INTEGRAREA SCOLAR SI SOCIO-PROFESIONAL A TINERILOR DELICVENTI

CUPRINS :
ARGUMENT RESUME REZUMAT I. DELINCVENTA JUVENIL FENOMEN AL REALITTII SOCIALE 1. Deviant, delincvent, delincvent juvenil 2.Factori ai deviantelor comportamentale ale tinerilor 3. Modele explicative ale delincventei juvenile 4. Contributii personale II. INSTITUTII SOCIO-FUNDAMENTALE DE PROTECTIE A DREPTURILOR COPILULUI N CONFLICT CU LEGEA PENAL 1. Institutiile implicate n justitia juvenil 2. Modernizarea sistemului de delincvent juvenil si promovarea alternativelor la detentie pentru minori 3. Rspunderea penal a minorilor 4. Supraveghere si control social 5. Asistenta penal 6. Contributii personale III. RISCURI N REINTEGRAREA MINORILOR DELINCVENTI 1. Aspecte metodologice ale studiului. Tehnici utilizate 2. Prezentarea studiilor de caz 3. Contributii personale IV. INTEGRAREA SCOLAR SI SOCIO-PROFESIONAL A TINERILOR PROIECT DE INTERVENTIE 1. Descrierea proiectului 2. Rezultatele anticipate 3. Bugetul proiectului CONCLUZII BIBLIOGRAFIE GENERAL ANEXE

3 4 7 10 10 10 14 15 17 17 19 20 24 27 30 31 31 32 39 40 40 49 53 55 56 58

ARGUMENT

ntruct, am facut voluntariat n cadrul Serviciului de Probatiune de pe lng Tribunalul Neamt , am luat cunostint de faptul c infractiunile comise de ctre minori au crescut ca incident si au cunoscut o diversificare din punct de vedere al formei, aprnd noi tipuri de infractiuni, precum cele de natur electronic am ales s tratez aceste probleme n cadrul prezentei lucrri. Tema abordat n prezenta lucrare este de mare actualitate acest lucru fiind demonstrat prin datele statistice care atest gravitatea fenomenului delincventei n rndul tinerilor. n 2009, din totalul de 59.105 nvinuiri, 11.400 au fost aduse minorilor (iar 2.188 din acestea au fost pentru infractiuni comise cu violent). Lucrarea de disertatie cu titlul ,, Integrarea scolar si socio-profesional a tinerilor delicventi are ca scop identificarea datelor referitoare la fenomenul de delicventa n rndul tinerilor, ntelegerea acestui fenomen si elaborarea de solutii n vederea ameliorrii situatiei actuale, cu accent pe rspunederea penal si posibilittile de reinsertie social a minorilor delincventi. Printre obiectivele prezentei lucrri de disertatie se regsesc urmtoarele: definirea si explicarea conceptelor cheie, identificarea si prezentarea institutiilor socio-fundamentale de protectie a drepturilor a tinerilor aflati n conflict cu legea, identificarea factorilor de risc n reintegrarea tinerilor delincventi si identificarea unei modalitti de reintegrare a tinerilor delincventi n comunitate. Accentul se pune pe pedepsirea infractiunii si nu pe reeducarea si bunstarea copilului iar Serviciile de Probatiune tocmai acest lucru ncearc sa l schimbe.

Toate aceste date ngrijortoare si faptul c am intrat n contact pe perioada voluntariatului cu multe cazuri de minori care au svrsit fapte penale, au determinat realizarea prezentei lucrari de disertatie n acest domeniu.

RESUME Master's thesis with the title ,,School and socio-professional integration of young offenders'' is to identify data on the phenomenon of delinquency among young people, understanding this phenomenon and develop solutions to improve the current situation, focusing on criminal liability and opportunities for social reintegration of juvenile offenders. The objectives of this dissertation work are included the following: define and explain key concepts, presentation of fundamental social institutions to protect the rights of young people in conflict with the law, identification of risk factors in the reintegration of young offenders and presenting ways to reintegrate young offenders community. seriousness of the phenomenon of delinquency The among theme youth. addressed in this paper is very topical and this is demonstrated by statistical data indicating the Master's thesis reaching goals took the following form: In the first chapter ,,Juvenile delinquency phenomenon of social reality'' is defined concepts: deviance, delinquency and juvenile delinquency. Deviance describes all behavior that departs substantially from accepted social norms and values recognized by most members of society and its functioning as a core social group and reference system. Juvenile refers to a type of conduct that violates law, viewed as a set of regulatory rules, enacted and enforced by state and political authority. Juvenile delinquency and breach of rules called the people who have not attained the age of majority.Then identify the underlying factors of behavioral deviantelor youth. All models are explained in this chapter that is juvenile delinquency: social control theory, theory asocierelor differentiated anomie theory and the theory of commitmen.

Chapter II ,,The fundamental social institutions to protect children's rights in conflict with criminal law'' is devoted primarily to the presentation and analysis involved in juvenile justice institutions. Thereafter to the juvenile justice system and the features of criminal liability for young offenders and to end the chapter are ways through which social control for young offenders. By chapter III ''Risks in reintegrating juvenile offenders was a research aimed at identifying risk factors in reintegrating juvenile offenders method we have chosen is a case study. Techniques used: documentation, observation, interview, interview. The four case studies was intended: the presentation of criminal, family and social environment presentation defendants educational and professional developments, past criminal behavior before and after committing the crime, identifying predisposing factors of criminal behavior, ways to intervene in the case of four youngers. The last chapter ,,School and socio-professional integration of young people supervised in the community'' is devoted to an intervention project aimed at reducing the phenomenon of delinquency. The project consists of establishing a day center for education and socio-professional integration and resocialization of 25 male juvenile offenders, aged between 16 and 17 years of the Roman town. The center will carry out activities such as: education of juvenile offenders by specialized people with social skills and special training, good teachers (at the same time they come to school and normal school courses they are enrolled), psychological and pedagogical evaluation children, counseling, psychotherapy, cultural and extracurricular activities (excursions, watching some plays), the socialization of young people, strengthening the relationship between children and their families. Upon completion of its investigations the following conclusions: probation services have arisen as a result of prison overcrowding and the desire to try to decrease the number of people who commit crimes especially of minors who commit crimes. If the first alternative to non-custodial sentence was reluctant, now grew and formed specialized services dealing with this and probation professionals. Taking into account the protection and promotion of child rights have been set up courts for minors, an essential element Romanian probation system, whose operation will significantly improve caliatea justice for children. In this context arises the juvenile judge, prosecutor and the police for minor children. Occurred when probation services not enjoyed a great recognition, especially from other older institutions, the department will need to work. This makes the work counselors are greater and the chances that they can achieve smaller goals. Today this has changed, probation services working well with these institutions, orphanages, governmental and nongovernmental organizations. 5

Collaboration with these institutions and organizations is one of the best, in partnership with these many projects is taking place at Community and social order to reduce the risk of recidivism of persons in probation supervision, minors default. The proposed project is a pilot center supports the work of probation services and is a buffer between the prison environment and community. In the juvenile center the young is in contact with other people change their leisure, things that helps him see that there are other useful ways of entertainment, which are both entertaining and educational. Originality of work is given by personal contributions, namely: Centralization and achieving a thorough analysis examining specific terminology phenomenon studied in this thesis work. Classification of factors of juvenile deviance. Making an analysis of explanatory models of juvenile delinquency. In a personal interpretation of specific juvenile justice legislation. Analysis and presentation of the institutions involved in juvenile justice. Identify the main ways through which social control for juvenile delinquency. A sociological research on risk factors in the integration of juvenile offenders. Choice of methodology necessary to conduct research. Disseminating research results through four case studies. Establish a project primarily aims to intervene in the establishment of a Romanian village day center for school and socio-professional integration and resocialization of 25 juvenile offenders.

REZUMAT Lucrarea de disertatie cu titlul ,, Integrarea scolar si socio-profesional a tinerilor delicventi are ca scop identificarea datelor referitoare la fenomenul de delicventa n rndul tinerilor, ntelegerea acestui fenomen si elaborarea de solutii n vederea ameliorrii situatiei actuale, cu accent pe rspunederea penal si posibilittile de reinsertie social a minorilor delincventi. Printre obiectivele prezentei lucrri de disertatie se regsesc urmtoarele: definirea si explicarea conceptelor cheie, prezentarea institutiilor socio-fundamentale de protectie a drepturilor a tinerilor aflati n conflict cu legea, identificarea factorilor de risc n reintegrarea tinerilor delincventi si prezentarea unor modalitti de reintegrare a tinerilor delincventi n comunitate. Tema abordat n prezenta lucrare este de mare actualitate acest lucru fiind demonstrat prin datele statistice care atest gravitatea fenomenului delincventei n rndul tinerilor.Atingnd obiectivele propuse lucrarea a luat urmtoarea form: n primul capitol ,,Delincventa juvenil fenomen al realittii sociale sunt definite conceptele: devianta,delincvent si delincventa juvenil. Devianta desemneaz ansamblul comportamentelor care se ndeprteaz sensibil de la normele si valorile sociale acceptate si recunoscute de cea mai mare parte dintre membrii societtii si n baza crora functioneaz grupul ca nucleu social si sistem de referint.Delincventa se refer la un tip de conduit care ncalc legea, privit ca ansamblu de reguli normative, edictate si aplicate de ctre autoritatea statal-politic.Delincventa juvenil numeste nclcarea normelor si regulilor din partea persoanelor care nu au mplinit vrsta majoratului.Apoi sunt identificati factorii cauzali ai

deviantelor comportamentale ale tinerilor.Tot n acest capitol sunt explicate modelele delincventei juvenile si anume : teoria controlului social, teoria asocierelor diferentiate,teoria anomie si teoria angajamentului. Capitolul al II lea ,, Institutii socio-fundamentale de protectie a drepturilor copilului n conflict cu legea penal este dedicat n primul rnd prezentrii si analizei instituiilor implicate n justitia juvenil.Apoi este prezentat sistemul de justitie juvenil si elementele caracteristice rspunderii penale n cazul tinerilor delincventi iar spre sfrsitul capitolului sunt prezentate modalittile prin care se realizeaz controlul social n cazul tinerilor delincventi. Prin capitolul III ,,Riscuri n reintegrarea minorilor delincventi s-a realizat o cercetare care are ca scop identificarea factorilor de risc n reintegrarea minorilor delincventi Metoda pe care am ales-o este studiul de caz.Tehnicile utilizate : documentarea,observatia, ntrevederea, interviul.Prin cele patru studii de caz s-a urmrit: prezentarea faptelor penale, prezentarea mediului familial si social al inculpatilor, evolutia situatiei scolare si profesionale, trecutul infractional, comportamentul nainte si dup comiterea faptei, identificarea factorilor favorizanti ai comportamentului infractional, modalittile de interventie n cazul celor patru tineri. Ultimul capitol ,,Integrarea scolar si socio-profesional a tinerilor supravegheati n comunitate este dedicat unui proiect de interventie care are ca scop diminuarea fenomenului de delincvent .Proiectul const n nfiintarea a unui Centru de zi pentru integrarea scolar si socio-profesional precum si resocializarea a 25 de minori delincventi de sex masculin, cu vrste cuprinse ntre 16 si 17 ani din localitatea Roman. n centru se vor desfsura activitti de tipul: educarea minorilor delincventi de ctre persoane specializate, cu aptitudini sociale si pregtire special, buni pedagogi (n acelasi timp ei vor urma si cursurile scolare la scolile normale n care sunt nscrisi);evaluarea psihologic si pedagogic a minorilor; consiliere; psihoterapie; activitti culturale si extrascolare (excursii,vizionarea unor piese de teatru); socializarea tinerilor; consolidarea relatiei dintre minori si familiile acestora. n urma realizrii cercetrilor s-a ajuns la urmtoarele concluzii : serviciile de probatiune au aprut ca urmare a suprapopulrii nchisorilor si din dorinta de a se ncerca scderea numrului persoanelor care comit infractiuni cu att mai mult a minorilor care comit fapte penale.Dac la nceput aceast alternativ la pedeaps neprivativ de libertate, a fost privit cu reticent, n prezent a luat amploare si s-au format servicii specializate care se ocup de acest lucru, precum si profesionisti n domeniul probatiunii.Avndu-se n vedere protectia si promovarea drepturilor copilului s-au nfiintat instantele pentru minori, un element esential pentru sistemul romnesc de probatiune,a cror functionare va mbuntti considerabil caliatea 8

actului de justitie pentru copii. n acest context apare judectorul pentru minori, procurorul pentru minori si politistul pentru minori.n momentul n care au aprut serviciile de probatiune acestea nu se bucurau de o foarte mare recunoastere, mai ales din partea altor institutii mai vechi, cu care serviciul avea nevoie s colaboreze. Acest lucru fcea ca munca consilierilor s fie si mai mare iar sansele ca acestia s-si ating scopurile propuse mai mici.n prezent acest lucru s-a schimbat, serviciile de probatiune colabornd foarte bine cu aceste institutii, cu centre de plasament, organizatii guvernamentale si neguvernamentale. Colaborarea cu aceste institutii si organizatii este una dintre cele mai bune, n parteneriat cu acestea desfsurndu-se foarte multe proiecte la nivel comunitar si social , cu scopul de a diminua riscul de recidiv a persoanelor aflate n supravegherea probatiunii,implicit a minorilor. Proiectul propus const ntr-un centru pilot care vine n sprijinul activittii serviciilor de probatiune si reprezint un tampon ntre mediul penitenciar si comunitate. n cadrul centrului minorul intr n contact cu alte persoane,si schimb modul de petrecere a timpului liber, lucruri care l ajut pe acesta s vad c exist si alte modalitti utile de petrecere a timpului liber, care sunt att distractive ct si educative. Originalitatea lucrrii este dat de contributiile personale si anume : Centralizarea si realizarea unei analize amnuntite a terminologiei specifice fenomenului studiat n aceast lucrare de disertatie. Clasificarea factorilor ai deviantei minorilor. Realizarea unei analize a modelelor explicative a delincventei juvenile. Interpretarea ntr-o manier personal a legislatiei specifice justitiei juvenile. Analiza si prezentarea institutiilor implicate n justitia juvenil. Identificarea principalelor modalitti prin care se realizeaz controlul social n cazul delincventei juvenile. Realizarea unei cercetri sociologice privind factorii de risc n integrarea minorilor delincventi. Alegerea metodologiei necesare desfsurrii cercetrii. Diseminarea rezultatelor cercetrilor prin intermediul a patru studii de caz. Realizarea unui proiect de interventie ce are ca obiectiv principal nfiintarea n localitatea Roman a unui Centru de zi pentru integrarea scolar si socioprofesional precum si resocializarea a 25 de minori delincventi .

CAPITOLUL I DELINCVENTA JUVENIL FENOMEN AL REALITTII SOCIALE 1. Deviant, delincvent, delincvent juvenil Orice act, conduit sau manifestare care violeaz normele scrise sau nescrise ale societtii sau ale unui grup social particular poart numele de deviant (Zamfir,C.1993, p. 23). Devianta desemneaz ansamblul comportamentelor care se ndeprteaz sensibil de la normele si valorile sociale acceptate si recunoscute de cea mai mare parte dintre membrii societtii si n baza crora functioneaz grupul ca nucleu social si sistem de referint. Delincventa se refer la un tip de conduit care ncalc legea, privit ca ansamblu de reguli normative, edictate si aplicate de ctre autoritatea statal-politic. Delincventa include acele violri si nclcri ale normelor penale si de convietuire social, care protejeaz ordinea public, drepturile si liberttile individuale, viata, sntatea si integritatea persoanei n societate (Iacobut, Al. Ioan, 2002, p. 262). Delincventa juvenil numeste nclcarea normelor si regulilor din partea persoanelor care nu au mplinit vrsta majoratului. Acestia beneficiaz de un statut aparte si nu sunt socotiti pe deplin responsabili pentru faptele lor. Limita de vrst pentru care tinerii se consider responsabili este diferit de la o tar la alta.n general ea se situeaz ntre 16 si 18 ani. Vrsta este o valoare arbitrar care ncearc s tin seama de dezvoltarea psihic si social a individului. La toate acestea se adaug si dezvoltarea biologic. Criteriul juridic aplicat minorilor care svrsesc delicte ne mpiedic s-i numim pe acestia delincventi n adevratul sens al cuvntului. Aceasta pentru c minorii nu sunt socotiti pe deplin responsabili pentru actele lor. Plecnd de la acest considerent, al lipsei de responsabilitate, adesea minorul este socotit mai curnd victim. Unii autori consider c delincventa juvenil exist ca atare, datorit lipsei de responsabilitate a familiei, a educatorilor, a factorilor institutionali implicati n activittile de formare a conduitelor morale ale tinerilor (Rdulescu,S. & Banciu, D.,1990, p. 41). 2. Factori ai deviantelor comportamentale ale tinerilor Factorii cauzali n deviantele comportamentale ale minorilor pot fi dintre cei mai diversi. Acestia actioneaz asupra minorului care nu dispune de mecanisme de filtrare si evaluare a influentelor externe.Factori cauzali individuali se pot referi la o serie de predispozitii innscute ale individului spre actele delincvente. Konrad Lorentz a ncercat s evidentieze caracterul innscut al agresivittii umane. El a constatat prezenta agresivittii chiar si la sugari. Totusi, aceast agresivitate nnscut, nu se poate concretiza dect n contactul direct cu lumea, cu socialul. Din aceast perspectiv, factorul nnscut nu reperezint dect o premis latent pentru comportamentul deviant si delincvent de mai trziu.Factorii cauzali individuali mai pot avea n atentie si o serie de trsturi specifice ale minorilor. De pild, n cazul adolescentilor,

10

conduita lor se poate caracteriza prin:teribilism, supraevaluare, subevaluare, curaj nejustificat, timiditate exagerat, tendinta de a fi unici dar si goana dup modele.n acest sens vom prezenta n continuare aspecte legate de criza de originalitate, perioad pe care o traverseaz majoritatea adolescentilor.Perioad caracterizat printr-un ansamblu de transformri evolutive, extrem de nuantate, de natur biopsihosocial, care definesc ncheierea eteronomiei morale si dobndirea unei creativitti personale marcnd stabilizarea personalittii, adolescenta reprezint cea mai complex etap de dezvoltare a tnrului n drumul su spre maturitate. Aceast etap pare s ridice cele mai mari dificultti procesului educativ datorit frecventelor perturbri fiziologice, dezechilibre afective, devieri caracteriale si tulburri de conduit care nsotesc, adeseori, maturizarea. Literatura de specialitate vorbeste n acest sens de o adevrat criz a adolescentei, constnd n multiple conflicte interne si externe (asa-numite conflicte de dezvoltare), acte impulsive sau conduite deviante, exprimate prin ostilitatea fat de printi, revolta contra interdictiilor educative, respingerea modelelor culturale si a normelor morale propuse de adult si afirmarea unor modele contestatare de conduita (Rdulescu,S. & Banciu, D.,1990, p.13).Perioada de criz adolescentin este relativ si nu absolut, depinznd de o serie de caracteristici si factori total diferiti de la un tnr la altul, n functie de conditiile sociale si familiale care i marcheaz formarea personalittii.Evocarea crizei se refer la reactivitatea adolescentului, iar tipologii consacrate includ moduri de evolutie posibil, fr manifestri dramatice. Totodat, criza presupune anumite conditii individuale si de mediu, dar mai ales nevoia de afirmare-caracteristic oricrui mediu si generic, adolescentei, creia i poate da un continut si important diferite.De aceea, temele delincventei juvenile ntretin si stimuleaz periodic notiunea de criz. Procesul de cutare a identittii de ctre adolescent, realizarea autoidentificrii n societate cu bulversarea, uneori a sentimentelor si conduitei pregtesc adolescentul pentru autocenzur. El va accepta, cu toate pendulrile specifice perioadei, doar unele din modelele de viat ale adultului, pe care le va judeca intens si amplu.Criza de originalitate se refer la ansamblul comportamentelor adolescentului prin care el ncearc s armonizeze aspiratiile si atitudinile sale cu conditiile concrete ale mediului social. Criza de originalitate nltur dependenta adolescentului fat de adulti si introduce o atmosfer tensionat la nivelul vietii de familie. De multe ori manifestrile opozante ale tinerilor devin absurde si n discordant cu realitatea concret care le genereaz. Criza adolescentin reprezint o perioad de revolt si neascultare contra scolii, familiei si societtii. Tnrul doreste s nu-l mai imite pe adult, ci s se disting ct mai mult de el. Tinerii trebuiesc ajutati s ias din starea de anxietate inoculat de factorii sociali perturbatori, stiind c anxietatea este legat de agresivitate(Ibis, A.,2001, p.20) . n ceea ce priveste agresivitatea, se poate afirma c ea nu se situeaz obligatoriu n cadrul comportamentelor interzise. Viata social de zi cu zi ofer premise reale manifestrii, ntr-o form sau alta, a tendintelor agresive. Putem spune c ntreaga realitate este un cmp al manifestrilor de tip agresiv, dar se sustine c, fr interventia ratiunii, agresivitatea primeste valente distructive si, inerent, interzise.Marginalizarea tinerilor aflati n plin criz adolescentin se produce ca urmare a inabordrii serioase a problematicii specifice vrstei de ctre adulti si a ignorrii noului statut adolescentin. Adolescentul care intr n viata de adult fr a fi ajuns s-si cunoasc adevrata identitate si valoare personal, va avea probleme cu el nsusi si va ntmpina dificultti de adaptare si integrare n societate.Adolescenta si tineretea delimiteaz o perioad din viata omului care apeleaz la prezent, trecut dar mai ales, proiectiv, la viitor. ncepnd cu adolescentii si continund cu tinerii, se nregistreaz pe aceeasi linie proiectiv dorinta de visare, tendinta de a nzui spre mai bine, care are comprehensibilitate intelectiv si acoperire afectiv n dimensiunea social. Elemente traditionale si elemente la mod alctuiesc modele, idealuri, vise plmdite n arhitectonica personalittii adolescentine, iar ncercarea de insertie social, de integrare n viata profesional ar putea constitui dovezi ale maturizrii psihosociale. Futurologii arat c tnrul deceniilor urmtoare va fi mult mai informat, mai competitiv,

