BIBLIOTECA STUDENTULUI MEDICINIST V. RANGA TUBUL DIGESTIV ABDOMINAL ces GLANDELE ANEXE. SPLINA ANATOMIA OMULUI Vol. 3 BucurestiABDOMENUL SI PELVISUL (Abdomen et Pelvis) ABDOMENUL SI PELVISUL formeaz’ partea e si inferiom a trunchial mail Hore: lor delimiteazd tn interior cavtite corle abdominal 5 plead. Limitelé de soprafaté ale abdomenului si ale pelvisului nu corespund fasi bible tacerioare ele cavich it abdomit Acestfapt este determina de teres omulu la povitia si pelvine! vertical sau ortostatism, Peretit abdomenului si pelvisutui fmpreand cu ce! im punct de #1 toracslui sunt pereti ai trunchiulu ear unitar ia aparatul de vedere functio suslinere si migeare - aparatul locomotor. De acces, structora, vascularizatia si inervatia lor au fost tratate in vol. (vezi “Pereti trunchiului”), In cele ce urmeazs se vor prezenta notiunile generale despre abdonzen si pl: vis, despre cavititile viscerale , abdominal si pelving si in mod deosebit anatomia viscerelor abcominale si pel vine incepind cu organogeneza si termindnd cu notiunile de anatomie aplicata, clive. LIMITELE ASDCMENULUI : SI PELVISULUI LIMITA DE SUPRAFA'A DINTRE ABLO. MEN §1 TORACE este mai jos sina tts bintre cavitates to-acica siabdominelé, Ea iacene de le virful epofizei spinaase 4 vertebrei T12, urmeasa de 0 parte ot je aka marines inferiousA 1 coasted 4 ¥t-r astci 2 Xia, ancul costal chordul cgstal, intélnindy-ss cv cea de partea «pusé la baa cartilagiaos (arers costal’s) uenumit-elinis Procesuli sifoid. in ntssior, datoritS formed gi povigil diafragmei, cavitatea abdominals procmin’ adine fn Disfeagma’este tin muschi inspirator cars formeazd fare cavitatea toracied si abdomiralé un porate mosculoaponevrotic mobil tn timpol expiratci, ciple diafragmaticd dreapta ajunge cu convesitatva naxind la intima spatilui LV intercostal pe ‘nin tmedioclaviculard, ar -HEEnga Tn drepeul cariajului 2 V.a tot pe linia medioclaviculars, coast fn inspiratie, diafragma coboara, la drespta ngind pe linia medioclaviculard la marginca vuperioard a cartilajului coastei a Vi-a, iar la stnga pind in dreprul spatiului VI intercostal. Centrul ten dinos al diafragmei, cu parte sa pericardicé ~ putin inclinat spre stinga, se proiecteazé fn expiratie pe cnt- pul vertebrei T10, iar in inspiratie la marginea inferioa:8 a vertebrei TH Limita de suprafata dintre abdomen si pelvis nu se suprapune nici ea celeiinterioare. Ea porneste dela ux reper format de virful apofizel spinoase a vertebrei LS, urmind de o parte si de alta crestele iliace, plicile inghinale, rube:culul pubic si marginea supevioara ©. Prin trecerea la pozitiz verticald simfirei pul aripile iliace care circumscriu pelvisu! mare (pelvis i major) au fost incorporate in peretii abdomen i abdominale limita interioard @ cavits: at de sirfimtoarca superivard ¢ pelsisului (apertora pelvis superior). ‘Aripile iliace Gublate la interior d duvin seprafete de sprijin ponte organel. abdominate, Acvet proces este .o2secinia i supra o3uli iliae si rosebi 4 nicegnlit pelvis ass, eliruia Fa marit viimetrul trausversal, Asa se eyplic3 Ia om yrocminen{a sub iegument a erestelor iliace si aparitia fe.clor, segiuni s ele caraeteristice pent omAbdomen. Pelvis fig.) ABDOMENUL $I PELVISUL = limite Pelvisul este Muchis inferior de un alt perete mobil Feprezentat de diafragma pelving, formata de m.tidicator anal si m.coccigian. sud vare se uit