul (apa) în ceea ce priveşte proprietăţile organoleptice şi nu se formează compuşi halogenaţi mutagenici.1. pentru fiecare caz specific (calitatea apei. În ţările dezvoltate aceştia sunt admişi. fără risc chimic). este pusă în discuţie înlocuirea clorării. 10/1/2007 . Avantajele şi dezavantajele sistemului a) Avantajele dezinfectării cu UV sunt: . Există un interes crescut pentru tratarea apei prin utilizarea luminii ultraviolete (UV) ca o metodă alternativă de dezinfectare pentru clorarea clasică. [top] ANEXA VI.funcţionare şi o mentenanţă fără pericol şi economică. constituie aplicaţii importante în domeniul îmbunătăţirii condiţiilor sanitare pentru evitarea contaminării apei cu compuşi toarte rezistenţi.) sunt radiaţii electromagnetice situate între radiaţiile vizibile (luminoase) şi radiaţiile Röntgen (raze X) în spectrul undelor electromagnetice. anumite microorganisme trebuiesc eliminate prin alte metode sau în combinaţie cu alte procedee (mucegaiuri/microfiltrare. până la concentraţia maximă de 0.foarte bună eficacitate bactericidă.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. Radiaţiile ultraviolete (U. în apa potabilă.01 mg/l..

Trei factori importanţi trebuie luaţi în considerare la calculul dozei UV şi anume: . care este egală cu energia pe unitatea de suprafaţă (Jm-2). . este durata de iradiere.dioxid de clor / ultraviolete. AVI. Reglementarea europeană impune o doză minimă legală pentru apa potabilă de 25 [mJ x cm-2] (decizia ministerială din 19.turbulenţele din camera de tratament.. . Page 43 of 50 AVI. AVI. 10/1/2007 .4.transmitanţa radiaţiei UV a volumului de apă ce urmează a fi dezinfectat.7. Elemente privind prevenirea incendiilor. de exemplu radicalul hidroxil [OH]. mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.ozon / peroxid de hidrogen. .momentul din durata de viaţă a lămpii unde se situează pentru calcul. este posibil să se determine doza UV necesară. Doza UV este dependentă de durată (timpul) de expunere şi de intensitatea lămpii. Două caracteristici ale apelor influenţează alegerea dozei UV aplicate şi anume: . .6.1987). O reducere a transmitanţei radiaţiei UV a apei face necesar un echipament UV suplimentar.punctul geografic al lămpii. Atât în oxidarea prin dezinfectare cât şi oxidarea fotochimică. parametrul cinetic important care intervine în fenomenul care are loc. care duc la formarea compuşilor intermediari foarte activi. este fundamentală cunoaşterea dozei UV exacte necesare la diferitele microorganisme.ozon /ultraviolete.. . Pentru a reuşi un proces de dezinfectare UV. Energia sau intensitatea luminii multiplicată cu timpul de iradiere determină energia de iradiere. Aceste combinaţii pot fi: . În practică.chm::/n. . Procedee de oxidare avansată Există metode de tratare la temperatura ambiantă a apelor pentru potabilizare. Doza UV [mJ x cm-2] = Energia [mW x cm-2] x Timp [s] Cunoscându-se microorganismele de inactivat şi procentajul de „distrugere" cerut.ozon / dioxid de clor. . pentru a furniza doza necesară obţinerii nivelelor dorite pentru dezinfectare.transmitanţa radiaţiei UV prin straturile exterioare ale particulelor contaminate pentru a ajunge la microorganismele din interior.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL.peroxid de hidrogen / ultraviolete. AVI.01. care în diferite circumstanţe poate varia de la 10 la 200 [mJ x cm-2) (50 mJ x cm-2 sau mai mult pentru sterilizarea apei destinate unor tehnici industriale care necesită apă foarte pură).. doza UV este calculată înmulţind energia lămpii UV (din sterilizator) cu timpul de staţionare a unui microorganism în sterilizator (camera de tratament).5..