11

reusind s-si apropie att cunostinte tehnice, ct si literare. Emil Pun sustine c adolescenta ncepe prin opozitii, se continu prin originalitate si se finalizeaz printr-un echilibru al personalittii. n viziunea sa o societate progreseaz cu att mai repede cu ct gndeste si simte la nivelul generatiilor tinere.Tot individuali sunt si factorii cauzali care numesc o insuficient dezvoltare psihic si mental a unor minori care ajung s svrseasc delicte si infractiuni. Factori cauzali care tin de mediu: Acesti factori pot fi: srcia, imobilitatea pe vertical si pe orizontal, heterogenitatea spatiului, multiplicarea normelor dintr-un mediu.Cercetrile au artat c fenomenul delincventei juvenile este mai accentuat n mediile urbane cu un anumit grad de srcie si fr perspective sociale.Nevoile unui copil sunt diferite ca tip si ca structur fat de cele ale unui adult.n cazul copilului, srcia vizeaz ntreaga gam de resurse necesare dezvoltrii acestuia ntr-o persoan adult cu oportunittile necesare de functionare social normal. Prin urmare, srcia afecteaz puternic formarea viitoare a copiilor, prin expunere la: deficiente n alimentatie, subnutritie, malnutritie (n modul cel mai dramatic srcia se resimte n consumul alimentar insuficient si dezechilibrat care n cazul copiilor poate avea urmri pe toat viata); locuire precar-multe familii srace nu au locuinte, triesc pe strad, n locuinte improvizate, insalubre, uneori fr curent electric, ap, nclzire sau alte utilitti, supraaglomerate, n conditii care afecteaz puternic dezvoltarea copilului; lipsa unor bunuri elementare:mbrcminte si ncltminte, crti si rechizite scolare etc.; degradarea strii de sntate, acces sczut la ngrijire medical corespunztoare; dezvoltare fizic ntrziat datorit hranei dezechilibrate si strii de sntate precar; dezvoltare intelectual ntrziat datorit conditiilor inadecvate de trai, stimulrii insuficiente n familie, neparticiprii scolare etc.; educatie insuficient, lipsa unei calificri, analfabetism; abandon (copiii din familiile srace se confrunt cu riscul cel mai ridicat de abandon, de plasare n grija serviciilor de protectie a copilului). Toti acesti factori cumulati pot conduce la delincvent juvenil: violent, abuz, exploatare economic si sexual, trafic, trafic si consum de droguri, furturi etc. Factori cauzali de natur social: Acesti factori pot fi: familia, scoala si grupurile de referint (anturajul si grupurile stradale). Pentru a ntelege mai bine rolul fiecruia, vom face o scurt prezentare a lor. Familia n fapt este primul mediu social n care indivizii se comport ca fiinte umane. Majoritatea studiilor au scos n evident anumite tendinte care prezint diminuarea functiei socializatoare a familiei si redistribuirea ei altor institutii sociale cu rol formativ specializat: scoala, mass-media etc. Familia, se spune, este cea mai important scoal a relatiilor interpersonale. Nici o alt institutie, orict de calificat, nu este att de direct sensibil la exprimarea trebuintelor, la manifestarea slbiciunilor sau a potentialului de dezvoltare a copilului, fiindc nici o alt institutie nu cuprinde fiinte legate de copil n mod att de direct si de vital ca tatl si mama (Ibis, A.,2001, p.58). n timp ce mama joac rolul de agent de securitate, de initiator, de ghid, bazat pe actiune, tatl este un mediator ntre copil si societate, reprezentnd pentru copil un exponent al ordinii si legii si deci el trebuie s ofere imaginea unei bune adaptri sociale sprijinndu-se pe autoritatea sa ct si pe legturile de afectiune. Pentru a pstra un echilibru interior, preadolescentul si adolescentul trebuie s stie precis, n lupta dintre bine si ru, care este binele si care este rul. Copilul trebuie s simt ntotdeauna c legea exist att pentru cei mici ct si pentru cei mari si c el trebuie s se conformeze unui anumit numr de reguli.A.C.Becker afirm c printii autoritari dar afectuosi au, de regul, copii bine socializati moral, dar care au tendinta de a fi mai putin creativi, independenti si extrovertiti din punct de vedere social dect cei cu printi mai putin autoritari.

12

Realizarea armonioas a tuturor functiilor si sarcinilor membrilor conduce la normalizarea vietii de familie, ns lipsa de functionalitate a ei, devine o conditie esential a deviantei tnrului. Scoala, alturi de familie, reprezint un factor educativ primordial a crei menire este s faciliteze nvtarea si interiorizarea de ctre tineri a normelor de conduit recunoscute n societate.Se constat c un numr important de educatori sau profesori-diriginti prefer s lucreze cu elevii care provin din familii normale, n care exist un climat moral corespunztor si nu cu acei elevi care au mari probleme familiale sau care manifest ei nsisi probleme educative. Nu n putine cazuri, unii dascli prefer s-i trateze discriminatoriu pe elevii problem proveniti din familiile dezorganizate, recurgnd atunci cnd sanctiunile nu dau rezultate, la marginalizarea acestora si la recomandri pentru scoli speciale cu profil de reeducare.Amplificarea tendintelor negative (evaziune scolar si familial, agresivitate) la tineri este strns legat de lipsa de supraveghere sistematic de ctre cadrele didactice, necunoasterea conduitelor socio-familiale si a anturajului. Scolarizarea incomplet si abandonul scolar au drept efect imposibilitatea dobndirii unui status socio-economic adecvat, ceea ce-i determin pe adolescenti s se complac ntr-o viat parazitar bazat pe acte antisociale, pe venituri ilicite (Ibis, A.,2001, p.58.).De asemenea putem remarca tendinta educatorului de a considera orice actiune de independent ca fiind o conduit deviant, netinndu-se seama c asemenea componente sunt specifice vrstei adolescentine.Crearea unor relatii permanente ntre scoal si familie reprezint o modalitate fundamental n actiunea de accelerare a socializrii adolescentului. Din aceast perspectiv numeroase cercetri au artat c, cooperarea dintre scoal si familie este foarte intens n ciclul primar, diminundu-se n ciclul gimnazial si mai ales n timpul liceului. Pe tinerii proveniti din familii dezorganizate scoala i elibereaz de tensiunuile familiale, deschizndu-le posibilitti noi de afirmare socio-profesional. n cadrul grupurilor de referint anturajul joac un rol deosebit de important. Astfel, procesul de socializare la nivelul grupului de prieteni are loc ntre tineri egali ca vrst, prestigiu, autoritate, care mprtsesc valori si norme diferite de acelea ale adultilor. Ca urmare a existentei acelorasi interese si probleme de viat identice, grupul de adolescenti reprezint o comunitate de suflet care priveste lumea din aceeasi perspectiv folosind criterii similare n aprecierea unor actiuni sau conduite. Adolescentul este atras de grupul de prieteni ca urmare a nevoii sale de identificare cu o comunitate care i ofer securitate si pozitii recunoscute, precum si siguranta rezolvrii unor probleme specifice, diferite de cele ale adultilor. Grupul i nvat pe adolescenti cum s evite constrngerile printilor si educatorilor, oferindu-le informatii interzise cum sunt cele referitoare la sexualitate, dar si modalitti rafinate de manipulare a adultilor.Orientat ntr-un sens pozitiv, procesul de socializare realizat prin intermediul grupului de prieteni, are o influent benefic asupra dezvoltrii sociale a adolescentului. n conditii favorizante, atunci cnd controlul parental nu se exercit asupra anturajului, cnd familia nu-si ndeplineste functia de socializare pozitiv, grupul de prieteni exercit influente negative asupra comportamentului tinerilor orientndu-i, n timp, ctre acte de delincvent.A doua component a grupului de referint o reprezint grupurile stradale. Astzi, se poate vorbi de practicarea n grupuri de diferite dimensiuni, a agresivittii colective de ctre adolescenti. n interiorul acestor grupuri se realizeaz o socializare secundar cu rezultate favorabile asupra dezvoltrii armonioase a personalittii adolescentului. Grupurile stradale nfptuiesc o influent educativ negativ, antrenndu-i pe tineri n fapte sau acte deviante sau delincvente cu mare periculozitate social: viol, furt, trafic si consum de droguri, tlhrii.Minorii delincventi nu provin numai din familii dezorganizate ci si din medii familiale organizate, cu un status profesional si cultural ridicat. Din punct de vedere formal, ei erau aparent socializati n familie si scoal, ns informal au receptat modelele si normele comportamentale specifice bandelor stradale. Prin urmare, adolescentul se maturizeaz din ce n ce mai timpuriu din punct de vedere biologic (pragul puberttii scade continuu) si se maturizeaz social mult mai trziu

13

datorit prelungirii duratei de scolarizare, ceea ce conduce la ntrzierea ntemeierii propriei sale familii si a independentei economice. Abandonul scolar este unul din factorii favorizanti ai delincventei juvenile. Printre cauzele ce determin abandonul scolar, enumerm: starea de srcie a populatiei, cresterea numrului familiilor dezorganizate, starea precar educational. Abandonul scolar reprezint, de fapt, pasul propriu-zis pe care un elev l face atunci cnd ia calea delincventei. Ca urmare el trebuie prevenit, anticipat si, pe ct posibil, eliminat. S-au propus foarte multe si foarte variate solutii ns, felul n care procesul de abandon scolar poate fi sczut nu depinde dect de modul de implicare a agentilor de socializare. 3.Modele explicative ale delincventei juvenile Teoria controlului social nu ia n calcul si nu se intereseaz de nclinatia individului spre delincvent si nici de motivatia acestuia pentru conduita infractional. Reprezentantii acestei teorii consider c orice individ poate deveni delincvent dac i se ofer ocazia sau dac circumstantele l ndeamn la actul infractional. Acestia ncearc s ofere un rspuns la ntrebarea De ce fac ei ce fac si De ce noi nu facem ca ei ? ( Durnescu,I. p.182).Problema fundamental este, problema relatiilor sociale, a naturii si densittii acestora. Cu ct un individ este mai legat de ceilalti membri ai societtii (familie, scoal, mediu profesional), cu att riscul ca acesta s comit infractiuni este mai mic. Actul decincvent apare atunci cnd legturile individului cu societatea sunt slabe sau inexistente. Controlul social se bazeaz pe legturile sociale dintre oameni , legturi care exprim gradul de atasament al unora fat de ceilalti, de problemele, interesele, valorile, si opiniile lor reciproce. Atasamentul fat de societate exprim interiorizarea normelor si valorilor sociale, caz n care individul respectiv se va afla n afara pericolului de a comite infractiuni. Delincventul este individul care prin definitie este dezinteresat de opinia celorlalti din moment ce i fur si i agreseaz( Miftode, V.,2004, p. 8). Controlul social se exercit prin ocuparea ct mai eficient a timpului de care dispune individul, fie prin participarea la munc, fie prin participarea la activittile rutiniere de timp liber-culturale distractive, sportive, etc. Teoria asocierilor diferentiate pleac de la ipoteza de lucru conform creia personalitatea individului depinde de cultura din care provine(Durnescu,I., p. 185) Comportamentul criminal este nvtat, nu ereditar, iar aceast nvtare se realizeaz n contact cu alte persoane. n general , grupul de prieteni, anturajul, familia, reprezint factori de risc criminogeni, acolo unde comportamentul infractional este prezent. Riscul ca un individ s devin infractor este mai mare n cazul n care are mai multe contacte cu cei care sunt infractori dect cu cei care nu sunt.Exista dou tipuri de explicatii stintifice ale fenomenului criminal fie n functie de elementele care intr n joc n momentul n care infractiunea este comis, fie n functie de elementele care si-au exercitat influenta anterior (Cioclei, V., 1996, p. 95) . n primul caz, explicatia poate fi calificat mecanist, situational sau dinamic (exemplu-grupul de prieteni, anturajul). n al doilea caz, explicatia poate fi istoric sau genetic (exemplucomportamentul infractional n familie, printii).O infractiune se produce atunci cnd exist o situatie propice pentru un individ determinat. n concluzie nu orice individ imit comportamentul infractional al grupului, ci doar unii.Aceast teorie este o continuare a teoriei imitatiei, bazat pe nvtarea comportamentului criminal. Procesul prin care se produce asociarea cu indivizi care apreciaz favorabil comportamentul infractional si izolarea de ceilalti este explicat prin existenta unui context social cunoscut sub numele de dezorganizare social (Durnescu, I., p. 186). O rat ridicat a criminalittii se datoreaz unei organizri sociale diferentiate. Organizarea unui grup poate favoriza delincventa sau i se poate opune acesteia.Prin conflict cultural se ntelege lupta ntre valori morale ori norme de conduit opuse sau aflate n dezacord. Un exemplu de conflict cultural l reprezint diferentele etnice, sociale, de vrst, religioase etc. Fiecare individ se

14

raporteaz la normele, regulile grupului din care face parte, nerespectnd sau nclcnd regulile altui grup. Astfel apare un conflict. Autorul teoriei conflictelor de culturi, Thorsten Sellin, subliniaz faptul c normele culturii din dominante la un moment dat n societate devin n mod automat norme juridice , iar normele altor culturi sunt marginalizate. Aceast exculdere determin un protest fat de cultura dominant prin refugierea n propiul spatiu guvernat de norme si valori aparte si nu de putine ori rezultatul este acela al aparitiei subculturilor delincvente. De multe ori , o persoan care ncalc legea nu isi d seama de acest fapt, datorit raportarii unilaterale la un sistem diferit de valori.Teoria conflictelor de culturi nu ofer dect o explicatie partial a fenomenului criminal. Conform teoriei anomiei, anomia este conceput ca o stare social de absent ori de slbire a normei, ceea ce duce la o lips de coeziune ntre membrii comunittii. Pentru a explica starea de anomie, autorul Robert K.Merton, introduce dou concepte : cultura si organizarea social. Prin cultur se ntelege ansamblul valorilor ce guverneaz conduita indivizilor n societate. Acestea desemneaz scopurile spre care indivizii trebuie s tind. Organizarea social reprezint ansamblul de norme si institutii care reglementeaz accesul la cultur si indic mijloacele autorizate pentru atingerea lor.Starea de anomie se instaleaz atunci cnd exist un decalaj prea mare ntre scopurile propuse si mijloacele legitime accesibile pentru anumite categorii sociale. Atta timp ct societatea este prin natura ei injust si inegal n distribuirea resurselor este posibil s se ajung la un astfel de comportament (Poledna, S., 2002, p. 179) Tendinta spre delincvent la unii minori poate fi explicat prin anomie familial - starea de confuzie sau absenta consensului cu privire la normele de conduit si la valori, pentru membrii aceleiasi familii. Conform teoriei angajamentului individul se angajeaz s respecte regulile deoarece i este teama de consecintele pe care le suport n cazul n care va decide s le ncalce , deci, frica l determin s actioneze n conformitate cu regulile morale uzuale(Miftode, V., 2004, p. 9). Pentru a nu pierde avantajul pe care l presupune viata social n care este angajat, individul respect legea. Persoanele care au un statut social, o familie, un servici, vor respecta legea, comparativ cu persoanele care nu au un servici, familie. Aceste persoane nu au ce pierde. O a doua cale spre delincvent are n vedere justificrile pe care delincventii le utilizeaz pentru a-si explica infractiunile. Justificrile utilizate de infractori sunt: prejudiciul comis prin infractiune, este considerat inexistent (ex. un furt de masin poate fi considerat un mprumut) ; individul consider c vtmarea este just (ex. atacurile mpotriva minorittilor) ; condamnarea celor ce condamn , acestia pot fi considerati de infractori ipocriti, sau persoane care au o ur personal etc. n opinia lui Beker, individul comite o fapt penal fie pentru c nu este suficient de integrat social, fie pentru ca nu are ce pierde, fie deoarece si gseste unele justificri pentru actele sale ilegale. 4.Contributii persoanle : Centralizarea si realizarea unei analizarea unei analize amnuntite a terminologiei specifice fenomenului studiat n aceast lucrare de disertatie. Clasificarea factorilor ai deviantei minorilor Realizarea unei analize a modelelor explicative a delincventei juvenile. Bibliografie 1. Cioclei, Valerian, Criminologie etiologic, Ed. Actami, Bucuresti, 1996

15

2. Durnescu, Ioan, Manualul consilierului de reintegrare social si supraveghere, Ed. Themis, Craiova 3. Iacobut, Al. Ioan, Criminologie, Ed. Junimea, Iasi, 2002 4. Ibis, Adrian, Influenta agentilor de socializare (familia, scoala, grupul de referint) asupra comportamentelor predelincvente ale elevilor, Ed. Pansofia, 2001 5. Miftode, Vasile, Sociologia populatiilor vulnerabile. Teorie si metod, Ed. Universittii ,,Al. Ioan Cuza, Iasi, 2004 6. Poledna, Sorina, Modalitti de interventie psihosocial n activitatea de probatiune, Ed. Presa Universitar Clujean, Cluj-Napoca, 2002 7. Rdulescu, Sorin, Banciu, Dan, Introducere n sociologia delincventei juvenile. Adolescenta ntre normalitate si deviant, Ed. Medical, Bucuresti, 1990 8. Zamfir, Ctlin, Dictionar de sociologie, Ed. Babel, Bucuresti, 1993

16

CAPITOLUL II INSTITUTII SOCIO-FUNDAMENTALE DE PROTECTIE A DREPTURILOR COPILULUI N CONFLICT CU LEGEA PENAL 1.Instituiile implicate n justitia juvenil Articolul 40 litera b) punctul iii) din Conventia cu privire la drepturile copilului prevede : cauza sa fie examinata, fr ntrziere de ctre o autoritate sau de ctre o instanta judiciar competent, independent si impartial, dup o procedur echitabil, conform prevederilor legii, n prezenta avocatului sau si dac acest lucru nu este contrar interesului superior al copilului datorit, n special, vrstei si situatiei sale, n prezenta printilor si sau a reprezentantilor legali. Tot astfel, n articolul 3(1) din aceeasi reglementare se prevede c: n toate deciziile care i privesc pe copii, fie c sunt luate de institutii publice ori private de ocrotire social, de ctre tribunale, autoritari administrative sau de alte organe legislative, interesele superioare ale copilului trebuie sa fie luate n considerare cu prioritate. Regulile de la Beijing cer personal calificat si profesionist, care a beneficiat de o instruire special n prealabil, coordonarea institutiilor si folosirea studiilor ca baz pentru programe de dezvoltare, politici de evaluare si luarea de decizii. Tot personalul din justitia juvenil trebuie s primeasc o instruire special si s fie rspunztor pentru toate actiunile si strategiile lor (regula 12 de la Beijing si Regula 85 a Natiunilor Unite pentru Protectia Copiilor Privati de Libertate); Potrivit Directivelor pentru Urmrire Penal mpotriva Copiilor n Sistemul de Justitie Penal, statele trebuie sa nfiinteze instante pentru minori si proceduri speciale gndite pentru a tine seama de nevoile specifice copiilor. Ca alternativ, instantele obisnuite pot prelua astfel de proceduri. Dup cum se subliniaz in Directivele pentru Urmrire Penal mpotriva Copiilor n Sistemul de Justitie Penal, trebuie s se acorde prioritate crerii de instituitii si de programe care s acorde asistent juridic si de alt natur copiilor, gratuit, daca este nevoie (directiva nr. 16 pentru Urmrire Penal). Principiul cuprinde o arie larg, de la Politie la avocati pentru minori, de la instante pentru minori pn la magistrati special instruiti. Politistii, procurorii, judectorii si avocatii trebuie sa urmeze cursuri de specializare. n marile orase ar trebui sa se nfiinteze unitti speciale de politie. n legislatia romn n vigoare, este reglementat, de dat recent, judecarea cauzelor cu minori de ctre tribunale specializate, n cadrul crora judectorii sunt desemnati potrivit legii, de ctre presedintii instantelor sau, dup caz, presedintii de sectii care stabilesc compunerea completelor de judecat, de regul, la nceputul anului judectoresc, cu avizul colegiului de conducere al instantei, urmrind asigurarea continuittii completului. Desi legislatia actual reglementeaz desemnarea judectorilor care s solutioneze cauze cu minori, nu se prevede n mod expres necesitatea specializrii acestora n instrumentarea cauzelor cu minori infractori si victime. n ceea ce priveste Ministerul Public, desi una din atributiile sale este cea de aprare a drepturilor si intereselor minorilor, atributie particularizat prin dispozitii speciale prevzute n