regiunile perineului (vezi diafragma pelvind vol.t Feretii trunchiulai-), PERETIZ MUSCUI OAPOWEVROTICI Al AB DOBENU’ “1 ge fouind fates un eadrs oss superior mobil, format de apertura vorscicd inferioara si un cads a 980s inferior. fix, format de isului esos, Cele doud inele os0ase & intre cle posterior si median de un stilp mobil reprezentas de coloana vertebrala lombard, a eérei cow exitate yioemixd in abduanes, Lovo colo tom: bare este maxima la L3, regiune in care cavitates abdominala este si cea mai ingusta in directia sagitalt ca celor dow incl. osease De menjionat of, 22 mari e indllimca coloanei lombare si de mirimea loréozei acesteia, deninde in mare m&sur forma abdomenly FORN.A ABDOMENU.UI Si PELVISULUT. Forma abdomenului este variabilé cu virsta, sexu! pal coastitationat si se modified tn diverse tie patologice. Factoriicare determin’ aceasti variabilitate ‘ot fi generali s localLa NOU NASCUT abdomenul este mai voluminos potiunea supraomt determinatd de baza largi a toracelui, datorit3 dimen: nou-nascut gi de faptul ci Svnilor mari ale fatal pelvisul la acesta este strémt. Pelvisul strimt conditioneazs si povitia vezici urinare, care Ia nou ndscut este wn organ mai mult abdominal decit pelvin. Circumferinja abdorasnulvi reprezinté la now-niscut, in medic 36% dia lungimca corpului (Fgura nr. 2). Fig2 INVELY $1 PERITONEAL LA NOY NASCUT (Jups Reanirgioit LA ADULTI forma abdomenului diferd in conditii normale, dupa sex, birbati normostenici ({ig.4) abdomenul este casicilindrie gi turtit antero-posterior. Distant dintre procesul xifeid st simfiza pubians reprevint 20% din lungimea corpului, iar perimetrul ab: domenului (alia) cca 459% din lungime. in comparatie 1a ascenici (longilini) abdomenul este | aseutt (figura ar. abdomenul mwedie eu nonnosteni ‘mai ingust, cu unghiul infrast La picnict (brevilini, hipers SIPERITOFig. ¢ FORMA ABDOMENULUI SI PELVISULUI = tip normostenie — Prezintd mai targ zi mai voluminos, cu uaghiul infraste nal mare, obtuz (figura nr6).. Fig. 5 FORMA ABDOMENULUI SI PELVISULLT = tip astenie ~ La femeie abdomenul are dimensiuni mai mari in ortiunea infraombilicala Aceast forma este conditionat® de latimes mui ‘mare a pelvisulu prin eresterea diametruluitransvers si e faptal c& baza toracelui este recusd dimensional. La fomeie distanta dintre procesulxifoid si sinfiza pubiand este mai mare, ec2 20% din lungimea corpului, iar om- bilicui este situat mai sus. Abdomenul la femeie este mai fualt prin faptul c& steraul este mai scurt. iar ccoloana vertebrali loinbara este mai tung’ comparativ ‘ua barbatului. Talia reprezintS in condisii normale cco 42 % dia lungimea corpolui. Dupa sarcini repeats forma abdomenului se schimba prin sciderea tonusului muscular, depunerea do grisime in portiunes fracmbilicals gi prin pel fn senium, coloara vortebrala scade in iar apertura toracicd im ssgunc, Fioara si stedmtsarea Saperioara a pelvisului se micsi.ca-h Ace modificar sotece de scaderea ‘onusului maculcturii abdominale, desermiaind pozele visceral frecvent intalnite ta biueani, éasotite de modilieari sbdomeuutui $i pelvisuly Forma abdomenulvi este diferita in pavitia dats form ale ia corpului fu decubitus, povitia vertievta accentutiti exiurilor colonne:indeosebi a lordozei lombare sia incivatei pelvsulu, abdomensl este impovarat si procmin’ anterio portiunes subombilicals. Studii prin model Gxat at ital