în proiectul construcţiilor şi instalaţiilor de dezinfectare se stabileşte un program de urmărire a execuţiei lucrărilor pentru care se propune următorul model : Inspecţia de stat în construcţii Investitorul………….... cu caracter durabil. Proiectantul…………..F .Protecţie contra zgomotului. .Siguranţă în exploatare..1988. [top] ANEXA VII. AVIZAT Executantul………….Condiţii de igienă şi sănătate pentru mediul înconjurător. Asigurarea materialelor de construcţii În sensul directivei nr.. Page 44 of 50 Folosirea exclusivă a U....... nu implică riscuri de producere a incendiilor . prin „produs de construcţii" se înţelege orice produs care este fabricat pentru a fi înglobat. 10/1/2007 . ... cât şi lucrările de artă vor fi denumite „lucrări"..... [top] ANEXA VIII.Institutul de igienă publică)..... Produsele de construcţii vor fi denumite „produse".. 89/106/ CEE din 21/12.. în lucrările de construcţii care cuprind atât clădirile..S.... Stabilirea programului de faze determinante Conform prevederilor legale.... Exigenţele esenţiale pentru produsele de construcţii vor trebui să asigure: . . .. Toate materialele şi componentele din staţiile de tratare a apei.. cât şi lucrările de artă..NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL.....Economie de energie şi izolare termică.. Inspector şef PROGRAM DE FAZE DETERMINANTE pentru urmărirea şi controlul lucrărilor de execuţie la obiectivul de investiţie mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.........Securitate în caz de incendiu.. Produsele de construcţii vor trebui să fie conforme cu normele naţionale iar cele din import vor trebui să aibă agremente tehnice..chm::/n........ Lucrările de construcţii care cuprind atât clădirile.. (M.....V..Rezistenţă mecanică şi stabilitate.......... .. în contact cu apa vor trebui să aibă agrementele organelor abilitate conform legii.

.PVFD. Page 45 of 50 ………..chm::/n...PVRC.....Executantul va anunţa în scris ceilalţi factori interesaţi pentru participare. Rezolvarea acestora se va efectua fie prin precizări suplimentare transmisă executantului.în calitate de executant În conformitate cu legea nr.…………. 10/18.La recepţia obiectului. ctr Numărul şi data actului încheiat (se completează la data încheierii actului prevăzut în coloana 2) 1 Trasarea lucrărilor Diverse alte lucrări (în ordinea tehnologiei de execuţie) Proba de presiune Recepţia calitativă a lucrărilor E+P+B 2. . prezentul program de faze determinante...……………....... cu minim 10 zile înaintea datei la care urmează a se face verificarea lucrărilor .....în calitate de proiectant ……...………….proces verbal de fază determinantă PV Trasare Cine întocmeşte şi semnează : I = ISC B = INVESTITOR E = EXECUTANT P= PROIECTANT Nr.... .În afara fazelor menţionate în prezentul Program.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL..în calitate de inspector ………. 10/1/2007 . de comun acord..... Documentul scris care se încheie: Faze determinante Lucrări care se controlează şi verifică sau se recepţionează şi pentru care trebuie întocmite documente scrise . n+1 PVFD PVRC E+P+B E+P+B Notă : .în calitate de investitor (beneficiar) …………..proces verbal de recep-ţie calitativă .. fie prin analize la faţa locului împreună cu factorii interesaţi pe baza unui .... .Acest program va fi transmis la ISC pentru a fi acceptat... Dacă acceptul nu a fost obţinut înainte de predarea proiectului. se va anexa la "Cartea Construcţiei".. .. PVLA E+P+B n.Program de asistentă tehnică"... Investitor ISC mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.....1995 şi normativele tehnice în vigoare.. un exemplar din prezentul program.proces verbal de lucrări ascunse ............01.……….. după obţinerea acceptului acesta devine Program definitiv şi va ti transmis beneficiarului pentru completarea proiectului şi transmiterea la constructor. se stabileşte. completat....PVLA... executantul va sesiza beneficiarului şi proiectantului ori de câte ori constată neconcordanţe între proiect şi realitatea din teren sau când vor apare probleme tehnice de execuţie.Coloana 4 se completează la data întocmirii procesului verbal din coloana 2..

