si.

TIPURI DE CONTRACIE MUSCULAR Exista 2 tipuri de contractie musculara: contractia izotonica, n care muschiul se scurteaza sub o tensiune pasiva constanta, producnd diferite forme de miscare; contractia izometrica, n care muschiul si modifica doar starea de tensiune, nu si dimensiunile. S-au efectat studii pe un preparat neuromuscular la broasca, aplicnd un stimul electric direct pe muschi, sau indirect pe nervul motor. Se produce o contractie musculara simpla numita secusa. Aceasta este precedata de o perioada de latenta, careia i urmeaza faza de contractie si apoi faza de relaxare. Secusele musculare se produc foarte rar n organism (de exemplu frisonul si clipitul). Contractia musculara normala este contractia tetanica, obtinuta n urma impulsurilor 95 rapide, succesive si de durata. Contractia tetanica poate fi incompleta (tetanos incomplet), cnd impulsurile au frecventa mai redusa, sau tetarios complet, cnd frecventa stimulilor este mare. TONUSUL MUSCULAR Este o proprietate fundamentala a muschiului cu inervatia pastrata. El reprezinta starea de contractie usoara si permanenta a muschiului n repaus. El este o contractie tetanica slaba nsotita de toate fenomenele caracteristice ale contractiei musculare. Tonusul variaza n functie de activitatea nervoasa, scade n somn si creste la emotii si frig. Forta de contractie a muschiului este n raport de numarul fibrelor musculare si de intensitatea stimulilor. Contractia musculara are ca urmare producerea si eliberarea ueni cantitati variabile de caldura, muschiul fiind principalul furnizor de caldura al organismului, n conditii de inactivitate, caldura produsa se numeste caldura de repaus. Termogeneza reprezinta mecanismul de acomodare a organismului la scaderea temperaturii mediului. La frig, prin contractia izometrica a muschiului, creste temperatura, energia consumata fiind eliberata sub forma de caldura. Daca astfel nu se poate mentine temperatura, apar frisoanele caracterizate prin contractii repetate ale musculaturii striate ce produc o cantitate si mai mare de caldura. Oboseala musculara reprezinta reducerea temporara a capacitatii functionale a muschiului, datorita intoxicatiei fibrelor musculare prin acumularea de acid lac-tic. Manifestarile oboselii musculare sunt: scaderea fortei musculare, a excitabilitatii, contractura fiziologica nsotita de dureri. DINAMICA ORGANISMULUI Mersul si fuga. Deplasarea corpului dinti-un loc n altul se face cu ajutorul oiisclor, articulatiilor si muschilor. Oasele si articulatiile reprezinta organe pasive iile migrarii, n limp ce muschii sunt organe active. Mt't:\ul ivprivintfl ansamblul miscarilor executate pentru deplasarea corpului tn spatiu, n mei s sunt interesate n primul rnd membrele inferioare, dar si membrele (tuperioiin* si trunchiul. Membrele inferioare executa n timpul mersului pasi. Pasul repre/Jiilfl sa m de miscari executate ntre 2 pozitii identice ale aceluiasi picior, n timpul mersului, trunchiul executa

miscari verticale, transversale, de torsiune, miscflri ale ha/inului si ale umerilor. Miscarile pe care le executa membrele superioare sunt o consecinta a miscarilor de rotatie efectuate n coloana vertebrala. /.'i/Krt este, dupa mers, cea mar importanta modalitate de deplasare a omului. Se ntelege, prin fuga, un mod de deplasare analog cu mersul, deosebit de acesta prin rapiditatea mai marc si prin wnele caractere particulare, ca de exemplu: n fuga nu exista nici un moment n care ambele membre inferioare se sprijina concomitent pe sol; n fuga exista chiar un moment n care nici unul din membrele inferioare nu se gaseste pe suprafata de sprijin; n fuga nu exista nici un moment n care membrul inferior sa fie complet extins n articulatia genunchiului. 96 PRINCIPALELE GRUPE DE MUsCHI SOMATICI sI ACIUNILE LOR 5t;iJ' MUsCHII TRUNCHIULUI '

