Jumiitatea de est a Imperiului Roman s-a transformat fntrun stat grec ortodox Bizantu~.

Constantinopolu~ capitala Bizantului, a fost timp de secole cel mai frumos ora-5 al Europei.
I riitial, malul Bizantul a fost un ora~ ~rec s!tuat pe european al Bosforulul, stramtoare

ce separa Asia Mica (astazi Turcia) de Europa. Intelegand importanta acestei a~ezari inconjurate de apa din trei parti, imparatul Constantin a repus bazele acestui ora~ in 330 d.Hr. Numit Constantinopol dupa numele fmparatului, ora~ul a devenit "noua Roma", de unde era guvernata jumatatea de est a Imperiului. ~pre deosebire de vest, aceasta regiune mai avea resurse ~i bogatii considerabile, inclusiv ora~e importante; toate acestea iau dat posibilitatea sa faca fata cu succes perioadelor grele care au urmat, culminand in 476 cu caderea imparatului roman. Un imperiu zguduit imparatul aflat la Constantinopol a continuat sa guvemeze Balcanii, Grecia ~i estul Mediteranei. De~i numim aceasta regiune Imperiul Roman de Rasarit, pentru cei aflati sub conducerea sa noua stapanire era cunoscuta sub numele de Imperiu (oricat de instabil ar fi fost acela). Pe de alta parte, ei sperau ca Apusul nu era pierdut pentru totdeauna. insufletit de aceasta idee, imparatul Iustinian (527-565) a initiat o puternica mi~care militara, recucerind Africa de 1;-!ord, ltalia ~i sudul Spaniei. Domnia lui

Justinian a fost marca~ de o serie de realiz~ri remarcabile: amendarea legii romane ~i construireaunor cl~diri impozante, cum ar fi Hagia Sophia (Catedrala Sfilnta Sofia), sunt doar o parte din acesterealiz~ri. Dar Imperiul nu putea s~ apere granite atilt de intinse la nesfilr~it. in 568 lombarzti au cucerit nordul ltaliei, dar in general in partea de apus aveau loc numeroase retrageri de trope. in partea de est, sortti se dovedeau schimb~tori in luptele cu Persia; dar in anti 630 arabti musulmani au n~v~lit din Arabia ~i au cucerit Persia, invingilnd Bizantul, Siria, Egiptul ~i Africa de Nord. Dup~ pierderea Tunisiei, In 696, Imperiul Roman de Ras~ritse limita la Balcani, Asia, Sicilia ~i o palm~ de p~miint in sudul ltaliei. Aceste state au constituit inima Imperiului in unnatoarele secole. Pierderile suferite in secolul al VII-lea au avut ~i avantaje:Imperiul era mai compact iar granitele erau mai u~or de ap~rat. Din numeroase puncte de vedere O Manuscris din secolul al XIVlea, ce inJa,i~eaza atacul marinarilor bizantini asupra du~manilor, cu ajutorul "Jocului grecesc". Acesta era un amestec de var nestins, petrol ~i sulJuri, care lua Joc in contact cu apa. Aceasta inven'ie, datand aproximativ din anul 675 d.Hr., a asigurat controlul flotei bizantine asupra Mediteranei.

Imperiul a rnmas "roman" cu un imparat autocratic ~i sistem legislativ de inspiratie romana. Dar limba folosita ~i cultura erau grece~ti, iar religia se dezvolta lntr-un mod aparte. Din acest motiv istoricii prefern sa foloseasca denumirea de Imperiul Bizantin, sau simplu Bizant. Cu o armata foarte bine pregatita ~i riguros reorganizat ca un stat din "pri~ linie", afla! permanent sub amenintarea Islamului, Bizantul a rezistat timp de opt secole. Cea mai importanta cheie de rezistent:l a constituit-o sistemul de aparare al Costantinopolului, prin intermediul a trei ziduri care s-au dovedit de nestrapuns. Constantinopolul era totodata cel mai mare ~i mai superb ora~ al cre~tinatatii, leagan al unei culturi In care artele ~i, In general, rafinamentul1i faceau pe cruciati ~i pe feudalii din Apus sa se simta ca n~te bieti provinciali.

