UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS , GALATI FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR

ROLUL BNR

FINANTE - BANCI , ANUL II GRUPA

Cuprins
CAPITOLUL I - ISTORICUL BNR................................................... 3 CAPITOLUL II ROLUL BNR 2.1 Principalele operatiuni desfasurate de BNR .................................. 5 2.2 Rolul BNR in mentinerea stabilitatii financiare............................10 2.3 Rolul BNR in procesul de aderare la UE ..................................... 11 CAPITOLUL III RELATIILE BNR CU ALTE BANCI 3.1 Relatii bilaterale cu alte banci centrale ..........................................14 3.2 Relatia cu Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD)..................................................................................................14 3.3 Relatia cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD ) ..............................................................................................15 3.4 Relatia cu Banca Reglementarilor Internationale (BRI).................16 3.5 Relatia cu Banca pentru Comert si Dezvoltare a Marii Negre (BCDMN).............................................................................................16 CAPITOLUL IV FUNCTIILE BNR 4.1 Functia de creditare a economiei nationale ....................................17 4.2 Functia de banca a bancilor.............................................................17 4.3 Functia de centru valutar.................................................................18 4.4 Functia de banca a statului..............................................................19 4.5 Functia de reprezentant al statului in relatiile financiare internationale.........................................................................................20 BIBLIOGRAFIE...................................................................................22

CAPITOLUL I
ISTORICUL BNR
Banca Nationala a Romaniei reprezinta o institutie care a fost infiintata prin Legea organica din 23 aprilie 1880, in baza careia bancii ii era acordat privilegiul de a emite moneda nationala. Institutia a avut, de asemenea, privilegiu de a resconta titlurile comerciale si biletele de trezorerie, de a lombarda bonurile de tezaur si de a participa la constituirea capitalului unor societati financiar-bancare, impreuna cu statul. Forma traditionala de organizare a BNR a fost societate comerciala, ai carei actionari erau atat entitati private cat si statul roman. Inspirata dupa modelul belgian, legea din 1880 a autorizat BNR de a emite bancnote convertibile in aur si argint si de a efectua operatiuni specifice unei banci centrale (rescontare, lombardare, credite guvernamentale). Bancnotele emise de BNR erau garantate atat cu titluri si efecte comerciale, rezultate din tranzactii reale, cat si cu rezerve de aur si argint, care nu puteau reprezenta mai putin de o treime din valoarea emisiunii monetare. Primele bancnote, care au circulat sub forma de titluri de stat , emise in timpul Razboiului de Independenta, au fost transformate dupa anul 1880 in bancnote, prin aplicarea stampilei BNR. Adoptarea de catre Romania, in anul 1890, a sistemului monometalist gold standard a imprimat activitati de emisiune a BNR caracteristicile acestuia. In circumstantele Primului Razboi Mondial, guvernul a solicitat BNR un imprumut pentru a face fata cheltuielilor militare, situatie in care bancnotele emise neconvertibile in aur au reprezentat moneda hartie, cu valoare nominala. In anul 1929, unificarea si reforma monetara au reprezentat momentul in care a fost adoptata moneda nationala cu denumirea leu si cu definirea legala de 10 miligrame aur cu titlu 900. Perioada interbelica a situat BNR pe pozitia adoptarii unor masuri importante in vederea sustinerii economiei, fiind emise, de asemenea, si reglementari care sa puna capat etalonului monetar aur-devize. Dintre momentele mai importante din evolutia BNR, retin atentia urmatoarele: in anul 1946, BNR a devenit banca avand ca unic actionar, statul roman; in 1948 si 1970 denumirea oficiala a bancii s-a modificat potrivit cu titulatura tarii. Reforma monetara lansata in anul 1947 a avut un puternic caracter de clasa, obiectivele propuse fiind: stoparea inflatiei,
3

conferirea unei anumite stabilitati monedei nationale si inflatiei, conferirea unei anumite stabilitati a raportului dintre preturi. Actul nationalizarii, din 1948, a favorizat deprecierea puternica a monedei nationale, ceea ce a necesitat mai tarziu o noua reforma, cea din 1952. Potrivit acesteia, echivalentul in aur al leului a fost fixat la 0,079346 g aur, iar cursurile valutare in raport cu alte monede au fost determinate pe baza acestei valori paritare. Dupa anul 1952, situatia economica, financiara si monetara a tarii sa consolidat progresiv, iar noua redefinire a leului, din 1954, nu a generat implicatii interne importante. In perioada economiei centralizate, rolul BNR a constat in urmatoarele: - monopolul exclusiv asupra emisiunii monetare si asupra operatiunilor importante; - monopolul asupra incasarii veniturilor statului si a platilor pentru buget; - rolul de casier general al statului; - monopolul asupra schimbului valutar; - stabilirea planului de credite al economiei nationale; - acordarea de imprumuturi pe termen scurt clientilor; - stabilirea balantei de venituri si cheltuieli pentru populatie. Trecerea economiei la o noua etapa a produs ample si profunde reforme in ceea ce priveste statutul BNR.