ci datoitélordozeicoloanci lombare, cea mai ingust regione a caitti abdominale este fn dreptal vertebrei L3 si ombilicului (Figuea ne.7). Prin micsorarea lordozei lombare, cum se intimpls fn Sarcing terul cig spat tn abbdomen. in docubites dorsal, curburile coloanei si inclnatia pelvisuli se micgoreazs, iar viscerele se deplaseazs lateral do coloana vertebrals: fh aceste conditt abdomen! nu ‘mai procmind anterior. In decubitus lateral drept sax sting abdomenul devine asimetric. in contractura abdominals din peritonite si colicile abdominale de cauze diferte, bolnvi Apendicele xifoid Ombilic Simfizo pubic, AE Fig. 7a FORMA ABDOMENULUI $I PELVISUL'L setivne medio-sagitais poritia ia cocos de puscd. Aceasta poritie determina stergerea lordozei lombare, micsorarea fnclinatiei pel visului eu edstigarea de spatiu pentru viscere si con- comitent sciderea tonusului peretelui si a presiuaii abdominale, fapt care diminus stimulii durcrosi porniti din peritonew, Forma abdon cnului se modifica in condijii firiologice particulare, cum este de exemplu sarcina (figara or.7 b). In tunile 4-5 de sarcink ucerut ascensioneazi ia abdomen, Odatd cu eresiorea de volum a uterului se reduce treptat lordoza co! lombare si ereste capacitatea cavitatii abdominal. fs una V-a fundul wtGrilui ajuage in deeptut ombiliculs, fn luna a VU-a ta jumitatea distantes dintre os Fig 7F: wi sifoid $i coboart in ultimele stptimini ale Init a 1%-a la 2-3 lati de deget sub sifoid (vezi fgura n.70). Forma abdomeauleicste dependentd in sare misurd de continutl su, respectiv de ‘mirimea viscerelor parenchimatoase si de sradul de umplere al viscerelor eavitare, de csantitatea de tesut aipos et. Forma si volumal abdomenului.se = modifies in stari patologice. Frecvent se {nisleese modificiri ale fgrmei vormale a abdorsesalu‘nafectuni osoase ale coloanei verses pelvisutui osos, Precum si ale membrclorinferioare, ca de exemplu in cifoze, spondiloze, lordoze, mor- “bul Pot, in bazincle viciate ds cauze diverse, tn conalgie si lutatia congenitalé de sold ete. Alte cauze tin de perstii muscaloaponey- «i rotici abdomeaului ca de exemplu in her- de afectiuni generale si ale organelor in- traabdominale cum sunt: adipozitatea, starile casectice, ascita (abdomenul de batracian), contractura abdominal, F ‘meteorismul, visceroptoza - in sciderea ‘onusului muscuiaturii abdominale, tumorile infraabdominale sam pelvine si altele. REGIUNILE ABDOMENULUI (regiones abdominis) Prin regiunile abdomen! ieleg regiunile conventionale de suprafata ale Pereiilor antero-laterali ai abdomenului, foarte importante in practica medicals, deoarece fats de aceste regiuni se raporteas% asezarea Ronnala si proiectia ta suprafati a organcior iutraab: dominale. La regiunile abdorenuiui se refer fa cea mai mare parte senunele subiestive si in ceosehi ameutl obiectiv a! abdomenutui la bolaavi si to: el ajuts 'a formularea diagnosticului de sediu (exemplu, tvmora spigartrics, hernic ombilisala, hernie iughinal si al tele). Aceste regiun! sunt in numir ae nowt si sunt delimitate dupa cum vom arita mai ls (igura eB) Intre linia de proiectie a diafragmei in paitea superioaré $4 srcvsile curvlayinoase ato ecastele a Draper’ { tod ] 10 Regie loteratis sinistro HiPag es rey Fig § REGIONES ABDOMINIS (ccbordurile costale) inferior, completate de nrizontala tatea veatrall a cuastelor X; 3 toracoabdominal ab dclimiteaza