Intuiia in informatic

Intuitia din punct de vedere al psihologiei Intuitia (iluminarea, inspiraia) are loc in momentul in care soluia problemei apare brusc in campul contiinei. Materialul acumulat duce dintr-o dat la o inelegere clar, sintetic a problemei. W.E. Moore (1985) descrie astfel momentele de incubaie i inspiratie: Cand ne este greu s ajungem la o soluie i simim c gandirea nu produce nimic nou, este indicat o perioad de incubaie, un timp in care contiina se indeprteaz de problem. Experiena persoanelor creative arat c, frecvent, atunci cand atenia se orienteaz ctre altceva i nu ctre problema a crei soluie ne scap, i astfel ne frustreaz, apar idei noi. Aparent, cand gandim contiincios, urmm aceleai ci bttorite. Cand permitem subcontientului s ias in fa, ceea ce restrange aria contientului, suntem capabili s vedem noi conexiuni, pe care cercetarea contient le eludeaz". Uneori se folosete termenul de iluminare in loc de inspiratie. Diferena dintre iluminare i inspiraie este, potrivit lui A. Osborn (1988, p. 294), urmtoarea: Iluminarea provine din surse obscure ale contiinei, in timp ce inspiraia este rezultatul unei indelungate perseverene, urmat in final de un stimul accidental a crui natur nu poate fi clar determinat. Iluminarea se poate produce in situaii dintre cele mai inedite, ce nu par a avea vreo legtur cu problema respectiv. Henri Poincare, ilustru matematician i filosof al tiinei, descrie modul in care, intr-o sear, in momentul cand se pregtea s urce in trsura ce urma s-l duc la oper, i-a venit in minte soluia unei probleme la care lucrase foarte mult vreme. Intors acas, a transcris totul pe hartie i i-a dat seama c rezolvarea este foarte bun. In legtur cu modul concret in care se produce iluminarea, R.K. Merton vorbete de serendipitate, adic ansa de a gsi soluia la o problem intr-un moment in care ea nu polarizeaz in mod explicit atenia creatorului. Pasteur avertiza ins asupra faptului c intamplarea ajut numai o minte pregtit. In spatele acelui moment de inspiraie se afl de fapt luni i chiar ani de cercetare perseverent, de indoieli, de cutri febrile i reflecii asupra problemei respective. Nu intampltor Poincare spunea: Pentru a gsi fr s cercetezi, trebuie mai intai s cercetezi fr s gseti".

Principiul didactic al intuitiei Termenul de intuitie provine de la latinul intuitio, derivat din intueor, care inseamna "privesc cu atentie", "observ". El a fost teoretizat de catre Comenius in Didactica Magna (intuitia era considerata "regula de aur a cunoasterii", "nimic nu se gaseste in intelectul nostru care sa nu fi fost mai nti n simuri), n scrierile lui Pestalozzi(care considera intuitia drept temelia absoluta a oricarei cunoasteri) si in cadrul conceptiei lui Diesterweg(recomanda cale inductiva in procesul cunoasterii). Exprima necesitatea studierii obiectivelor, fenomenelor si proceselor prin inermediul simturilor care realizeaza cunoasterea senzoriala a realitatii, ca punct de plecare si de usurare a intelegerii esentialului, generalului din realitate spre cunoasterea logica, rationala, contribuind la asigurarea unitatii dintre senzorial si rational in procesul cunoasterii. Esenta acestui principiu se afla in logica procesului de cunoastere realizat de elevii din scoala. Prin senzatii, perceptii si reprezentari se realizeaa o cunoastere nemijlocita a obiectivelor si fenomenelor. Un statut aparte il au reprezentarile care constituie o punte de legatura dintre senzorial si rational in procesul cunoasterii. Imaginea mintala, sublinia Piaget, este "o acomodare a schemelor senzoriomotorii, adica o copie activa si nu o urma sau un reziduu senzorial al obiectivelor percepute. In procesul de cunoastere insitutia indeplindeste urmatoarele functii: prijeluieste formarea imaginilor si apoi a reprenzentarilor prin contactul nemijlocit cu realitatea sau cu substitutele acesteia, ilustreaza unele reprezentari castigate pe calea combinarii rationale a unor noi idei, sprijina procesul de abstractizare, constituie anticipari, de natura cinetica si transformatoare, realizeaza corespondenta dintre imaginea mentala si cuvant(atat in procesul interiorizarii imaginilor, precum si in cel al exteriorizarii lor). Elementele senzoriale sunt preluate si prelucrate la un nivel superior de catre procesele intelectuale (gandire, inteligenta, limbaj, imaginatie). Rolul cel mai important revine gandirii, ca proces central, prin