CAPITOLUL II ROLUL BNR

2.1 Principalele operatiuni desfasurate de BNR

Reglementarea activitatii BNR a fost reprezentata in perioada 19911998 de Legea nr.34/1991, iar din anul 1998, pana in prezent de Legea nr.101/1998, care indeplineste rolul de Statut al BNR. In concordanta cu acesta, conducerea BNR este asigurata de catre un Consiliu de Administratie, format din 9 membri, numiti pe 6 ani de Parlament. Misiunea Consiliului de Administratie este de a adopta decizii, in concordanta cu prevederile legii, in domeniul monetar, al cursului de schimb si al supravegherii activitatii bancare. In concordanta cu prevederile statutului, BNR dispune in plan juridic de un grad sporit de independenta, atat in contextul noilor conditii ale sistemului bancar romanesc, cat si al abordarii teoretice a rolului autoritatii monetare, care se manifesta in prezent in lume. Independenta Bancii Centrale este asigurata prin delegarea, de catre organismul legislativ, a guvernatorului, pe o perioada de 6 ani, diferita de durata mandatelor politice. Guvernatorul BNR raspunde in fata Parlamentului pentru reglementarile de politica monetara si pentru supravegherea si monitorizarea activitatii bancare. In concordanta cu statutul sau, BNR desfasoara urmatoarele operatiuni: - emisiunea monetara; - operatiuni cu societatile bancare si cu alte institutii de credit; - operatiuni in contul statului; - operatiuni valutare si cu aur; - supravegherea bancara. Emisiunea monetara BNR este singura institutie autorizata sa emita bancnote si piese metalice in intreaga tara ; administreaza stocul de bancnote si monede ; formuleaza programul de emisiune monetara , astfel incat sa satisfaca cererea de moneda necesara circulatiei monetare.Totalul stocului de bancnote si piese metalice este inscris in bilantul BNR , in pasiv.
5

Cantitatea de moneda emisa peste nivelul rezervelor internationale este acoperita prin urmatoarele active : - avansuri acordate de BNR statului si imprumuturi acordate ; -credite acordate societatilor bancare garantate cu : - titluri detinute in portofoliu : cecuri ,titluri comerciale ; - alte instrumente rescontate de BNR . Operatiuni cu societatile bancare si cu alte institutii de credit In cadrul relatiilor BNR cu societati bancare , alaturi de scontarea si reescontarea titlurilor comerciale sau acordarea creditelor , o importanta sporita o au operatiunile de refinantare.Prin refinantare , BNR ofera lichiditati societatilor bancare cu respectarea conditiilor de politica monetara.Refinantarea reprezinta o operatiune de acordarea a creditelor pe termen scurt , pentru maximum 90 de zile , iar formele pe care le imbraca aceasta pot fi urmatoarele : - creditul structural ; -creditul de licitatie ; -creditul special ; -creditul lombard. Creditul structural a constituit unul din cele mai importante mijloace de refinantare , prin care o societate bancara poate utiliza , in mod succesiv , pana la un anumit nivel , sumele dintr-un cont alimentat de BNR , pentru o anumita perioada de timp.Garantarea acestor credite s-a realizat pe baza titlurilor comerciale si a altor titluri acceptate de BNR. Creditul structural se acorda numai pana la nivelul plafonului stabilit de conducerea BNR , pentru fiecare banca.Nivelul ratei dobanzii practicate penru aceste credite a fost stabilit de Consiliul de Administratie , reprezentand rata oficiala a scontului. In conformitate cu prevederile acordului cu FMI , aceasta forma de refinantare a fost abandonata. Creditul de licitatie este un mijloc de refinantare care inlocuieste operatiunile de "open-market".Un asemenea credit se acorda pe o perioadade 15 zile iar colateralul il constituie titlurile de stat si alte titluri acceptate de BNR. Creditul de licitatie este acordat la plafonul maxim pentru intregul sistem bancar si pentru o perioada fixata de conducerea bancii.Rata de dobanda poate fi stabilita pe baze competitive in cadrul sedintelor de licitatie dar nu poate cobori sub nivelul stabilit de BNR.
6