etaja! superior 3 pereteluialdomicl, fit in te reglni, Redan inure erie dou rebo-duri costae so pases seguien cpissanct (cea eprorticn, de Tonia trsaghiclavs Cu vast la proces xifoid si ara in jos formats ve oviontld, Lateral dr ea side o parte ¢de alta eal regiusea hipocondruiui drept (regio hypocoretiac dextra) si regius hipocondruini sidng (regio hypccondriaca sinistra). oointre limita inferioar3 a etajului superior si orizon- tala care uncste spinele iliace antero-superioare, se dclimitcaza ctajul mijlociu al peretelui abdominal, Impartit de cele doua vertcale ce merg de la tuberculul pubic la rehordul costal (linile pararectale) in trei ni, Regiunea umbilicalé (regio wmbilicalis) numita si regiune mezogasiric, este situaté median incluzind inire limitcls et cieatricea umbilieald iar de 0 parte side alts lateral de ca, se gisese doud regiunt abdon latersle, stingtl si dMaped (regio lateralis dextea ct linale sinistra) mumite clasig flancut drept si flancul sting. Etajul inferior al perctelui abdominal, orins incre finita inferioara a etajului precedent inferior, linia plicit inghinale, ce corespunde figamentwlui inghinal, tuberculul pubic si mar- ea superioari a simfizei pubiene, este tmpartitt de cele doud verticale diatre tuberculul pubic si ‘esiromitatea anterioar3 a coastci a X-a in cele trei regiuni. Median se afl regiunea pubicit (e pibica) clasic numits si regiune hipogastricd, iar lateral regiunea inghinald creaptd si stangd (reyio inghinalis dextra et sinistra), ce corespund fosclor Jligce dreapta si stangh (veri figura nS) “Sentionim cd etajul superior al peretelui ab seminal, incluzind regiunea epigastric’, sscondeul drep si sting, corespunde in general etajului supracolic (supramezocolic al cavitat peritoneale). Etajul mijlodu sl inferior corespund 1a rindul lor etajului infracolic (inframezocolic) al cavittii peritoneale (vezi cavitatea peritoneal) CAVITATEA ABDOMINALA SI PEL- + VINA (cavum abdominis et cavum pelvis) Pein c.vitowea abdominald si eas"tatea p se imel.ge spatinl eeprins intre peretii ostcomes- oului gi pelvis, Ele adapostese culari ai sion srorale abdomiuale si pelvine. S-a arate" c& prin tre “orca la ortoctatism si cresterea diametn teawvers al pelvisuli sub actiunca muschilor ex -nsoti ai coapsei ne bazin, pel isul mare (pelvis major) a fost ineorporat fa petetii abdomenului, foseie itiace interne devenind clemente de le orginelr abdominale. Ca urmee, strmtoarea superioarl a pelvisului (apertura pelvis su- perior), prin care comunica larg cu cavitatca pelving, rnumitd si excavatia pelvind sau canalul pelvin, care nu este altceva decit pelvisul mic (pelvis minor). Comunicarca larg’ dintre cele dow’ cavital joneului si in multe situati inuarea directa a pe patologia lor comund, a determinat pe unii autori si le descrie impround sub denumirea de cavilat abdominopelving, cuprins’ rag sma pelvin§ (figura nr.9). tee diafragma si di Fig. 9 CAVITATEA ABDOMLSALA SI PELVINA = setyiune sagitalaz mezent ericocotie deep Fig 10 CAVITATEA PERITONEALA (Gubampartice) Cavitatea abdominala si pelvind cuprinde dou mari comapartimente, respectiv cavitatea peritoneal gi spatiul extraperizoneal, CAVITATEA ALA (cavitas Peritoneal) reprezincs spatiul virtual dintre foitele: ictal viscerali si mezenteral8a peritoneului, ~~ La sexul masculin ea este fnchisi ermetic, in timp ee la femei comunied prin estiul abdominal al tubei rl. Accastl comunicare ar eaplica tatea propagiri unor infect de ia exterior eatre Peritoneul pelvn.