Professional Documents
Culture Documents
Oana Constantinescu
Oana Constantinescu
Lectia VII
Table of Contents
Oana Constantinescu
Lectia VII
Introducere
In lectia aceasta vom invata sa scriem toate tipurile de ecuatii pentru plan, dreapta, cat si sa determinam analitic pozitiile relative a doua plane, a doua drepte si a unei drepte fata de un plan. In primele cursuri am introdus axiomatic dreapta si planul. Am precizat axiomele de determinare unica a dreptei, respectiv planului, cat si consecintele axiomelor de incidenta care ofereau date despre pozitiile relative ale acestor obiecte geometrice. E timpul sa vedem cum putem aborda aceste probleme din punct de vedere analitic.
Introducere
In lectia aceasta vom invata sa scriem toate tipurile de ecuatii pentru plan, dreapta, cat si sa determinam analitic pozitiile relative a doua plane, a doua drepte si a unei drepte fata de un plan. In primele cursuri am introdus axiomatic dreapta si planul. Am precizat axiomele de determinare unica a dreptei, respectiv planului, cat si consecintele axiomelor de incidenta care ofereau date despre pozitiile relative ale acestor obiecte geometrice. E timpul sa vedem cum putem aborda aceste probleme din punct de vedere analitic.
Introducere
In lectia aceasta vom invata sa scriem toate tipurile de ecuatii pentru plan, dreapta, cat si sa determinam analitic pozitiile relative a doua plane, a doua drepte si a unei drepte fata de un plan. In primele cursuri am introdus axiomatic dreapta si planul. Am precizat axiomele de determinare unica a dreptei, respectiv planului, cat si consecintele axiomelor de incidenta care ofereau date despre pozitiile relative ale acestor obiecte geometrice. E timpul sa vedem cum putem aborda aceste probleme din punct de vedere analitic.
Planul
Planul este unic determinat de un punct A al sau si de doi vectori necoliniari u , v din spatiul sau liniar director :
= A + [u , v ].
Planul este unic determinat de trei puncte necoliniare ale sale: = (ABC ). Planul este unic determinat de un punct A al sau si de un vector normal N .
Planul
= A + [u , v ]
Planul
Consideram un reper cartezian (ortonormat, pozitiv) R = {O ; i , j , k } in raport cu care vom exprima coordonatele punctelor, respectiv vectorilor ce intervin. Un punct P de vector de pozitie r apartine planului daca si numai daca AP = r r A este un vector din planul vectorial director :
t , s R a.i .
r
r A = tu + s v .
= r A + tu + s v , t , s R.
Gandind planul ca un subspatiu an al lui E 3 , amintindu-ne si de operatia de adunare a punctelor cu vectori, putem scrie ecuatia ana a planului:
P
= A + tu + s v , t , s R, P .
Planul
Consideram un reper cartezian (ortonormat, pozitiv) R = {O ; i , j , k } in raport cu care vom exprima coordonatele punctelor, respectiv vectorilor ce intervin. Un punct P de vector de pozitie r apartine planului daca si numai daca AP = r r A este un vector din planul vectorial director :
t , s R a.i .
r
r A = tu + s v .
= r A + tu + s v , t , s R.
Gandind planul ca un subspatiu an al lui E 3 , amintindu-ne si de operatia de adunare a punctelor cu vectori, putem scrie ecuatia ana a planului:
P
= A + tu + s v , t , s R, P .
Planul
Consideram un reper cartezian (ortonormat, pozitiv) R = {O ; i , j , k } in raport cu care vom exprima coordonatele punctelor, respectiv vectorilor ce intervin. Un punct P de vector de pozitie r apartine planului daca si numai daca AP = r r A este un vector din planul vectorial director :
t , s R a.i .
r
r A = tu + s v .
= r A + tu + s v , t , s R.
Gandind planul ca un subspatiu an al lui E 3 , amintindu-ne si de operatia de adunare a punctelor cu vectori, putem scrie ecuatia ana a planului:
P
= A + tu + s v , t , s R, P .
Planul
Exprimand vectorii din ecuatia precedenta in raport cu baza reperului ales, adica presupunand ca
r rA u v
= xi + yj + zk, = x0 i + y0 j + z 0 k , = u1 i + u2 j + u3 k , = v1 i + v2 j + v3 k ,
folosind faptul ca i , j , k sunt liniar independenti, se obtin ecuatiile parametrice ale planului :
x y z
s, t
R.