Creditul special constituie o refinantare extraordinara acordata de BNR societatilor bancare aflate in criza de lichiditate.Creditul este acordat pentru o perioada de maximum 30 de zile , fiind conditionat de prezentarea unui program de restructurare acceptat de BNR.Un asemenea credit poate fi rambursat in avans , partial sau in totalitate. Creditul lombard ( overdraft ) reprezinta finantarea acordata "peste noapte" unor banci , pentru a face fata platilor lor zilnice.Ca ordin de marime , este instalat la 75% din fondurile bancii , iar colateralul este reprezentat de titluri de stat sau alte titluri. In activitatea de creditare , BNR trebuie sa constituie provizioane pentru prevenirea si limitarea riscului si , totodata , sa ofere servicii de colectare si difuzare , la cerere , a informatiilor cu privire la incidentele de plati si riscul de credit in sistemul bancar. Operatiuni in contul statului BNR administreaza contul curent al Trezoreriei statului , deschis in numele Ministerului de Finante . Poate acoperi deficitele temporare ale Trezoreriei , prin acordarea de asistenta financiara sub forma unor credite , in limiele acceptate de legislatie si cu scopul mentinerii stabilitatii monedei nationale. Operatiunile BNR in relatiile cu Ministerul de Finante constau in : plasarea titlurilor emise de stat si a altor titluri de datorie ale statului ; exercitarea functiilor de inregistrare , depozitare si transfer al titlurilor ; plata dobanzilor si a principalului . BNR poate acorda imprumuturi bugetului administratiei centrale , in vederea acoperirii deficitelor bugetare . Suma totala a acestor credite nu poate depasi echivalentul a 7 % din nivelul bugetului pe anul anterior si , de asemenea , nu poate depasi de doua ori nivelul capitalului BNR si al fondului de rezerva . Statutul BNR prevede ca asistenta financiara poate fi acordata prin emisiunea de titluri negociabile , emise de Ministerul Finantelor exprimate in lei , cu o maturitate de 180 de zile si cu rata de piata a dobanzii. Operatiuni valutare si cu aur BNR stabileste si conduce politica in domeniul valutar si al rezervelor de aur cu scopul mentinerii stabilitatii monedei nationale.
7

Responsabilitatile se manifesta in urmatoarele domenii : - stabileste balanta de plati externe ; - stabileste si publica ratele de schimb ; - stabileste limitele rezervelor de valuta si de aur care pot fi schimbate sau care pot fi pastrate in depozite ; - mentine si administreaza rezervele internationale Aceste rezerve se compun din urmatoarele elemente : - aur detinut in tezaur in tara sau depozitat in strainatate ; - active externe sub forma de bancnote si monede sau disponibil in conturi la banci sau alte institutii financiare in strainatate , exprimate in acele monede si detinute in acele tari pe care le stabileste BNR; - orice alte active de rezerva recunoscute pe plan international , inclusiv dreptul de a efectua cumparari de la FMI in cadrul transei de rezerva , precum si detinerile de drepturi speciale de tragere ; - cambii , cecuri , bilete la ordin precum si obligatiuni si alte valori mobiliare negociabile sau nu , emise sau garantate de persoane juridice nerezidente , clasificate in primele categorii de catre agentiile de apreciere a riscurilor ; - bonuri de tezaur , obligatiuni si alte titlri de stat emise sau garantate de guverne straine sau de institutii financiare interguvernamentale , negociabile sau nu , exprimate si platibile in valuta in locuri acceptabile pentru BNR . Supravegherea bancara Statutul BNR prevede , in mod expres , supravegherea bancara , ca pe o operatiune distincta. In aceasta directie , BNR are o competenta exclusiva in supravegherea activitatii sistemului bancar. Pentru a asigura viabilitatea si functionarea acestuia , emite reglementari si adopta masuri de sanctionare a bancilor care nu respecta normele prudentiale. Totodat, BNR sprijin politica economic general a statului, fr prejudicierea ndeplinirii obiectivului su fundamental privind asigurarea i meninerea stabilitii preurilor. n ndeplinirea atribuiilor, BNR i membrii organelor sale de conducere nu vor solicita sau primi instruciuni de la autoritile publice sau de la orice alt instituie sau autoritate. n cadrul politicii monetare pe care o promoveaz, BNR utilizeaz proceduri i instrumente specifice pentru operaiuni de pia monetar i de
8

