Professional Documents
Culture Documents
Este a doua sotie a lui Ilie Moromete, vaduva de razboi, mama vitrega a lui
Paraschiv, Achim si Nila, mama naturala a Ilincai, a Titei (fata din prima
casatorie) si a lui Niculaie.
Multe scene din roman ne-o prezinta coplesita de treburi, impartindu-si puterile
intre muncile campului si gospodarie. Aceasta produce adesea izbucniri
manioase ("Veniti de la deal si va lungiti ca vitele si eu sa indop o ceata de
haidamaci.."), ce sunt stopate autoritar de Ilie Moromete.
isi gaseste linistea intr-un soi de bigotism amestecat cu spaime. Exista in relatia
cu sotul ei un permanent motiv de discordie: ar fi trebuit sa treaca pe numele
ei casa toata.
Pe de alta parte, baietii fusesera invrajbiti contra ei de mici (de catre Guica,
sora lui Ilie Moromete). Linistea ei prin credinta, renuntarea la pretentii ("ca sa
fie liniste in familie", spune) sunt indicii ale resemnarii, peste care se revarsa,
prapastioasa, necontrolata (si de aceea intrucatva artificiala) o "stare launtrica
de sfintenie".
Ura fata de Moromete ia alte proportii. Fuge la fata din prima casatorie, Marita,
zisa Alboaica, si nu se va mai intoarce, decat spre sfarsitul vietii lui Moromete.
il iubeste pe Niculaie, de aceea il indeamna sa fuga de acasa oriunde. Ramane
la fel de bisericoasa, in fapt o dorinta apriga de a-si spala pacatele din tinerete.