Planul
Amintim ca trei vectori sunt coplanari daca si numai daca produsul lor mixt se anuleaza. Deci vectorii AP = r r A , u , v sunt coplanari daca si numai daca (r r A , u , v ) = 0. Folosind formula de calcul pentru produsul mixt se obtine ecuatia planului sub forma de determinant:
x
x0
u1 v1
y0
u2 v2
z0
u3 v3
= 0.
+ by + cz + d = 0,
+ b2 + c 2 = 0,
Planul
= (ABC )
Acest caz se reduce la cel precedent considerand de exemplu u = AB = r B r A , v = AC = r C r A . Se obtin astfel, pentru planul , ecuatia vectoriala:
r r
= r A + t (r B r A ) + s (r C r A ) , s , t R = (1 t s )r A + tr B + s r C , s , t R,
ecuatiile parametrice:
x y z
t, s
zA zA zC zA
z zB
= 0.
Planul
1 1 xB yB zB 1 xC yC zC 1
x y z xA yA zA
= 0.
In cazul particular in care A(a, 0, 0), B (0, b, 0) si C (0, 0, c ) reprezinta punctele de intersectie ale planului cu axele de coordonate, se obtine ecuatia planului prin taieturi:
x a
y b
z c
1 = 0.
Planul
Planul
In aceasta situatie P (r ) N AP ecuatia vectoriala a planului: < r r A , N >= 0. are coordonatele l , m, n in raport cu R si P (x , y , z ), A(x0 , y0 , z0 ), atunci ecuatia precedenta devine:
N l (x
Daca
x0 ) + m(y y0 ) + n(z z0 )= 0
lx
+ my + nz + p = 0.
Reobtinem astfel ecuatia generala a planului. Sa remarcam ca in ecuatia generala a unui plan, coecientii lui x , y , z sunt coordonatele vectorului normal planului.
Planul. Exemple
Planele de coordonate:
z x y
=0 =0 =0
z x y
=c =a =b
a, b , c
ax
+ by + d = 0 by + cz + d = 0 ax + cz + d = 0
Planul. Exemple
Planele de coordonate:
z x y
=0 =0 =0
z x y
=c =a =b
a, b , c
ax
+ by + d = 0 by + cz + d = 0 ax + cz + d = 0
Planul. Exemple
Planele de coordonate:
z x y
=0 =0 =0
z x y
=c =a =b
a, b , c
ax
+ by + d = 0 by + cz + d = 0 ax + cz + d = 0
Planul. Exemple
Plan prin origine:
Oz Ox Oy
: : :
ax
+ by = 0 by + cz = 0 ax + cz = 0
ax
+ by + cz = 0.
Planul. Exemple
Plan prin origine:
Oz Ox Oy
: : :
ax
+ by = 0 by + cz = 0 ax + cz = 0
ax
+ by + cz = 0.
o dreapta (atunci cand sistemul format din cele doua ecuatii este compatibil simplu nedeterminat)
rang
A un plan (cele doua plane coincid) A = B = C = D ; B C D multimea vida (planele sunt paralele deci au normalele A D paralele) A = B = C = D . B C
2 2 2 1 2 1 1 1 2 2 1 2 2 1 1 1
A1 A2
B1 B2
C1 C2
= 2;
Aplicatie
Indicatii:
Aplicatie
Notam cu masura unghiului diedru al celor doua plane. Construind ca in gura unghiul diedru si normalele la ecare plan in puncte convenabil alese, observam ca este suplementul unghiului dintre normalele la plane. Dar vectorii normali planelor sunt N 1 (A1 , B1 , C1 ) si N 2 (A2 , B2 , C2 ). In acest caz unghiul dintre normale se calculeaza prin cos =
A1 A2 A2 1
+ B1 B2 + C1 C2
A2 2
2 2 + B1 + C1
2 2 + B2 + C2
O dreapta
1 2
= [u , v ] . d
un punct al sau A d si un vector director a d , a = 0; doua puncte A = B ale sale; doua plane distincte care o contin: 1 2 = d ; un punct al sau A d si o directie planara normala dreptei:
Vom determina toate tipurile de ecuatii pentru dreapta d in cele patru situatii de mai sus: ecuatia vectoriala, ecuatiile parametrice, ecuatiile canonice si ecuatiile generale.
Oana Constantinescu
Lectia VII
O dreapta
1 2
= [u , v ] . d
un punct al sau A d si un vector director a d , a = 0; doua puncte A = B ale sale; doua plane distincte care o contin: 1 2 = d ; un punct al sau A d si o directie planara normala dreptei:
Vom determina toate tipurile de ecuatii pentru dreapta d in cele patru situatii de mai sus: ecuatia vectoriala, ecuatiile parametrice, ecuatiile canonice si ecuatiile generale.