creditare a instituiilor de credit, precum i mecanismul rezervelor minime obligatorii. Se interzice BNR achiziionarea de pe piaa primar a creanelor asupra statului, autoritilor publice centrale i locale, regiilor autonome, societilor naionale, companiilor naionale i altor societi cu capital majoritar de stat. BNR poate efectua pe piaa secundar operaiuni reversibile, cumprri/vnzri directe sau poate lua n gaj, pentru acordarea de credite colateralizate, creane asupra sau titluri ale statului, autoritilor publice centrale i locale, regiilor autonome, societilor naionale, companiilor naionale i altor societi cu capital majoritar de stat, instituiilor de credit sau altor persoane juridice, poate efectua swap-uri valutare, emite certificate de depozit i atrage depozite de la instituii de credit, n condiiile pe care le consider necesare pentru a realiza obiectivele politicii monetare. De asemenea, se interzice Bncii Naionale a Romniei creditarea pe descoperit de cont sau orice alt tip de creditare a statului, autoritilor publice centrale i locale, regiilor autonome, societilor naionale, companiilor naionale i altor societi cu capital majoritar de stat. Banca Naional a Romniei este unica instituie autorizat s emit nsemne monetare, sub form de bancnote i monede, ca mijloace legale de plat pe teritoriul Romniei. Moneda naional este Leu romnesc, iar subdiviziunea acestuia, banul. n cadrul politicii sale monetare i de curs de schimb, Banca Naional a Romniei poate acorda instituiilor de credit credite pe termene ce nu pot depi 90 de zile, garantate cu, dar fr a se limita la: titluri de stat provenite din emisiuni publice, prin remiterea lor n portofoliul Bncii Naionale a Romniei, sau depozite constituite la Banca Naional a Romniei sau la alte persoane juridice agreate de Banca Naional a Romniei. BNR stabilete condiiile si costurile de creditare, deschide i opereaz conturi ale instituiilor de credit, ale Trezoreriei Statului, ale caselor de compensare i ale altor entiti, rezidente i nerezidente, stabilite prin reglementri ale Bncii Naionale a Romniei. Situaiile financiare ale BNR sunt ntocmite conform principiilor i regulilor contabile prevzute de standardele internaionale de contabilitate, aplicabile bncilor centrale, recunoscute de Banca Central European i trebuie s cuprind: bilanul, contul de profit i pierdere i notele explicative. Acestea sunt supuse auditrii de ctre auditori financiari, persoane juridice autorizate de Camera Auditorilor Financiari din Romnia, selectai de ctre consiliul de administraie, pe baz de licitaie.
9

Banca Naional a Romniei este autorizat s colecteze date i informaii statistice primare care sunt necesare pentru aducerea la ndeplinire a atribuiilor sale legale, asigurnd msuri de protecie a datelor care se refer la subieci individuali - persoane juridice sau fizice - date obinute direct sau indirect, din surse administrative sau din alte surse. Membrii consiliului de administraie i salariaii Bncii Naionale a Romniei sunt obligai s pstreze secretul profesional asupra oricrei informaii nedestinate publicrii, de care au luat cunotin n cursul exercitrii funciilor lor, i nu vor folosi aceste informaii pentru obinerea de avantaje personale, orice abatere fiind sancionat conform legii. Acetia sunt obligai s pstreze secretul profesional i dup ncetarea activitii n cadrul bncii, orice nclcare fiind sancionat n condiiile legii.

2.2 Rolul BNR n meninerea stabilitii financiare

Banca Naional a Romniei are un rol intrinsec n meninerea stabilitii financiare, date fiind responsabilitile ce rezult din dubla sa ipostaz de autoritate monetar i prudenial. Atribuii subsumate obiectivelor de stabilitate financiar sunt exercitate att prin reglementarea i supravegherea prudenial a instituiilor aflate sub autoritatea sa, ct i prin formularea i transmiterea eficient a msurilor de politic monetar i supravegherea funcionrii n condiii optime a sistemelor de pli i decontri de importan sistemic. Totodat, este necesar identificarea riscurilor i vulnerabilitilor ntregului sistem financiar, n ansamblul su i pe componentele sale, deoarece monitorizarea stabilitii financiare este preventiv. Apariia i dezvoltarea unor disfuncionaliti, precum evaluarea incorect a riscurilor i ineficiena alocrii capitalului, pot afecta stabilitatea sistemului financiar i stabilitatea economic. Cooperarea n domeniul stabilitii financiare Cooperarea dintre Banca Naional a Romniei i celelalte autoriti de reglementare i supraveghere a diferitelor sectoare ale sistemului financiar romnesc s-a intensificat treptat, pe msur ce sistemul financiar romnesc, n ansamblul su, a devenit mult mai dinamic i complex, determinnd ntreptrunderi la nivel instituional. Astfel a devenit necesar conlucrarea dintre autoritile responsabile cu autorizarea, reglementarea, supravegherea i controlul pieelor componente ale sistemului financiar, pentru a asigura
10

transparena i integritatea sistemului financiar i a pieelor sale componente, respectarea cadrului legal aplicabil, precum i lrgirea cadrului naional de stabilitate financiar. Cercetare, documentare i informare n domeniul stabilitii financiare

Banca Naional a Romniei organizeaz anual, mpreun cu Fondul Monetar Internaional, un seminar regional pe teme de stabilitate financiar. Analiza subiectelor de interes general pentru stabilitatea sistemului financiar i dezvoltarea cooperrii la nivel regional reprezint obiectivele primordiale ale seminarului, atingerea acestora fiind realizat deopotriv prin implicarea specialitilor n domeniu ai Fondului Monetar Internaional i reprezentanilor rilor participante.