17

Codul de procedur civil, Codul de procedur penal, precum si n alte acte normative, procurorii nu sunt numiti s instrumenteze numai cauze cu minori, fr a li se da n competent si solutionarea altor dosare n care nu sunt implicati minori, neexistnd o specializare a lor n acest sens. Atributiile procurorilor n ceea ce priveste aprarea drepturilor si intereselor minorilor se exercit prin mijloace judiciare sau complementare activittii judiciare, cum sunt actiunile civile adresate instantelor judectoresti n temeiul art. 45 din Codul de procedur civil, participarea la cauzelor penale si civile n care sunt implicati minori, supravegherea punerii n executare a hotrrilor care se refer la minori, etc. Desi pn n anul 1989 exista la nivelul parchetelor institutia procurorului pentru minori, dup 1990 s-a renuntat la ea desi prezenta, fr ndoial, numeroase avantaje: dosarele cu minori pot fi examinate si solutionate de acelasi procuror asigurndu-se astfel o continuitate a muncii; se realiza o adevrat specializare n cauzele cu minori; acelasi procuror participa de regul n instant la judecarea cauzelor cu minori, avnd o imagine de ansamblu asupra gradului de pericol social al faptelor svrsite de minori, cazuistica, nivelul sanctiunilor aplicate, etc. Alte institutii implicate n sistemul justitiei juvenile sunt: Serviciile de Autoritate Tutelar si Asistent Social din cadrul Primriilor care, la solicitarea organelor judiciare efectueaz anchetele sociale n cauzele cu minori si Serviciile de reintegrare social si supraveghere de pe lng Tribunale, prin efectuarea de referate de evaluare pentru organele judiciare (art 11 alin1 lit d din OG nr.92/2000 si Legea nr. 129/2002), cu scopul estimrii riscului pentru siguranta public cu relevant n luarea msurilor preventive, precum si a individualizrii pedepsei n vederea aplicrii unei sentinte adecvate nevoilor de reabilitare si reintegrare social a beneficiarilor acestor servicii. Alte atributii ale Serviciilor de reintegrare social si supraveghere de pe lng Tribunale constau n: supravegherea executrii sanctiunilor neprivative de libertate5 cu scopul asigurrii respectrii msurilor si ndeplinirii obligatiilor impuse de ctre instanta de judecat n cazul aplicrii sanctiunilor neprivative de libertate; acordarea de asistent psihosocial pe perioada supravegherii; acordarea de asistent post-penal; asistenta si consilierea6 prin care se urmreste atingerea urmtoarelor obiective: - sustinerea persoanelor aflate n supravegherea SRSS Iasi n vederea asigurrii respectrii msurilor/obligatiilor impuse de ctre instanta de judecat; - diminuarea pericolului de comitere a noi infractiuni pentru persoanele condamnate mentinute n stare de libertate, concomitent cu nsusirea normelor si valorilor prosociale; - crearea oportunittilor privind adaptarea n mediul familial, continuarea studiilor, angajarea profesional si pstrarea locului de munc; - reducerea efectelor negative ale detentiei pentru persoanele n cazul crora s-a aplicat o sanctiune privativ de libertate, n paralel cu pregtirea pentru liberare si acordarea de asistent post-penal. Un rol important n sistemul justitiei juvenile l ocup aprtorul minorului care a intrat n conflict cu Legea penal, pentru care asistenta juridic este obligatorie, ns dispozitiile legale care reglementeaz organizarea si exercitarea profesiei de avocat nu prevd o specializare a avocatilor n asistenta juridic si reprezentarea minorilor, acestia fiind desemnati din oficiu de ctre instant sau alesi de ctre printii minorului care a intrat n conflict cu Legea penal, ns numrul mare de cazuri pe care le au avocatii poate afecta procesul de justitie pentru un minor. Avocatii cu un program foarte ncrcat, au dificultti n a se ntlni cu clientii pentru a-i asculta si a afla detalii despre situatia clientului. Numrul mare de cazuri de pe agenda unui avocat este si n detrimentul calittii reprezentrii de care ar trebui sa beneficieze un copil. Una dintre cele mai grave consecinte ale suprancrcrii avocatilor este cresterea nencrederii n rndul copiilor. Acestia si formeaz impresia clar c avocatilor nu le pasa de ei si nu i

18

reprezint cu toat convingerea. Ar trebui stabilite numrul de cazuri si seturi de ndrumri pentru avocatii specializati n reprezentarea minorilor, si s se asigure mecanisme pentru impunerea de limite. Lipsa de avocati specializati pentru minori se poate vedea din numrul limitat ca si din posibilittile limitate de alegere a avocatilor disponibili pentru copii, mai ales in zonele rurale. De aceea, specializarea avocatilor este imperativ. 2. Modernizarea sistemului de delincvent juvenil si promovarea alternativelor la detentie pentru minori Delincventii minori au fost sanctionati diferit de infractorii majori nc din cele mai vechi timpuri. De exemplu, reglementrile regimului roman din epoca celor XII Tabule faceau distinctie ntre impuber (impuberus) si puber (puberus), stabilind n toate cazurile o rspundere diminuat pentru delincventii minori. Justitia juvenil a luat amploare n Europa la nceputul secolului, nu mult dup aparitia sa n SUA, unde n 1899 s-a creat Instanta pentru Minori din Chicago, stabilindu-se jurisdictii separate si legi speciale pantru copii n Olanda (1905) , n Marea Britanie (1908). Au fost create, de asemenea, tribunale speciale pentru copii n Belgia, Franta, Germania (1908-1912). Aceste instante de judecat specializate n judecarea cauzelor cu minori beneficiau att de jurisdictia penal, ct si de cea civil asupra copilului, accentul pus pe cauzele penale sau civile variind de-a lungul timpului. Conceptiile privind justitia juvenil au evoluat, acesteia acordndu-i-se o important din ce n ce mai mare odat cu macroevolutiile din societatea modern. Elementul cheie din cadrul acestor conceptii,care stau la baza sistemelor de justitie juvenil, l reprezint echilibrul dintre asistenta social si justitie. n ceea ce priveste sistemul romnesc de justitie juvenil, acesta a cunoscut o evolutie ascendent n timp, n prezent apropiindu-se semnificativ de sistemele moderne. n continuare, vom ncerca s punctm cteva momente semnificative ce reprezint etape n dezvoltarea sistemului si anume : Instituirea unui regim sanctionator diferit al minorilor fat de majori,nc din perioada primelor regiuni romnesti ; Introducerea institutiei ncredintrii minorilor puncteaz prima conceptie modern (1852) care se apropie de codurile penale occidentale ; Reglementarea special a tratamentului special al minorilor odat cu intrarea n vigoare a primului Cod Penal romn (1 mai 1865) ; Fixarea limitei de vrst a rspunderii penale a minorilor, respectiv rspunderea penal limitat pn la 18 ani (adoptarea Codului Penal din 1936) ; Stabilirea cadrului rspunderii penale a minorilor (odat cu adopatrea noului Cod Penal din 1969) ce instituie un regim sanctionator special pentru minori caracterizat prin : a)prioritatea msurilor educative fat de pedepse ; b)excluderea minorilor de la pedeapsa cu moartea sau de la detentia pe viat ; c)reducerea termenului de ncercare n cazul cnd pedeapsa este suspendat conditionat sau sub supraveghere ; d)reducerea duratei pedepsei executate n cazul eliberrii conditionate ; e)excluderea aplicrii pedepselor complementare. Schimbarea conceptiei n politica penal cu accent pe msurile educative n cadrul sistemului de sanctionare a minorilor (1977) ; Introducerea institutiei suspendrii executrii pedepsei sub supraveghere (Legea 104 din 1992) ;

19

Completarea dispozitiilor privind msura educativ a liberttii supravegheate (Legea 140 din 1996) ; Constituirea instantei pentru minori n jurisdictia penal si instituirea unor proceduri speciale pentru minori la nivelul tuturor institutiilor din cadrul sistemului de justitie penal-politie, parchet, instante, serviciul de reintegrare social si supraveghere, centre de reeducare si penitenciare (1998) ; de asemenea, specializarea n cauzele cu minori-judector pentru minori ; procuror pentru minori ; politist pentru minori ; Introducerea unor conditii suplimentare n Codul de Procedur Penal, la luarea msurilor preventive n cazul nvinuitilor sau inculpatilor minori n raport cu particularittile vrstei si categoria de fapte pentru care poate fi dispus msura preventiv, conditii care se refer la urmtoarele aspecte (Legea 281 din 2003) : a)limitarea duratei n timp a msurilor preventive ; b)obligativitatea asistentei juridice si a posibilittii de comunicare a aprtorului cu minorul ; c)nstiintarea imediat n cazul retinerii, si n termen de 24 de ore, n cazul arestrii, a printilor, tutorilor sau a altei persoane desemnat de minor iar, n caz de arestare, si a serviciilor de reintegrare social si supraveghere a executrrii sanctiunilor neprivative de libertate de pe lng instantele de fond ; d)detinerea minorilor separat de majori ; e)supunerea locurilor de detentie a minorului controlului unui judector sau a altor organisme abilitate prin lege ; f)vizitarea locurilor de detinere preventiv de ctre procuror si alte organisme abilitate prin lege. Retinem faptul c instituirea si functionarea instantelor pentru minori n Romnia, create prin modificarea legii 92 din 1992 de organizare judectoreasc, reprezint un moment hotrtor nu numai privind evolutia sistemului romnesc de justitie pentru minori, ci si al constituirii premiselor pentru dezvoltarea unui sistem modern de probatiune, cu respectarea standardelor europene si internationale. 3.Rspunderea penal a minorilor Limitele rspunderii penale Conform Codului Penal n vigoare, minorul care nu a mplinit vrsta de 14 ani nu rspunde penal, minorul care are vrsta ntre 14 si 16 ani rspunde penal numai dac se dovedeste c a svrsit fapta cu discernmnt iar minorul care a mplinit vrsta de 16 ani rspunde penal potrivit legii. Consecintele rspunderii penale n ceea ce priveste minorul care rspunde penal, se poate lua o msur educativ ori i se poate aplica o pedeaps. La alegerea sanctiunii se tine seama de gravitatea faptei svrsite, de starea fizic, de dezvoltarea intelectual si moral a minorului, de comportarea lui, de conditiile n care a fost crescut si a trit si de orice alte elemente de natur s caracterizeze persoana minorului. Pedeapsa se aplic numai dac se apreciaz c luarea unei msuri educative nu este suficient pentru ndreptarea minorului. Msurile educative Msurile educative care se pot lua fat de minor sunt: Mustrarea Msura educativ a mustrrii const n dojenirea minorului, n explicarea gravittii faptei svrsite, n sftuirea minorului de a se purta n asa fel nct s dea dovad de ndreptare, atrgndu-i-se totodat atentia c, dac va svrsi din nou o infractiune, se va lua fat de el o msur mai sever sau i se va aplica o pedeaps. Msura mustrrii nu se poate lua dac 20

minorul a devenit major la data judecrii. n acest caz, n locul msurii educative a mustrrii se dispune amenda sub forma zilelor-amend ntre 5 si 10 zile, fiecare zi fiind socotit ntre 5 si 10 RON, sau munca n folosul comunittii pe o perioad ntre 25 si 50 de ore(Noul Cod Penal Romn,2004, titlul IV). Libertatea sub supraveghere Msura educativ a liberttii sub supraveghere const n lsarea minorului n libertate pe timp de un an sub supravegherea printilor si, a celui care l-a adoptat sau a tutorelui. Dac acestia nu pot asigura supravegherea n conditii satisfctoare, instanta dispune ncredintarea minorului, pe acelasi interval de timp, unei persoane de ncredere, de preferint unei rude apropiate, la cererea acesteia. Instanta pune n vedere, celui cruia i s-a ncredintat supravegherea, ndatorirea de a veghea ndeaproape asupra minorului, n scopul ndreptrii lui. De asemenea, i se pune n vedere c are obligatia s nstiinteze instanta de ndat, dac minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercit asupra lui sau dac a svrsit o nou infractiune. Instanta poate s impun minorului respectarea uneia sau mai multora din urmtoarele obligatii: a) s nu frecventeze anumite locuri stabilite; b) s nu intre n legtur cu anumite persoane si, dac a fost contactat de acestea, s anunte de ndat; c) s frecventeze cursuri scolare din nvtmntul general obligatoriu; d) s presteze o activitate neremunerat ntr-o institutie de interes public fixat de instant, cu o durat ntre 50 si 100 de ore, de maximum 3 ore pe zi, dup programul de scoal, n zilele nelucrtoare si n vacant. Instanta atrage atentia minorului asupra consecintelor comportrii sale. Dup luarea msurii liberttii sub supraveghere, instanta nstiinteaz scoala unde minorul nvat sau unitatea la care este angajat si, dup caz, institutia la care presteaz activitatea stabilit de instant. Dac minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercit asupra lui ori svrseste o infractiune, instanta revoc libertatea sub supraveghere si ia fat de minor fie msura liberttii sub supraveghere sever, fie msura internrii ntr-un centru de reeducare sau i aplic o pedeaps. Dac minorul a devenit major la data judecrii, se dispune, n locul msurii educative a liberttii sub supraveghere, amenda sub forma zilelor-amend de la 10 zile la 20 zile, fiecare zi fiind socotit ntre 5 si 20 RON, sau munca n folosul comunittii pe o perioad ntre 50 si 150 de ore (Noul Cod Penal Romn, 2004, titlul IV). Libertatea sub supraveghere sever Msura educativ a liberttii sub supraveghere sever const n lsarea minorului n libertate pe o perioad ntre un an si 3 ani, sub supravegherea unei institutii legal nsrcinate cu supravegherea minorilor sau a serviciilor de reintegrare social si supraveghere. Supravegherea poate consta n includerea minorului n programe de reintegrare social, precum si n acordarea de asistent si consiliere. Pe durata supravegherii severe, instanta poate s impun minorului respectarea uneia sau mai multora dintre obligatiile mentionate deja. Dac minorul a devenit major la data judecrii, se dispune, n locul msurii educative a liberttii sub supraveghere sever, o amend sub forma zilelor-amend ntre 15 si 30 de zile, fiecare zi fiind socotit ntre 5 si 30 RON sau munca n folosul comunittii pe o perioad ntre 100 si 200 de ore. Internarea ntr-un centru de reeducare Msura educativ a internrii ntr-un centru de reeducare se dispune cu privire la minorul care, n raport cu gravitatea faptei svrsite si cu nevoile de reeducare, are posibilitatea de a se ndrepta chiar fr a i se aplica o pedeaps. n timpul internrii i se asigur minorului posibilitatea de a dobndi educatia necesar si o pregtire profesional potrivit cu aptitudinile sale. Msura se va lua pe timp nedeterminat, ns nu poate dura dect pn la mplinirea vrstei de 18 ani. n mod exceptional, msura educativ a internrii poate dura pn la

21

mplinirea vrstei de 20 de ani, dac minorul a comis fapta la o dat apropiat vrstei de 18 ani sau dac gravitatea faptei svrsite, nevoile de reeducare a minorului si necesitatea continuittii procesului su de pregtire justific aceasta. n situatia n care, n perioada internrii ntr-un centru de reeducare, minorul svrseste din nou o infractiune pentru care se apreciaz c este necesar s i se aplice o pedeaps privativ de libertate, instanta revoc internarea si aplic pedeapsa. n cazul cnd instanta nu consider c este necesar aplicarea pedepsei, se mentine msura internrii. Dac se descoper, dup pronuntarea unei hotrri prin care s-a dispus internarea minorului ntr-un centru de reeducare, c minorul svrsise o infractiune concurent pentru care se apreciaz c este necesar s i se aplice o pedeaps privativ de libertate, instanta revoc internarea si aplic pedeapsa. n cazul cnd instanta nu consider c este necesar aplicarea pedepsei, se mentine msura internrii. Dac se descoper, dup pronuntarea unei hotrri prin care s-a dispus internarea minorului ntr-un centru de reeducare, c minorul suferise pentru o infractiune concurent si o condamnare la o pedeaps privativ de libertate, msura internrii se revoc. In cazul n care minorul a devenit major la data judecrii, se poate dispune internarea ntr-un centru de reeducare pn la mplinirea vrstei de 20 de ani sau, n locul msurii educative a internrii ntr-un centru de reeducare, se poate dispune amenda sub forma zilelor-amend ntre 20 si 50 de zile, fiecare zi fiind socotit ntre 5 si 35 RON sau munca n folosul comunittii pe o perioad ntre 100 si 300 de ore( Noul Cod Penal Romn, 2004, titlul IV). Internarea ntr-un institut medical-educativ Msura internrii ntr-un institut medical-educativ se ia fat de minorul care, din cauza strii sale fizice sau psihice, are nevoie de un tratament medical si de un regim special de educatie.Aceast msur se ia pe timp nedeterminat, ns nu poate dura dect pn la mplinirea vrstei de 18 ani. Msura poate fi ridicat si nainte de mplinirea vrstei de 18 ani, dac a disprut cauza care a impus luarea acesteia. Dispunnd ridicarea msurii, instanta poate s ia fat de minor msura internrii ntr-un centru de reeducare. n cazul n care minorul a devenit major la data judecrii, se poate dispune internarea ntr-un institut medical-educativ pn la mplinirea vrstei de 20 de ani sau, n locul msurii educative a internrii ntr-un institut medical-educativ, se poate dispune obligarea la tratament medical si amenda sub forma zileloramend ntre 10 si 20 de zile, fiecare zi fiind socotit ntre 5 si 20 RON sau munca n folosul comunittii pe o perioad ntre 50 si 150 de ore (Noul Cod Penal Romn, 2004, titlul IV). Liberarea minorului nainte de a deveni major Dac a trecut cel putin un an de la data internrii n centrul de reeducare, iar minorul a dat dovezi temeinice de ndreptare, se poate dispune liberarea acestuia nainte de a deveni major. Cel care a devenit major n cursul judectii si instanta a dispus internarea n centru de reeducare pn la mplinirea vrstei de 20 de ani poate fi liberat dup ce a executat cel putin un an din aceast msur, dac a dat dovezi temeinice de ndreptare. Revocarea liberrii minorului Dac n perioada liberrii minorul svrseste din nou o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii, instanta, tinnd seama de gravitatea infractiunii, poate dispune fie mentinerea liberrii, fie revocarea si aplicarea unei pedepse. n cazul n care nu este necesar aplicarea unei pedepse, se revoc numai liberarea. In situatia n care pe perioada liberrii minorul svrseste din nou o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii stricte, a detentiunii severe sau a detentiunii pe viat, instanta revoc liberarea si aplic o pedeaps. n cazul cnd nu este necesar aplicarea pedepsei, se revoc numai liberarea. Pedepsele pentru minori Pedepsele care se pot aplica minorului sunt urmtoarele( Noul Cod Penal Romn, 2004, titlul IV) a) nchisoarea strict de la 5 la 15 ani, cnd legea prevede pentru infractiunea svrsit pedeapsa detentiunii pe viat;

22

b) nchisoarea strict de la 3 la 12 ani, cnd legea prevede pentru infractiunea svrsit pedeapsa detentiunii severe; c) nchisoarea strict ntre limitele reduse la jumtate ale pedepsei prevzute de lege pentru infractiunea svrsit, cnd legea prevede pentru aceasta pedeapsa nchisorii stricte, fr ca minimul nchisorii stricte aplicabile minorului s depseasc 3 ani; d) nchisoarea ntre limitele reduse la jumtate ale pedepsei prevzute de lege pentru infractiunea svrsit, cnd legea prevede pentru aceasta pedeapsa nchisorii; e) amenda sub forma zilelor-amend, ntre 5 si 180 de zile, fiecare zi fiind socotit ntre 5 RON si 50 RON; f) munca n folosul comunittii, ntre 50 si 250 de ore. Minorului nu i se aplic pedepse complementare. Condamnrile pronuntate pentru faptele svrsite n timpul minorittii nu atrag incapacitti sau decderi. Suspendarea conditionat a executrii pedepsei aplicate minorului n cazul suspendrii conditionate a executrii pedepsei aplicate minorului, termenul de ncercare se compune din durata pedepsei nchisorii la care se adaug un interval de timp de la 6 luni la 2 ani, stabilit de instant. Dac pedeapsa aplicat const n zile-amend, termenul de ncercare este de 6 luni. Pe durata termenului de ncercare, dar pn la mplinirea vrstei de 18 ani, instanta poate dispune ncredintarea supravegherii minorului printilor si,celui care l-a adoptat ori tutorelui ori unei institutii legal nsrcinate cu supravegherea minorilor sau serviciului de reintegrare social si supraveghere. Instanta poate stabili, totodat, pentru minor una sau mai multe obligatii iar dup mplinirea vrstei de 18 ani, instanta poate s oblige pe minor la respectarea de ctre acesta a msurilor de supraveghere ori a altor obligatii. Suspendarea executrii pedepsei sub supraveghere aplicat minorului n cazul suspendrii executrii pedepsei sub supraveghere aplicate minorului, termenul de ncercare se compune din durata pedepsei nchisorii, la care se adaug un interval de timp de la un an la 3 ani, stabilit de instant. Renuntarea la pedeapsa aplicabil minorului n cazul infractiunilor sanctionate cu pedeapsa nchisorii sau cu pedeapsa nchisorii stricte de cel mult 2 ani, instanta poate s nu aplice nici o pedeaps minorului care nu a avut antecedente penale, a acoperit prejudiciul cauzat si a dat dovezi temeinice c se poate ndrepta chiar fr aplicarea unei pedepse. Amnarea aplicrii pedepsei minorului n cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii sau a nchisorii stricte de cel mult 5 ani, instanta, dup stabilirea pedepsei, poate s amne aplicarea acesteia, dac minorul nu are antecedente penale, a acoperit prejudiciul cauzat sau dovedeste c are posibilitatea de a-l acoperi si dup svrsirea faptei a dat dovezi temeinice c se poate ndrepta chiar fr aplicarea pedepsei.Dac instanta amn aplicarea pedepsei, aceasta fixeaz n cuprinsul hotrrii data la care urmeaz s se pronunte asupra pedepsei, care nu poate depsi 2 ani din momentul pronuntrii hotrrii. Intervalul de timp dintre momentul pronuntrii hotrrii si data fixat de instant constituie perioad de prob pentru minor. n perioada de prob, dar pn la mplinirea vrstei de 18 ani, instanta poate dispune ncredintarea minorului printilor si,celui care l-a adoptat,tutorelui ori unei institutii legal nsrcinate cu supravegherea minorului sau serviciului de reintegrare social si supraveghere, putnd s dispun totodat pentru minor anumite obligatii.Dac minorul a avut o conduit corespunztoare n perioada de prob, instanta poate s nu aplice nici o pedeaps, iar dac minorul nu a avut o conduit corespunztoare, instanta poate fie s amne nc o dat pentru acelasi termen aplicarea pedepsei, fie s aplice pedeapsa n limitele prevzute de lege.