Corelarea prevederilor prezentului normativ cu principalele directive europene din domeniul alimentării cu apă şi a construcţiilor hidroedilitare. . 2. Condiţii pentru sistemele şi componentele exterioare clădirilor” . Principalele directive europene din domeniul alimentărilor cu apă Corespondenţa cu reglementare România Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile NTPA 013 – Normele de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apa de suprafaţă utilizată pentru potabilizare NTPA 014 – Normativ privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă Directiva Comunităţii Europene Directiva 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman Directiva 75/440/CEE privind cerin-ţele calitative pentru apa de suprafaţă destinată preparării apei potabile în statele membre Directiva 79/869/CEE privind meto-dele de măsurare şi frecvenţa recoltării probelor şi a analizării apei de suprafaţă destinată preparării apei potabile în statele membre Directiva 89/106/CEE privind pro-dusele pentru construcţii.” cu aplicabilitate în tehnologia dezinfectării apei .chm::/n. Principalele directive europene din domeniul construcţiilor hidroedilitare Referinţe ale proiectului Titlu Chemicals used for treatment of water intended for human consumption – Ozone [Chimicale utilizate în tratarea apei destinate consumului uman.. Corespondenţa acestora cu reglementările române AIX..Standardele Europene adoptate ca “S.. destinate consumului uman ” AIX.SREN 805-2000 – “Alimentări cu apă. Page 46 of 50 Proiectant Executant Inspector Data: [top] ANEXA IX.SREN 806-1/2000 – “Specificaţii pentru instalaţiile din interiorul clădirilor.(cuprinde prevederile specifice esenţiale de care trebuie să se ţină seamă în materie de norme pentru materialele de construcţii pe teritoriul Comunităţii ) Prezentul normativ preia exigenţele esenţiale din Directivă . Statut actual EN 1278:1998/A1 În aprobare mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.1.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL.R.. 10/1/2007 .

Studiu privind măsuri de eliminare a unor poluanţi de natură organică din apele brute de alimentare şi din mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. Manual pentru proiectarea construcţiilor şi instalaţiilor aferente staţiilor de clorare pentru tratarea apei cu clor gazos în vederea satisfacerii exigenţelor de siguranţă în exploatare şi sănătatea oamenilor. aprobat prin ordinul MLPAT nr.C. Page 47 of 50 Ozonul] Chemicals used for water intended for human consumption.Soluţii de clorare a apei cu clor gazos în scheme tehnologice Elaborator PROED S. Trofin 3. Sandu. 19961997 8. Clorură de sodiu pentru generarea electrochimică a clorului] Chemicals used for treatment of water intended for human consumption. ing. Alimentări cu apă . P. 10/1/2007 .. solid [Substanţe chimice utilizate pentru tratarea apei destinate consumului uman. Membrane separation devices. Ghid de proiectare pentru construcţii şi instalaţii de dezinfectări a apei.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. Echipamente de îmbunătăţire a apei în clădiri ] [top] - În dezvoltare EN 14664 În aprobare EN 14652 În aprobare BIBLIOGRAFIE 1. M. Alimentări cu apă ..A. Requirements for performance and safety . Lucrare de cercetare elaborată de PROED S.chm::/n. 16/N/3.A. Dispozitive de separare cu membrane.prof. PROED -S. lanculescu 2.1998 4.. / 2002 5. testing [Echipamente de îmbunătăţire a apei în clădiri.A. sulfat feric. Sodium chloride for electrochemical generation of chloride [Substanţe chimice utilizate pentru tratarea apei destinate consumului uman. dr. O. Mănescu. ing. în anii 1996-1998 7. AI. Posibilităţi de creştere a performanţelor tehnologiilor de tratare şi dezinfectare a apei pentru asigurarea corespunzătoare a sănătăţii publice . Sterilizarea/dezinfecţia apei cu raze ultraviolete. Iron (III) sulfate.A.03. elaborat de S. solid ] Water conditioning equipment inside buildings.prof. 1995 6.. Utilizarea bioxidului de clor pentru dezinfectarea apei potabile lucrare de cercetare elaborată de PROED S. dr.