2.3 Rolul BNR n procesul de pregtire pentru aderarea la UE

Strategia de extindere a Uniunii Europene (UE) urmrete integrarea noilor membri n paralel cu armonizarea obiectivelor de politic intern i extern ale tuturor statelor membre, prin respectarea i aplicarea consecvent a unor principii fundamentale comune. Asumarea n totalitate a acestor principii de ctre Romnia fundamenteaz candidatura sa la statutul de stat membru al UE. Conform obiectivelor urmrite n pregtirea pentru aderarea la Uniunea European, Banca Naional a Romniei a acionat n concordan cu demersurile susinute ale Romniei privind adaptarea - instituional, structural i operaional - a economiei romneti la cerinele comunitare. Astfel, BNR a urmrit n permanen: - armonizarea legislaiei bancare romneti cu cea comunitar - ntrirea capacitii sale instituionale, care s-a concretizat n dezvoltarea i creterea eficienei instrumentelor de politic monetar, eficientizarea activitii de supraveghere bancar, n ntrirea cadrului legislativ i de reglementare i nfiinarea unui departament special pentru coordonarea procesului de pregtire pentru aderarea la UE, respectiv Direcia Integrare

11

European i Relaii Externe, pe nucleul fostului serviciu cu atribuii n acest domeniu. Prin aceast aciune, BNR i-a propus s obin att o coordonare mai eficient i mai transparent a procesului de preluare a acquis-ului comunitar n domeniile de activitate specifice bncii centrale, ct i centralizarea operaiunilor de monitorizare a angajamentelor asumate de BNR prin Acordul European . Respectarea angajamentelor asumate de Romnia prin Acordul European i prin documentele oficiale de poziie a necesitat implementarea de ctre BNR a msurilor convenite n domeniile aferente urmtoarelor trei capitole de negociere. n procesul de pregtire pentru aderarea la UE, BNR a participat la elaborarea seciunilor corespunztoare domeniului su de activitate incluse n documentele programatice, de raportare i de negociere elaborate anual de Romnia, dup cum urmeaz: - Programul Economic de Preaderare (PEP), care reprezint instrumentul principal de participare la procedurile de coordonare a politicilor, nainte de aderare; - Planul de msuri prioritare pentru integrare european; - Raportul asupra progreselor nregistrate n pregtirea pentru aderarea la Uniunea European, pe baza cruia avea loc evaluarea periodic a Comisiei Europene cu privire la gradul de pregtire a Romniei pentru aderarea la UE i la progresele realizate n acest sens; - Documentele prezentate de Romnia la reuniunile Comitetului de asociere Romnia - UE, ale Subcomitetului de asociere UE Romnia (Piaa intern) i ale Subcomitetului de asociere UE - Romnia (Aspecte economice i monetare, circulaia capitalurilor i statistica). Aceste foruri examinau periodic stadiul ndeplinirii obligailor asumate de Romnia i reprezintau, conform prevederilor Acordului European, puncte de contact permanent ntre Comisia European i instituiile romneti implicate n procesul de pregtire pentru aderare;

12

- Documentele de poziie, documentele de poziie complementare i documentele de informaii suplimentare (dup caz) ntocmite de Romnia n vederea negocierilor de aderare la UE . Pregtirea BNR pentru aderarea deplin la Sistemul European al Bncilor Centrale (SEBC) reprezint o prioritate pentru conducerea BNR. Imediat dup semnarea Tratatului de Aderare a Romniei la UE, BNR a fost implicat activ (cu statut de observator) n activitile tuturor structurilor i substructurilor aferente Sistemului European al Bncilor Centrale precum i structurilor instituiilor comunitare. Ca urmare, colaborarea dintre Banca Central European i BNR a cptat noi dimensiuni, prin abordri concrete i pragmatice de pregtire a participrii la reuniunile Consiliului General, comitetelor, grupurilor de lucru i grupurilor de lucru speciale din structura SEBC. Desemnat ca unitate de coordonare, Direcia Relaii Internaionale are sarcina de a monitoriza i coordona, la nivel centralizat, ntreg procesul de pregtire pentru participarea la reuniunile structurilor i substructurilor SEBC.