63

BIZANTUL O imparatul Vasile I, intemeietorul dinastiei macedonene, sub conducerea careia puterea Bizan~ului a atins punctul culminant. O Lupta solda,ilor bizantini cu bulgarii. Statui bulgarilor a fost recunoscut de Bizan, in 681, devenind foarte puternic in timpul lui Simeon (893-927). Sub domnia lui Vasile II, Bizan'ul a cucerit statui bulgarilor. Dupa o batalie cumplita. in 1014. se spune ca Vasile ar fi orbit 14000 de prizonieri. motiv pentru care a fost numit ..uciga~ul de bulgari". O Aceasta pictura bizantina prezinta prosperitatea existenta in regiunile rurale, in timpul dinastiei macedonene. Dupa moartea lui Vasile al 1I-lea, cre~terea taxelor a ingreunat foarte mult via,a ,aranilor . jntre R:Isarit ~i Apus s-a produs o ruptura ~i din punct de vedere al religiei. Printre cuceririle arabilor s-au numarat ~i maretele dioceze Antiohia, Ierusalim ~i Alexandria. jn aceasta situatie, Constantinopolul ~i Roma raman singurele pretendente la postul de lider al cre~tinatatii, iar disputele dintre ele se intensifica. La Constantinopol, jmparatul era protectorul Bisericii, avand autoritate directa asupra ei, in timp ce la Roma papa stabilise ca Biserica latina era independenta de stat, uneori fiindu-i chiar rivala. Datorita divergentelor de ordin religios, cele doua biserici s-au indepartat din ce in ce mai mult, pana cand in 1045 a avut loc Marea Schisma. De aici s-au format Biserica Romano-catolica ~i Biserica Ortodoxa din zilele noastre. De-a lungul secolelor alIX-lea ~i al Xo-lea, misionarii bizantini i-au convertit la ortodoxism pe sarbi, bulgari ~i ru~i. Aceasta a fost una dintre importantele victorii pe care bizantinii le-au obtinut in epoca de aur, care a durat incepand cu dornnia lui Vasile I (867-876) pana la domnia lui Vasile Il (976-1025); armatele imperiale au continuat ofensiva, cucerind o mare parte a Balcanilor ~i a Orientului Apropiat. Conflicte La sfar~itul secolului al XI-lea, in Imperiu au luat na~tere numeroase certuri ~i lupte intre diferite grupuri aflate in opozitie tocmai cand noii inamici erau aproape infranti. Normanzii i-au alungat pe bizantini din sudul Italiei, in timp ce turcii au pus pe picioare Islamul ~i au in,,:ins armata imperiala la Manzikert (1071), intr-o batalie ce a jucat un rol important in istoria lumii. O mare parte din Asia Mica, care era sursa de forte umane a Bizantului, a fost cucerita. Salvata de la un dezastru ce parea iminent, datorita certurilor iscate intre inamici, Bizantul cere ajutorul Apusului. Astfel are loc Prima Cruciada (1096-99), in timpul careia este recuperat Ierusalimul, iar Imperiul este eliberat de o parte din presiunile externe, permitandu-se astfel o modesta expansiune a Bizantului. jn 1176 apar noi probleme care slabesc Imperiul. De data aceasta problemele sunt 64 iscate de cruciatii cre~tini care jefuiesc Constantinopolul. Are loc a Patra Cruciada (1202-04), care a tranSfoffilat Bizantullntr-un "Imperiu Latin" fragmentat. A Suprema1ia otoman3 In mod remarcabil, In 1261, unul din principatele grece~ti ce supravietuise a reu~it sa-i Invinga pe latini, refacand un Bizant In miniatura, In vestul Asiei Mici ~i In Grecia. Dar In 1340 un dezastruos razboi civil a dat posibilitate otomanilor sa Invinga Imperiul. Sfar~itul a fost amanat deoarece fortele otomane erau implicate In alte lupte. Dar In 29 mai 1453 ultimullmparat, Constantin al XI-Iea, a murit aparand zidurile Constantinopolui, In timp ce marele ora~ era distrus ~i jefuit de catre turci.