instalaţiilor tehnologice şi a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor-D.Inspectoratul de Stat pentru Cazane şi Instalaţii de Ridicat 27..Calitatea apei potabile 17. Cercetări teoretice şi experimentale privind efectele preozonării asupra eficienţei coagulării..S. Norme specifice de securitate a muncii pentru alimentări cu apă ale localităţilor şi pentru nevoi tehnologice (captare. nr. 387 din 22 noiembrie 1995 25.G.11.Cercetare PROED 1999 10.F.S. UTCB şi RGAB (Apa Nova) 11. Directivă privind produsele pentru construcţii (Directiva nr. 331 din 10.butelii pentru gaze comprimate lichefiate sau dizolvate. Cercetare elaborată de PROED S.1998 privind Calitatea Apei Potabile.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. nr. EPA Tehnologies for Upgrading Existing or Designing New Drinking WaterTreatment Plants.1998 14.etapa 11/ 2001. Martie 1990) 13. Ordinul M.I. 16. H. amenajare şi reglementare sanitară a funcţionării obiectivelor şi activităţilor desfăşurate în acestea. nr.I..S. 100/2002 privind normele de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă. Prescripţii tehnice pentru recipientele stabile sub presiune pentru depozitarea clorului şi dioxidului de sulf. nr.A.1988) 19.05. Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale nr.G.1999 pentru aprobarea Normelm de avizare sanitară a proiectelor obiectivelor cu impact asupra sănătăţii publice 22. Ordinul M. aprobate prin Ordinul Ministrului de Stat. Cercetări experimentale . Pr. 10/1/2007 .elaborat de Agenţia pentru protecţia mediului din Statele Unite-EPA.1997 9.Normativ pentru proiectarea si executarea lucrările de izolaţii termice 24. Directiva Consiliului Europei nr. Cercetare PROED . elaborate de ISCIR .2001 privind echiparea şi dotarea construcţiilor. nr. 96 din 7 martie 1978) 26. 775/07. March 1990 (Tehnologii pentru îmbunătăţirea şi/sau proiectarea staţiilor de potabilizare a apei . Ordinul M. C 107-82 . Norme unice de protecţie a muncii la fabricarea. 98/83/CE din 3. Legea 458/2002 . sedimentării si filtrării prin nisip – Cercetări experimentale .-003 15. altele decât cele supuse înregistrării în registrul comerţului 21.chm::/n.2002 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare. Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor aprobate cu Ordinul M. Probleme specifice de tratare cu ozon.06. 42 din 7 martie 1978 şi Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 18. 88/06. lichefiate.. 348 . indicativ CI2-95 elaborate de ISCIR mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. CI 69-88 . Degremont Water Treatment Handbook.etapa 1 /2000. 117/17.programul RELANSIN.03. depozitarea şi utilizarea clorului lichid şi gazos (aprobate prin Ordinul Ministrului Muncii nr. utilizarea şi verificarea recipienţilor. Ordinul M.I.Manual pentru tratarea apei) 12. Page 48 of 50 apele uzate epurate.1997 pentru aprobarea normelor de igienă şi recomandări privind modul de viaţă al populaţiei 20. Paris 1991 (Degremont . 536 din 23. compuşi chimici complecşi. repararea.S. construcţie. 89/106/CEE din 12.. cryptosporidium şi bacterii . Cercetări privind utilizarea ozonului şi UV pentru tratarea apelor subterane poluate cu pesticide. sub presiune indicativ C5-98. Prescripţii tehnice pentru proiectarea.P. transport şi distribuţie).Normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale 23. transportul. nr.