13

CAPITOLUL III RELATIILE BNR CU ALTE BANCI

3.1 Relatii bilaterale cu alte banci centrale
n prezent, BNR are relaii de colaborare n domeniul schimburilor de informaii, asistenei tehnice, acorduri de cooperare (n special n domeniul supravegherii bancare) cu bnci centrale din rile: Azerbaidjan, Cipru, Frana, Germania, Grecia, Indonezia, Italia, Kazahstan, Kyrgystan, Malaiezia, Marea Britanie, Moldova, Olanda, Republica Ceh, Tunisia, Turcia, Ungaria. n cursul anului 2007 au fost semnate Memorandumuri de nelegere privind colaborarea i schimbul de informaii cu bncile centrale ale Malaeziei, Tunisiei i, respectiv, Iordaniei. Aceste memorandumuri ofer cadrul juridic general pentru desfurarea relaiilor de cooperare n domeniul supravegherii bancare, schimbului de informaii i de opinii pe probleme de politic monetar, precum i n ceea ce privete programele de instruire i asisten.

3.2 Relatia cu Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD)

Romnia a devenit membr BIRD (Banca Mondial) n 1972, acceptnd Rezoluia Consiliului Guvernatorilor nr.280/28.11.1972 care stabilete termenii i condiiile de aderare. n prezent Romnia deine 4011 aciuni din capitalul Bncii, iar valoarea subscripiei vrsate este de 30,5 mil. USD. Conform HG nr.34/1997, guvernator pentru Romnia la BIRD este ministrul finanelor publice, poziia de guvernator supleant fiind deinut de viceguvernatorul BNR cu responsabiliti n acest domeniu, desemnat n acest sens de ctre guvernatorul bncii centrale a Romniei. Activitatea Bncii Mondiale n Romnia a fost reluat n anul 1991. Parteneriatul Strategic de ar pentru perioada 2009-2013 (Country Partnership Strategy) a fost construit n jurul a trei piloni: reformarea
14

sectorului public, impulsionarea creterii economice i a competitivitii i promovarea incluziunii sociale. n perioada 1991 2009, Banca Mondial a acordat Romniei un sprijin financiar n valoare de 5,6 miliarde USD (5,5 miliarde n mprumuturi i 100 milioane n granturi); n prezent se mai afl n curs de desfurare 16 proiecte. n plus, ca parte a sprijinului financiar coordonat pentru susinerea Romniei n contracararea efectelor crizei economice, Banca Mondial a propus un program de trei mprumuturi pentru politici de dezvoltare (DPL), n valoare total de un miliard de euro. Suma de 300 milioane de euro (aproximativ 423 milioane dolari) aferent primului mprumut a fost tras n octombrie 2009. Al doilea mprumut, cu aceeai valoare, a fost aprobat de Consiliul Guvernatorilor Bncii Mondiale n data de 21 ianuarie 2011, suma urmnd a fi tras dup ncheierea procedurilor de ratificare.

3.3 Relaia cu Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BERD)

Romnia a ratificat Acordul de nfiinare a BERD n anul 1990, ca unul dintre membrii fondatori ai acestei instituii. n prezent, capitalul subscris i vrsat de Romnia are valoarea de 100,85 milioane euro, respectiv 10.850 aciuni. Consiliul Guvernatorilor BERD este alctuit din reprezentani ai tuturor statelor membre. Ministrul finanelor publice este guvernator pentru Romnia, iar guvernatorul Bncii Naionale este guvernator supleant. Constituena din care face parte ara noastr include Turcia, Azerbaidjan, Kirghistan. Cea mai recent Strategie de ar pentru Romnia a fost aprobat n aprilie 2008 i prevede sprijinirea sectorului ntreprinderilor private, producerea, transmiterea i distribuirea energiei (att sectorul public, ct i cel privat), precum i mbuntirea infrastructurii, ndeosebi n sectorul transporturilor. n perioada 1990-2009, BERD a acordat Romniei un sprijin financiar n sum cumulat de 4,5 miliarde euro, n cadrul a 254 proiecte, din care 80% s-au ndreptat ctre sectorul privat n 2010 BERD a semnat n Romnia 7

15

proiecte de finanare n valoare total de aproximativ 0,6 miliarde euro, 95% din aceast sum fiind destinat sectorului privat.

3.4 Relaia cu Banca Reglementelor Internaionale (BRI)

Banca Naional a Romniei a devenit membr a Bncii Reglementelor Internaionale nc din anul nfiinrii (1930), numrndu-se printre cele 56 de bnci centrale sau autoriti monetare membre, incluznd aici i BCE. n prezent, BNR deine 8 564 de aciuni (respectiv 42,82 milioane DST) din capitalul bncii, pentru care primete anual dividende. Dup 1990, BRI a acordat Bncii Naionale a Romniei asisten tehnic pentru consolidarea funciilor de banc central.

