Romnia - Stat de drept

Prin stat de drept se nelege un stat care se fundamenteaz, funcioneaz i i exercit prerogativele n baza legii, caracterizat prin supremaia absolut a legii in scopul prezervrii drepturilor i libertilor individuale. Ideea statului de drept a aprut nc din antichitate, atunci cnd colile filosofice, precum cea a sofitilor sau cea a legitimitilor din China Antica, dar si filosofi precum Platon si Aristotel au formulat ideea fundamentrii statului pe lege, pe drept. In form clasic ins, statul de drept a aprut odat cu societatea modern, secolele XVII-XVIII, n cadrul revoluiilor din rile occidentale ndreptate mpotriva arbitrariului feudal. Denumirea de stat de drept a fost pus in circulaie de Montesqieu, dar conceptul a fost elaborat si fundamentat de doctrina germana din a doua jumatate a secolului al XIXlea sub denumirea rechtsstaat-stat de drept, apoi doctrina francez l denumete etait et droit, pentru ca treptat s se generalizeze pe continent sub diferite terminologii proprii fiecrei limbi. Potrivit lui Jaques Chevallier "statul de drept" reprezint "tipul de regim politic n care puterea statului se afla ncadrat i limitat de ctre drept". Unul dintre principiile pe care se fundamenteaz un stat de drept l reprezint principiul drepturilor si libertailor naturale fiinei umane enumerat de ctre profesorul Tudor Drganu. In antichitate statul era considerat valoarea suprem,avand prerogative nelimitate. In Constituia Italiei, cunoscut i sub denumirea de "Constituia lui Mussolini" era prevazut c Statul este totul, individul nimic, aceast supremaie absolut a statului fiind susinut i de regimurile totalitare care au urmrit delimitarea, restrngerea drepturilor si libertilor individului. Declaraia Universal a Drepturilor Omului din 1789 a preluat conceptele filosofice ale lui John Locke i a statuat n art. 2 c scopul oricrei asociaiuni politice este pstrarea drepturilor naturale i indescriptibile ale omului. Potrivit principiului filosofic drepturile si libertile naturale ale fiinei umane sunt imprescriptibile de ctre stat, pe de o parte, iar pe de alta sunt inalienabile de ctre cel care este titularul lor. Aceasta nseamn c statul este limitat tocmai de ceea ce este natural n drept, de individul uman, subiectul unui sistem de drept fiind expresia sistemului dreptului, aceasta avnd i temeiul n condiia uman, pe coordonatele ei "omni et soli" aceleai. Un alt principiu pe care se fundamenteaz statul de drept este principiul adoptrii democratice a legilor potrivit cruia legea nu poate fi expresia arbitrar a voinei unei minoriti de indivizi, ci ea trebuie s urmareasc interesele ntregii comuniti, astfel c, numai dac legea reprezint expresia fidel a voinei generale, ea va putea corespunde tuturor, fiind exclus posibilitatea s devin opresiv pentru unii i s creeze privilegii pentru alii. Acest principiu i-a gsit consacrarea n art. 6 al Declaraiei din 1789: "Legea este expresia voinei generale. Toi cetenii au dreptul de a concura, personal sau prin reprezentani, la formarea ei".

Cel de-al treilea principiu il reprezint principiul separaiei puterilor in stat. Potrivit acestui principiu intr-un stat de drept trebuie s existe o distribuie a puterii, pentru a fi exercitat,unor organe diferite si independente nzestrate cu atribute i prerogative de conducere, far ca acestea s intervin sau s coordoneze in vreun fel activitatea celuilalt. Distingem astfel trei puteri distincte: puterea legislativ, puterea executiv si puterea judecatoreasc. Statul de drept se fundamenteaz i pe principiul independenei justiiei care deriv din principiul separaiei puterilor in stat si care presupune existena unui sistem de organe jurisdicionale nsrcinate cu nfptuirea justiiei. Pe baza acestor principii pe care se fundamenteaz un stat de drept putem desprinde si urmtoarele trsaturi prin care distingem ntre statul de drept i alte forme ale statului: - se ntemeiaz i functioneaz pe baza legii supreme a Constituiei. Constituia este cea care fundamenteaz, legitimeaz, argumenteaz, orienteaz si conduce ntreaga activitate a statului, a instituiilor sale; - exist un larg sistem de drepturi si liberti cetenesti fundamentate pe lege, pe Constituie care le garanteaz existena si aplicarea n practic; - se aplic in practica si se respect principiul separaiei puterilor n stat; - organele i instituiile statului, att centrale, ct i locale sunt rezultatul votului, a opiunilor exprimate de ceteni, de majoritatea acestora; - n statul de drept exist o delimitare clar intre institutile, prerogativele si atributele statului si cele ale partidelor politice; Dupa nlaturarea regimului comunist in urma revoluiei din 1989, Romnia a devenit un veritabil stat de drept, fundamentat pe supremaia legii, a Constituiei. Constituia din 1991 se bazeaz pe principii si valori care garanteaz existena statului de drept in Romnia, pe care, de altfel, o i menioneaza expres n art.1 alin (3) potrivit cruia Romnia este stat de drept, democratic i social, n care demnitatea omului, drepturile i libertile cetenilor, libera dezvoltare a personalitii umane, dreptatea i pluralismul politic reprezint valori supreme, n spiritul tradiiilor democratice ale poporului romn i idealurilor Revoluiei din decembrie 1989, i sunt garantate.

Vlduu Natalia-Mariana Grupa 108