Oana Constantinescu
Lectia VII
Dreapta
= A + [a ]
P (r )
vectoriala a dreptei:
d AP d r r A = ta,
r
R. Am obtinut ecuatia
= r A + ta,
R.
= A + ta,
R.
Dreapta
Daca presupunem ca in raport cu un reper ales avem P (x , y , z ) r = x i + y j + z k , A(x0 , y0 , z0 ) si a(l , m, n), atunci ecuatia vectoriala determina urmatoarele ecuatii parametrice ale dreptei d :
= x0 + tl = y0 + tm , z = z0 + tn
y x t
R.
Exprimand parametrul t din toate cele trei ecuatii si egaland rezultatele, obtinem ecuatiile canonice:
x
x0
l
y0
m
z0
n
(= t ) .
Eliminand parametrul t din ecuatiile parametrice, ori considerand sistemul format din cate doua ecuatii canonice, dreapta apare ca intersectie de doua planuri:
mx ny
Dreapta
= AB ,
=B
In toate ecuatiile precedente consideram vectorul director al dreptei a = AB = r B r A si obtinem: ecuatia vectoriala:
r
= (1 t )r A + tr B ,
R;
ecuatiile parametrice:
x y z
R;
ecuatiile canonice:
xA y yA z zA = = . xB xA yB yA zB zA
x
Dreapta
= 1 2
Daca (1 ) : A1 x + B1 y + C1 z + D1 = 0, (A1 )2 + (B1 )2 + (C1 )2 = 0 si (2 ) : A2 x + B2 y + C2 z + D2 = 0, (A2 )2 + (B2 )2 + (C2 )2 = 0, sistemul A1 x + B1 y + C1 z + D1 = 0 A2 x + B2 y + C2 z + D2 = 0 determina o dreapta daca si numai daca
Dreapta
rang
A1 A2
B1 B2
C1 C2
= 2.
Observam ca directia dreptei este N 1 N 2 , unde N 1 (A1 , B1 , C1 ) si N 2 (A2 , B2 , C2 ) sunt vectorii normali celor doua plane. Pentru a determina ecuatiile parametrice ale dreptei d se rezolva efectiv sistemul de ecuatii liniare de mai sus, parametrul dreptei neind decat necunoscuta secundara a sistemului. Din ecuatiile parametrice se obtin pe calea uzuala cele canonice. De exemplu, axele de coordonate au ecuatiile:
Ox
y z
=0 , =0
Oy
z x
=0 , =0
Oz
x y
=0 . =0
Dreapta
rang
A1 A2
B1 B2
C1 C2
= 2.
Observam ca directia dreptei este N 1 N 2 , unde N 1 (A1 , B1 , C1 ) si N 2 (A2 , B2 , C2 ) sunt vectorii normali celor doua plane. Pentru a determina ecuatiile parametrice ale dreptei d se rezolva efectiv sistemul de ecuatii liniare de mai sus, parametrul dreptei neind decat necunoscuta secundara a sistemului. Din ecuatiile parametrice se obtin pe calea uzuala cele canonice. De exemplu, axele de coordonate au ecuatiile:
Ox
y z
=0 , =0
Oy
z x
=0 , =0
Oz
x y
=0 . =0
Dreapta
rang
A1 A2
B1 B2
C1 C2
= 2.
Observam ca directia dreptei este N 1 N 2 , unde N 1 (A1 , B1 , C1 ) si N 2 (A2 , B2 , C2 ) sunt vectorii normali celor doua plane. Pentru a determina ecuatiile parametrice ale dreptei d se rezolva efectiv sistemul de ecuatii liniare de mai sus, parametrul dreptei neind decat necunoscuta secundara a sistemului. Din ecuatiile parametrice se obtin pe calea uzuala cele canonice. De exemplu, axele de coordonate au ecuatiile:
Ox
y z
=0 , =0
Oy
z x
=0 , =0
Oz
x y
=0 . =0
Aplicatie
Sa se determine ecuaiile canonice ale dreptei 2x 3y 3z 9 = 0 d : . x 2y + z + 3 =0 Rezolvare: Rezolvand sistemul obtinem ecuatiile parametrice 9t , x= y = 5t , t R si de aici imediat ecuatiile canonice d : z = t 3, x = y = z +3 . d :
9 5 1
Dreapta
d si = [u , v ] d
si
Aplicatie
Sa se scrie ecuatiile dreptei d care trece prin punctul A(2, 5, 3) si este: a) paralela cu axa Oz ; b) paralela cu dreapta d : x 1 = y62 = z +3 ; 4 9 2x y + 3z + 1 = 0 c) paralela cu dreapta d : . 5x + 4y z 7 = 0 x 2 = 0, Rezovare a) d : sau d : x 2 = y +5 = z 3 . 0 0 1 y + 5 = 0, x 2 = y +5 = z 3 . b) d : 4 6 9 c) Avem nevoie de un vector director pentru dreapta d . Acesta este produsul vectorilor N 1 (2, 1, 3) si N 2 (5, 4, 1), vectorii normali planelor ce determina dreapta data. Se obtine y +5 x 2 z 3 N 1 N 2 = 11i + 17j + 13k , deci: d : 11 = 17 = 13 .