3.5 Relaia cu Banca pentru Comer i Dezvoltare a Mrii Negre (BCDMN)

Romnia este membr a BCDMN de la data nfiinrii, respectiv 30 decembrie 1994. n prezent (dup majorarea de capital din anul 2008), deine o cot de 14% din capitalul social al bncii, respectiv 280.000 de aciuni care i dau o putere de vot de 13,40%. Managementul instituiei este asigurat de Consiliul Guvernatorilor, Consiliul Director i un Preedinte. Pentru Romnia, guvernator este Ministrul Finanelor Publice, iar guvernator supleant este Secretarul de Stat din cadrul MFP desemnat n acest sens.

16

CAPITOLUL IV FUNCTIILE BNR

4.1 Funcia de creditare a economiei naionale
Creditarea economiei naionale se realizeaz prin intermediul bncilor comerciale care se refinaneaz de la Banca Central. Astfel Banca Central ndeplinete rolul de creditor de ultim instan al economiei naionale, acionand n scopul supravegherii lichiditaii economiei. BNR poate acorda credite instituiilor de credit eligibile, n condiii care se stabilesc prin reglementri proprii i face publice condiiile de creditare, nivelul minim al ratei dobnzii la creditele care se acord instituiilor de credit i criteriile ce trebuie ndeplinite de instituiile de credit pentru a putea solicita credite de la Banca Naional a Romniei pe baze c competitive. Banca Naional a Romniei poate stabili plafoane de creditare, niveluri ale ratei dobnzii, termene de rambursare i alte condiii n care se pot acorda credite de ctre Banca Naional a Romniei pe baze competitive. Pentru toate operaiunile de creditare efectuate, BNR stabilete i ncaseaz dobnzi i comisioane. Banca Naional a Romniei monitorizeaz sistemele de pli, inclusiv instrumentele de plat, n scopul asigurrii securitii i eficienei acestora i pentru a evita riscul sistemic. Pentru ndeplinirea acestei atribuii, Banca Naional a Romniei stabilete msurile necesare, le pune n aplicare i urmrete implementarea acestora, reglementeaz, autorizeaz i supravegheaz sistemele de pli i poate reglementa instrumentele de plat.

4.2 Funcia de banc a bncilor

BNR este banca bncilor pe care le autorizeaz s funciooneze pe teritoriul Romniei, le reglementeaz i le supravegheaz activitatea.

17

Aceast funcie este strns legata de funcia de creditare a economiei nationale, ns n acest caz avem o implicare direct a activitii Bncii Centrale n activitatea bncilor comerciale, pe mai multe planuri: a) Banca central reglementeaz administrativ funcionarea bncilor comerciale, bnci care ii desfasoar activitatea numai cu avizul Bncii Centrale i n conformitate cu normele de funcionare impuse de acestea; b) Banca central reglementeaz i gestioneaz disponibilitile lichide ale bancilor comerciale din sistemul bancar naional, disponibiliti deinute n cont la Banca central; c) Banca central asigur derularea normal a plilor ntre bancile comerciale i deci in cadrul economiei, att prin reglementarea circuitului instrumentelor de plat, ct i prin asigurarea cadrului instituional de derulare a tranzaciilor monetare i prestarea unor servicii referitoare la circulaia documentelor de plat. BNR se constituie n gestionarul riscului de sistem n activitatea tuturor bncilor, reprezentnd interesul ntregii societi n prentampinarea problemelor ce pot aparea n onorarea de ctre bncilor comerciale a cererilor de retragere de depozite din partea deponenilor. Primul act al acestei emisiuni este autorizarea bncilor comerciale, BNR verificnd existena capitalului i a persoanelor care intenioneaz s conduc banca. n continuare, banca va fi supravegheat prudenial, prin verificarea permanent a expunerii la risc a acesteia, din punct de vedere al tehnicilor i restricilor bancare. n calitatate de banca a bncilor, BNR este mputernicit de lege s emit reglementri (regulamente, norme, circulare) cu valabilitate pentru ntregul sistem bancar. n caz de criz financiar sau de apariie a unor riscuri sistemice, BNR poate fi mprumuttor de ultim instan.