23

4.Supraveghere si control social Scoala si familia n perioada copilriei, individul poate fi foarte usor manipulat, ndreptat spre o anumit directie indiferent de polul acesteia - negativ sau pozitiv. n acest context, scoala este institutia care nsumeaz factori pozitivi de socializare, dar si negativi. Cu alte cuvinte, pe de o parte, scoala este institutia care joac un rol important n formarea unei personalitti deschise tolerante, care respect toate normele (morale si de drept), iar, pe de alt parte, ea este locul unde se manifest factorii ce genereaz comportamentul delincvent. Procesul de nvtmnt le ofer copiilor ntregul set de instrumente necesare integrrii progresive ntr-un mediu social dorit. n acelasi timp, scoala este oinstitutie care deseori pierde legtura cu mediul copilului. Nu poti s fii sigur de comportamentul unui copil atta timp ct nu cunosti care este situatia lui, care sunt aspiratiile specifice copilului, temerile si problemele cu care se confrunt. Caracterul part time al scolii alimenteaz discrepanta dintre copil ca elev al scolii si copil ca personalitate n devenire, care are si alte probleme n afar de cele de randament scolar si reusit.Rolul scolii ca agent educogen nu a fost si nu este acceptat de toti cei care se ocup de educatie. O dat cu acordarea de cunostinte, scoala este si mediul n care se formeaz numeroase vicii, n care copilul cunoaste situatii de conflict - rezultat al concurentei de autoritate, al violentei,minciunii etc., acestea stnd la baza formrii unei potentiale personalitti delicvente.Scoala trebuie s formeze la copil abilitti multilaterale, de aceea este necesar ca ea s devin un actor important n viata psihosocial a copilului. Prin intermediul asistentilor sociali si al psihologilor, scoala poate controla pulsul vietii de strad si familie a copilului. Este necesar ca n scoli s se introduc psihologi si asistenti sociali, acestia lucrnd mpreun cu copiii ce manifest comportament delicvent. Asistentii sociali vor stabili legtura ntre manifestrile dezvoltrii personalittii copilului si familia lui, utiliznd metode si tehnici care valorific potentialul familiei, al comunittii si al mediului informal al copilului pentru a preveni aparitia factorilor de formare a personalittii delincvente. n afar de continutul programelor scolare si viata de familie, asistentii sociali n domeniul delincventei juvenile si ndreapt atentia sprerolul grupurilor de referint n formarea personalittii delincvente si al mediului comunitar surs de factori generatori de comportament delincvent, dar si de rspunsuri la astfel de probleme.Pentru a reduce riscurile factorilor generatori de comportament delincvent, ntreaga societate trebuie s constientizeze necesitatea abordrii profesioniste, de ctre asistentii sociali, a tuturor formelor de comportament deviant. Serviciile de Probatiune Activitatea consilierului de reintegrare social si supraveghere se structureaz pe trei nivele: instant, penitenciar si comunitate. Scopul activittii la instant este de a asista instanta n procesul de individualizare a sanctiunilor penale prin informarea acesteia cu privire la caracteristicile personale si sociale ale celor trimisi n judecat precum si prin estimarea riscului de recidiv si a perspectivelor de reintegrare n societate.Aceast informare se realizeaz prin intermediul referatelor de evaluare (anexa 3) care reprezint principala cale prin care serviciul de probatiune comunic cu instanta. ntocmirea referatelor de evaluare se realizeaz la solicitarea instantei. Motivele care stau la baza solictrii acestor referate de evaluare sunt : asa prevede legea ; instanta consider c datorit unor anumite circumstante sau dificultti personale , infractorul are nevoie de supraveghere si asistent ; cnd consider c o sentint neprivativ de libertate este posibil ; cnd are nevoie de mai multe informatii pentru a stabili gradul de responsabilitate a infractorului. Responsabilitatea acestuia poate fi influentat de anumite circumstante, factori sociali, psihologici, etc. 24

Rolul consilierului de probatiune la instant const n : ofer instantei informatii corecte si relevante despre persoana inculpatului, despre perspectivele de reintegrare ale acestuia precum si despre riscul de recidiv pe care acesta l prezint ; realizeaz o prim evaluare a inculpatului care va putea fi reflectat n sentinta instantei si n planul de supraveghere al consilierului ; rspunde la nevoile practice si urgente ale inculpatilor. n referatul de evaluare consilierul face o analiz a factorilor care au stat la baza comiterii infractiunii, comportamentul inculpatului nainte si dup comiterea infractiunii,perspectivele de reintegrare social. Dup ce instanta de judecat a consultat referatul de evaluare si dispune o sanctiune neprivativ delibertate, inculpatul va intra n supravegherea serviciului de reintegrare. Supravegherea n comunitate reprezint componenta principal ca pondere si important a activittii de reintegrare social si supraveghere. Mentinerea n comunitate a persoanelor care au intrat n conflict cu legea penal are ca scop reducerea ratei infractionalittii , scderea riscului de recidiv si cresterea gradului de sigurant public. Mentinndu-le n comunitate le oferim sansa de a-si constientiza faptele si de a-si asuma responsabilitatea asupra actelor antisociale (Ghid de bune practici, 2002, p. 19). Supravegherea n comunitate poate fi definit din cel putin trei perspective( Manual de practic n domeniul reintegrrii sociale si supravegherii, 2004, p. 44.) : modalitate de executare a pedepsei cu nchisoarea prevazut de codul penal ; activitate specific serviciului de probatiune care const n supravegherea modului n care persoana condamnat respect msurile si obligatiile impuse de instanta de judecat ; metod de lucru cu persoanele care au comis infractiuni , mentinute n stare de libertate. Supravegherea se refer la controlul pe care consilierul de probatiune l exercit asupra conduitei clientului , n vederea monitorizrii modului n care acesta respect msurile si obligatiile impuse de instanta de judecat prin hotrrea judectoresc de sanctionare (Ordonanta nr. 92/2000). Scopul supravegherii : reintegrarea social a persoanelor care au comis infractiuni ; scderea riscului de recidiv si prevenirea svrsirii de noi infractiuni ; cresterea gradului de sigurant social. Obiectivele supravegherii , a cror ndeplinire faciliteaz atingerea scopului : monitorizarea si evaluarea permanent a riscului de a mai comite infractiuni pe care l prezint persoana supravegheat ; asigurarea unui control asupra persoanelor condamnate prin supravegherea modului n care acestea isi respect msurile, obligatiile impuse de instanta de judecat ; ncurajarea si sprijinirea permanent a persoanelor supravegheate n vederea satisfacerii nevoilor criminogene ale acestora . Activitatea n comunitate presupune o foarte bun colaborare a serviciilor de probatiune cu sistemele din cadrul comunittii care sunt si parteneri dar si beneficiari ai activittii acestor servicii. Controlul este trstura principal a supravegherii. Astfel , dac tinem seama de faptul c msurile la care persoana supravegheat trebuie s se supun sunt de exemplu : prezentarea la datele fixate la ntrevederi cu consilierul de probatiune, sau anuntarea n prealabil a oricrei schimbri de domiciliu, resedint sau locuint, sau comunicarea si justificarea schimbrii

25

locului de munc, se constat c prin fiecare din aceste msuri persoana aflat n supraveghere este controlat . Controlul se realizeaz sub dou aspecte : se instituie un control asupra modului n care persoana supravegheat dispune de timpul si libertatea sau de miscare si actiune ; controlul vizeaz capacitatea acesteia de a se disciplina si a-si nscrie astfel conduita n limitele legii si a valorilor socialmente acceptate. Se constat inserarea unor elemente ce tin, sau mcar anunt , munca de asistare psihosocial a persoanei aflate n supraveghere. Este vorba mai nti, de activitatea de evaluare. Aceasta reprezint o component major n consituirea planului de supraveghere , deoarece vizeaz aspecte esentiale , precum nevoile criminogene ale persoanei supravegheate, riscul de recidiv si cel de periculozitate social, sau la adresa propriei persoane(Durnescu, I,p. 362). O problem relevant din perspectiva dimensiunii de control a supravegherii este cea a evalurii si managementului riscului de punere n pericol de ctre client a sigurantei publice. Evaluarea acestui tip de risc diferit ca natur de riscul comiterii din nou a unor infractiuni const n calcularea posibilelor prejudicii pe care clientul le-ar aduce unor membri ai societtii , avnduse la baz conduita trecut a clientului. Estimarea acestui risc de recidiv ar trebui s se realizeze atunci cnd clientii serviciilor de probatiune au comis fapte penale cu violent sau cnd exist date conform crora au avut loc n trecut astfel de comportamente, chiar dac nu au fost identificate de ctre autoritti si sanctionate penal. Supravegherea n comunitate a persoanelor care au comis infractiuni se poate realiza att prin stabilirea unui plan de interventie cu beneficiarul n functie de nevoile acestuia si numai dup ce i s-a fcut o evaluare corect si obiectiv a riscului de recidiv si a riscului pentru public, ct si prin ndeplinirea obligatiilor stabilite de instanta de judecat. Totodat includerea sa ntr-un program de dezvoltare comportamental specific infractiunii comise, n functie de gravitatea acesteia si de riscul de recidiv l va ajuta s-si mbuntteasc comportamentul ntr-un mod pozitiv. Un alt lucru la fel de important este si mentinerea legturilor cu familia, cu scoala si cu locul de munc , cu cluburi sportive, culturale , unde ar putea s-si petreac timpul liber ntr-un mod constructiv, etc. Supravegherea n comunitate poate fi complementar cu munca neremunerat n folosul comunittii si atunci programul este mult mai ncrcat.Prin acest tip de activitate se ncearc pe ct posibil schimbarea comportamentului indezirabil al persoanelor care au nclcat legea, astfel nct s-si poat asuma rolul lor social ntr-o manier acceptabil pentru comunitatea n care traiesc . n ceea ce priveste lucrul cu minorii , n functie de conventiile internationale, msurile luate trebuie s fie orientate ctre interesul superior al copilului. Copiii s fie tratati diferit fat de adulti datorit faptului c ei nu pot lua decizii asemenea unui adult si ei trebuie tratati cu maxim atentie. Activitatea de supraveghere ncepe dup cel mult 5 zile de la comunicarea hotrrii definitive a instantei de judecat. Activitatea de supraveghere presupune urmtoarele : se identific nevoile distincte ale beneficiarului ; se ntocmeste planul de supraveghere ; se ntocmeste dosarul de supraveghere ; se stabilesc date fixe cnd se va face consilierea individual ; punctualitatea ntlnirilor trebuie precizat de la prima sedint de consiliere ; actiunea efectiv pentru ndeplinirea obligatiilor impuse de instant si acoperirea nevoilor beneficiarului. Incluznd si nerespectarea obligatiilor si msurilor impuse de instant vor fi aduse la cunostinta persoanei supravegheate si se va ncheia un proces verbal : identificare nevoi-ascunse -pe parcursul lucrului efectiv cu beneficiarul, se mai pot gsi si alte nevoi, neidentificate la nceputul interventiei ;

26

 identificare solutii pentru acoperirea acestor nevoi ; monitorizarea datelor ; evaluarea eficientei programului, activittilor ; monitorizarea activittii/evaluare final. n activitatea de supraveghere, consilierul responsabil de caz trebuie s tin o evident clar si obiectiv a evolutiei beneficiarului,a modificrilor care pot interveni n comportamentul acestuia. Eforturile trebuie s fie focalizate pe nevoile beneficiarului si s aib n vedere rezultatele interventiei n viata acestuia , schimbrile care s-au produs. Pentru un serviciu de calitate si pentru eficienta lucrului cu beneficiarul, trebuie s se tin cont de urmtorii factori : gravitatea infractiunii comise-de acest lucru depinde durata programului, frecventa sedintelor de lucru ; dac a mai fost supus altor programe de supraveghere ; riscul pentru societate ; nevoile distincte ale infractorului ; dorinta lui de a lua parte la un program de supraveghere ; informatii despre grupul tint (cu cine putem colabora pentru a-i putea acoperi nevoile- institutii, organizatii,persoane fizice) pentru ca programul de supraveghere s poat fi derulat ; contextul social ; relatia lui cu familia, rudele, prietenii. Este important ca infractorul s stie c supravegherea n comunitate este o alternativ a pedepsei cu nchisoarea, c are de respectat un program , c trebuie s duc la bun sfrsit o serie de activitti care-l vor pregti pentru viat n mod pozitiv, conform cu normele acceptate de societate. Reintegrarea n societate a persoanelor care au comis fapte penale presupune acordul personal al acestora si asumarea responsabilttii de a psi spre stoparea comiterii de infractiuni si de a repara pagubele aduse societtii. Derularea programului de supraveghere depinde foarte mult de modul n care infractorul ntelege ceea ce trebuie s fac si de motivatia lui pentru schimbare. Motivarea schimbrii comportamentale trebuie s corespund nevoilor si intereselor persoanei n cauz. Schimbarea este posibil n msura n care este ea dorit. 5.Asistenta penal Prin activitatea de asistent si consiliere se atinge scopul serviciilor de reintegrare si anume : reducerea ratei de recidiv , reintegrarea social a persoanelor care au svrsit infractiuni si protectia publicului.Asistarea psiho-social se concretizeaz n derularea unor programe de interventie axate pe nevoile criminogene ale infractorilor si n sprijinirea clientului n vederea satisfacerii nevoilor sociale (educatie, pregtire profesional, loc de munc, locuint, situatie financiar, timp liber), medicale sau juridice. Dac primul tip de activitti de asistare are loc n mod uzual n cadrul serviciilor de reintegrare social si supraveghere, cel de-al doilea se bazeaz n mare msur pe implicarea altor organizatii si specialisti din comunitatea local n procesul de reintegrare social a persoanelor care au svrsit infractiuni. Programele de asistare psiho-social, vizeaz att interventiile pe grup ct si pe cele individuale ,n msura n care acestea din urm au o tematic specific si sunt bine structurate (ex. programele individuale de consiliere vocational). Asistarea este un demers specializat de acordare de ajutor de ctre o persoan specializat unei alte persoane aflate n imposibilitatea momentan sau permanent de a-si rezolva

27

problemele, prin facilitarea accesului la resursele comunittii(Manual de bune practici n domeniul reintegrrii sociale si supravegherii, 2004, p. 73). Consilierea este o metod care faciliteaz cunoasterea, dezvoltarea , acceptarea emotional, maturizarea si mobilizarea optim a resurselor personale n vederea formulrii si rezolvrii unor probleme specifice si lurii unor decizii. Relatia dintre asistent si consiliere: asistarea se constituie ntr-un proces de ntrajutorare profesional sau non-profesional care se realizeaz printr-o serie de metode si tehnici : consilierea, medierea , consultanta, psihoterapia, preventie. n cadrul Serviciilor de probatiune activitatea de asistent si consiliere are ca deziderat redarea unei persoane care a svrsit infractiuni comunittii din care face parte, ntr-o form care s garanteze protectia acelei comunitti. Acest tip de asistent const n derularea unor programe psihosociale individuale si de grup n functie de nevoile si dificulttile persoanei care a comis infractiuni corelate cu nivelul riscului, factori care stabilesc practic intensitatea programelor de reabilitare. Interventia psihosocial se refer la : consiliere ; lucrul cu grupul ;programe de terapie si consiliere a agresorilor ; mediere victim-infractor si protectia victimei ; asistarea persoanelor dependente si a celor cu deficiente mintale ; programe comunitare de reinsertie social , familial, scolar si socio-presional. Activitatea de asistent si consiliere, se acord de ctre serviciile de reintegrare social si supraveghere n dou cazuri : la cererea persoanei condamnate/minorului fat de care instanta de judecat a dispus supravegherea de ctre serviciul de reintegrare social si supraveghere ; cu acordul persoanelor condamnate la pedeapsa nchisorii, n cadrul unor programe de resocializare initiate si derulate mpreun cu personalul specializat din unittile penitenciare(Ordonanta nr. 92/2000, art. 45.) Obiectivele asistrii psihosociale sunt : sustinerea persoanelor aflate n supravegherea serviciilor de supraveghere n vederea asigurrii respectrii msurilor si obligatiilor impuse de ctre instanta de judecat ; diminuarea pericolului de comitere a noi infractiuni, pentru persoanele condamnate mentinute n stare de libertate, concomitent cu insusirea normelor si valorilor prosociale ; reducerea efectelor negative ale detentiei pentru persoanele n cazul crora s-a aplicat o sanctiune privativ de libertate, n paralel cu pregtirea pentru liberare si acordarea de asistent psiho-social post-penal ; crearea oportunittilor privind adaptarea n mediul familial, continuarea studiilor, angajarea profesional si pstrarea locului de munc. n construirea si implementarea planului de asistare foarte important este implicarea resurselor comunitare si pentru aceasta, este nevoie de o informare a consilierului de reintegrare social, mereu actualizat cu privire la : programele de asistare psiho-social aflate n derulare n comunitate; eficienta acestor programe; nevoile/ariile de asistare de care trebuie s beneficieze persoanele aflate n supraveghere (Durnescu, I., p. 368.) Ori de cte ori instanta de judecat dispune supravegherea unei persoane condamnate sau a unui minor de ctre serviciul de probatiune, cu ocazia primei ntrevederi cu persoana supravegheat, i se va face cunoscut posibilitatea de a solicita asistent si consiliere pe perioada supravegherii, explicndu-i-se modalittile practice n care poate fi sprijinit n vederea reintegrrii sociale.

28

Activitatea de asistent si consiliere este un proces de nvtare care este influentat de factori interni si externi ai clientului. Factorii interni pot fi : motivatia de schimbare ; nivelul instructiei scolare ; vrsta ; sexul ; stilul de nvtare ; principiile de viat, etc. Factorii externi pot fi : anturajul ; reteaua de prieteni ; serviciile sociale ; puterea exemplului ; agentii schimbrii (persoane, organizatii, etc). Pentru a beneficia de serviciile de asistent si consiliere, persoana supravegheat depune o cerere scris la serviciul de probatiune (anexa 1). n termen de 10 zile lucrtoare de la primirea cererii, serviciul de reintegrare social si supraveghere va lua msuri pentru ca persoana s fie inclus ntr-un program specializat , stabilit n functie de nevoile identificate. Cererea persoanei supravegheate prin care se solicit asistent si consiliere se depune la dosarul de reintegrare social si supraveghere (anexa 2). Acesta se pstreaz n arhiva serviciului de reintegrare social si supraveghere, consilierul responsabil de caz fiind obligat s pstreze confidentialitatea informatiilor cuprinse n dosar. Termenul de pstrare n arhiv a dosarelor de reintegrare social si supraveghere este de 5 ani. Documentele utilizate n activitatea de asistent si consiliere : dosarul de reintegrare social si supraveghere ; planul de reintegare social si supraveghere ; planul de asistent si consiliere. Planul de asistent si consiliere reprezint instrumentul principal pe baza cruia se realizeaz activitatea de asistent si consiliere, ntruct n acest document sunt continute obiectivele interventiei, n vederea diminurii nevoilor criminogene identificate ale persoanei, reducerii riscului de recidiv si cresterii sanselor de reintegrare social a acesteia. Dosarul de supraveghere cuprinde : hotrrea instantei de judecat, n copie, sau n extras de pe aceasta ; cererea scris de asistent si consiliere ; planul de supraveghere si un capitol distinct privind descrierea activittii de asistent si consiliere ; referatul de evaluare ntocmit nainte de pronuntarea hotrrii judectoresti, atunci cnd este cazul ; referatul de evaluare solicitat de instant pe perioada supravegherii, mai nainte de a fi solocitat asistent si consiliere de persoana supravegheat, atunci cnd este cazul ; rapoartele periodice de reintegrare social si supraveghere , care contin pe scurt informatii cu privire la rezultatele nregistrate de ctre persoana asistat si consiliat , care se ntocmesc o dat la sase luni sau ori de cte ori se nregistreaz o evolutie pozitiv ori negativ n procesul de reintegrare social si supraveghere ; concluziile consilierului de reintegrare social si supraveghere , care fac obiectul unui referat de reintegrare social si supraveghere final, ntocmit la expirarea

29

perioadei de asistent si consiliere , preciznd n ce msur persoana respectiv are perspective sau s-a reintegrat n societate. n activitatea de asistent si consiliere la nceput avem o persoan cu probleme si nevoi. Pentru a ajunge la finalul activittii trebuie s se descurce cu propriile probleme si nevoi (diminuarea problemei, diminuarea sansei de recidiv). Pentru ca interventia s fie eficient, programul de interventie trebuie s tinteasc factorii care au legatur direct cu infractiunea, s rspund nevoilor criminogene ale persoanei asistate ; iar intensitatea si durata trebuie corelat cu nivelul riscului. Activitatea de asistent si consiliere derulat de serviciile de reintegrare social si supraveghere nceteaz n urmtoarele cazuri : urmare a lipsei de cooperare sau a comportamentului neadecvat al persoanei asistate si consiliate ; la expirarea duratei asistentei si consilierii . Asistenta psiho-social a clientilor are un caracter voluntar, putnd fi realizat doar la cererea expres a clientului. Din acest motiv, motivarea clientului pentru a participa la activittile de asistare psiho-social devine unul din cele mai importante roluri ale consilierului de reintegrare social si supraveghere. ntrevederile la care clientul este obligat s participe ca si conditie a executrii sanctiunii sale reprezint pentru consilier niste oportunitti de punere n aplicare a abilittilor de care dispune. 6.Contributii personale Interpretarea ntr-o manier personal a legislatiei specifice justitiei juvenile. Analiza si prezentarea institutiilor implicate n justitia juvenil. Identificarea principalelor modalitti prin care se realizeaz controlul social n cazul delincventei juvenile. Bibliografie 1. Durnescu, Ioan, Manualul consilierului de reintegrare social si supraveghere, Ed. Themis, Craiova 2. Ghid de bune practici. Supravegherea si asistenta persoanelor condamnate, Anul I, nr.6/2002, Ed. Didactic si Pedagogic, R. A., Bucuresti, 2002 3. Legea 104 din 1992 4. Legea 140 din 1996 5. Legea 129 din 2002 6. Legea 281 din 2003 7. Manual de bune practici n domeniul reintegrrii sociale si supravegherii, Ed. Oscar Print, Bucuresti, 2004 8. Manual de practic n domeniul reintegrrii sociale si supravegherii. Ghid de bune practici, Anul III, nr.9/2004, Ed. Oscar Print, Bucuresti, 2004 9. Noul Cod Penal Romn, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004, titlul IV 10. Ordonanta nr. 92/2000.

