Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ,,Nicolae Testemițanu”

Particularitățile
Morfologice a Molarului III
Autor: Chele Dumitru, anul II, 3207!
Conducători științifici: !
Cateriniuc Ilie, d.h.ș.m, prof., universitar,
șef catedră Anatomia Omului!
Olga Belic, d.ș.m., conf., universitar!

Chișinău 2014
 Scop și Obiective
Scop

• Studierea variabilităților Molarului 3

Obiective

• Determinarea particularităților morfologice a Molarului 3 în

vederea unui tratament endodontic sau chirurgical fără
complicații
 Actualitatea temei
• Numărul inconstant și variabil al rădăcinilor molarului trei face
ca tratamentul endodontic și extracția să fie dificilă.!
• Osul maxilar poate fi prea gros pentru ca Molarul 3 să erupă,
astfel ramîn incluși în el, provocînd dureri și infecții.!
• Molarii 3 pot erupe parțial fiind acoperiți de un strat gros de
gingie, cauzînd inflamarea parodontului.!
• Uneori pot erupe sub unghi, provocînd înghesuiri dentare.!
• Datorită evoluției degenerative mărimea maxilarelor este
redusă astfel Molarul 3 nu are loc în arcada dentară, provocînd
diverse malpoziții.

Woelfel’s Dental Anatomy, Rickne C. Scheid, Gabriela Weiss, 2012; !

Morfologie Dentară, David Vichente Dumitru, 2003;!

Morfologia Funcțională a Aparatului Dento-Maxilar, Iulia Chira, 1988;!

Wheeler’s Dental Anatomy, Physiology and Occlusion, 9ed, Stanley J. Nelson, 2010.!
!
Clasificarea Molarilor
3 după Killey și Kay
Unghi și poziție (în raport cu axul longitudinal
al Molarului 2)
- Impact Vertical
- Impact Mesioangular
- Impact Orizontal
- Impact Distoangular
- Impact Bucolingual
!
Starea erupției
- Retenție totală
- Semiretenție
- Erupție totală
!
Numărul rădăcinilor
- Rădăcini fuzionate
- 2 rădăcini
- Rădăcini multiple
 Molarul III Superior
• Erupe între 18 și 24 de ani.

• Începe să se calcifice la 8 ani.

• Este dintele cu cele mai mari variabilități morfologice

atît coronare cît și radiculare.

• Este ultimul care erupe pe arcada maxilară.

• Este extras mai ușor în comparație cu antagonistul

său, din cauza densității osului maxilar. (spongios - cu
rezistență scăzută)
Coroana Molarului 3 Superior
• Are cel mai frecvent aspectul cuboid
cu aplatizarea mezio-distalã
caracteristicã grupului molar superior.!
• La acest morfotip numãrul lobilor,
șanțurilor și fosetelor este același cu
cel de la molarii unu și doi superior.
Se caracterizeazã printr-o reducere
importantã ca volum a lobului disto-
palatinal. Proporția poate fi 4/5 în
favoarea lobului mezio-palatinal și 1/5
pentru lobul disto-palatinal.!
• Pe fața palatinalã, pe lobul mezio-
palatinal inconstant și foarte rar poate
prezenta un tubercul de smalț.!
Coroana Molarului 3 Superior
• Un alt morfotip al coroanei molarului trei
superior este acela rezultat prin dispariția
lobului disto-palatinal. Ocluzal se vor gãsi
numai trei lobi (doi vestibulari și unul palatin -
cel mai mare dintre ei) și numai douã șanțuri.!
• Șanțul mezio-distal separã lobii vestibulari de
lobul palatinal, este curb cu concavitatea spre
palatinal. Perpendicular pe el (cu direcție
vestibulo-oralã) ceva mai distal de jumãtatea
sa este șanțul centro-vestibular ce separã cei
doi lobi vestibulari. Configurația celor douã
șanțuri are aspectul literei „Y“ semãnând cu
premolarul doi inferior dar orientarea fiind
inversã (doi lobi vestibulari și unul palatinal la
molar fațã de doi lobi linguali și unul
vestibular la premolarul secund mandibular). !
• Posibilitatea confuziei se mãrește și prin
faptul ca abraziunea se face pe singurul lob
activ (lobul palatinal).
Coroana Molarului 3 Superior
• Mai rar coroana molarului trei pe fața
ocluzalã prezintã un lob vestibular și
unul palatinal.!
• La toate cele trei morfotipuri anterior
descrise suprafața ocluzalã a
molarului trei are elementele
morfologice mai estompate, relieful
ocluzal având un aspect mai încrețit,
vãlurit datoritã lipsei de spațiu în care
s-a format și dezvoltat.!
• Foarte rar molarul de minte se poate
prezenta sub forma unui conoid din
smalț sau cu o formã nedefinitã.
Rădăcina Molarului 3 Superior
Morfotipurile radiculare ale molarului trei superior sunt la fel de
frecvente ca și cele ale coroanei.!
Aspectul cel mai des întâlnit este acela caracteristic molarilor superiori
și anume trei rãdãcini aplatizate, fiecare având câte un canal radicular.
Rãdãcinile se separã la distanțã de colet pentru a se individualiza, iar
apexurile sunt apropiate. Perimetrul apexian este cel mai redus.!
Înclinarea spre distal a rãdãcinii este cea mai accentuatã comparativ
cu ceilalți molari superiori.!
Un aspect destul de des întâlnit este cel având aspectul unui
monobloc radicular conic rezultat din fuziunea celor trei rãdãcini. La
acest morfotip numãrul canalelor poate fi de la trei la unu.!
Rareori numãrul rãdãcinilor crește la patru prin divizarea rãdãcinii
mezio-vestibulare.
 Molarul III Inferior
• Erupe între 18 și 30 de ani fiind ultimul care erupe pe
arcada mandibulară.