MUsCHII PERETELUI ANTEROLATERAL AL TORACELUI Se mpart dupa origine, actiune si asezare n 2 planuri: superficial si profund (fig.4.1). Planul superficial Este format de muschii ce leaga membrul superior de trunchi: a) Pectoralul mare: are originea pe: jumatatea mediala a marginii anterioare a claviculei, fata anterioara a sternului n dreptul primelor 6 cartilaje costale si pe teaca muschiului drept abdominal. Insertia se gaseste pe creasta tuberculului mare al humerusului. Vascularizatia este data de ramurile pectorale ale arterelor toracoacromiala toracica suprema si toracica interna. Inervatia provine din plexul brahial prin nervii pectorali. Actiune: adductie, rotatie mediala si flexia bratului. Este si un muschi inspirator accesor. b) Pectoralul mic are originea pe fetele anterolaterale ale coastelor 3-5. Insertia pe procesul coracoid. Vascularizatia este data de ramuri ale arterei axilare: toracica suprema si toracica laterala. Invervatia este data de nervii pectorali, ramuri ale plexului brahial. Actiune: intervine n miscarea de bascula laterala a scapulei, si este un muschi inspirator acceson 7 c) Subclavicular: are originea pe fata superioara a primei coaste, iar insertia pe fata inferioara a claviculei. Vascularizatia este data de ramuri ale arterei toracoacromiale. Inervatia este data de nervii

subclaviculari ai plexului brahial. Actiune: inspirator accesor. d) Dintat anterior: are originea pe fetele laterale ale primelor 10 coaste. Insertia se afla pe marginea Fig. 4.1. Trunchi - vedere anterioara: /. m. sternocleidomasloidian; 2. m. trapez: 3. clavicula: 4. stern: 5. m. pectoral mare: 6. m. deltoid: 7. m. triceps brahial; 8. m. biceps brahial; 9. m. latissimus dorsi; 10. m. dintat anterior; 11. m. oblic extern; 12. m. drept abdominal. mediala a scapulei. Vascularizatia din artera toracica laterala si toraco-dorsala. Inervatia data de nervul toracic lung. Actiune: intervine n miscarea de bascula a scapulei si secundar n abductie. l - Anatomia si fiziologia omului - cd. 116 97 Planul profund Contine muschii ce intervin n mecanismele respiratiei, reprezentati de muschii: intercostal extern, intercostal intern, ridicator al coastelor, subcostali, intercostali intimi, transvers toracic. Vascularizatia lor provine din arterele intercostale, iar inervatia din nervii intercostali. MUsCHII SPATELUI Se mpart n muschii migrati si muschii erectori (fig. 4.2). Muschii migrati Muschii migrati sunt dispusi superficial, reprezentati de: l. Trapez, cu originea pe protuberanta occipitala externa si procesele spinoase ale vertebrelor C1-T12. Insertia pe marginea posterioara a claviculei, marginea mediala a acromionului si pe buza superioara a spinei scapulei. Vascularizatia

Fig. 4.2. Muschii spatelui: /. m. sternocleidomastoidian; 2. m. splenus al capului: 3. m. trapez; 4. spina scapulei: 5. m. deltoid: 6. m. triceps brahial: 7. m. infraspinos; 8. m. rotund mic: 9. m, rotund mare: 10. m. latissimus dorsi; U. m. oblic extern; 12. fascia toracoo-lombara; l B. m. oblic extern; 14. m. dintat anterior; 15. m. rotund mare; 16. m. triceps brahial; 17. m. rotund mic; 18. m. infraspinos; 19. m. supraspinos. 98

provine din arterele suprascapulara, occipitala si transversa gtului. Inervatia prin nervul accesor si ramuri ale plexului cervical. Actiune: mobilizeaza umarul si intervine n miscarea de bascula a scapulei. 2. Latissimus dorsi: are originea pe procesele spinoase T7-L5, pe creasta sacrala mediana, pe buza laterala a crestei iliace si pe ultimele 4 coaste. Insertia se realizeaza pe santul intertubercular. Vascularizatia provine din artera subscapulara, ultima intercostala si arterele lombare. Inervatia asigurata de nervul toracodorsal. Actiune: extensia, adductia si rotatia mediala a bratului. 3. Romboid mare: are originea pe procesele spinoase T2-T5. Insertia pe marginea mediala a scapulei. Vascularizatia provine din artera transversa a gtului si arterele intercostale. Inervatia este asigurata de nervul dorsal al scapulei. Actiune: apropie scapula de planul median. 4. Romboid mic: originea pe procesele spinose C6-T1. Vascularizatia ilin artera transversa a gtului si artera intercostala. Inervatia din nervul dorsal al scapulei. Actiune: la fel ca romboidul mare. 5. Ridicator al scapulei: origine pe procesele transverse C1-C4. Insertia pe unghiul superior al scapulei, inervat de ramurile plexului cervical. Actiune: i iJn ,\ umarul si face nclinatia laterala a gtului. 6. Dintatul posterosuperior. Originea: pe procesele spinoase C6-T2. hr < iim pe coastele 2-5. Vascularizatia asigurata de arterele intercostale. Inervatia dai.i ilo nervii intercostali 1-5. Actiune: muschi inspirator. 7. Dintatul posteroinferior. Originea: pe procesele spinoase TI0-L2. Insertia pe ultimele coaste. Vascularizatia din arterele intercostale. Inervatia din nervii intercostali 9-11. Actiune: muschi expirator.