Fie
d1
= A1 + [a1 ] si
d2
Dreptele
a 1 , a 2 , A1 A2
sunt coplanare daca si numai daca vectorii sunt coplanari (a1 , a2 , A1 A2 ) = 0. Pentru a verica daca dreptele sunt paralele sau nu, se determina daca vectorii a1 si a2 sunt sau nu coliniari, calculand produsul lor vectorial. Iar pentru a distinge intre cazurile drepte paralele si drepte confundate se verica si coliniaritatea vectorilor a1 , A1 A2 . Obtinem astfel:
d1 si d2
Theorem
Dreptele d1 si d2 sunt: 1) necoplanare (a1 , a2 , r A2 2) concurente
3) paralele
4) confundate
a2 =0 a1 (r A r A ) = 0 (distincte ) a1 a2 =0 a 1 (r A r A ) = 0
a1
2 1 2 1
Fie drepta
= A + [a] si planul = B + , cu
Atunci:
d d d
Aplicatii
Rezolvare: Piciorul perpendicularei din A pe d este intersectia dintre planul prin A perpendicular pe d si dreapta d, adica 77 32 35 B ( 29 , 29 , 29 ). Sau se folosesc ecuatiile parametrice ale dreptei d si conditia AB d .
Oana Constantinescu Lectia VII
Aplicatii
Rezolvare: Piciorul perpendicularei din A pe d este intersectia dintre planul prin A perpendicular pe d si dreapta d, adica 77 32 35 B ( 29 , 29 , 29 ). Sau se folosesc ecuatiile parametrice ale dreptei d si conditia AB d .
Oana Constantinescu Lectia VII
Aplicatii
Rezolvare: Piciorul perpendicularei din A pe d este intersectia dintre planul prin A perpendicular pe d si dreapta d, adica 77 32 35 B ( 29 , 29 , 29 ). Sau se folosesc ecuatiile parametrice ale dreptei d si conditia AB d .
Oana Constantinescu Lectia VII
Aplicatii
Rezolvare: Piciorul perpendicularei din A pe d este intersectia dintre planul prin A perpendicular pe d si dreapta d, adica 77 32 35 B ( 29 , 29 , 29 ). Sau se folosesc ecuatiile parametrice ale dreptei d si conditia AB d .
Oana Constantinescu Lectia VII
Aplicatii
Se verica faptul ca dreapta d nu este perpendiculara pe planul (in caz contrar proiectia ar consta dintr-un singur punct, proiectia oricarui punct al dreptei pe planul dat). Proiectia dreptei se obtine ca intersectia dintre planul ce contine dreapa d, perpendicular pe planul (numit plan proiector al dreptei d) si planul . Planul proiector este unic determinat de un punct al dreptei, de vectorul director al dreptei si de vectorul normal planului . Se obtin ecuatiile:
Rezolvare:
x x
2y z + 8 = 0, y + 3z + 8 = 0.
Lectia VII
Oana Constantinescu
Aplicatii
Se verica faptul ca dreapta d nu este perpendiculara pe planul (in caz contrar proiectia ar consta dintr-un singur punct, proiectia oricarui punct al dreptei pe planul dat). Proiectia dreptei se obtine ca intersectia dintre planul ce contine dreapa d, perpendicular pe planul (numit plan proiector al dreptei d) si planul . Planul proiector este unic determinat de un punct al dreptei, de vectorul director al dreptei si de vectorul normal planului . Se obtin ecuatiile:
Rezolvare:
x x
2y z + 8 = 0, y + 3z + 8 = 0.
Lectia VII
Oana Constantinescu
Aplicatii
Example 4) Aati coordonatele simetricelor punctului A fata de planul , respectiv dreapta d, in cazurile urmatoare: a) A(-1,2,0), : x + 2y z = 0; b) A(-1,2,0), d : x +2 = y +1 = z11 ; c) 1 0 y = z +1 ; d) A(1,2,3) si A(3,1,2) si d : x 2 = 2 2 1 : 2x + y + z 1 = 0.