30

CAPITOLUL III RISCURI N REINTEGRAREA MINORILOR DELINCVENTI 1. Aspecte metodologice ale studiului.Tehnici utilizate. Metoda pe care am ales-o este studiul de caz. Tehnicile utilizate : documentarea (studierea dosarului de supraveghere), observatia, ntrevederea, interviul (tehnici utilizate mpreun cu consilierul de supraveghere pe teren sau la sediul Sreviciului de Probatiune). n continuare vom clarifica termenii de documentare, observatie, ntrevedere, interviu, studiu de caz, asa cum se regasesc n literatura de specialitate (metodologie). Documentarea - este principala tehnic utilizat n cadrul micro-cercetrii . Un bun sociolog, este cel care stie s vad realitatea , stie s se informeze asupra ei. Sociologia trebuie s se modernizeze si s utilizeze cele mai perfectioniste procedee de analiz si prelucrare a datelor. Prima grij a echipei sociologice, o constituie asigurarea valorii,a continutului si semnificatiei volumului de informatii necesare,aplicnd pe teren tehnicile cele mai adecvate de nregistrare si culegere a datelor.Desi este o tehnic clasic, indispensabil sociologului, nu poate constitui o surs sigur unic si nu poate suplini celelalte tehnici. Orice document : ne ofer o imagine asupra populatiei sau domeniului vizat ; este redactat si construit de oameni ntr-un context social ; este marcat de personalitatea autorilor si de specificitatea (particularittile istorice). Exist documente care cuprind informatii asupra unor domenii ale existentei sociale (statistici economice si demografice) ; documente care privesc aspecte ale constiintei sociale (documente personale, literatur, pres) . Mai exist si informatii cu valoare de fapte (culese direct) si informatii cu valoare de opinie ( obtinute prin chestionare, interviuri). Documentele folosite n cercetarea de fat sunt : dosarul penal (aici gsim informatii referitoare la fapt, la rolul pe care l-a avut n comiterea infractiunii, dar si informatii despre familie, scoal etc) ; referatele de avaluare ; dosarele de reintegrare social si supraveghere. Observatia -o alt tehnic utilizat n cercetarea de fat. Observtia direct de teren - constituie tehnica principal de investigatie sociologic, ntruct ne ofer informatii cu valoare de fapte, care constituie materialul cel mai bogat, divers si nuantat, susceptibil de analize calitative, caracteristice stiintei sociologice.n ciuda unei anumite imprecizii, nesistematizri si unor elemente contradictorii, volumul de date cules prin observatii de teren constituie si trebuie s constituie baza oricrei cercetri si analize sociologice(Miftode, V., 2003, p. 115). Observatia sociologic este o tehnic de lucru care face parte dintr-un set de tehnici practicate n investigatiile sociologice si totodat o etap sau un moment al demersului sociologic. Observatia indirect - asistentul social observ aspecte din mediul de provenient al clientului. Informatii cu privire la client pot fi obtinute prin observatie si n absenta acestuia. ntrevederea - reprezint principala tehnic n realizarea programelor de interventie social, aflndu-se n inima actiunilor umane si a activittii Serviciilor sociale. Este un procedeu de investigatie verbal, pentru a culege informatii viznd obiectivul stabilit.Tehnica ntrevederii este o conversatie care sub aceast form , posed caracteristici ale schimbrilor informale si o natur asimetric ntruct cercettorul pune ntrebri , iar subiectul ofer rspunsuri.

31

Interviul - este un procedeu de investigatie stiintific care utilizeaz procesul comunicrii verbale pentru a culege informatii n legtur cu scopul urmrit.Interviul sociologic presupune o baz teoretic si mult precizie tehnic, datele urmrind a fi valorificate potrivit unui sistem conceptual, teoretic si potrivit unui set de ipoteze, dup ce au fost prelucrate prin procedee stiintifice, inclusiv statistico-matematice, adesea destul de sofisticate si savante (Miftode, V.,2003, p. 237). n literatura de specialitate sunt cunoscute trei forme de interviu( Manual de bune practici n asistenta social comunitar, p. 24): interviul de explorare - are scopul de a culege informatii structurate si complexe despre situatia deja cunoscut a clientului (informatiile de baz au fost obtinute deja prin tehnica ntrevederii) ; interviul diagnostic - are scopul de a stabili, prin intermediul unor ntrebri specifice, clar directionate, natura problemei si a resurselor sistemului client (familie,comunitate,prieteni,etc.) ; interviul terapeutic-are scopul de a sprijini clientul n procesul de schimbare si de rezolvare a problemei diagnosticate.Aceast form a interviului este utilizat cu precdere de ctre psihoterapeuti. Metoda studiului de caz - este una dintre diferitele metode de a efectua cercetri n domeniul stiintelor sociale. n general studiul de caz constituie strategia preferat atunci cnd se pun ntrebri de genul cum si de ce, cnd cercettorul are un control redus asupra evenimentelor si cnd atentia este ndreptat asupra unui fenomen contemporan vzut ntr-un context din viata real.Ca si strategie de cercetare, studiul de caz este de multe ori folosit pentru a contribui la cunostintele noastre cu privire la indivizi, grupuri, organizatii, societate, politic si alte fenomene nrudite.Metoda studiului de caz, le permite cercetatorilor sa extraga caracteristisile evenimentelor din viata reala, cum ar fi ciclurile de viata individuale, procesele organizationale si manageriale, schimbarile din vecinatati, relatiile internationale si maturizarea industriilor. 2. Prezentarea studiilor de caz Studiu de caz nr. 1 1. Prezentarea faptei penale Fapta pentru care minorul este inculpat: transmiterea neautorizat ctre alt persoan a oricror date de identificare, n vederea efecturii de operatiuni cu instrumente de plat electronice. 2. Prezentarea mediului familial si social Minorul X locuieste ntr-un apartament, proprietate personal a printilor, compus din dou camere corespunztor mobilate si curat ntretinute, la care se adaug dependinte.Familia este constituit din 4 membri: minorul n cauz, X; mama minorului, 44 de ani, absolvent a XII clase, laborant de profesie; tatl minorului, 43 de ani, absolvent a XII clase, taximetrist de profesie; sora minorului, 13 ani, elev n clasa a VI-a.Veniturile familiei sunt constituite din salariul tatlui n valoare de 2000 lei si cel al mamei, n valoare de 700 lei, la care se adaug alocatiile celor doi minori, n valoare de 24 lei fiecare.Relatiile din cadrul grupului familial sunt percepute de minor ca fiind adecvate, bazate pe comunicare si sustinere reciproc.Cu privire la petrecerea timpului liber, X sustine c obisnuieste s stea la calculator, avnd retea de internet acas, sau s mearga uneori la discotec, n special vinerea seara cu prietenii.Minorul sustine c nu obisnuieste s consume alcool, dect ocazional si n cantitti reduse.Cu privire la starea de sntate a membrilor familiei, mama sustine c, n afar de tatl minorului, care prezint afectiuni ale inimii (angin pectoral) si de sora acestuia, care a fost diagnosticat cu astm bronsic, nici un alt membru al familiei nu se confrunt cu probleme de sntate.n ceea ce 32

priveste fapta pentru care este judecat minorul, printii acestuia o dezaprob, tatl considernd c la baza comiterii faptei de ctre minor a existat curiozitatea. De asemenea, mama sustine c minorul este foarte afectat din cauza situatiei actuale si declar c nu si poate imagina ce a fost n capul fiului su, considernd c X. a comis aceast fapt pe fondul influentei negative a anturajului. Cu privire la acest aspect, tnrul declar c era prieten cu ceilalti doi inculpati, dar nu apropiati, sustinnd c le-a spus despre existenta crtilor de credit deoarece aveau si ei calculatoare.Familia inculpatului minor are o imagine pozitiv n comunitate. Nici unul dintre membrii familiei nu a mai fost implicat n svrsirea unor fapte prevzute de legea penal. 3. Evolutia situatiei scolare si profesionale X este elev n clasa a X-a n cadrul unui liceu cu profil sportiv. Acesta s-a transferat la acest liceu n semestrul al II-lea, anterior studiiind n cadrul unui liceu cu profil informatic. Mama minorului declar c si-a tranferat fiul la actualul liceu la solicitarea acestuia, n baza faptului c la acest liceu se transferase anterior un prieten apropiat al minorului. Cu privire la acest aspect, minorul sustine c s-a transferat pentru c fostul diriginte si colegii de clas au aflat despre fapta comis, si se simtea marginalizat, iar faptul c urma s fie mpreun cu acel prieten la liceu, a contribuit la hotrrea luat. Fostul diriginte al minorului, declar c minorul avea o situatie scolar mediocr, patru corigente si acumulase foarte multe absente. De asemenea, acesta sustine c printii au venit la scoal pentru a se interesa de situatia minorului destul de trziu. Actualul diriginte al minorului, sustine c, n prezent, minorul are o situatie scolar medie, cu note de 7 si 8 si declar c, pe parcursul scolarizrii, acesta nu a creat probleme prin comportamentul su, nefiiind implicat n conflicte cu elevii sau profesorii. Dup terminarea liceului, X intentioneaz s urmeze cursurile unei forme de nvtmnt superior. 4. Trecutul infractional X nu a mai fost judecat sau cercetat pentru comiterea unei fapte prevzute de legea penal, anterior acesteia. 5. Comportamentul minorului nainte si dup comiterea faptei. Printii minorului declar c, pn la comiterea faptei pentru care este judecat, X nu a mai creat probleme n familie, avnd un comportament normal vrstei sale si aflndu-se n bune relatii cu prietenii si, cu care nu a avut niciodat probleme. Mama sustine c biatul nu ntrzia acas dup terminarea orelor scolare, iar dup-amiezile si le petrecea jucndu-se la calculator.Dup comiterea faptei, minorul nu a mai creat probleme n comunitate si are un comportament corespunztor.n prezent, X constientizeaz consecintele faptei sale, si asum responsabilitatea faptei comise si regret comiterea acesteia. 6. Identificarea factorilor favorizanti ai comportamentului infractional Raportndu-se la comiterea faptei, minorul declar c, avnd acces la internet, obisnuia s descarce programe si astfel a descoperit ntmpltor un program pentru crti de credit pe care l-a descrcat n calculator.Acesta sustine c a copiat acest program din curiozitate, le-a spus si celorlalti doi coinculpati despre acest lucru, att din cauza faptului c aveau si ei calculatoare, dar si pentru c nu i s-a prut nimic anormal cu privire la acest aspect. De asemenea, acesta mai sustine c, dup ce le-a povestit celor doi coinculpati despre acele crti de credit, acestia au venit ulterior cu ideea de a le vinde, spunndu-i c gasise un cumprtor.X sustine c a acceptat s dea acele carti de credit lui coinculpatilor si s mearg mpreun s se ntlneasc cu respectivul cumprtor, pentru a le vinde contra sumei de 100 dolari, considernd c dac tot nu le-a furat, s nu le tin degeaba.Cu privire la acest aspect, tatl minorului sustine c acele carti de credit erau expirate si precizeaz c, desi nu i d dreptate minorului, l-a nteles, considernd c a existat curiozitatea specific vrstei.Minorul n cauz se consider vinovat pentru c a svrsit aceast fapt, declarnd c regret faptul c s-a ajuns la actuala situatie si c nu a constientizat pericolul faptei.

33

7. Identificarea factorilor care influenteaz sau care pot influenta conduita general a minorului A fost identificat un factor care poate influenta n mod negativ comportamentul inculpatului si anume faptul c minorul nu constientizeaz c prin internet se poate facilita accesul la unele programe ilegale si c utilizarea lor nseamn svrsirea de infractiuni.Factorii de natur s inhibe dezvoltarea comportamentului infractional sunt n strns legtur cu sprijinul afectiv si material acordat de ctre membrii familiei. De asemenea, absenta antecedentelor penale, atitudinea de regret fat de consecintele faptei sale, intentia minorului de a-si continua studiile, motivatia crescut pentru schimbare comportamental pe fondul existentei unui proces penal, primul n cazul minorului, fapt de natur s reduc frecventa acestor manifestri, existenta modelelor pozitive de comportament n familie, sunt factori care pot contribui la reintegrarea minorului n societate. 8. Conturarea conduitelor de reinsertie social Lipsa antecedentelor penale, existenta motivatiei pentru schimbare comportamental, atitudinea de regret fat de consecintele faptei sale, intentia minorului de a-si continua studiile, precum si faptul c beneficiaz de sprijin afectiv si material din partea familiei, constituie premise reale pentru reintegrarea social a minorului.n concluzie,sintetiznd informatiile expuse mai sus,considerm c X prezint perspective mari de reintegrare n societate.Pentru fapta comis minorul X, n vrst de 17 ani, a primit un an supraveghere n comunitate, supraveghere realizat de ctre Serviciul de Probatiune. Studiu de caz nr.2 1. Prezentarea faptei penale Minorul Y a fost coinculpat n svrsirea infractiunii de furt calificat. Din dosarul penal rezult faptul c minorul, mpreun cu o alt persoan, au sustras bunuri, n repetate rnduri, de la domiciliul prtii vtmate, cnd aceasta nu era acas. 2. Prezentarea mediului familial si social Y locuieste n mediul rural, la cas, proprietate personal a printilor, compus din 4 camere, modest mobilate si curat ntretinute, la care se adaug dependinte.Familia este constituit din sapte membri: minorul n cauz, 16 ani, elev n clasa a X-a; mama minorului, 54 de ani, absolvent a VIII clase, agricultoare de profesie; tatl minorului, 55 de ani, absolvent a IV clase, diagnosticat cu invaliditate de gradul II; sora minorului, 30 de ani, absolvent a X clase, n prezent cstorit; fratele minorului, 29 de ani, absolvent a XI clase, agricultor de profesie; sora minorului, 28 de ani, absolvent a X clase, n prezent cstorit; fratele minorului, 26 de ani, absolvent a VIII clase, fr ocupatie.n prezent, n cas locuiesc doar 4 membri ai familiei, printii lui Y, un frate si minorul n cauz.Veniturile familiei sunt constituite din pensia de invaliditate a tatalui, n valoare de 110 lei, bursa sociala a minorului, n valoare de 180 lei si alocatia minorului, n valoare de 24 lei. Familia detine n proprietate un hectar de pmnt, animale si o crut cu un cal.Desi relatiile ntre membrii grupului familial se caracterizeaz, n prezent, prin respect si sustinere reciproc, tatl minorului sustine c este dezamagit de situatia actual a fiului su, declarnd c la el n familie nu s-a mai ntmplat niciodat asa ceva.Minorul declar c nu are un grup de prieteni cu care obisnuieste s-si petreac timpul liber, de aceea prefer s stea acas, cu familia. n prezent, minorul sustine c se mai ntlneste uneori prin comun cu cellalt inculpat n acelasi dosar, dar c nu prea mai stau de vorb.Desi minorul sustine c nu consum alcool, atunci cnd a fost contactat pentru intervievare,Y se afla sub influenta buturilor alcoolice. Minorul a precizat c anterior comiterii faptelor obisnuia s consume buturi alcoolice, n mod special atunci cnd se ducea s munceasc la vecinii din comunitate.n ceea ce priveste starea de sntate a membrilor familiei, tatl sufer de mai multe afectiuni, printre care artrit septic, etilism cronic, epilepsie grandmall, iar mama declar c sufer de afectiuni ale ficatului. Minorul sustine c si el prezint afectiuni ale ficatului de un an de zile.n ceea ce priveste faptele pe care le-a comis Y, familia acestuia le dezaprob si consider c minorul a ajuns n aceast situatie datorit

34

influentei negative exercitat de ctre cellat inculpat, care a avut si ideea de a sustrage bunuri de la partea vatamat. Printii minorului sustin faptul c, n acea perioad minorul nu era supravegheat corespunztor, acestia fiind plecati s desfasoare diverse activitti agricole pe terenul pe care l au n proprietate.Referitor la imaginea familiei n comunitate, reiese faptul c tatl minorului consum deseori buturi alcoolice, dar c nu creaz probleme n familie sau comunitate, fiind caracterizat de membrii comunittii ca un om linistit. Cu privire la acest aspect, mama minorului sustine c sotul ei consum buturi alcoolice att din cauza suprrii provocate de minor familiei dar si pentru faptul c este foarte bolnav. Familia minorului are o imagine pozitiv n comunitate, fiind caracterizati ca o familie bun de oameni gospodari. Nici unul dintre membrii familiei nu a mai fost implicat n savrsirea unor fapte prevzute de legea penal. 3. Evolutia situatiei scolare si profesionale Y este elev n clasa a X-a, profil practic-tractoare, n cadrul scolii cu 10 clase din comuna n care locuieste.Directorul scolii, sustine c n clasa a IX-a minorul a avut o situatie slab la nvttur, dar c nu a avut corigente si nici nu a acumulat absente. Acesta sustine c, pe parcursul scolarizrii, minorul nu a creat probleme prin comportamentul su si c nu a fost implicat n conflicte cu elevii sau cu profesorii. Totodat, directorul scolii a declarat faptul c printii nu s-au interesat de situatia scolar a fiului lor, acestia netinnd legtura cu cadrele didactice. Directorul a precizat faptul c minorul beneficiaz de o burs social, fiind inclus n programul Bani de liceu si a mentionat faptul c, pentru a primi aceast burs, elevul nu trebuie s acumuleze absente.Minorul declar c intentioneaz s-si continue studiile scolare pentru a obtine o calificare. De asemenea, Y a declarat c pe viitor doreste s plece la Bucuresti, mpreun cu cumnatul su, pentru a-si gsi un loc de munc. 4. Trecutul infractional Y nu a mai fost judecat sau cercetat pentru comiterea unor fapte prevzute de legea penal. Nici unul dintre membrii familiei nu a mai fost implicat n svrsirea unor fapte prevzute de legea penal. 5. Comportamentul minorului nainte si dup comiterea faptei Printii minorului declar c, pn la comiterea acestei fapte, minorul nu a mai creat probleme n familie. Mama minorului consider c fiul ei nu este vinovat ns, n caz contrar, acesta va trebui s si asume responsabilitatea. De asemenea aceasta mai sustine c anterior faptei svrsite, minorul a muncit n gospodaria proprie dar a lucrat si n Bucuresti o perioad mpreun cu unul dintre frati.Cu privire la faptele comise, minorul sustine c a fost influentat de cellalt inculpat, care a avut initiativa svrsirii acestor fapte.Un agent din cadrul politiei din comuna n care locuieste minorul, sustine c dup comiterea faptelor, minorul nu a mai creat probleme n comunitate avnd un comportament corespunztor.Minorul constientizeaz consecintele faptei sale, regret comiterea acesteia si declar c nu va mai fura niciodat. 6. Identificarea factorilor favorizanti ai comportamentului infractional Fapta svrsit de minor a fost comis att pe fondul consumului de alcool ct si a lipsei unor modalitti constructive de petrecere a timpului liber.Minorul sustine c initiativa de a sustrage bunuri din casa prtii vtmate, i-a apartinut, n toate cele trei cazuri, celuilalt inculpat din acelasi dosar.Y a declarat c nu mai retine cu exactitate dac a participat la comiterea a dou sau a trei fapte penale, ns a precizat faptul c nu a ptruns n locuinta prtii vtmate dect o singur dat. De asemenea, acesta a precizat c, n general, rmnea de paz, pentru a nu fi surprinsi de nimeni si c beneficiul obtinut a fost suma de 5 lei.Printii minorului sustin c nu au avut cunostint de svrsirea acestor fapte deoarece, n perioada comiterii faptelor, acestia nu erau acas, fiind plecati s desfasoare diverse activitti agricole pe terenul pe care l au n proprietate.Y recunoaste faptele comise si se consider vinovat pentru c s-a lsat influentat s participe la svrsirea acestora. 7. Identificarea factorilor care influenteaz sau care pot influenta conduita general a minorului