4.3 Funcia de centru valutar

Susinerea i stabilirea cursului de cumparare al monedei naionale reprezint o alt posibilitate de intervenie a bancii centrale, att pe plan intern, ct i pe plan extern. Aceasta se realizeaz prin participarea activ la tranzaciile de pe piaa valutar, determinnd influenarea cererii/ofertei de
18

moned pe aceast pia n scopul asigurrii stabilitii relative a cursului valutar. BNR stabilete i conduce politica valutar. n baza prevederilor legii ce reglementeaz activitatea bncii centrale, BNR elaboreaz, aplic i raspunde de politica valutar a rii. Totodat, BNR asigur trezoreria balanei de plai externe a rii i acioneaz pentru asigurarea convertabilitaii leului pentru tranzaciile curente ale balanei de plai. Banca Naional a Romniei poate elabora reglementri privind monitorizarea i controlul tranzaciilor valutare pe teritoriul rii i emite autorizaii pentru operaiuni valutare de capital, tranzacii pe pieele valutare i alte operaiuni specifice. Reglementrile Bncii Naionale a Romniei se refer n principal la: a) autorizarea i retragerea autorizaiei, precum i supravegherea persoanelor care au obinut autorizaia de a efectua tranzacii valutare; b) stabilirea de plafoane i alte limite pentru deinerea de active externe i operaiuni cu acestea, pentru persoane juridice i fizice; c) stabilirea plafonului i a condiiilor ndatorrii externe a persoanelor juridice i fizice care intr sub incidena regimului valutar.

4.4 Funcia de banc a statului

BNR este casier general i bancher al statului roman. Din punct de vedere istoric, aceast funcie este prima aparut i reprezint de fapt motivul nfinarii primelor banci centrale, n scopul finanrii cheltuielilor publice. BNR particip la procesul execuiei bugetului de stat i ine evidenele contabile ale contului curent ale Trezoreriei Statului. Pentru operaiunile derulate prin contul Trezoreriei Statului, Banca Naional a Romniei percepe comisioane i platete doband la disponibilitile din acest cont. Totodata BNR poate acorda bugetului de stat un mprumut limitat pentru acoperirea decalajului temporar ntre veniturile i cheltuielile acestuia.

19

Tot pentru contul bugetului de stat, BNR poate mobiliza resurse bneti, acionand ca agent al statului n ceea ce privete emisiunea, vnzarea i rscumprarea obligaiunilor prin care statul se mprumut de la public, persoane juridice sau bnci. Astfel, Banca Central organizeaz emisiunea i plasarea obligaiunilor de stat, efectund i serviciul financiar al datoriei publice. n toat aceast activitate, BNR nu dispune de nici un privilegiu special ca agent al statului i se supune, n calitatea sa de intermediar financiar pe piea valorilor mobiliare, regulilor concurenei comerciale.

4.5 Funcia de reprezentant al statului n relaiile financiare internaionale

BNR supravegheaz i reglementeaz sistemul de pli al trii. Supraveghearea sistemului de pli al rii, n general, i a plilor bancare n special, n primul rnd a celor fr numerar, este o consecin i un mijloc important de a nfaptui politica monetar i de a menine stabilitatea monedei naionale, precum si ncrederea publicului n sistemul bancar naional. Datorit poziiei sale n cadrul instituiilor publice, Banca Central este abilitat prin statut s reprezinte statul n relaiile financiare internaionale i n organismele financiare internaionale. Banca Naional a Romniei ndeplinete mai multe atribuii n calitatea sa de reprezentant al statului n relaiile financiare internaionale: Poate participa n nume propriu sau al statului la tratative i negocieri externe n probleme financiare, monetare, de curs de schimb i de pli, precum i n domeniul autorizarii, reglementrii i supravegherii prudeniale a instituiilor de credit; Exercit drepturi i ndeplinete obligaii care revin Romniei, n calitate de membru al FMI, inclusiv utilizarea facilitilor acestei instituii de finanate pe termen mediu i lung, pentru nevoile balanei de pli i consolidarea rezervelor internaionale ale rii;

20

 Poate negocia i ncheia acorduri, convenii sau alte nelegeri privind mprumuturi pe termen scurt i alte operaiuni financiar-bancare cu instituii financiare internaionale, bnci centrale, societi bancare i nebancare, cu condiia rambursrii acestora n termen de un an; Poate ncheia n nume propriu sau n numele statului, acorduri de decontare i de pli sau orice alte convenii de decontare i de pli cu instituii publice sau private care i au sediul n strintate. Concluzia care se desprinde din analiza acestor elemente este aceea c bncile centrale nu exercit funciile unei bnci comerciale i deci nu concureaz celelalte instituii de credit ale sistemului.

21

BIBLIOGRAFIE

Dardac Nicolae, Barbu Teodora Moneda, banci si politici monetare , Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 2005 Hoanta Nicolae Bani si banci, Editura economica, Bucuresti, 2001 www.bnr.ro www.scritube.com

22