implicarea operatiilor ei, a proceselor de intelegere si de formare a notiunilor, precum si prin intermediul rezolvarii problemelor. De fapt nu putem vorbi de o demarcatie neta intre senzorial si rational in procesul cunoasterii deoarece structurile intelectuale sunt implicate chiar in momentul sensorial mai ales la scolarii mici, trebuie insistat asupra bazei senzoriale a invatarii deoarece ei isi formeaza, in aceasta perioada structurile mentale, dar numai pe baza unui suport intuitiv. "Cu cat numarul judecatilor in procesul de obsercare este mai mare, cu atat observarea devine mai valoroasa si ajuta in mod efiecient la formarea notiunilor noi, la dezvoltarea gandirii" Eficienta principiului intuitiei depinde de anumite conditii: Folosirea rationala a mijloacelor de invatamant; Selectarea materialului intuitiv tinand cont de functia sa; Dozarea raportului cuvant/intuitie tinand cont si de varsta elevilor; Solicitarea elevului in efectuarea unor activitati variate; Asigurearea momentului favorabil de salt in abstract in general si essential. Principiul intuitiei exprim necesitatea studierii obiectelor, fenomenelor, proceselor cu ajutorul simurilor, inndu-se cont de importana realizrii unitii dintre senzorial i raional. A transmite cunotine de informatic n mod intuitiv nseamn a porni de la contactul direct cu realitatea, pentru ca apoi (prin perceperea acestora) s se ajung la generalizri. De cele mai multe ori putem face apel la memorie, reprezentri grafice, asemnri, analogii. Instrumentele de tip multimedia moderne au deschis deja ci nebnuite. Folosind acest principiu, este posibil s nu putem descrie exact i complet o problem, ntr-o singur faz. Putem deschide ns o cale spre nelegerea acesteia, putem stabili un drum ct de ct sigur spre reveniri ulterioare. Exemple de analogii: asemnarea unei liste cu o mulime de cutii potale, asemnarea organizrii datelor unei partitii sub forma de arbore, asemanarea unei stive cu o cutie pentru cd-uri.

Posibilitati oferite de curriculum national pentru folosirea intuitiei Curriculumul national ofera profesorilor posibilitati de folosire mai larga a intuitiei in predarea informaticii prin existenta unei ore de informatica pe saptamana la nivelul curriculumului la decizia scolii pentru profilul real, specializarile matematica-informatica si stiintele naturii. Astfel, scoala si profesorii pot pune la dispozitie elevilor care necesita mai mult ajutor la informatica sau carora sunt interesati de aceasta materie, mai mult timp pentru folosirea diverselor mijloace de predare ce se bazeaza pe intuitie pentru o intelegere mai usoara si logica a materiei. De asemenea, in programele scolare corespunzatoare fiecarei clasa, sunt prezente competente generale ce privesc indentificarea conexiunilor dintre societate si informatica, dar si sugestii metodologice cum ar fi discutii despre activitati cotidiniene i modelarea acestora sub forma unei secvene bine definite de pai. Acestea se bazeaza pe folosirea intuitiei prin analogia facuta intre ceea ce cunoaste elevul cu ceea ce trebuie sa descopere. Astfel, elevii sunt incurajati sa caute independent solutii pentru probleme prin identificarea unor situatii similare din viata de zi cu zi. Proiect de lectie in care se foloseste intuitia elevilor Anexa 1