35

Factorii care pot influenta reiterarea comportamentului infractional sunt n legatur cu existenta unui debut infractional la o vrst timpurie (16 ani), lipsa unor preocupri adecvate n timpul liber, ineficienta supraveghere de ctre printi, precum si consumul de buturi alcoolice.n ceea ce priveste factorii de natur s inhibe dezvoltarea comportamentului infractional, acestia sunt conditionati de lipsa antecedentelor penale att la minor ct si n cadrul familiei, existenta experientei unui proces penal, primul n cazul minorului, fapt de natur s reduc frecventa acestor manifestri. De asemenea, dorinta minorului de a-si continua studiile, faptul c beneficiaz de sprijin din partea familiei, disponibilitatea minorului de a munci, faptul c n prezent munceste, precum si atitudinea de regret fat de svrsirea faptelor, sunt factori care pot influenta n mod pozitiv comportamentul minorului.Minorul nu prezint antecedente de natur suicidal sau de autovtmare. 8. Conturarea perspectivelor de reinsertie social Perspectivele de reinsertie social ale minorului Y sunt relativ mari. Lipsa unor antecedente penale, gradul de instructie scolar relativ crescut si dorinta de a continua studiile scolare n vederea obtinerii unei calificri constituie factori care pot modifica comportamentul minorului ntr-unul acceptat de comunitate.n situatia n care familia acestuia va interveni mai activ n supravegherea si motivarea sa pentru a renunta la consumul de alcool, sansele de reintegrare n societate pot creste considerabil.Pentru fapta comis minorul Y, n vrst de 16 ani, a primit un an de supraveghere n comunitate, supraveghere realizat de ctre Serviciul de Probatiune. Studiu de caz nr. 3 1. Prezentarea faptei penale Minorul Z a fost coinculpat n svrsirea infractiunii de furt calificat. Din dosarul penal rezult faptul c minorul, mpreun cu sora sa si alti trei prieteni si-au petrecut seara de joi n discotec. Aici, pe fondul consumului de buturi alcoolice si la cererea sorei mai mari si a celorlalti inculpati, a sustras un telefon mobil de la o tnr n vrst de 16 ani, care se afla n discotec la acea data. 2. Prezentarea mediului familial si social Minorul provine dintr-o familie legal constituit care are n componenta sa, pe lang persoana n cauz, urmatorii membri: mama minorului, 49 de ani; tatl minorului, 52 de ani; fratele inculpatului, 27 de ani; surorile inculpatului, n vrst de 21 de ani, absolvent a VIII clase, inculpat n acelasi dosar, 29 de ani si 19 ani.Mijloacele de existent ale familiei sunt constituite din pensia mamei n valoare de 160 lei pe lun, din sumele de bani pe care le primeste ocazional tatl inculpatului ca urmare a faptului c lucreaz n domeniul constructiilor si din produsele alimentare si agricole pe care le obtin din cresterea animalelor si a cultivrii pmantului pe care l detin.Din sursele de informatie reiese faptul c relatiile dintre membrii familiei sunt adecvate, acestea caracterizndu-se prin afectivitate, respect si ntelegere, nefiind marcate de conflicte. Printii sunt suprati pe minor pentru fapta comis.Nu s-a constatat existenta unui comportament deviant care s fie structurat n timp ci o forma incipient de nonconformism si teribilism.n familie nu se consum alcool si nici alte forme de substante stupefiante. Imaginea n comunitate a familiei este bun, membrii acesteia nu au fost implicati n nici un conflict cu alti membri ai comunittii. 3. Evolutia situatiei scolare si profesionale Minorul este elev n clasa a X-a. Diriginta minorului sustine c acesta prezint interes pentru actul educational, acesta avnd putine absente la ore si o situatie scolar medie (note de 7-8).Minorul sustine c va continua cursurile scolare n vederea obtinerii unei calificri profesionale pentru a se angaja mai usor n strintate. 4. Trecutul infractional

36

Minorul este la prima abatere de natur penal si nu a fost amendat contraventional n trecut. Nici unul dintre membrii familiei nu a fost sanctionat penal sau contraventional. 5. Comportamentul minorului nainte si dupa comiterea faptei Pn la comiterea acestei fapte minorul a manifestat un comportament adecvat n familie, n scoal, n comunitate, el nefiind implicat n comiterea unor contraventii sau infractiuni.Dup comiterea faptei minorul a manifestat de asemenea un comportament adecvat n familie, scoal si comunitate.Cu privire la fapta comis minorul sustine c a fost influentat de sora sa, care a avut initiativa svrsirii furtului. 6. Identificarea factorilor favorizanti ai comportamentului infractional Minorul sustine c n discotec a consumat bauturi alcoolice mpreun cu sora sa si ceilalti trei tineri. De asemenea acesta sustine c ideea de a sustrage telefonul mobil de la victim i-a apartinut sorei sale iar ceilalti l-au ncurajat. Pe lng acesti factori favorizanti mai trebuie avut n vedere teribilismul perioadei pe care o traverseaz (adolescenta) corelat cu lipsa cunostintelor din domeniul legal. 7. Identificarea factorilor care influenteaz sau care pot influenta conduita general a minorului Factorii de natur s dezvolte comportamentul infractional al minorului sunt corelati cu rezistenta sczut la presiunea grupului, cu lipsa unei supravegheri mai atente din partea printilor.Factorii de natur s inhibe dezvoltarea comportamentului infractional sunt n strns legtur cu lipsa abaterilor de natur infractional a minorului, lipsa unui pattern infractional n familia acestuia, prezenta unor abilitti sociale bine dezvoltate (disponibilitatea pentru munc si dorinta de a continua cursurile scolare), motivatie crescut pentru schimbare comportamental pe fondul experientei trite pe durata procedurii judiciare,existenta unui mediu familial si a sprijinului din partea familiei.Nu s-a identificat existenta antecedentelor de natur suicidal sau de vtmare. 8. Conturarea perspectivelor de reinsertie social Perspectivele de reintegrare n societate ale minorului Z sunt crescute. Lipsa antecedentelor de natur penal, corelat cu dorinta de a continua cursurile scolare, cu experienta trit pe durata procesului si cu o supraveghere mai strict a minorului din partea printilor, cu privire la modul de petrecere a timpului liber, sunt factori ce pot contribui la ajustarea comportamentului acestuia n unul acceptat social. Pentru fapta comis minorul Z a primit un an de supraveghere n comunitate, supraveghere realizat de ctre Serviciul de Probatiune. Studiu de caz nr. 4 1. Prezentarea faptei penale Minorul mpreun cu alte dou persoane au mers ntr-un parc de var si, pe fondul consumului excesiv de alcool, au smuls dou telefoane mobile de la gtul a dou persoane. 2. Prezentarea mediului familial si social Familia minorului este constituit din patru membri:inculpatul, 16 ani; mama minorului, 41 de ani; tatl minorului, 46 de ani si sora minorului, n vrst de 18 ani.Familia minorului locuieste ntr-un imobil, proprietate personal, cu dou camere. Tatl minorului este plecat de doi ani n Israel.Venitul familiei este constituit din suma de 300 dolari trimis lunar de tatl minorului si alocatia sorei acestuia, n valoare de 24 lei.Minorul sustine c fumeaz si consum buturi alcoolice.Mama minorului prezint probleme psihice. Mama sustine c minorul nu a comis fapta pentru care este inculpat.Relatiile din cadrul grupului familial sunt percepute de ctre minor ca fiind adecvate, bazate pe comunicare si sustinere reciproc.Nici 37

unul dintre membrii familiei nu a mai fost implicat n svrsirea unor fapte prevzute de legea penal. 3. Evolutia situatiei scolare si profesionale W este elev n clasa a VI-a. Acesta a ramas repetent, att n clasa a IV-a, ct si n clasa a VI-a, acumulnd foarte multe absente.Profesoara de matematic a minorului declar c, n rarele ocazii n care minorul s-a prezentat la ore, acesta nu a creat probleme prin comportamentul su si nu a fost implicat n conflicte cu elevii sau profesorii. 4. Trecutul infractional Desi minorul nu are antecedente penale, acesta recunoaste c a mai participat la dou actiuni de furt. Pentru acestea din urm el nu este cercetat penal. Minorul sustine c a comis aceste fapte pe fondul consumului excesiv de alcool.Nici unul dintre membrii familiei nu a mai fost implicat n savrsirea unor fapte prevzute de legea penal 5. Comportamentul minorului nainte si dup comiterea faptei Mama sustine c, pn la injusta acuzatie care i se aduce fiului su cu privire la comiterea faptei, minorul a fost un copil comunicativ, care nu a mai creat probleme, manifestnd un comportament adecvat, att fat de membrii familiei, ct si fat de membrii comunittii.Dup comiterea faptei, minorul nu a mai creat probleme n comunitate.n prezent, minorul constientizeaz consecintele faptei sale si regret comiterea acesteia. 6. Identificarea factorilor favorizanti ai comportamentului infractional W sustine c fapta s-a petrecut att pe fondul consumului excesiv de alcool ct si a influentei negative din partea anturajului, care l-a determinat s adopte aceast atitudine antisocial.Minorul mpreun cu ceilalti doi inculpati au mers intr-un parc de var din orasul n care locuiesc si au smuls dou telefoane mobile din gtul a dou persoane.Minorul declar c i pare ru c si-a facut familia s sufere, sustinnd c intentioneaz s nu mai consume alcool si s ntrerup orice legtur cu ceilalti coinculpati. 7. Identificarea factorilor care influenteaz sau care pot influenta conduita general a minorului Factorii care pot influenta reiterarea comportamentului infractional sunt n legatur cu existenta unui debut infractional la o vrst timpurie (14-15 ani), participarea la comiterea mai multor infractiuni, lipsa autorittii paterne, consumul de alcool, lipsa unor preocupri adecvate n timpul liber, ct si aderarea la un grup infractional.n ceea ce priveste factorii de natur s inhibe dezvoltarea comportamentului infractional, acestia sunt conditionati de existenta modelelor pozitive de comportament n familie, de faptul c recunoaste infractiunile svrsite, c n prezent este scolarizat. 8. Conturarea perspectivelor de reinsertie social Perspectivele de reintegrare n societate ale persoanei inculpate, W, sunt medii.n situatia n care printii minorului, n special tatl, vor interveni mai activ n supravegherea si motivarea sa, att pentru a renunta la consumul de alcool, ct si n vederea continurii studiilor si a angajrii sale n munc, sansele de reintegrare n societate pot creste considerabil.Pentru fapta comis minorul W a primit un an supraveghere n comunitate, supraveghere realizat de ctre Serviciul de Probatiune. Interventie Propunerea nostr este ca cei patru minori s participe pentru un an de zile la proiectul pe care l propunem. Avnd n vedere faptul c minorii nu isi petrec timpul liber ntr-un mod constructiv, nu sunt supravegheati de printi ntr-un mod eficient, precum si faptul c acestia 38

consum buturi alcoolice ne face s credem c participarea pe o perioad de un an la programul pe care l propunem ar avea o eficient mare (n sensul evitrii comiterii unor noi fapte penale), concomitent cu supravegherea n comunitate a acestora. n cadrul programului propus, minorii vor avea posibilitatea de continuare a studiilor precum si posibilitatea participrii la o multitudine de activitti constructive de petrecere a timpului liber pe care ei le vor putea pune n practic si dup terminarea programului. Minorii sunt la prima fapt penal astfel nct aceast perioad de un an are o important enorm ntruct i va directiona pe viitor: comiterea unor noi fapte prevazute de legea penal sau din contr, constientizarea a ceea ce au fcut si schimbarea stilului de viat. 3.Contributii personale Realizarea unei cercetri sociologice privind factorii de risc n integrarea minorilor delincventi Alegerea metodologiei necesare desfsurrii cercetrii Diseminarea rezultatelor cercetrilor prin intermediul a patru studii de caz. Bibliografie 1. Manual de bune practici n asistenta social comunitar, World Vision, Iasi 2. Miftode, Vasile, Tratat de metodologie sociologic, Ed. Lumen, Iasi, 2003

39

CAPITOLUL IV INTEGRAREA SCOLAR SI SOCIO-PROFESIONAL A TINERILOR PROIECT DE INTERVENTIE 1. Descrierea proiectului 1.1.Titlu: Acord o a doua sans copilului delincvent 1.2. Locul de desfsurare -Judetul Neamt, localitatea Roman 1.3. Suma total a proiectului -Bugetul este exprimat n Euro % din suma total Contributia partenerilor Contributia solicitat Total 22074 70364.64 92438.64 23.88% 76.12%

1.4. Rezumat Proiectul pe care l propunem n vederea diminurii fenomenului de delincvent juvenil poart numele: Acord o a doua sans copilului delincvent. Acest proiect const n nfiintarea n localitatea Roman a unui Centru de zi pentru integrarea scolar si socioprofesional precum si resocializarea a 25 de minori delincventi de sex masculin, cu vrste cuprinse ntre 16 si 17 ani din localitatea Roman. Selectarea celor 25 de minori va fi realizat de ctre Serviciul de Probatiune de pe lng tribunalul Neamt. n centru se vor desfsura activitti de tipul: educarea minorilor delincventi de ctre persoane specializate, cu aptitudini sociale si pregtire special, buni pedagogi (n acelasi timp ei vor urma si cursurile scolare la scolile normale n care sunt nscrisi); evaluarea psihologic si pedagogic a minorilor; consiliere; psihoterapie; activitti culturale si extrascolare (excursii,vizionarea unor piese de teatru); socializarea tinerilor; consolidarea relatiei dintre minori si familiile acestora. Unul dintre obiectivele proiectului este de a ncuraja printii celor 25 de minori s participe la activittile desfsurate n centru n vederea reeducarii si reintegrrii copiilor. Cu ajutorul printilor, obiectivele proiectului vor fi mai usor de atins. Proiectul propus are n vedere eliminarea posibilittii de a comite noi infractiuni, eliminarea posibilittii de abandon scolar n rndul celor 25 de minori, cresterea sanselor pentru o

40

eventual angajare a acestora si cunoasterea riscurilor la care se expun minorii cu vrste cuprinse ntre 16 si 17 ani care svrsesc delicte. 1.5. Obiective Nr. Crt. Obiectiv 1 nfiintarea n localitatea Roman, a unui centru de zi de servicii specializate de reintegrare si resocializare a 25 de minori delincventi de sex masculin cu vrste cuprinse ntre 16 si 17 ani din Roman, proiect ce se va derula pe o perioad de 12 luni. 2 ncurajarea printilor celor 25 de minori delincventi de sex masculin, cu vrste cuprinse ntre 16 si 17 ani din Roman, care particip la activittile Centrului de zi, de a participa la activittile desfsurate n cele 12 luni de proiect. 3 Eliminarea posibilittii de a comite noi infractiuni precum si eliminarea posibilittii de abandon scolar n rndul celor 25 de minori delincventi de sex masculin, cu vrste cuprinse ntre 16 si 17 ani din Roman, dup cele 12 luni de proiect. 4 Cresterea sanselor pentru angajare a celor 25 de minori delincventi de sex masculin, cu vrste cuprinse ntre 16 si 17 ani din Roman, care particip la activittile Centrului de zi, dup cele 12 luni de proiect si/sau dup ce vor termina studiile. 5 Cunoasterea riscurilor la care se expun minorii cu vrste cuprinse ntre 16 si 17 ani care svrsesc delicte de ctre cei 25 de minori delincventi de sex masculine, cu vrste cuprinse ntre 16 si 17 ani din Roman, participanti la activittile desfsurate n cadrul centrului de zi. 1.6. Justificare 1.6.1. Necesitatea proiectului: Delincventa juvenil n Romnia, cunoaste cote extrem de ridicate, atrgnd atentia specialistilor dar si pe a noastr, asupra implicatiilor acestui fenomen n plan social, economic si educational. Din analiza datelor statistice si a datelor instrumentate de politie, procuratur si justitie, rezult c peste o treime din infractorii care au svrsit fapte penale n dauna vietii, integrittii si snttii persoanelor, a avutului particular si public, sunt minorii n vrst de pna la 18 ani, iar rata de crestere a criminalittii n rndul acestora este superioar celei care caracterizeaz categoriile de populatie adult-potrivit ultimului studiu realizat de Directia Politiei Judiciare din Inspectoratul General al Politiei Romne, rezult c 6% din criminali au vrsta pn n 17 ani, 37% ntre 18-29 ani, 43% ntre 30-50 ani, iar 13,8% peste 50 ani. Concomitent cu cresterea numrului de minori si a gravittii faptelor comise de ei se constat scderea nivelului de vrst de la care acestia si ncep activitatea infractional ; categoria de vrst cea mai expus tendintei de fug, vagabondaj si mici delicte este cea de 11-14 ani iar categoria de vrst cea mai numeroas sanctionat penal este cea de 16-17 ani. De asemenea se manifest tendinta de organizare a tinerilor n grupuri de delincventi, accentuarea agresivittii (acte de tlhrie, omor, viol) precum si premeditarea unor delicte grave, cu consecinte ireparabile. Considerm c toate aceste informatii prezentate mai sus reprezint o imagine a motivelor pentru care credem c este necesar o interventie rapid. 1.6.2. Relevanta proiectului n raport cu domeniile propuse: Aparitia si constituirea grupurilor stradale, care reprezint un factor favorizant n comiterea multor actiuni antisociale, delincvente sunt determinate de aspecte si elemente cum ar fi: lipsa relatiilor afective n familia de origine, existenta unor relatii conflictuale ntre printi si copii, lipsa controlului parental n privinta activittilor zilnice ale copiilor, participarea scazut a tnrului la activitti scolare si extrascolare, neatragerea tnrului n activitti social-culturale. Asemenea grupuri stradale sunt alctuite, de regul, din elevi care au 41

abandonat scoala, care au fugit de acas, indivizi cu comportamente agresive si violente. Din aceast cauz, proiectul propus se axeaz pe: ncurajarea printilor minorilor delincventi care particip la acivittile desfsurate n cadrul centrului de zi de a participa la activittile de resocializare si reintegrare desfsurate n centru; prevenirea comiterii unor noi fapte penale; eliminarea posibilittii de abandon scolar; cunoasterea riscurilor la care se expun minorii care svrsesc delicte; participarea la activitti extrascolare, culturale si gospodresti. 1.7. Prezentarea problemei 1.7.1. Cauzele care au dus la aparitia problemei a) Socializare imperfect, discordant negativ, realizat n cadrul familiei de origine. Desi statusul socio-economic modest si chiar sczut caracterizeaz multe familii, totusi venitul relativ modic si anumite dificultti materiale ale familiei nu genereaz, n mod necesar, atitudini negative ale parintilor si copiilor si nici tendinte de procurare a unor bunuri prin mijloace ilicite. n schimb, dac se ia n calcul structura si functionalitatea cuplului familial, se poate observa c, dac forma dezorganizat (divort, deces, abandon etc.) a familiei explic, partial, posibilitatea aparitiei unor manifestri delincvente n rndul copiilor proveniti din asemenea familii, nu acelasi lucru se poate spune despre familiile legal constituite, din care provin un numr relativ ridicat de minori infractori. n cazul familiilor legal constituite elemente disfunctionale, care influenteaz negativ socializarea copiilor, pot fi :lipsa de afectivitate ntre printi, conflicte grave si repetate n familie, lipsa de comunicare si afectivitate fat de copii, toate acestea conducnd la dizolvarea treptat a cuplului familial si la realizarea unei socializri imperfecte si discordante a copiilor. Disfunctiile ce intervin n structura si functionalitatea cuplului familial, lipsa relatiilor afective ntre printi si copii, conflictele familiale etc. influenteaz, n foarte mare msur, formarea si structurarea personalittii copiilor, conducnd adesea la aparitia sentimentelor de singurtate, neliniste, nstrinare, la scderea tolerantei, la frustrare si la cresterea predispozitiilor copilului spre izolare, fuga de acas, agresivitate. Toate acestea sunt agravate de necunoasterea si necontrolarea de ctre printi a activittilor zilnice ale copiilor, a cercului de prieteni si a modalittilor de petrecere a timpului liber. n sfrsit aparitia unor manifestri delincvente n rndul minorilor este sensibil influentat de modelul si stilul educativ al familiei, de comportamentul printilor n familie, la locul de munc, n viata social. b) Esecul scolar si inadaptarea scolar influenteaz sensibil cariera viitorului delincvent, ntruct determin o slab integrare si socializare a acestuia.ntr-un numr ridicat de cazuri abandonul scolar, fuga de la scoal, atitudinea negativ sau indiferent fat de scoal, respingerea sau contestarea normelor de munc si viata scolar nu s-au datorat att unor incapacitti organice, psihice sau intelectuale constatate la unii minori delincventi, ct mai ales deficitului de socializare din familie si unor disfunctii intervenite n activitatea de educare si socializare a scolii. n multe cazuri colectivul clasei manifest o atitudine indiferent fat de minorii cu abateri disciplinare si cu rezultate slabe la nvttur, nereusind s exercite un control asupra activittii si comportamentului unor elevi problem. De asemenea necunoasterea de ctre cadrele didactice a situatiei familiale, atitudinea indiferent fat de acesti copii problem conduce la izolarea si chiar marginalizarea acestora n raport cu restul clasei. De aceea n multe cazuri, asemenea elevi marginalizati de ctre colegi sau cadre didactice, se integreaz n alte grupuri de referint si n primul rnd n grupuri stradale alctuite din tineri nescolarizati sau care au abandonat scoala, n cadrul crora sunt apreciati n functie de comiterea unor acte deviante. c) Participarea la actiunile negative ale grupului stradal.Aparitia si constituirea grupurilor stradale, care reprezint un factor favorizant n comiterea multor actiuni antisociale 42

delincvente, sunt determinate de o serie de aspecte si elemente cum ar fi :lipsa relatiilor afective n familia de origine, existenta unor relatii conflictuale ntre printi si copii, lipsa controlului parental n privinta activittilor zilnice ale copiilor, participarea sczut a tnrului la activitti scolare si extrascolare, neatragerea tnrului n activitti social-culturale etc. n consecint, asemenea grupuri stradale apar din asocierea spontan a unui numr variabil de indivizi, de regul elevi care au abandonat scoala, minori care au fugit de acas, indivizi cu comportamente agresive si violente etc. Astfel, mai mult de jumtate dintre minorii si tinerii sanctionati penal fac parte din asemenea grupuri stradale, comitnd n grup acte antisociale (agresiuni fizice, tlhrii, violuri etc.). 1.7.2. Efectele nerezolvrii problemei asupra grupului tint, asupra comunittii, asupra societtii Dac nu se actioneaz rapid n ceea ce priveste reducerea delincventei juvenile, rezultatul va fi unul nfiorator: un numr alarmant de mare al minorilor cu cazier (ceea ce va duce la scderea sanselor acestor tineri de a se angaja, de a relationa cu cei din jur), cresterea abandonului scolar, cresterea numrului de copii care triesc n strad, cresterea numrului de copii implicati n traficul si consumul de droguri, cresterea criminalittii, a abuzurilor fizice, sexuale etc. Astfel, actele minorilor delincventi vor afecta att pe acestia si familiile lor ct si comunitatea, societatea. 1.7.3. Teorii care explic problema social identificat a) Teoria nvtrii sociale a agresiunii. Cea mai cuprinztoare explicatie cu privire la agresiunea uman a fost propus de Bandura (1971) n teoria nvtrii sociale a agresiunii. O mare parte din comportament, inclusiv agresiunea, este nvtat prin observatie-adic fr experienta direct. Anticiparea consecintelor bazat pe observarea purtrii altora, si nu experienta imediat, este cea care ghideaz actiunea persoanei. Pedeapsa sau recompensa necorespunztoare poate provoca ostilitate si agresiune. n agresiune, auto-consolidarea este considerat a fi forta motivational principal ori de cte ori este conectat cu mndria personal. Auto-pedepsirea pentru agresiune este dovedit cnd persoana sufer de sentimente de neplcere, de regret si autoacuzare, cnd si recunoaste actiunile proprii ca fiind o nclcare a propriei pozitii mpotriva actiunilor agresive. n comportamentul uman, ostilitatea si agresiunea sunt reglate ntr-o mare msur de consecintele anticipate ale actiunilor. Anticiprile sunt supuse distorsiunii prin dorinte acute si sunt de asemenea supuse judectii eronate. Consecintele actiunilor eventuale sau posibile sunt contemplate si anticipate mai degrab n gnd dect sunt stabilite printr-o comportare preliminar deschis. Aceast capacitate uman de a proba variate actiuni pe ascuns mai degrab dect n mod deschis i d individului posibilitatea de a-si forma strategii optime ostile si agresive n concordant cu criterii stabilite de sine. b) Teoria anomiei. Termenul de anomie desemneaz starea de dereglare a functionrii unui sistem sau subsistem social, datorit deprecierii normelor sociale. E.Durkheim a consacrat acest termen prin lucrarea La divisation du travail, unde ideea de baz este c pe msur ce societatea devine tot mai complex, este tot mai dificil mentinerea coeziunii sociale. n consecint, creste rata si nivelul delincventei, ca si al altor forme de deviant. Durkheim consider c prin destructurare social se ajunge la o ambiguitate ce afecteaz regulile si standardele comportamentului moral. Unul dintre factorii de mentinere a echilibrului social l reprezint, n viziunea durkheimist, chiar anomia, care este un factor natural-n sensul c exist n toate tipurile de societti. Astfel se legitimeaz existenta acesteia n societate, prin aspectul su pozitiv. Durkheim nu consider profesiunea de delincvent o form aberant, anormal, ci o vedea ca o modalitate de diferentiere a muncii. Asa cum cancerul este o specializare nou a unor functii biologice, tot asa si activitatea delincventional este o form de supravietuire.