Rezolvare:
Se determina mai intai coordonatele lui A0 , piciorul perpendicularei din A pe plan, respectiv dreapta, iar coordonatele simetricului A se calculeaza din conditia ca A0 este mijlocul 2 segmentului (AA ). a) ( 7 , 3 , 4 ); b) (1, 4, 0); c) 3 3 37 19 22 ( 9 , 9 , 9 ); d) (-3,0,1).
Oana Constantinescu Lectia VII
Aplicatii
Example 4) Aati coordonatele simetricelor punctului A fata de planul , respectiv dreapta d, in cazurile urmatoare: a) A(-1,2,0), : x + 2y z = 0; b) A(-1,2,0), d : x +2 = y +1 = z11 ; c) 1 0 y = z +1 ; d) A(1,2,3) si A(3,1,2) si d : x 2 = 2 2 1 : 2x + y + z 1 = 0.
Rezolvare:
Se determina mai intai coordonatele lui A0 , piciorul perpendicularei din A pe plan, respectiv dreapta, iar coordonatele simetricului A se calculeaza din conditia ca A0 este mijlocul 2 segmentului (AA ). a) ( 7 , 3 , 4 ); b) (1, 4, 0); c) 3 3 37 19 22 ( 9 , 9 , 9 ); d) (-3,0,1).
Oana Constantinescu Lectia VII
Aplicatii
Vericam initial ca cele doua drepte sunt necoplanare. Metoda 1: Determinam picioarele perpendicularei comune folosind ecuatiile parametrice ale celor doua drepte. Fie PQ perpendiculara comuna, P d1 si Q d2 P (t + 7, 2t + 3, t + 9) si Q (7s + 3, 2s + 1, 3s + 1). Impunand ca vectorul director PQ sa e perpendicular pe ambii vectori directori ai celor doua drepte date se determina t , s si se obtine PQ (2, 1, 4). Apoi se scriu ecuatiile dreptei prin P , de directie PQ . Metoda 2: Perpendiculara comuna se obtine ca intersectia dintre doua plane 1 si 2 , 1 ind planul proiector al dreptei (d1 ) pe planul ce contine (d2 ) si este paralel cu (d1 ), iar 2 este planul proiector al dreptei (d2 ) pe planul ce contine (d1 ) si este paralel cu (d2 ). Se obtin ecuatiile: x 1 = y = z +3 . 2 1 4
Rezolvare:
Aplicatii
Vericam initial ca cele doua drepte sunt necoplanare. Metoda 1: Determinam picioarele perpendicularei comune folosind ecuatiile parametrice ale celor doua drepte. Fie PQ perpendiculara comuna, P d1 si Q d2 P (t + 7, 2t + 3, t + 9) si Q (7s + 3, 2s + 1, 3s + 1). Impunand ca vectorul director PQ sa e perpendicular pe ambii vectori directori ai celor doua drepte date se determina t , s si se obtine PQ (2, 1, 4). Apoi se scriu ecuatiile dreptei prin P , de directie PQ . Metoda 2: Perpendiculara comuna se obtine ca intersectia dintre doua plane 1 si 2 , 1 ind planul proiector al dreptei (d1 ) pe planul ce contine (d2 ) si este paralel cu (d1 ), iar 2 este planul proiector al dreptei (d2 ) pe planul ce contine (d1 ) si este paralel cu (d2 ). Se obtin ecuatiile: x 1 = y = z +3 . 2 1 4
Rezolvare:
Aplicatii
Vericam initial ca cele doua drepte sunt necoplanare. Metoda 1: Determinam picioarele perpendicularei comune folosind ecuatiile parametrice ale celor doua drepte. Fie PQ perpendiculara comuna, P d1 si Q d2 P (t + 7, 2t + 3, t + 9) si Q (7s + 3, 2s + 1, 3s + 1). Impunand ca vectorul director PQ sa e perpendicular pe ambii vectori directori ai celor doua drepte date se determina t , s si se obtine PQ (2, 1, 4). Apoi se scriu ecuatiile dreptei prin P , de directie PQ . Metoda 2: Perpendiculara comuna se obtine ca intersectia dintre doua plane 1 si 2 , 1 ind planul proiector al dreptei (d1 ) pe planul ce contine (d2 ) si este paralel cu (d1 ), iar 2 este planul proiector al dreptei (d2 ) pe planul ce contine (d1 ) si este paralel cu (d2 ). Se obtin ecuatiile: x 1 = y = z +3 . 2 1 4
Rezolvare: