POLITICA DE INVESTIRE

1. INVESTIREA, DECIZIE FINANCIAR STRATEGIC Decizia de investire este parte integrant a politici generale a ntreprinderii. Ea marcheaz nu numai o imobilizare de capital, dar i o anumit activitate util plasat ntrun anumit segment al pieei, angajarea unei anumite cantiti de resurse naturale i umane, iniierea i ntreinerea unor relaii cu ntreprinderi din ramuri de activitate diferite, a cror cifr de afaceri este influenat pozitiv. Pentru a alege investiia, pe lng evaluarea i compararea rentabilitii proiectelor avute n vedere, se are n vedere i obinerea surselor de finanare. Dac selecia proiectelor de investiii se face n funcie de criterii financiare, se ine cont de politica ntreprinderii n cadrul strategiei de dezvoltare a acesteia (se face un studiu comercial, tehnic i financiar care s justifice oportunitatea investiiei). Se compar fluxurile pozitive i negative (dup ce au fost cuantificate) pentru a stabili oportunitatea executrii investiiei. Fluxurile negative se cunosc din devizul general al investiiei. Fluxurile pozitive sunt relativ dificil de realizat din 2 considerente: n primul rnd, datorit incertitudinii previziunilor; greutatea de a separa contribuia unui anumit activ imobilizat la fluxurile generale pozitive ale ntreprinderii; plus greutile cuantificrii incidenei fiscale. Rentabilitatea unui proiect de investiii se stabilete nu att n funcie de durata normat de funcionare a obiectivului, ct de durata sa de via economic (adic perioada n care obiectivul genereaz o rentabilitate optim). Politica de intervenie a statului n economie

Investiiile joac un rol central, de multiplicator n creterea economic, influennd att cererea ct i oferta pe pia. Investirea ntr-un anumit sector duce la micri favorabile pentru ar i economia investitorului. Obiective ale interveniei statului n economie. Statul utilizeaz 2 criterii: sectorial i al finalitii. Criteriul sectorial: agricultur, industrie alimentar, siderurgie etc. Factori de alegere: sectoare de viitor cu mari perspective, sectoare grele (dificulti de finanare), sectoare foarte expuse concurenei internaionale, sectoare cu finaliti sociale. Condiii de intervenie: statul ajut investirea i nu exploatarea obiectivelor; intervenia este temporar i nu permanent.

Criteriul finalitii: pornete de la ideea c este mai uor sau mai eficace ca statul s acioneze n sensul de a menine potenialul de producie existent la un moment dat, dect de a asista pasiv la dispariia unor ntreprinderi sau sectoare ce apar, din necesiti naionale s sprijine recrearea acelui potenial (cazul cercetrilor fundamentale, lansare de produse noi, tehnologii).

Tehnici de intervenie a statului subvenia transfer nerambursabil de la bugetul statului; subvenia rambursabil; participaia statului; exonerri fiscale reduceri sau amnri ale plilor se fac n contul impozitelor i taxelor datorate de ctre agenii privai. nlesnirile fiscale au rolul de a permite agenilor economici accesul la credite, acionnd cu factori care compenseaz volumul dobnzilor nalte pltite. garania statului se acord bncilor, pentru ca agenii economici s obin credite bancare.

2. ALEGEREA VARIANTEI OPTIME A INVESTIIEI O prim etap o constituie preselecia proiectelor astfel nct ele s rspund obiectivelor generale ale ntreprinderii. Studiul comercial cel mai important pentru c rentabilitatea este funcie de cifra de afaceri posibil de realizat. Studiul economico-tehnic rezolv problemele constructive, soluiile adoptate, ordinea execuiei, costul total i pe elemente componente ale proiectelor, costul exploatrii dup darea n funciune. Studiul fiscal: taxa pe valoare adugat, profit. Studiul de personal: privete nevoile ca numr i categoria de personal utilizat, cheltuieli de formare a personalului. Studiul financiar posibilitatea de folosire a diverselor surse de finanare, posibilitatea de autofinanare, posibilitatea de a obine mprumuturi pe termen lung i mijlociu, posibilitatea de cretere a capitalului propriu, costul capitalului. Dup studierea documentaiei enunate i a evalurii principalelor caracteristici ale proiectelor (capital investit, venituri scontate din exploatarea proiectului, durata de via economic, valoarea rezidual etc.) este posibil utilizarea diverselor criterii financiare pentru compararea i ierarhizarea proiectelor studiate, n vederea adoptrii deciziei de investire. Pot fi utilizate 3 criterii financiare de selectare a proiectelor de investire: criteriul rentabilitii, criteriul lichiditii, criteriul riscului. Criteriul rentabilitii cel mai important n vederea adoptrii proiectelor. Ca regul general R > K ( adic rata rentabilitii proiectului de investiii sa fie mai mare dect costul surselor de finanare proprii sau mprumutate). Metode de evaluare a rentabilitii investiiilor: Beneficiul net