43

c) Teoria subculturilor delincvente. Exist trei tipuri majore de sub-cultur delincvent, mai ales n rndul adolescentilor din zonele urbane. Primul tip se bazeaz n principal pe valori de tip delincvent; principiul de organizare si functionare se refer la obtinerea unor cstiguri materiale (ce uneori pot fi mijloace de subzistent) prin utilizarea mijloacelor ilegale: furt, fraud, santaj etc. Acest tip l putem numi modelul delincvent.Al doilea tip are ca norm de baz violenta: membrii acestui grup se manifest prin utilizarea fortei sau prin amenintarea cu folosirea fortei; el poate fi numit tipul sau modelul conflictual. Al treilea tip se refer ndeosebi la subculturile toxicomane, ai cror membri consum abuziv diverse substante nocive (narcotice, alcool, tutun etc.), ajungnd pn la dependenta total. Ei s-au nstrinat de rolurile conventionale si s-au retras ntr-un univers propriu, guvernat de valoarea suprem a senzatiei tari. Poate fi numit modelul evazionist sau de izolare. d) Teoria controlului social. Exist patru forme de control ce actioneaz la nivelul societtii conventionale si care au caracter restrictiv n nvtarea comportamentelor indezirabile. Acestea sunt: atasamentul, obligatia moral, implicarea si convingerea/credinta. Atasamentul se refer la apropierea emotional a actorului social fat de ceilalti si implic o relatie de valorizare reciproc. O variabil de prognoz a comportamentului delincvent vizeaz deficientele de atasament dintre copii si printi. Angajamentul vizeaz gradul n care actorul investeste timp si energie pentru construirea unei cariere sociale legale. Dac investitia este considerabil si este dublat de recompense adecvate, atunci este exclus riscul de a o deturna ntr-o activitate delincvent. Implicarea este o consecint a modului de angajare si exprim gradul angajamentelor de tip social.Implicarea n activitti legale reduce expunerea la comiterea unor ilegalitti n timp ce implicarea n activitti ilegale sporeste riscul unor penalitti. Convingerea se refer la acceptarea prescriptiilor sociale si a interzicerilor ce ordoneaz comportamentul uman. Cu ct lipsesc constrngerile impuse prin credint/convingere moral, cu att este mai facil detasarea normelor conventionale. 1.7.4. Posibile solutii pentru rezolvarea problemei Solutia gasit de noi este reprezentat de nfiintarea n localitatea Roman a unui Centru de zi de servicii specializate de resocializare si reintegrare a 25 de minori delincventi (aflati la prima fapt penal) de sex masculin cu vrste cuprinse ntre 16 si 17 ani n care se vor desfsura diverse activitti. Solutia gasit de noi este reprezentat de acordarea unei a doua sanse acestor copii-posibilitatea de a participa la activittile Centrului de zi n vederea prevenirii comiterii unor noi fapte penale si n nici un caz nchisoarea. ns pentru rezultate considerabile este necesar nfiintarea unui astfel de centru n fiecare judet al Romniei. 1.7.5. Argumente pentru necesitatea interventiei Dac nu se acord ajutor minorilor delincventi acestia vor rspunde penal pentru faptele comise si astfel si vor elimina sansele, de la o vrst fraged, de a avea n viitor un loc de munc. Este bine stiut faptul c se evit angajarea persoanelor cu cazier. Societatea respinge persoanele delincvente iar minorii care comit delicte isi elimin astfel sansa de a fi integrati n societate, de a relationa cu cei din jur. Pentru a se evita astfel de situatii este necesar o interventie urgent a societtii, a noastr. 1.7.6. Tipuri de interventie recomandate pentru rezolvarea problemei a) Interventia centrat pe client: este folosit de specialisti pentru a-si ordona ideile despre client si situatia acestuia si despre interventia profesional. b) Interventia n criz: definit de Malcolm Payne ca o actiune menit s ntrerup derularea unei serii de evenimente care ar duce la perturbri n functionarea normal a persoanei. c) Interventia centrat pe sarcin: mbunttirea activittii sociale a unui client prin folosirea unei structuri de interventie care arat pasii fcuti de client. 1.7.7. Demersurile pe care le-am ntreprins pentru documentare si sursele bibliografice

44

Documentare (bibliotec, dosare de supraveghere, internet) ; discutii cu personalul din cadrul Serviciului de Probatiune Neamt; voluntariat n cadrul Serviciului de Probatiune de pe lng Tribunalul Neamt; intrarea n contact cu minori care au comis fapte penale; discutii cu persoane din cadrul Politiei Roman. 1.8. Populatia si grupurile tint 1.8.1. Lista grupurilor tint Grupurile tint sunt: 25 de minori delincventi (aflati la prima fapt penal) de sex masculine, cu vrste cuprinse ntre 16 si 17 ani din Roman si printii acestora. Beneficiarii directi sunt: 25 de minori delincventi (aflati la prima fapt penal) de sex masculin, cu vrste cuprinse ntre 16 si 17 ani din Roman si familiile acestora. Beneficiarii indirecti sunt: Politia Roman, Serviciul de Probatiune Neamt, scolile pe care minorii le frecventeaz (cadrele didactice, colegii de clas si ntreg colectivul scolii), comunitatea. 1.8.2. Criteriile de selectie a grupurilor tint Criteriile de selectie a grupului tint sunt : Vrsta: minorii cu vrste cuprinse ntre 16 si 17 ani ; Sexul: minori de sex masculin ; Locul de provenient: Roman ; Comportamentul n societate: comportament deviant- minori delincventi, aflati la prima fapt penal. Selectarea celor 25 de minori va fi realizat de ctre Serviciul de Probatiune de pe lng tribunalul Neamt. 1.8.3. Motivele care au stat la baza alegerii grupurilor tint Am ales ca principal grup tint 25 de minori delincventi datorit faptului c la ora actual delincventa juvenil atinge cote alarmante n Romnia, cu referire special la Roman.Am ales ca minorii s se afle la prima abatere penal datorit faptului c sunt la nceputul unei cariere infractionale si acesta este momentul critic pentru ei: vor merge n continuare pe calea delincventional sau vor constientiza gravitatea faptelor comise si isi vor schimba comportamentul.Din analiza datelor statistice si a datelor instrumentate de politie, procuratur si justitie, rezult c peste o treime din infractorii care au svrsit fapte penale n dauna vietii, integrittii si snttii persoanelor, a avutului particular si public, sunt minorii n vrst de pn la 18 ani, iar rata de crestere a criminalittii n rndul acestora este superioar celei care caracterizeaz categoriile de populatie adult. Numrul delincventilor de sex masculin este mai mare dect al celor de sex feminin si acesta este motivul pentru care am ales ca acesti minori s fie exclusiv de sex masculin. De asemenea, un alt motiv pentru care am ales exclusiv minori de sex masculin este faptul c prezenta n centru a unui numr de minori att de sex masculin ct si de sex feminin ar fi ngreunat sarcinile specialistilor din centru, ntruct ar fi fost posibil aparitia unor conflicte ntre fete si bieti.Am decis ca minorii s fie selectati din Roman datorit faptului c delincventa juvenil este o problem grav n aceasta localitate.Familiile minorilor delincventi vor colabora usor cu specialistii din centru datorit faptului c locuiesc n orasul n care centrul va fi nfiintat. Cu ajutorul familiilor, obiectivele proiectului vor fi mai usor de atins. 1.8.4. Importanta proiectului pentru grupurile tint Este necesar ca delincventa juvenil s se reduc. Dac acest lucru se va realiza cu ajutorul proiectului propus atunci numrul cazurilor de abandon scolar va scdea (beneficiar: scoala), criminalitatea, abuzurile, traficul si consumul de droguri vor scdea (beneficiar: comunitatea), numrul copiilor care triesc n strad si numrul familiilor dezbinate vor scdea (beneficiar: familia), numrul minorilor cu cazier va scdea (beneficiar: minorul ).

45

1.9. Descrierea detaliat a activittilor Obiectivul 1: nfiintarea n localitatea Roman, a unui Centru de zi de servicii specializate de resocializare si reintegrare a 25 de minori delincventi de sex masculin cu vrste cuprinse ntre 16 si 17 ani din Roman, proiect ce se va derula pe o perioad de 12 luni. 1.1. Obtinerea spatiului (cldirii) unde se vor desfsura activittile de resocializare si reintegrare a celor 25 de minori delincventi participanti la proiect. Sarcina de obtinere a cldirii n care se vor desfsura activittile i revine coordonatorului de proiect; Coordonatorul de proiect va lua legtura cu Primria Roman n vederea obtinerii cldirii. 1.2. Organizarea licitatiilor pentru renovare si dotare. 1.3. Renovarea cldirii. 1.4. Dotarea cldirii cu echipament. 1.5. Recrutarea, selectarea si instruirea personalului. Coordonatorul de proiect este cel care se va ocupa de recrutarea si selectarea personalului. 1.6. Selectarea celor 25 de minori delincventi, aflati la prima abatere penal, de sex masculin, cu vrste cuprinse ntre 16 si 17 ani din Roman, beneficiari ai proiectului. Coordonatorul de proiect va lua legtura cu Serviciul de Probatiune de pe lng Tribunalul Neamt; Serviciului de Probatiune i revine sarcina de a selecta cei 25 de minori delincventi, beneficiari ai proiectului; Coordonatorul de proiect se va afla n permanent legatur cu Serviciul de Probatiune. 1.7. Evaluarea calittii achizitiilor si a conditiilor din centru. 1.8. Stabilirea regulamentului de ordine interioar. Aceste activitti sunt n sarcina coordonatorului de proiect. 1.9. Evaluarea activittilor. Obiectivul 2: ncurajarea printilor celor 25 de minori delincventi de sex masculin, cu vrste cuprinse ntre 16 si 17 ani din Roman, internati n Centrul de zi de resocializare, reintegrare si reeeducare pentru participarea la activittile sptmnale desfsurate n cele 12 luni de proiect. 2.1. Prezentarea proiectului printilor celor 25 de minori delincventi. Coordonatorul de proiect va aduce la cunostint printilor faptul c fiii lor au fost selectati s participe la proiect; Coordonatorul de proiect va invita printii la centru pentru a le fi prezentate informatiile necesare referitoare la proiect; Informatiile referitoare la proiect vor fi oferite printilor de ctre echipa pluridisciplinar din cadrul centrului (asistent social, psiholog, cadre didactice). 2.2. Prezentarea activittilor la care vor participa mpreun cu copiii lor pe durata derulrii proiectului. Activittile vor fi prezentate printilor de ctre membrii echipei pluridisciplinare din cadrul centrului (asistent social, psiholog, cadre didactice). 2.3. Oferirea de suport psiho-emotional printilor si copiilor acestora de ctre psiholog. 2.4. Consilierea printilor-realizat de psiholog. 2.5. Consilierea tinerilor n prezenta familiei dar si n mod individual, realizat de psiholog si/sau asistentul social. Psihologul si/sau asistentul social va prezenta printilor avantajele unei asemenea activitti.

46

2.6. ncurajarea dialogului ntre minorii delincventi, printii acestora si echipa pluridisciplinar din centru. 2.7. Interventia specialistilor din centru (asistent social, psiholog, cadre didactice) asupra comportamentului pe care l au printii fat de tinerii delincventi.Printii trebuie s constientizeze c tratarea cu indiferent a minorilor delincventi nu este un comportament potrivit. 2.8. Evaluarea activittilor. Obiectivul 3: Eliminarea posibilittii de a comite noi infractiuni precum si eliminarea posibilittii de abandon scolar n rndul celor 25 de minori delincventi de sex masculin, cu vrste cuprinse ntre 16 si 17 ani din Roman, participanti la activittile Centrului de zi, dup cele 12 luni de proiect. 3.1. Prezentarea efectelor abandonului scolar si a efectelor comiterii unor noi infractiuni: Aceast sarcin revine cadrelor didactice din cadrul proiectului; Cadrele didactice trebuie s ofere toate informatiile cu privire la ceea ce nseamn abandon scolar si orice informatie care poate preveni acest fenomen; Cadrele didactice pot prezenta minorilor casete video (casete care s contin interviuri ale unor minori delincventi, de aceeasi vrst cu minorii din centru, care au abandonat scoala si au continuat cariera infractional, care pot oferi informatii cu privire la consecintele unor asemenea acte) sau pot desfsura orice alt activitate care s vin n interesul minorilor; Cadrele didactice pot invita polisisti si consilieri de probatiune care s le vorbeasc minorilor despre consecintele comiterii de fapte prevzute de legea penal. 3.2. Desfsurarea unor activitti care s previn abandonul scolar si comiterea de noi infractiuni: Astfel de activitti sunt concepute de cadrele didactice din centru n colaborare cu consilierii de probatiune; la aceste activitti vor participa minorii din centru, cadrele didactice, psihologul si printii minorilor. 3.3. Participarea minorilor n interiorul centrului la ore ( minorii nu locuiesc permanent n centru, ei vor merge la scolile din comunitate dar vor avea posibilitatea s studieze si n interiorul centrului; vor exista cadre didactice care i vor instrui-n conformitate cu situatia special n care acestia se afl.) 3.4. Evaluarea activittilor. Obiectivul 4: Cresterea sanselor pentru angajare a celor 25 de minori delincventi de sex masculin, cu vrste cuprinse ntre 16 si 17 ani din Roman, dup cele 12 luni de proiect si/sau dup ce vor termina studiile. 4.1. Desfsurarea unor activitti n urma crora minorii s cunoasc prevederile legislatiei n vigoare, conform creia pot rspunde penal pentru actele pe care le svrsesc. 4.2. Desfsurarea unor activitti n urma crora minorii s constientizeze c existenta unui cazier le scade sansele de a ocupa un eventual loc de munc. Toate aceste activitti vor fi concepute si derulate de specialisti: cadre didactice, asistent social, consilieri de probatiune, reprezentanti ai Agentiei de Ocupare a Fortei de Munc Roman. 4.3. Participarea minorilor la diferite activitti n cadrul crora s primeasc informatii cu privire la demersurile pe care trebuie s le ntreprind pentru a obtine un loc de munc. 4.4. Evaluarea activittilor. Obiectivul 5: Cunoasterea riscurilor la care se expun minorii cu vrste cuprinse ntre 16 si 17 ani care svrsesc delicte de ctre cei 25 de minori delincventi de sex masculine, cu vrste cuprinse ntre 16 si 17 ani din Roman, participanti la activittile Centrului de zi pe o perioad de 12 luni.. 5.1. Parcurgerea legislatiei n vigoare cu privire la delincventa juvenil. 47

Asistentul social mpreun cu consilierii de probatiune trebuie s prezinte minorilor legislatia n vigoare pentru ca acestia s cunoasc riscurile la care se expun dac svrsesc delicte. 5.2. Evaluarea activittilor desfasurate n cele 12 luni de proiect. Pe durata desfsurrii proiectului copiii vor participa si la activitti culturale, extrascolare, gospodresti: excursii; vizionarea de piese de teatru; splarea vaselor, prepararea hranei alturi de buctar, etc. 1.10. Durata si planul de actiune 1.10.1. Durata de derulare a proiectului: 12 luni. 1.10.2. Planul de actiune Activitatea Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1.1. Obtinerea spatiului (cldirii) unde se vor desfsura activittile de resocializare si reintegrare a celor 25 de minori delincventi participanti la proiect. 1.2. Organizarea licitatiilor pentru renovare si dotare. 1.3. Renovarea cldirii. 1.4. Dotarea cu echipament. 1.5. Recrutarea, selectarea si instruirea personalului (coordonatorul de proiect/asistentul social, contabilul/administratorul, paznicul, juristul, psihologul, buctarul, femeia de servici). 1.6. Selectarea beneficiarilor. 1.7. Evaluarea calittii achizitiilor si a conditiilor din centru 1.8. Stabilirea regulamentului achizitiilor si a conditiilor din centru. 2.1. Prezentarea proiectului printilor celor 25 de minori delincventi. 2.2. Prezentarea activittilor la care vor participa mpreun cu copiii lor pe durata derulrii proiectului. 2.3. Oferirea de suport psihoemotional printilor si copiilor acestora. 2.4. Consilierea printilor. 2.5. Consilierea tinerilor n prezenta printilor dar si n

48

mod individual. 2.6. ncurajarea dialogului ntre minorii delincventi, printii acestora si echipa pluridisciplinar din centru. 2.7. Interventia specialistilor din centru asupra comportamentului pe care l au printii fat de tinerii delincventi. 3.1. Prezentarea efectelor abandonului scolar. 3.2. Desfsurarea unor activitti care s previn abandonul scolar si comiterea de noi infractiuni. 3.3. Participarea minorilor n interiorul centrului la ore. 4.1. Desfsurarea unor activitti n urma crora minorii s cunoasc prevederile legislatiei n vigoare, conform creia pot rspunde penal pentru actele pe care le svrsesc. 4.2. Desfsurarea unor activitti n urma crora minorii s constientizeze c existenta unui cazier le scade sansele de a ocupa un eventual loc de munc. 4.3. Participarea minorilor la diferite activitti n cadrul crora s primeasc informatii cu privire la demersurile pe care trebuie s le ntreprind pentru a obtine un loc de munc. 5.1. Parcurgerea legislatiei n vigoare cu privire la delincventa juvenil. Excursii . Vizionarea de piese de teatru . Participarea la activitti gospodresti(splarea vaselor,prepararea hranei alturi de bucatar). 5.2. Evaluarea activittilor. 49

2. Rezultatele anticipate 2.1. Impactul estimat asupra grupurilor tint 2.1.1. Modul n care proiectul va ameliora situatia grupurilor tint Proiectul propus vizeaz 25 de minori delincventi. Pentru acestia proiectul are o mare important. Dup parcugerea celor 12 luni de proiect situatia tinerilor va fi una complet diferit fat de cea n care se aflau nainte de derularea proiectului: tinerii vor pleca din Centrul de zi cu noi perspective n ceea ce priveste viata lor, viitorul acestora. Vorbim de o constientizare a faptelor pe care urmeaz s le svrseasc, o constientizare a efectelor pe care le pot avea faptele svrsite de acestia. Societatea respinge persoanele delincvente indiferent de vrsta lor. Nu putem judeca aceast atitudine a societtii, dar ceea ce acesti tineri au nevoie si ceea ce pot face este s demonstreze c doresc si au capacitatea s se schimbe, iar lucrul de care au nevoie este ajutorul din partea societtii. Printii reprezint nucleul socializrii primare a tinerilor, creeaz uneori conditii inadecvate pentru educatia acestora, ceea ce face ca tinerii s se refugieze n diferite grupuri n care ei consider c gsesc afectiunea si ntelegerea de care au nevoie. De aici si pn la delincventa juvenil mai este un singur pas. Datorit acestui proiect tinerii nu vor mai ajunge ns n acest punct, deoarece unul dintre obiectivele proiectului a fost acela de ncurajare a printilor s participe la diferite activitti mpreun cu fiii lor si astfel s-a nscut si a fost ntretinut o puternic legtur ntre printi si copii, legtur ce va fi consolidat si pe viitor. Minorii vor fi capabili s priveasca dintr-o alt perspectiv scoala si meritele acesteia asupra dezvoltrii lor si se vor gndi de dou ori nainte s fac un pas att de important precum abandonul scolar. Minorii vor fi capabili s constientizeze faptul c existenta unui cazier de la o vrst att de fraged nu va fi n favoarea lor ci, din contr, vor porni gresit nc de la nceput: vor fi respinsi de societate, vor obtine foarte greu un loc de munc. Familiile minorilor vor avea, de asemenea, de cstigat de pe urma proiectului. Vorbim de familii unite care nu-si vor mai ndeprta copiii pe perioada de criz ci, dimpotriv, i vor ajuta s depseasc situatia delicat n care se afl. 2.1.2. Modul n care proiectul va spori abilittile manageriale si/sau tehnice ale grupurilor tint sau ale partenerilor. n urma participrii la proiect tinerii isi vor dezvolta abilittile de comunicare, vor manifesta o atitudine deschis fat de persoanele din jur si vor deveni constienti de problema pe care o au. Fiind constienti de problema pe care o au, ei singuri, vor fi capabili s se gndeasc la modalittile de depsire a problemei, la modalitti de rezolvare a acesteia. Printii minorilor vor fi capabili, n urma participrii la proiect, s-si ajute copiii, s fie alturi de ei pentru a putea depsi situatia n care se afl. Cu alte cuvinte, printii vor sti ce atitudine s aib fat de copiii lor, cum s se comporte pentru a nu fi respinsi de acestia. 2.1.3. Modul n care proiectul va contribui la dezvoltarea noastr profesional Asistenta social este un domeniu vast care vizeaz multe categorii de populatie. Printre acestea se afl si delincventii juvenili. Cu ajutorul proiectului abilittile noastre de lucru cu aceast categorie de populatie sporesc. Pentru a realiza acest proiect ne-am documentat din multiple surse. Prin documentare am reusit s descoperim si s constientizm amploarea pe care delincventa juvenil o are n Romnia dar, n mod special, n orasul Roman. Datorit acestui proiect am intrat n contact cu tineri care au svrsit fapte penale. Astfel, ne-am confruntat cu diverse situatii si am fost nevoiti s nvtm multe lucruri noi, care nu fac altceva dect s ne mbuntteasc abilittile profesionale si care ne vor ajuta pe viitor. 2.2. Factori de risc n obtinerea rezultatelor Analiza Swot este o tehnic prin care se pot identifica punctele tari si slabe si se pot examina oportunittile si amenintrile unui proiect. SWOT vine din limba englez de la