• Începe să se calcifice la 8 ani jumate.

• Volumul cel mai redus dintre molarii mandibulari.

• Deseori nu poate erupe, fiind inclus în osul mandibular.

• Este dintele cu cea mai alarmantă simptomatologie,

tratamentul endodontic de cele mai dese ori fiind
imposibil de realizat.
Coroana Molarului III Inferior
• Prezintã de obicei douã
morfotuipuri frecvente reprezentate
de configurația coronarã a primului
sau a celui de al doilea molar
inferior.!
• În ambele cazuri suprafața ocluzalã
este mai estompatã, vãluritã, cu
relieful ocluzal mai puțin delimitat.!
• Mai rar molarul de minte poate
prezenta coroana ca un
conglomerat neregulat format dintr-
un numãr variabil de lobi.!
• Ca și molarul superior, molarul trei
inferior este în situația unei involuții
fiziologice.
Rădăcina Molarului 3 Inferior
• Poate îmbrãca aspectul caracteristic al molarilor inferiori
reprezentat de douã rãdãcini (una mezialã și una distalã)
puternic aplatizate mezio-distal. Separarea rãdãcinilor se
face la distanțã de colet; distanța ce separã apexurile este
foarte redusã, înclinarea acestora spre distal fiind
accentuatã.!
• Rãdãcinile mai pot forma un bloc radicular cu apexul
puternic înclinat spre distal.!
• Numãrul, forma și topografia canalelor radiculare este
greu de anticipat, variind între 3 și 1. !
• De un real ajutor atât pentru extracție cât și pentru
tratamentul endodontic este examenul radiologic.
Studiul de Caz
 5 Rădăcini (1) - 0.6% Molari III Superiori (155)
4 Rădăcini (5) - 3.2%
3 Rădăcini Fuzionate (38) - 24.5%
2 Rădăcini fuzionate și 1 Indipendentă (49) - 31.6%
3 Rădăcini (40) - 25.8%
2 Rădăcini (2) - 1.9%
1 Rădăcină (19) - 12.4%

50

37.5 12%1%
3%
2%
26%
25

32%
12.5
25%

0
1 2 3 4 5 TOTAL
 3 Rădăcini - 0.9% Molarul III Inferior (114)
2 Rădăcini - 46.4%
2 Rădăcini + 1 Accesorie - 0.9%
1 Rădăcina - 51.8%

60

1%
45

30 46%
52%

15
1%

0
1 2 3 TOTAL
Rata extracției Molarului III
 Complicațiile incluziei
molarilor de minte
• Complicații septice - pericoronarită, complicații septice
la nivelul părților moi perimaxilare, a osului maxilar,
ganglioni, complicații septice la distanță.
• Complicații mecanice - la nivelul dinților vecini: rotații,
torsionări, leziuni carioase; fracturi mandibulare;
dificultăți în protezarea edentațiilor
• Tulburări nervoase - manifestări senzitive de tipul
nevralgiilor dentare, algii cervico-faciale sau manifestări
motorii de tipul trismusului sau contracturii musculare
• Complicații tumorale - chisturi mandibulare, chisturi
foliculare.
Cazuri Clinice
 Pacienta X
Vîrsta: 21 ani
Molarul III Inferior
 Pacientul Y
Vîrsta: 19 ani
Molarul III Superior
 Pacientul M
Vîrsta: 23 ani
Molarul III Inferior
Pacientul CD
Vîrsta: 20 ani
Molarul III Superior
Pacientul CD
Vîrsta: 20
Molarul III Superior
Pacientul T
Vîrsta: 25
Molarul III Superior
 Concluzie
În urma studiului efectuat am demonstrat că fiecare
Molar 3 este diferit și cunoașterea posibilelor
variabilități morfologice ajută clinicistul în efectuarea
unui tratament endodontic sau chirurgical fără
complicații.
“Zîmbește, doar așa îți faci dinții să trăiască”

Vă mulțumesc pentru atenție.