Metoda contabil: R = Investitia neta

Beneficiul net beneficiul rmas din exploatarea proiectului dup deducerea sarcinilor fiscale. Investiia net este dat de valoarea iniial a proiectului fondul de amortizare constituit. Aceast metod are i inconveniente.

Metoda financiar se bazeaz pe compararea fluxurilor financiare negative i

pozitive generate de proiectul de investiie, adic pe cheltuieli iniiale pentru realizarea investiiei, pe de o parte, i pe amortizarea i beneficiile anuale provenite de la obiectivul de investiii pus n funciune pe de alt parte. Apoi, dup estimarea fluxurilor de intrare i de ieire, se procedeaz la calculul actuarial, obinndu-se rata rentabilitii investiiei sau rata capitalului investit. Notm cu V0 costul iniial al investiiei; F1, F2, ..., Fn fluxurile anuale de intrare (amortizare + beneficii); R rata rentabilitii, atunci pentru 1 an de exploatare rentabil se obine: R= F1 V0 , ceea ce este identic cu egalitatea V0 (1+R) = F1 V0

Generaliznd pentru mai muli ani, rezult V0 (1 + R) n = F1 (1 + R ) n 1 + F2 (1 + R ) n 2 + ...Fn / : (1 + R ) n V0 = Fn Fn F1 F2 + + ... + V0 = 1 + R (1 + R ) 2 (1 + R ) n (1 + R ) n

(1+R) = rata rentabilitii investiiilor se mai numete rata rentabilitii interne sau rata rentabilitii actuariale. Beneficiul actuarial valorile actuariale de fluxurile de cheltuieli negative veniturile viitoare (+) adic valoarea actuarial a excedentelor rate de exploatare ateptate capitalul investit. Ba = C + ( Bn B1 B2 V + + ... )+ 2 n 1 + D (1 + D) (1 + D) (1 + D) n

unde: Ba - beneficiul actuarial sau valoarea actuorial net; C capitalul iniial al proiectului de investiii; 4

B1, B2, ... Bn beneficii anuale prevzute a se realiza n viitor; V valoarea rezidual; D rata actuarial a dobnzii. Considernd c B1 = B2 = ... = B4 = const. =>

1 1 1 + + .... + Ba = -C +B 1 + D (1 + D) 2 (1 + D) n Ba = -C +B 1 (1 + D) n D + V (1 + D) n

V + (1 + D) n

(1+D)-n este calculat n tabelele financiare. dac Ba >0 rentabilitatea proiectului > rata actuarial a dobnzii utilizate (costul Ba < 0 rata rentabilitii proiectului < costul capitalului Ba = 0 suma veniturilor actuariale permite recuperarea capitalului investit i remuneraia acestuia la nivelul dobnzii compuse ce s-ar fi obinut cu aport de la banc. Criteriul lichiditii Lichiditatea financiar reprezint capacitatea ntreprinderii de a transforma n bani activele de care dispune. Acest criteriu urmrete ca investiia s se recupereze ct mai repede posibil, adic investitorul s intre n posesia capitalului avansat i a rentabilitii scontate ct mai repede. De regul se stabilete un numr de ani de recuperare a capitalului avansat prin raport ntre valoarea iniial a investiiei la suma fluxurilor financiare anuale pozitive ( de intrare ). Dac fluxurile fin pozitive anuale sunt egale. Nr. ani derecuperare = Valoare proiect Flux anual pozitiv capitalului);

dac fluxurile sunt inegale se nsumeaz an de an fluxurile pn se ajunge la valoarea iniial. i de aici se obine termenul de recuperare.

Criteriul riscului. Riscul este foarte greu de estimat Se admite majorarea ratei rentabilitii (R) cu o anumit cot de risc (r). (R+r) > remuneraia capitalului Indicatori: investiia specific = capacitate a de desfacere sau depozitare valoarea total a investiiei + cele conexe (deviz general)
Valoarea totala a investitie i

incidena fiscal 3. SURSE DE FINANARE A INVESTIIILOR Surse de finanare a investiiilor pentru S.C. i R.A. a) Fondul de amortizare reprezint principala resurs proprie de finanare a obiectivelor de investiii. b) Profitul este pentru ntreprindere important, att pentru nlocuire, ct i pentru dezvoltarea i lrgirea activelor imobilizate. Acioneaz ca o prghie pe linia cointeresrii ntreprinderilor i stimulrii rspunderilor. Cuantumul beneficiului ce poate fi prelevat anual pentru finanare se stabilete de consiliile de administraie n funcie de valoarea total a investiiei, de valorile celorlalte surse, de mrimea beneficiului anual de realizat. c) Alte resurse, snt sume din lichidarea activelor imobilizate, etc. d) Mobilizarea resurselor interne. Specificul acestor resurse este c se consum pe msura apariiei lor influennd direct asupra necesarului de finanat. e) Credite bancare: pe termen scurt pn la 1 an; pe termen mijlociu sau lung.

Resurse pentru finanarea investiiilor n sectorul privat

Pentru ntreprinderile particulare mici, investiiile iniiale se pot realiza din mijloace bneti proprii ale ntreprinztorului, urmnd ca pe parcursul funcionrii lor, dezvoltrile i modernizrile s se efectueze pe seama fondului de amortizare i a profitului realizat. Pentru S.A. sursa iniial pentru finanare se poate constitui sub forma unui capital social, prin emisiunea de aciuni, i prin finanare din fondul de amortizare i o parte din profitul realizat, prin mprumuturi obligatare sau de la instituii financiare, precum i prin credite bancare pe termen mijlociu. n funcie de sursele utilizate, se contureaz dou ci de finanare: a) finanare prin fonduri proprii: autofinanare sau finanare intern creteri de capital: noi aporturi n numerar; ncorporarea rezervelor conversiunea dotrilor

b) finanarea prin angajamente la termen: apel la economiile publice (mprumuturi obligatorii); mprumuturi de la instituii specializate; credite bancare pe termen mijlociu credit - bail.

FUZIUNEA SOCIETATILOR COMERCIALE Fuziunea reprezinta ansamblul de operatiuni prin care doua sau mai multe societati comerciale hotarasc separat: -transmiterea elementelor de active, datorii si capitaluri proprii la una dintre societati; sau - constituirea unei noi societati comerciale in scopul comasarii activitatilor. Fuziunea are ca finalitate: - dizolvarea, fara lichidare, a societatilor comerciale care isi inceteaza existenta; - transmiterea universala a elementelor lor de active, datorii si capitaluri proprii catre societatea comerciala beneficiara, in starea in care se afla la data fuziunii. Data fuziunii societatilor comerciale reprezinta: - data inmatricularii la Registrul Comertului a noii societati; - data inscrierii in Registrul Comertului a mentiunii privind majorarea capitalului social al societatii absorbante. In cele mai multe cazuri, fuziunea societatilor comerciale se realizeaza prin doua modalitati: - fuziunea prin absorbirea uneia sau mai multor societati comerciale de catre o alta societate comerciala; - fuziunea prin contopirea (reuniunea) a doua sau mai multe societati comerciale pentru a constitui o societate comerciala noua. Din punct de vedere juridic, societatea comerciala care absoarbe (absorbanta) dobandeste drepturile si este tinuta de obligatiile societatilor comerciale pe care le absoarbe.