50

initialele cuvintelor Strenghts (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunitti) si Threats (amenintri). S - Puncte tari: prevenirea actelor delincventionale si infractionale n rndul celor 25 de minori delincventi, dup cele 12 luni de proiect; formarea minorilor astfel nct s devin, dup cele 12 luni de proiect, persoane educate, active si ncreztoare n propriile forte, cu o stim de sine ridicat; dezvoltarea unei relatii puternice ntre minori si familie; interesul manifestat de ctre familie pentru a ajuta copiii lor n situatii de criz si nu numai; existenta unei echipe de profesionisti n centru; interesul manifestat de personal pentru a ajuta minorii; interesul minorilor delincventi de a participa la activittile desfsurate n centru; interesul minorilor de a ocupa pe viitor locuri de munc; nsusirea unor valori morale care s i ghideze n viat pe minori si care s i mpiedice s adopte un comportament antisocial; resursele puse la dispozitie de parteneri. W - Puncte slabe: dificultatea copiilor de a se adapta la un program si la o viat bazate pe reguli; lipsa de interes a tinerilor pentru activittile desfsurate n centru; necooperarea familiei cu personalul si cu tinerii; lipsa de comunicare ntre minori si membrii echipei pluridisciplinare; dorinta tinerilor de a nceta participarea la activittile desfsurate n centru; desfsurarea necorespunzatoare a activittilor determinat de administrarea inadecvat a bugetului de ctre contabil/administrator si coordonatorul de proiect/asistentul social. O - Oportunitti: colaborarea cu Primria Roman, Politia Roman, Inspectoratul Scolar, Agentia Judetean de Ocupare a Fortei de Munc, Serviciul de Probatiune de pe lng Tribunalul Roman; sprijinul comunittii. T - Amenintri: stigmatizarea din partea comunittii; reactii de respingere din partea familiei, prietenilor, colegilor. 2.3. Efectul de multiplicare Pentru rezultate considerabile trebuie nfiintat cel putin un astfel de Centru de zi n fiecare judet din Romnia. Proiectul propus de mine const n nfiintarea unui Centru de zi n Roman, exclusiv cu minori din Roman, pentru ca printii s poat colabora cu usurint n vederea obtinerii unor rezultate considerabile n ceea ce priveste situatia copiilor lor. 2.4. Auto-sustinere 2.4.1. Auto-sustinerea financiar Atta timp ct am obtinut sprijin financiar pentru proiectul propus, pentru o perioad de 12 luni, nseamn c proiectul a cstigat credibilitatea necesar. Astfel, se va cuta un alt finantator care pus fat n fat cu rezultatele obtinute si constient de faptul c o continuare a proiectului este o necesitate pentru Roman, suntem convinsi c va fi interesat de propunerea noastr.Important este s nu renuntm, deoarece initierea unor astfel de proiecte prezint o important major pentru comunitatea romascana la ora actual. Cu ct vom face cunoscut

51

proiectul si rezultatele obtinute de pe urma celor 12 luni de proiect mai multor posibili finantatori, cu att sansele ca acestia s ne finanteze vor creste. 2.4.2. Auto-sustinerea institutional Dac rezultatele obtinute de pe urma celor 12 luni de proiect vor fi cele anticipate atunci, cu sigurant, Primria Roman va fi interesat si motivat, n continuare, s pun la dispozitie cldirea n care se desfsoar activittile. Rezultatele proiectului vor apartine Primriei, comunittii locale si tuturor persoanelor care s-au implicat n realizarea proiectului. 2.4.3. Auto-sustinerea la nivelul politicilor Nu putem afirma faptul c n urma proiectului legislatia cu privire la minorii delincventi va fi schimbat sau mbunttit deoarece nu suntem n masur s facem o asemenea afirmatie. Ceea ce putem afirma este faptul c rezultatele proiectului pot avea o asemenea amploare nct s atrag atentia persoanelor pozitionate corespunztor si n masur s creeze o legislatie mai bun. 2.5. Parteneri 2.5.1. Criteriile care au stat la baza alocrii rolurilor fiecrui partener Am ales ca parteneri ai acestui proiect Primria Roman, Politia Roman, Inspectoratul Scolar, Agentia de Ocupare a Fortei de Munc, Serviciul de Probatiune de pe lng Tribunalul Neamt datorit faptului c acestia ar fi direct interesati s investeasc. Delincventii juvenili reprezint o categorie de populatie a Romanului care nu poate fi ignorat. Ajutorarea acestora poate fi considerat o responsabilitate a Primriei si a Politiei. 2.5.2. Modalittile folosite pentru atragerea partenerilor Pentru a atrage partenerii coordonatorul proiectului va prezenta acestora, n detaliu, proiectul si va pune accent pe rezultatele pe care le poate avea acesta. Coordonatorul de proiect va accentua faptul c rezultatele vor veni n avantajul comunittii romascane, deci si n avantajul Primariei si Politiei Roman care se vor confrunta cu mai putine cazuri de delincvent juvenil ( cu un oras mai linistit). 2.5.3. Implicarea fiecrui partener n derularea proiectului Primria Roman va pune la dispozitie terenul si cldirea n care se vor desfasura activittile. De asemenea, aceasta va oferi Centrului de zi un autoturism Dacia Logan si un microbuz, ambele n chirie.Autoturismul Dacia Logan va servi la deplasarea coordonatorului de proiect/asistentului social iar microbuzul la deplasarea copiilor n excursii. Politia Roman va pune la dispozitie un reprezentant al institutiei care s ofere beneficiarilor centrului 80 de ore de educatie civic. Inspectoratul Scolar va contribui la realizarea proiectului cu asigurarea salariilor celor 7 profesori cu jumtate de norm ce desfsoar activitti n centru.Agentia Judetean de Ocupare a Fortei de Munc si Serviciul de Probatiune de pe lng Tribunalul Neamt vor oferi specialisti care s vin n contact cu minorii, s ajute la ndeplinirea obiectivelor propuse. 2.6. Resurse umane necesare 2.6.1. Echipa propus pentru punerea n practic a proiectului : Echipa propus pentru punerea n practic a proiectului este alcatuit din: 1-coordonator de proiect care ndeplineste si functia de asistent social; 1-psiholog; 7-cadre didactice (specialitti diferite) cu jumtate de norm; 1-contabil care ndeplineste si functia de administrator; 1-buctar; 1-paznic; 1-femeie de servici; -jurist

52

2.6.2. Organigrama cu toate posturile necesare derulrii proiectului COORDONATOR PROIECT / ASISTENT SOCIAL

PSIHOLOG

CONTABIL / ADMINIISTRATOR

CADRE DIDACTICE 7x1/2

JURIST 1/2

BUCTAR

PAZNIC

FEMEIE DE SERVICI

2.7. Evaluarea proiectului 2.7.1. Metodele folosite pentru evaluarea impactului asupra grupului tint: De evaluarea impactului asupra grupului tint se va ocupa psihologul, care va aplica minorilor participanti la activittile Centrului de zi si printilor acestora, chestionare. Rezultatele chestionarelor vor fi discutate de psiholog cu minorii si printii lor n cadrul orelor de consiliere. 2.7.2. Metodele folosite pentru msurarea gradului de atingere a obiectivelor propuse Putem msura gradul de atingere a obiectivelor propuse dup ce se deruleaz cele 12 luni de proiect. Coordonatorul de proiect/asistentul social va avea n evident cei 25 de minori si familiile acestora, comportamentul manifestat de acestia pe o perioada de 1 an de la terminarea proiectului (prin vizite frecvente la domiciliu, la scoal, la Politie etc.). n urma evalurii, coordonatorul de proiect/asistentul social va ntemeia rapoarte de atingere a obiectivelor proiectului. 2.7.3. Motivele care au stat la baza alegerii metodologiei propuse Am ales ca asistentul social/coordonatorul de proiect s masoare gradul de atingere a obiectivelor propuse pe o perioad de un an de la terminarea proiectului, datorit faptului c n interiorul centrului minorii si printii acestora pot manifesta un comportament fals. n afara centrului, unde minorii sunt pusi fat n fat cu tentatia de a-si relua vechile activitti, putem evalua, n mod corect, gradul de atingere a obiectivelor propuse, n ce msur proiectul a dat rezultate. 3. Bugetul proiectului 3.1. Surse de finantare anticipate pentru proiect Bugetul asteptat Suma % din suma total a proiectului

53

1.Contributia solicitat finantatorului 70364.64 76.12% 2.Contributia partenerilor, din care 22074 23.88% 2.1.Primria Roman 13164 59.64% 2.2.Politia Roman 160 0.72% 2.3.Inspectoratul Scolar 8750 39.64% Total general 92438.64 3.2. Detalierea categoriilor cuprinse n buget Primria Roman ofer spre nchiriere terenul si cldirea n care se desfsoar activittile evaluate la o contributie din partea acesteia la 833 euro/lun; n total aceast contributie pe 12 luni este de 9964 euro.Primria Roman ofer spre nchiriere un autoturism Dacia Logan evaluat la o contributie din partea acesteia la 100 euro/lun; n total aceast contributie pe 12 luni este de 1200 euro. Primria Roman ofer spre nchiriere un microbus (18 +1 locuri) evaluat la o contributie din partea acesteia la 200 euro/lun; n total aceast contributie pe 10 luni este de 2000 euro. n total contributia Primriei Roman este de 13164 euro. Politia Roman pune la dispozitie un reprezentant al institutiei care s sustin 80 de ore de educatie civic, o or fiind evaluat la 2 euro; n total aceast contributie este de 160 euro. Inspectoratul Scolar suport salariile celor 7 profesori cu jumtate de norm.Contributia acestuia pe 10 luni este de 8750 euro.

54

CONCLUZII n trecut, reabilitarea unei personae care comitea o infractiune era reprezentat de pedeapsa cu nchisoarea sau supunerea la cele mai groaznice torturi, uneori fiind aplicat chiar si pedeapsa cu moartea, considerndu-se c n acel mod, persoana va fi ndreptat iar n momentul revenirii n societate va renunta la comportamentul delincvent. n prezent aceast mod de a gndi si de a actiona s-a schimbat.De-a lungul timpului s-a observat c aceste pedepse nu ajutau la scderea riscului de recidiv, sau la scderea ratei infractionalittii. Studiile de specialitate n domeniu arat faptul c o persoan care se afl la prima fapt, atunci cnd intr n contact cu mediul carceral isi ntreste comportamentul infractional, fiind influentat de cei care se afl n acest mediu, n loc ca sansa acestei persoane de a recidiva s scad.n inchisoare putem vorbi de o educare a persoanei, n special a persoanelor care se afl la prima infractiune si n mod deosebit a minorilor.Serviciile de probatiune au aprut ca urmare a suprapopulrii nchisorilor si din dorinta de a se ncerca scderea numrului persoanelor care comit infractiuni cu att mai mult a minorilor care comit fapte penale.Dac la nceput aceast alternativ la pedeapsa neprivativ de libertate, a fost privit cu reticent, n prezent a luat amploare si s-au format servicii specializate care se ocup de acest lucru, precum si profesionisti n domeniul probatiunii.Avndu-se n vedere protectia si promovarea drepturilor copilului s-au nfiintat instantele pentru minori, un element esential pentru sistemul romnesc de probatiune,a cror functionare va mbuntti considerabil caliatea actului de justitie pentru copii. n acest context apare judectorul pentru minori, procurorul pentru minori si politistul pentru minori.Judectorul pentru minori este acel judector specializat n judecarea cauzelor penale n care sunt acuzati minorii si care pronunt o hotrre judectoreac echitabil, avnd n vedere att fapta comis ct si circumstantele personale ale minorului.Procurorul pentru minori are un rol principal n instrumentarea dosarului penal n care sunt cercetati minori cu mandat de a putea dispune nenceperea urmririi penale si sesizarea serviciilor sociale si a celor de probatiune pentru luarea unor msuri de protectie pentru minor.Politistul pentru minori are ca principal atributie activitatea de prevenire a infractionalittii att prin contactul permanent cu familia, scoala si alte colectivitti, ct si prin programe de informare realizate organizat n colaborare cu alte institutii civile.n momentul n care au aprut serviciile de probatiune acestea nu se bucurau de o foarte mare recunoastere, mai ales din partea altor institutii mai vechi, cu care serviciul avea nevoie s colaboreze .Acest lucru fcea ca munca consilierilor s fie si mai mare iar sansele ca acestia s-si ating scopurile propuse mai mici.n prezent acest lucru s-a schimbat, serviciile de probatiune colabornd foarte bine cu aceste institutii, cu centre de plasament, organizatii guvernamentale si neguvernamentale. Proiectul propus de noi const ntr-un centru pilot care vine n sprijinul activittii serviciilor de probatiune si reprezint un tampon ntre mediul penitenciar si comunitate. n cadrul centrului minorul intr n contact cu alte persoane,si schimb modul de petrecere a timpului liber, lucruri care l ajut pe acesta s vad c exist si alte modalitti utile de petrecere a timpului liber, care sunt att distractive ct si educative.Avem ncrederea c prin punerea n practic a proiectului propus de noi un anumit numr al minorilor care sunt la prima fapt penal vor alege, dup participarea la activittile din cadrul proiectului, o cale diferit de cea a delincventei.

55

BIBLIOGRAFIE GENERAL

1. Abraham, Pavel, Nicolescu, Victor, Iasnic, Stefanit, B., Introducere n probatiune, Editura National, Bucuresti, 2001. 2. Abraham, Pavel, Dersidan, Emil, Codul Penal al Romniei: comentat si adnotat, Editura National, Bucuresti, 2002. 3. Balahur, Doina, Fundamente socio-juridice ale probatiunii, Editura Bit, Iasi, 2001. 4. Balahur, Doina, Protectia drepturilor copilului ca principiu al asistentei sociale, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2001. 5. Banciu, Dan, Control social si sanctiuni sociale, Editura Victor, Bucuresti, 1999. 6. Berindei, Adriana , Criminalitatea juvenil, Editura Lumen, Iasi, 2006. 7. Cioclei, Valerian, Criminologie etiologic, Editura Actami, Bucuresti, 1996. 8. Codul de procedur penal, Editura All Beck, Bucuresti, 2003. 9. Cojocaru, Stefan, Elaborarea proiectelor, Editura Lumen, Iasi, 2003. 10.Cojocaru, Stefan, Designul propunerilor de finantare. Metodologie, modele de proiecte, comentarii, Editura Lumen, Iasi, 2004. 11.Drgnescu, Traian, Delincventa juvenil: o lectie deschis de sociologie, Editura Scoala Gltean, Galati, 2005. 12.Dublea, Aurel, Ghid de practici institutionale n instrumentarea cauzelor cu minori, Alternative Sociale, Iasi, 2005. 13.Durnescu, Ioan (coordonator), Manualul consilierului de reintegrare social si supraveghere, Editura Themis, Fundatia European ,,Nicolae Titulescu, Filiala Craiova, 2002. 14. Ghid de bune practici. Supravegherea si asistenta persoanelor condamnate, Anul I, Nr. 6/2002, Editura Didactic si Pedagogic, R.A., Bucuresti, 2002. 15. Iacobut, Al.Ioan, Criminologie, Editura Junimea, Iasi, 2002. 16.Ibis, Adrian, Influenta agentilor de socializare (familia, scoala, grupul de referint) asupra comportamentelor predelincvente ale elevilor, Editura Pansofia, Bucuresti, 2001. 17. Legea nr. 272 din 21 iunie 2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului. 18. Manual de bune practici n domeniul reintegrrii sociale si supravegherii. Ghid de bune practici, Anul III, Nr. 9/2004, Editura Oscar Print, Bucuresti, 2004. 19. Manual de bune practici n asistenta social comunitar, World Vision, Iasi. 20. Miftode, Vasile, Sociologia populatiilor vulnerabile. Teorie si metod, Editura Universittii ,,Alexandru Ioan Cuza, Iasi, 2004. 21. Miftode, Vasile, Tratat de metodologie sociologic, Editura Lumen, Iasi, 2003. 22.Miftode, Vasile, Metodologie sociologic. Metode si tehnici de cercetare sociologic, Editura Porto-Franco, Galati, 1995. 23.Miftode, Vasile (coordonator), Populatii vulnerabile si fenomene de automarginalizare-strategii de interventie si efecte perverse, Editura Lumen, Iasi, 2002. 24. Neamtu, George, Cmpeanu, Ioan, Ungureanu, Ctlin, Interventie si preventie n delincvent, Editura Fundatiei ,,Chemarea, Iasi, 1998.

56

25. Noul Cod penal romn (n vigoare de la 29 iunie 2005), Editura All Beck, Bucuresti, 2004. 26. Ogien, Albert, Sociologia deviantei , Editura Polirom, Iasi , 2002. 27. Ordonanta Guvernului nr. 92 din 29 august 2000 privind organizarea si functionarea serviciiilor de reintegrare social a infractorilor si de supraveghere a sanctiunilor neprivative de libertate. 28. Poledna, Sorina (coordonator), Modalitti de interventie psiho-social n activitatea de probatiune, Editura Presa Universitar Clujean, Cluj-Napoca, 2002. 29. Poledna, Sorina, Actori sociali n situatii si interactiuni violente, Editura Presa Universitar Clujean, Cluj-Napoca, 2001. 30. Poledna, Sorina, Raport de cercetare. Comportamentul delincvent. Factori de risc si factori protectivi, Editura Didactic si Pedagogic , Bucuresti ,2004. 31. Preda, Vasile, Delincventa juvenil.O abordare multidisciplinar, Editura Presa Universitar Clujean, Cluj-Napoca, 1998. 32. Rdulescu, Sorin, Banciu, Dan, Introducere n sociologia delincventei juvenile. Adolescenta ntre normalitate si deviant, Editura Medical, Bucuresti, 1990. 33. Turianu, Corneliu, Rspunderea juridic pentru faptele penale svrsite de minori, Editura Continent, Bucuresti, 1995. 34. Zamfir, Ctlin (coordonator), Vlsceanu, Lazr (coordonator), Dictionar de sociologie, Editura Babel, Bucuresti, 1993.

57

ANEXE

ANEXA 1 Cerere de asistent si consiliere Ctre Doamna Sef Serviciu Subsemnatul., ncredintat prin sentinta penal nr. ., din, n supravegherea serviciului Serviciului de Probatiune de pe lng Tribunalul Roman, solicit a-mi aproba cererea de asistent si consiliere n cadrul serviciului sus mentionat, n vederea solutionrii problemei : Persoana supavegheata

ANEXA 2 Plan de reintegrare sociala si supraveghere I.Introducere Numele si prenumele persoanei condamanate Data si locul nasterii Infractiunea svrsit

58

Nr. hotrrii instantei Perioada supravegherii Numele si prenumele consilierului de probatiune Sanctiunea aplicat persoanei condamnate Msurile si/sau obligatiile impuse de instanta de judecat II Nevoile sau problemele identificate ale persoanei condamnate/minorului III. Riscul svrsirii din nou a unei infractiuni (riscul de apune in pericol siguranta public) IV. Descrierea activittii, a locului de executare si a programului de lucru, n cazul minorului obligat la prestarea unei activitti neremunerate ntr-o institutie de interes public V. Natura si frecventa ntrevederilor dintre consilier si persoana supravegheat VI. Metodele utilizate pentru asigurarea ndeplinirii obligatiilor stabilite de instanta de judecat n sarcina persoanei supravegheate VII. Activitatea de asistent si consiliere Problemele vizate Obiective Durata estimat a atingerii obiectivelor Tipuri de activitti Rezultate asteptate Nr. cererii de asistent si consiliere ANEXA 3 Referat de evaluare I.Introducere Nume si prenume inculpat minor Data si locul nasterii Adresa Faptele ce formeaz obiectul inculprii minorului Instanta de judecat care a solicitat referatul Nr. dosarului penal Termenul de judecat Data primirii solicitrii instantei de judecat Data nceperii si finalizrii perioadei de supraveghere Numele si prenumele consilierului de probatiune Data depunerii referatului la instanta de judecat II. Sursele de informatii III.Date privind persoana pentru care a fost solicitat referatul III.1. Mediul familial si social III.2. Nivelul instructiei scolare si profesionale III.3. Trecut infractional III.4. Comportamentul persoanei nainte si dup comiterea infractiunii III.5. Factori favorizanti ai comportamentului infractional IV.Factorii care influenteaz sau pot influenta conduita general a persoanei pentru care a fost solicitat referatul V. Perspectivele de reintegrare n societate

59