(prin vagiad, uler si tuba uterind) Gavitstea perisoucalé es. cen mai mare cavitate Seroasa » corpului si se dezvolta dia celomul ia lonar. Ea adsposteste “organele pertioncale™ Tavelite_in {ita viscerala a peritoueulyi, De acces, dostumires de “viscere say organe intreperitonesic™ este mai putin exact&, Organele peritoneale ov corectiunea de mai sus traeral “intraperitceie", tin fn taal mare parte de tebul digest abdomina' i landele saleancxe, are ce dezvolé din tubal itet Drecum si wneleorgave gentale (ater, tube wierne) ja pelvis, 2 Eavitatea peritoneaia este impactita de colonst tranivers si mezocolonul Cransversntaum-ctaj-abdo- srinal superior (glandelar) calicmit 51 partea tupracolicn (Gare supracolica) a cava peritoveale, iar sub ealonsl transvers i mezocolonut se eSsctte ctajul abdomi inferior (intestina!), nuit tea infracolica (pars inf, colica)« cavitti peritoneal: (THIONESCU). talul infraiiesocor Etojut ng de: close weagtar & chy dicing merge de ls ex Eodenojejnnal pin lo un- ghiul Heocolic in: spativ ‘mezentericocolie drept (fi a colic dreapta)_si spativi mezeatericocalic sting (fri da colic stings). Primul este delimitat de mezenter, colraul ascendent, colonul mezocolonul transvers (cele 2/3 drepte). Al doilea este cprins intre mezenter, colonul si mezocolonul transvers (tcimea stanga) si colonul descendent, ia prin stmoarca superioard a pelisului comunicd larg eu aceasta (figura ar.t0), paracolicus) drept. Acesta ajuage superior pind 1a Jigamentul frenocolic drept. iar inferior se continus ident si porette sting, care imu si el ‘se alld sanqui paracatic (sulews paracolic lateral de mezoul colunului sigmoid se spre stréntoarea superioars a pelvisvlui, Superior ‘cest spajit ayumac pan ia figementut ficnoeolic ste Toate accste spatii uu au fost omologate in N.A. dr rozinta importauna einied ictre peritoneal parietal s: pezetii csteomuscular ai cavitilii abdominale si pelaine, se gas ! mare, nuit SPATI steCavum __ Spatiut i Peritonei retroperitoneal } Spatiut Preperitonzal Apertura pelvis superior - Spatiut (pelvisub peritoneal) Fig. 1] SECTIUNE SAGITALA PRIN TRUNCHL 1B subperitoneat ff TRAPERITONEAL. Topogratic acesta este subim-partit in spatiul retroperitoneal: ‘L-- spatiul subperitoneat sau psi- visubperitonea! 2D ~ spatiul preperiton Cele trei compartimente spatiului extra-peritoneal con intre ele dupa cum urmexzi: spativi _fstuoperitonea!, mai precis, jesutel ‘onjunctiv lax si adipos din acess spativ, se continul superior: pris anterior si superior cu spatie preperitoneal (figura nz). “Fesutul conjunctiv lax dia spatiul retroperitoneal formeazd fuscia subperitoneata (Fascia sub peritonealis), clasie numitl sifavele wogenitala Cu exceptia spariuiui retro- peritoneal, celelalte nu sunt ome: logate in N.A... Noi le descriem insé, deoarece au important ia practica medicali, continuitatea dintre ele explicénd de exemp'u, posibilicatile de difuziune a colectilor purulent Totoodata ele ajuts la.o mai he injelegere a topografiei viscerclor abdominale si pelvine. SPATIUL RETROFERITO. NEAL (spatium retrope-ritonesie} * Je posterior teui ec ‘este -uprins intre per J senea ete ftal posterior. in acest spatiu s fis i dele supraresal- TINT si faterovertsbra! si “hervoase autonome, tot secundae>) |