FLUXUL DE NUMERAR Completnd bilanul i contul de profit, situaia fluxurilor de numerar,reprezinta o parte obligatorie a rapoartelor financiare a companiei din 1987 ce nregistreaz sumele de echivalent de numerar i a numerarului la intrarea i ieirea din companie. Fluxurile de numerar permite investitorilor s neleag modul n care operaiunile unei companii sunt difuzate, de unde vin banii, i modul n care sunt cheltuii. Intr-un sens financiar mai larg, fluxul de numerar este o analiza a tuturor modificarilor care afecteaza contul de numerar (cash account) in timpul unui exercitiu financiar. Este un indicator al diferentei dintre numerarul incasat si cel platit de catre o companie in timpul unui exercitiu financiar. Structura fluxului de numerar: Situaia fluxurilor de numerar este distinct de declaraia de venit i bilan, deoarece nu include suma de numerar viitoare de intrare i ieire care a fost nregistrat pe credit. Prin urmare, numerar nu este acelai lucru cu venitul net, care, pe baza declaraiei de venituri i bilan, include vnzri de numerar i de vnzrile realizate pe credit. Fluxul de numerar este urmarit de investitori, fiind sursa platii dividendelor. Cash inflow: orice forma de venituri in numerar, curente sau viitoare, aduse de o investitie sau o activitate a companiei. Cash outflow-ul reprezinta orice forma de cheltuieli in numerar, curente sau viitoare, cauzate de o investitie sau o activitate a companiei. La fondurile de investitii, fluxul de numerar devine suma neta a banilor investiti intr-un fond de catre investitori. Unii analisti considera ca portofoliile care beneficiaza de influxuri constante de numerar au performante ridicate. Fluxul de numerar poate fi atat negativ - situatie in care o companie cheltuieste mai mult decat incaseaza din vanzari sau din alte tranzactii in timpul unui exercitiu financiar -, cat si pozitiv, situatie cand incasarile depasesc cheltuielile Numerarul reprezinta lichidul vital al afacerii tale. De aceea cea mai importanta sarcina a ta este sa te asiguri ca acesta circula intotdeauna cum trebuie. In ciuda aparentelor, lucrurile sunt simple. Ai ramas fara lichiditati, ai iesit din afaceri.. Asta inseamna ca falimentele nu sunt generate de lipsa de viziune sau de creativitate ci de lipsa de numerar. In multe cazuri, firma poate sa fie profitabila, adica sa factureze mai mult decat cheltuie, dar sa nu isi poata plati furnizorii si ajunge sa dea faliment pentru ca nu dispune de lichiditati atunci cand are nevoie. De aceea mangementul finantelor nu inseamna doar sa stii sa citesti rapoartele financiare. Ca antreprenor trebuie sa

fii capabil sa iei decizii financiare gandindu-te inainte la urmatoarele 6, 12 sau chiar 18 luni din perspectiva fluxului de numerar. Situatia fluxului de numerar, cunoscut si sub numele de cash flow statement, este tabloul general care arata cum se descurca firma cu lichiditatile banesti. Un model de flux de numerar este urmatorul:

10

In mod evident, este important ca ultimul rand al situatiei fluxului de numerar sa fie pozitiv pentru toate perioadele financiare considerate. Fluxul de numerar este determinat prin examinarea a trei componente prin care banii intr i ias dintr-o companie: venituri de exploatare, de investire i de finanare. Ca semn pozitiv, el arata capacitatea companiei de a-si onora platile independent, fara a apela la alte active curente sau la credite. Venituri de exploatare: Msurarea intrrilor i ieirilor de numerar cauzate de operaiunile de baza este o componenta a operaiunile de flux de numerar ce reflect ct de muli bani genereaz produsele unei companii sau serviciile acesteia. n general, modificrile fcute n numerar, conturi de incasat, amortizare, inventarul i conturile de pltit sunt reflectate n numerar prin operaiuni. Fluxul de numerar este calculat prin realizarea unor ajustri anumitor venituri nete prin adugarea sau scderea diferenelor de venituri, cheltuieli i a operaiunilor de credit (care apar n bilanul contabil i contul de profit), care rezult din tranzacii care au loc de la o perioad la alta. Aceste ajustri sunt fcute, deoarece elementele nemonetare sunt calculate n venitul net (contul de profit), precum i totalul activelor i pasivelor (bilan). Deci, pentru c nu toate tranzaciile implic elementele efective n numerar, multe elemente trebuie s fie re-evaluat la calcularea fluxului de numerar din exploatare. De exemplu, amortizarea nu este ntr-adevr o cheltuial n numerar, este o sum care este dedus din valoarea total a unui activ, care a fost anterior contabilizat. De aceea, acesta este adugat napoi n vnzrile nete pentru calcularea fluxului de numerar. Modificri n conturile de ncasat pentru bilan contabil de la o perioad la alta trebuie s se reflecte i n fluxul de numerar. Dac scad conturile de ncasat, acest lucru implic faptul c mai mult numerar a intrat in societate de la clienii care pltesc n afara conturile lor de credit - suma cu care a sczut se adaug apoi la vnzri nete. n cazul n care conturile de primit cresc de la o perioad contabil la alta, suma cu care creste trebuie s fie dedus din vnzrile nete, deoarece, dei sumele sunt reprezentate in venituri, ele nu sunt numerar. O cretere in inventar, pe de alt parte, semnaleaza c o societate a cheltuit mai muli bani pentru a achiziiona mai multe materii prime. n cazul n care inventarul a fost pltit cu numerar, creterea valorii de inventar se deduce din vnzrile nete. O scadere in inventar va fi adugat la vnzrile nete. Dac inventar a fost achizitionat pe credit, o cretere n conturile de pltit va avea loc n bilan, precum i valoarea de cretere de la un an la altul ar putea fi adugate la vnzri nete.

11

Aceeai logic este valabila i pentru impozitele pltite salarii, de pltit i de asigurare pltite n avans. Dac ceva a fost pltit off, apoi diferena dintre valoarea datorat de la un an la altul trebuie s se scad din venitul net. Dac exist o sum, care este nc datorate, atunci orice diferene va trebui s fie adugate la veniturile nete. Pe plan investitional: Numerarul se incaseaza din vanzarea de mijloace fixe (ex. teren, cladiri, echipamente) si se cheltuie, bineinteles, pentru cumpararea mijloacelor fixe.Aici intra si cheltuielile cu renovarea cladirilor si modernizarea (upgrade-ul) echipamentelor. Pe plan financiar Numerarul se incaseaza prin obtinerea de credite si din vanzarea de actiuni si obligatiuni proprii si se cheltuie pe rambursarea creditelor, plata dividendelor si rascumpararea propriilor actiuni. Cumpararea si vanzare de parti sociale, actiuni si obligatiuni emise de alte firme tine de fluxul de numerar generat de activitatile investitionale. In analiza financiara de cele mai multe ori se analizeaza fluxurile de numerar pe baza unor formule simple fara a se mai face calculele si clasificari complicate pe care realizarea fluxului de numerar conform cu IAS 7 - Situatia fluxurilor de trezorerie le cere. Utilizarea unor formule in locul complicatelor grupari si regrupari de fluxuri de intrare si iesire ce au loc intr-o societate intro anumita perioada simplifica munca analistilor financiari. Realizarea unui flux de numerar care sa corespunda cu cerintele IAS 7 necesita fie utilizarea unui soft performant fie un timp relativ indelungat de lucru. In aceste conditii analistii financiari au recurs la simplificarea lucrurilor prin utilizarea formulelor de calcul a Cash-Flow-ului. Utilizarea acestor formule face ca definitia din standard a fluxului de numerar sa nu mai corespunda in totalitate, sau mai bine formulat sa se largeasca, in sensul includerii unor elemente ce nu tin strict de numerarul sau echivalentul de numerar vehiculat intr-o anumita perioada. CASH-FLOW DE GESTIUNE (CFG) Rezultatul tuturor operatiunilor de gestiune reprezinta cash-flow-ul de gestiune. Operatiunile de gestiune sunt cele de exploatare, investitie si finantare. Formula de calcul: CFD = RN + CHD + CHAMO RN = rezultatul net CHD = cheltuiala cu dobanda CHAMO = cheltuiala cu amortizarea CASH-FLOW DISPONIBIL (CFD) Exprima capacitatea efectiva a societatii de a remunera actionarii si creditorii. Este efectiva deoarece nu ia in calcul impozitul pe profit. Formula de calcul: CFD = CFDact + CFDcr CFDact = RN - (CPR1 - CPR0)