Hotărârea nr.butelii pentru gaze comprimate lichefiate sau dizolvate. Hotărârea Guvernului României nr. sub presiune C5-98 .Inspectoratul de Stat pentru Cazane şi Instalaţii de Ridicat 44. 37.chm::/n.. şi 1500 Vc.M.06. 10/1995.775/1988. repararea. aprobată cu Ordinul ministrului de Interne nr. Prescripţii tehnice pentru proiectarea.Regulament privind urmărirea comportării în exploatare. Îndreptar de proiectare şi execuţie a instalaţiilor de legare Ia pământ I-RC-1030 35.1994 pentru aprobarea Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii 30. elaborate de ISCIR mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal. Normativ C21-95 1SC1R 43.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. elaborate de ISCIR . 113/1994 .a. 272/14. HG 261/94 42..Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor-Ordinul nr. STAS 10100/0-Prescripţii generale de verificarea siguranţei construcţiilor 41. 120/94 .84/2001..Regulament privind conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii .06.. utilizarea şi verificarea recipienţilor . 32. Legea nr. Normativ cadru privind detalierea conţinutului cerinţelor stabilite prin Legea nr. 19/1994 -Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare 38. Normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor. 15/1-1994-Instrucţiuni tehnice de proiectare pentru ventilarea sau încălzirea cu aer cald prin jeturi de aer orizontale 36.Regulament privind autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analize şi încercări în construcţii .1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii: .11. 31/N/1995 . Metodologia privind elaborarea scenariilor de siguranţă la foc. aprobate cuO.1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora Normativului de siguranţă la foc a construcţiilor 31.c.Regulament privind activitatea de metrologie în construcţii .Regulament privind certificarea de conformitate a calităţii produselor folosite în construcţii 33. Page 49 of 50 28. procedee şi echipamente noi în construcţii . 10/1995 (elaborat de INCERC) 34. intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor .Inr.Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală 39. 10/1/2007 . lichefiate-indicativ CI2-95.Normativ pentru proiectarea şi executarea protecţiei împotriva trăsnetului la construcţii 40. 273/14. privind calitatea în construcţii 29.Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse. 766/21. Prescripţii tehnice pentru recipientele stabile sub presiune pentru depozitarea clorului şi dioxidului de sulf. Hotărârea Guvernului României nr. 17-91998 -Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 Vc.

Pr.Italia. Arnold. Legea 98/94 cu modif.Staţie de clorare pentru debite până la 500 l/s.Culori la conducte 46.a.Specificaţii pentru instalaţii din interiorul clădirilor destinate consumului uman [top] mk:@MSITStore:C:\Program%20Files\MatrixRom\Matrix%20Instal\apacanal.chm::/n. Londra 1994) 48..Twort Ac. cu curgere gravitaţională: . ed. Staţii de clorare a apei cu Clor gazos. Tip T 1259..2000 l/s .Alimentări cu apă. e.A. 10/1/2007 . Detalii de execuţie .. ed. ed. Water Supply . Ed. Environmental Engineering and Sanitation Salvatos.Staţie de clorare pentru debite de 3000 l/s 51. STAS 185/1 . Tip PROED S.Staţii de clorare a apei cu clor gazos.. 4-a John Wiley 1992 49.Staţie de clorare pentru debite până la 500 l/s. din 99 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la Normele legale de igienă şi sănătate publică 47. Arnold. Page 50 of 50 45. SREN 806/2000 . SREN 805/2000 . . London 1994 (Alimentări cu apă .Twort Ac.NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR Şl INSTALAŢIIL. Pr.a. CAFFARO Divisione Trattamento Acque. Ed. ş. cu hidrofor sau cu staţie de pompare . Dioxidul de Clor) 52. CHLOR1NE DIOXIDE (firma CAFFARO Divisione Trattamento Acque .Staţie de clorare pentru debite între 500 . -T133 11/1993 50. Condiţii pentru sistemele şi componentele exterioare clădirilor 53.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful