Curs 4

MEDICINA RENASTERII

Renasterea = eliberarea facultatilor creatoare si a faculattii de gandire a omului >> decat in evul mediu.
-aceasta reinnoire reda omului incredere in capacitatile sale si ii ofera posibilitatea de a ii satisface setea de cunoastere
-in aceasta epoca se creeaza conditiile reintoarcerii la stiinta si cultura
-popoarele migratoare care invadasera Eur. sunt convertite la crestinism, sunt civilizate si asimilate la popoarele pe care
le-au cucerit=> se restab ordinea
-un vant de libertate redesteapta dorinta omului de a cunoaste, de a sti; decid sa nu mai accepte fara sa verifice ideile si
preceptele impuse de altii
Renasterea culturii si stiintei e posibila dat conditiilor ist si dat unor profunde schimbari ec si soc
-calatoriile ist ale lui Columb, Magelan, ant lor Marco Pollo, au dus la descop unor noi terit
-se dez orasele, dez bazata pe interese ec =>dez unei vieti citadine complexe propice dez. cult si stiintei
-se creeaza primele state nationale monarhice:Franta, Spania, Anglia, Rusia
-apare un nou mod de a gandi, care pune in centru omul
-se descopera tiparul
-debutul med experim in patol si fiziol
Medicii sec XV-XVII aduc contrib imp pt dez med, cu precadere in 3 domenii:morfologie(sp anato)+fiziol, patol gen,
chirurgie
dez artelor- marile genii ale lumii: Michelangelo, da Vinci, Rafael, Durer- nu se multumesc numai sa contempleze si sa
redea frumusetea corpului omenesc ci sunt interesati in a cun in amanunt structurile acestuia, realiz ca anato nu
inseamna doar oase si muschi, ci si viscere, vase, ligam => multi diseca cadavre, pe ascuns de cele mai multe ori si
deseneaza struct obs
-e unanim recunoscut ca practica chirurgiei si a med in gen nu e posibila fara a cun alc corp omenesc
1342- Jose Alcantera "Istoria disectiei este fara indoiala unul din cele mai interesante capitole ale progresului omenirii"
-la inc Renasterii disectia e privita ca un sacrilegiu, desi in antichitate cu toata prohibitia impusa s-a practicat(egipteni)
-cu toate interdictiile, exista artisti care o practica, uneori recurgand si la deshumari
1445-1448-Donatelo-biserica Sf. Anton din Padova- bazorelieful "Miracolul inimii avarului" = disectia cadavrului unui
bogatas; exista si azi, se pare ca disectia e publica- e facuta de un pastor la 1/2 sec XII cand disectia era interzisa; cei care
asista= publicul larg
-desi interzisa de religie, disectia apare ca un lucru necesar in practica med
Imp Frederic al II- lea 1230- emite o ordonanta prin care interzicea practicarea med tuturor celor care nu disecasera in
prealabil timp de 1an cadavre umane.Biserica interzice disectia prin papa Bonifacio VIII (7sept 1299, aplicat in 1300)
1309-medicina care era practicata pana atunci in cea mai mare parte de preoti se caracterizeaza printr-un aflux al
laicilor pt ca papa Clement V permite casatoria profesorilor si studentilor de la Fac. de Med. de la Montpellier.Anatomia
continua sa fie inv prin simple lecturi din tratate, in sp Galenus=> med cont sa fie pracricata fara a avea o baza anatomica
Disectia e permisa prin bula papala a lui Sixtus al IV-lea, care e reluata de Clement al VII-lea => de atunci disectia e
permisa in scop didactic si in acelasi timp sunt consemnate disectii si autopsii publice:Bologna 1281, Cremona 1286, 1300-
disectie dem in scop didactic, 1302- Bartholomeu de Varignana, la Bologna- prima autopsie medico-legala(Moldova- 10
aprilie 1685- domnitorul Gh. Duca).In Anglia se aproba tarziu disectia- 1540-dar cu drepturi depline in 1565 -regina
Elisabeta

Leonardo da Vinci(1452-1519):
-prof de anato- Marc Antonio della Tore- diseca alaturi de acesta, apoi singur(> 30 cadavre)
-diseca la spital:Santa Maria Nuerva- Florenta, Majore-Milano, Sf. Spirit- Roma, dar si acasa
 face inj cu ceara si studiaza vasele
 descr: V lat=sediul perceptiei, V3 = sediul sufletului, V4 = sediul memoriei

1
 bronhiile nu sunt legate de inima
 valvulele de la orig vaselor mari impiedica reintoarcerea sg la inima
 pt I data- sectiuni anato prin membr si viscere- a vrut sa faca un tratat de anato-120 capitole, 750 desene in 26 de
caiete; schitele sunt preluate de un student Metzius.Azi se pastreaza 228 planse(inventatorul planselor)- 215 in biblioteca
castelului regal Windsor
 studiaza fatul in uter la o femeie care murise
 transmite pt ceilalti pictori formele si proportiile corpului omenesc si ii convinge pe artisti ca atunci cand redai forma
corpulu tb sa cun si actiunea partilor corpului => fondatorul anato artistice, a proportiilor, contururilor
Albrecht Durer(1471-1528):
-pictor, gravor, a realiz basoreliefuri
-cele mai bune proportii in opera "Adam si Eva"
-tratat despre simetria partilor corpului uman
Michelangelo Buonaroti(1475-1564)
-profesori: Mar Antonio della Tore, Realdus Columbus
-Florenta-statuia lui David

Anatomisti:

Benvenuto Cellini:
-prof:Berengario da Carpi, Vidius( descr nv. vidian, orif si canalul vidian)
-prof de anato la Padova, Bologna
>100 de cadavre disecate
-descr: cecul, sinus sfeno, timpanul, gl pineala, apendice, cartilaje aritenoide, V lat, axis, anastomozele porto-cave

Jacque Dubois(Sylvius)-1478-1555
-Montpellier, Paris-cardinal al Frantei- cere condamnarea la moarte a lui Vesalius
-galenist
-prof la "Colege de France"
-descr a. cerebrala mij = a. sylviana, desr. corecta a vaselor prin inj de ceara, nu descr corect circulatia
Guido Guidi(Vidius Florentinul)-1500-1567:
-medicul lui Francisc I
-carte despre boli si tratam "Ars medicinalis"
-descr tuberculii de pe valvele sigmoide si pulm - atrib azi lui Arantzius si Morgagni

Carolis Stephanus:
-3 carti despre "Disectia corpului omenesc"
-descr vasele nutritive ale osului, canalul MS, v. porta
1564 Geneva-"Dictionar de madicina"

Bartholomeus Eustachios:
-descr tuba auditiva, gl SR, orig nv optici

Miguel Serventi da Villanova:

-studiaza matem, astrologia, greaca, latina, ebraica
-Fr- Toulouse- stud drept, teologie, filosofia; ajunge secretar de episcopie;admirator al lui Luther dar nu renunta la
catolicism

2
-scrie pamflete sub pseudonimul Villanovano
prieten medic - Sympohorien Champier-ataca doctrinele lui Leonard Fuchs(german)
-tratat asupra siropurilor
-leaga anumite activitati ale corpului uman de poz astrilor
1553-e dus la Geneva, judecat si condamnat la moarte prin ardere pe rug pt ca publica "Restitutis christianisimi"-descr
corect circ sg - in sg se afla sufletul omului

Andreas Vesalius Bruxellensis(1514-1564)

-25 feb 1530-Univ Louvain-Bruxelles- stud gr, latina, ebraica, araba
-Paris- stud med, prof = Sylvius
-diseca singur
5 dec 1537- lector chirurg la Padova
5dec 1539-prof de anato si chir la Padova
-gaseste > 200 de inexactitati in anato lui Galenus
1546- med imp Carol Quintul + fiul = Filip II, care il numeste si medic legist in Spania
-il salveaza de la comotie pe Don Carlos, fiind chemat de HenricII
1543-e publicata "De humanis corporis fabrica"-7 vol (1-oase + artic, 2- muschi+ artic, 3-vasele, 4- nv, 5- org dig si genito-
uriare, 6-inima si org de resp, 7- creier + org de simt); "Fabrica lui Vesalius" = prima lucrare de anato moderna, prima
lucrare care il contrazice in scris pe Galenus;apar premiere: meniscurile, osul sacru, ovarul cu corpul galben, UI, pilorul; e
infirmata persist oricarei comunic intre cordul dr si cel stg.Lucrarea se bucura de un real succes, fiind republicata pana in
sec XX- ult editie e tiparita la Paris in franceza 1969.

Gabriel Fallopius:
-elev al lui Vesalius, antigalenist
-multi anatomisti il consdira > ca Vesalius
1561"Observationes anatomicae"-in care sunt descrise: sinus sfenoidal, canale semicirculare ale UI, nv coarda timpanuli,
canalul facialului in stanca temporalului(apeductul lui Fallopiu), descrie org genitale est si int- penis, clitoris, himen,
trompe uterine;

Leonardo Botallo:
-elevul lui Falopius, prof la Pisa, medicul reginei Elisabeta de Austria, Caterinei de Medici
-comunic interatriala in viata fetala: orificiul lui Botallo
Fabritzius Acquapendente:
-prof la Padova, elev al lui Fallopius
-discipolul sau =William Harvey
-fondatorul amfiteatrului de anatomie din Padova
-initiatorul studiului embriolgiei
-descrie valvulele venoase superficiale, traheotomia
Constantino Varolio:
-prof la Bologna, medic personal al papei;
-stud anato creierului- descr puntea
Julio Cezare Arantzio(Arantius):
-prof la Bologna
1564"De humano fetus"- descr dez fetala
-descr tuberculii valvulelor inimii
-ductul venos lui Arantius, Vena Cava si vena. ombilicale
Casparus Bauhinus:

3
-prof la Basel
1605-"Teatrum anatomicum"
-valvula ileo-cecala
Jean Riolani:
-medicul lui Ludovic XIII
-galenist convins
-descr m. retrostilieni= buchetul lui Riolani si si vasc paraintestinala = arcadele lui Riolani
Francisc Glisson:
-elevul lui Harvey, profesor la Cambringe
-descrie capsula hep
Johan. Wirsung-descrie canalul pancreatic principal
Nicholas Stenon-descrie canalul parotidei
Th. Wharton-descrie canalul glandelor submandib
Thomas Willis:
-1664- "De anatomiae crebrii"-prima lucrare de neuroanatomie; se enunta teoria moderna a control cerebral asupra
tuturor fct; descrie poligon arterial de la baza creierului(poligonul lui Willis)

Raymond Vieussens:
-prof la Montpellier
-descr glanda parotida; ansa simpaticului (ansa lui Vieussens)

Marcelo Malpighi:
-prof la Bologna, med papei
-preocupat de org parenchimatoase: rinichi, ficat, plamani
-fondatorul anatomiei comparate;
Antonius Maria Valsalva:
-elev al lui Malpighi la Bologna
-descr manevra Valsalva + sinus Aoritc, antrum mastodian
Giovani Morgagni:
-elev al lui Valsalva la Bologna;
-descrie bulbul olfactiv, cornetele nazale, sinusurile ano-rectale = coloanele lui Morgagni;
-fondatorul anatopatologice;
Jean Pecquet:
-primele preocupari de studiu ale sist limfatic
-descr canalul toracic si cisterna lui Pecquet
William Harvey:
-prof la Cambridge, medic a 2 regi ai Angliei
-e creditat ca fiind primul care descr sist cardio-vasc
1628-publica prima lucrare de studiu exclusiv a sist cardio- vasc "Ecercitatio anatomica de motu cordis et sangvis in
animalibus"
-descr corect inima cu camerele, valvele, sist vasc:aa, vv, limf;Nu descr capilarele- sg trece direct din arteriole in venule
-exp Harvey- curgerea in flux continuu
Alexandru Mavrocordat:
1664-stud perfuzia sg la niv pulm

4
 FIZIOLOGIA RENASCENTISTA

-deriva din med clinica, la patul bolnavului;

-ideea dominanta a epocii = iatromecanicismul = concept bazat pe o idee enuntata de Renee Descartes: "omul e o masina
animala"=> fiind o masina, omului i se poate cuantifica orice fiziol prin formule matematice => pune bazele a ceea ce mai
tarziu va dev med de lab si fiziol
Descartes :
- prima descr corecta a reflex simplu, care presupune existenta stimulului, cale asc, CN, cale desc, efector
-intuieste existenta impulsului nervos- tb sa existe un transportor de la stimul la CN si la efector- "micile spirite animalice"

Santorio Santorio:
-sec XVI-XVII, fiziolog italian
-la 1614 scrie-"Tratat de medicina statica", supranumita biblia med experimentale
-iatromecanicist convins, inventatorul pulsilogiului (sfigmometrul de azi)
-propune o varianta de termometru, inventatorul cazilor de hidroterapie, introd in med conceptul de bilant;
Gianalfonsso Borelli:
-elev al lui Galileo Galilei
-i se publica dupa moarte 1685"De matre animalum"- prima lucrare de biomecanica- descr mec artic, insertiile musc,
tipurile de mobilitate, de parghii intre segmene
-propune existenta mediatorior chimici

PATOLOGIA RENASCENTISTA

-termenul de patologie isi are radacina in limba greaca; e introd in practica medicala in sec XVI in "Tratat despre
medicina"- publicat de med francez Jean Fernel. Lucrarea e impartita in 3 parti distincte: fiziol, patol, terapie
-pt prima data se face cls bolilor: patol generala( fara sediu precis) si patol de organ- suferintele localizate;
Girolamo Francastoro:
-introd in patol- boli inf/ contagioase
-introd termenul de sifilis;
-lucrarea "Despre contagiune, boli contagioase si tratam lor"
1546-Venetia- prima lucrare de boli inf- principii:
1. imparte bolile contagioase dupa speciile pe care le afecteaza: boli umane, boli animale, boli comune omului si
animalelor(zoonoze)
2. intuieste prezenta vectorilor, chiar a germenilor contagiosi, pe care ii num cintagiu viu/ semnintele bolilor, descr
posibilele porti de intrare: gura, cai resp, tegum, in special ranile
3. def tipurilor de contagiune posibile: contact direct- raia,TBC, lepra, sifilis, contact indir: hainele, asternutul,
contact la dist: variola, ciuma

Teofrastus Bombastus von Hohenhei (Paracelsus)

-personaj controversat;
-medic fb, caracter urat- egoist, plin de sine, cea mai mare obsesie = de a ii ridiculiza pe inaintasi => numele;
-revolutia medicala din patologie;
-pledeaza pentru introd predarii medicale in limba materna;
-modifica definitv vestimentatia medicului;

5
-ramane in istorie pentru ca el e cel care ingroapa definitiv teoria umorala; aduce in loc chimia in medicina; este unul din
fondatorii spagirismului: anatomie esentiala, etiologie plurifactoriala, atitudine fata de chimie, toria semnaturilor(orice act
medical trebuie sa poarte asupra sa semnatura lui Dumnezeu)
-pledeaza pentru experimentul in medicina

CHIRURGIA RENASTERII

= "marea eroare a med renascentiste"- chir nu e recunoscuta ca specialitate medicala => tot ceea ce insemna
manevra sangeranda trece in seama barbierilor chirurgi- dez exploziva-apare in 1500- breasla barbierilor chirurgi-
erau bine orgz, castigau mai bine, aveau un reprez al breslei = primul barbier al breslei/ regal- trebuie sa fie suprav de
un medic cu diploma; primii care schteaza cabinetele private
-isi creaza o vestimentatie proprie- supranumiti chirurgii cu toga scurta
-anatomisti cu preocupari chirurgicale; chirurgia de razboi: Vesalisu, Fallopius, Jovanni de Vigo, Jacob Nufer(la 1500 a
efectuat o cezariana reusita)-pe propia lui sotie
-chirurgi propriu-zisi:cel mai mare:
Ambroise Parre:
1510-1590-fiu de tamplar, unchi, frate- barbieri chirurgi
-nu studiaza greaca, latina- exmatriculat de la "College de France" din Paris
-peste ~ 20 de ani e invitat sa devina titularul catedrei de chirurgie din Paris
-chirurg de razboi, 4 regi ai Frantei
-cel mai faimos chirurg al istoriei
-interzice hemostaza prin cauterizare, propune ligatura si tratam cu astringente
-primul care recomanda pansamentele curate
-inventeaza proteze pt membr lipsa, dentare(portelanul)

Hieronimus Brounschwich-1497- carte de chir- introd metoda setonului in tratam plagilor- daca vrei sa eviti inf nu tb
sa cosi