12

CFDcr = CHD - (DATFIN1 - DATFIN0) RN = rezultatul net CHD = cheltuiala cu dobanda CPR = variatia capitalurilor proprii DATFIN = variatia datoriilor financiare pentru care s-au platit dobanzi in perioada analizata CASH-FLOW OPERATIONAL (CFO) Reprezinta capacitatea potentiala de finantare viitoare a intreprinderii, de remunerare a investitorilor de capital si a creditorilor din rezultul de exploatare obtinut. Se mai numeste si cash-flow de exploatare. Formula de calcul: CFO = RN + CHAMO RN = rezultatul net CHAMO = cheltuiala cu amortizarea Care sunt parametrii intre care trebuie sa se situeze situatia numerarului? Raspunsul universal: depinde.. Depinde de industrie si de riscul dispus sa si-l asume antreprenorul. Cu cat esti mai aproape de 0 dar pe plus, cu atat este mai eficienta folosirea numerarului, ceea ce se vede in costurile cu dobanda platita/capitalul folosit. Aceasta strategie este insa riscanta fiindca poti ajunge mai usor in faliment. Semnalele de alarma ce pot fi observate in situatia fluxului de numerar sunt diferentele dintre planificat si realizat. Cu cat incasarile sunt mai mici decat cele previzionate iar platile sunt mai mari, cu atat gradul de alarma ar trebui sa fie mai mare. Ca masura de luat post-factum sunt depistarea cauzelor care au dus la deraierea de la planul initial si corectarea acestora.

De ce este important fluxul de numerar? Dei unele aspecte au fost amintite deja, putem ncerca o sintez a motivelor pentru care fluxul de numerar este important att n afaceri, ct i n viaa personal. 1. Fluxul de numerar reprezint imaginea tuturor ncasrilor i plilor dintr-o perioad, scond n eviden posibilele decalaje care pot aprea n perioada respectiv. n felul acesta, utilizatorul poate identifica n avans momentele cnd va duce lips de bani i va putea ncerca din timp s obin resursele necesare pentru a acoperi acele minusuri. 2. n strns legtur cu ideea de mai sus putem aminti c fluxul de numerar poate sugera diverse variante de modificare a termenelor unor pli pentru ca acestea s se potriveasc cu ncasrile. Cnd este bine ntocmit, el permite crearea de scenarii n funcie de anumite variante de ncasri i pli, astfel nct utilizatorul poate ncerca din timp s amne anumite pli sau s ncerce s ncaseze sume n avans pentru a nu rmne descoperit din punct de vedere al lichiditilor. 3. Fluxul de numerar ajut la programarea ncasrilor i plilor la termen. Prin modul cum este conceput, el i permite utilizatorului s identifice rapid perioadele cnd va dispune de

13

lichiditi pentru a-i programa plile n acele perioade. Poate mai important, ns, este faptul c pe fluxul de numerar sunt evideniate toate ncasrile i plile la termen, astfel nct utilizatorul s nu uite vreuna dintre ele i s aib surprize neplcute. 4. Fluxul de numerar este un instrument ce poate fi adaptat n funcie de specificul activitii. Se pot genera fluxuri de numerar zilnice, sptmnale, lunare etc., n funcie de frecvena ncasrilor i plilor sau de relevana acestora. 5. Nu n ultimul rnd, fluxul de numerar este important fiindc este un instrument uor de actualizat. Orice actualizare a unor sume duce automat la modificarea previziunilor pe perioada urmtoare, permind astfel identificarea rapid a problemelor ce pot aprea n viitor. Cum se poate imbunatati fluxul de numerar? 1. Negociati termene scurte de plata cu clientii. Facturati cat mai repede dupa livrarea produsului sau serviciului. 2. Negociati termene lungi de plata cu furnizorii. 3. Pastrati o rezerva de numerar. 4. Optimizati folosirea stocurilor, astfel incat sa aveti cat mai putin numerar imobilizat.

14