DIAGNOSTICUL RADIO-

IMAGISTIC AL
SISTEMULUI
OSTEO-ARTICULAR

Prof.dr. MIRCEA BURUIAN

 METODELE DE EXPLORARE

• Metode radiologice convenționale

• Metode imagistice
 Metode radiologice convenționale

• Examenul radiografic în minimum două

incidențe !

• DE CE ?
 PENTRU CĂ :

1. Radiografia indică aspectul normal, chiar dacă

pacientul are acuze.

2. Radiografia indică modificările patologice în

special în cazul determinărilor secundare, care
coroborate împreună cu celelalte explorări
paraclinice vor stabili diagnosticul pozitiv.
3. Radiografia indică modificările patologice
indicînd gradul de non-agresivitate al
formațiunii tumorale suspectate.

4. Radiografia indică modificările patologice

indicînd gradul de agresivitate al formațiunii
tumorale primare suspectate.
 Metode imagistice
• ULTRASONOGRAFIA
• COMPUTER TOMOGRAFIA
• REZONANȚA MAGNETICĂ
• SCINITIGRAFIA OSOASĂ
• PET/CT
• PET/IRM
• ANGIOGRAFIA
• BIOPSIA OSOASĂ
ABC-ul tradițional pentru interpretare
 ALINIAMENTUL :
• Interpretare bazată pe radiografii adecvate
• Referare la alinierea osoasa si a articulatiilor
• Necesitatea de incidente de “stres” pentru a
pune in evidenta pozitia articulatiilor;
 OASELE :
• Evaluare dimensională, de formă, poziție,
opacitate, margini, numere.
• Cavitate medulară, endosteum, cortex și periost.
ABC-ul tradițional pentru interpretare
 CARTILAJELE :
• Opacitate de tip tesut moale cu localizare atat
articulara cît și epifizeala;

• Descriere bazată pe cunoștințe privind spațiile

articulare
 ȚESUTURILE MOI :
• Extracapsulare și intracapsulare (calcificări, gaz,
etc.)
 1. Anatomia radiologică
normală a oaselor
• Componenta minerală fosfo-calcică radio-opacă
conferind contrastul natural
• Ţesutul osos – compact şi spongios; nuclee de
osificare primară
• Traveele osoase = structura de rezistenţă a osului
• Componente calcare heterotrope lipsite de
structură
• Dezvoltare: mecanism periostal/encondral;
cartilaje de creştere
 Anatomia radiologică normală a
oaselor
• Macrostructura osoasă
– Periost

– Măduva osoasă

– Canal medular

– Spongioasa

• Forma oaselor
– Oase scurte
– Oase lungi:epifiza,metafiza,diafiza
 I. Anatomia radiologică normală a
oaselor
• Articulaţiile – asigură legătura între oase
– Tipuri:
• Diartroze: articulaţiile scapulo-humerale
• Amfiartroze: legătură prin structuri fibro-
cartilaginoase (intertarsian)
• Sinartrozele: legături între oase prin formaţiuni
cartilaginoase fibro-cartilaginoase (suturi craniene)
– Spaţiul articular
 Anatomia radiologică normală a
oaselor
• Criterii de descriere (Schinz)
– Numărul segmentelor osoase afectate
• Monostic/monotop
• Poliostic/politop
– Modificări de formă şi dimensiune: alungire, scurtare,
deformare, încurbare (scoliostoză), suflare (oedostoză),
subţiere/îngroşare
– Modificări de spaţiu articular: lărgire, îngustare, dispariţie
– Localizarea procesului patologic: diafiză, metafiză, epifize
– Forma procesului patologic: rotund, ovalar, etc.
– Conturul procesului patologic: bine delimitat, imprecis
delimitat, şters, infiltrativ
2. Leziunile elementare osoase
• Leziuni elementare osoase distructive
– Osteoporoza
– Osteoliza
– Osteonecroza
– Atrofia prin compresie
• Leziuni elementare osoase reconstructive
– Osteoscleroza
– Periostoza
– Osificările heterotope
– Distrofiile osoase
 2.1. Osteoporoza
Diminuarea cantităţii de săruri fosfo-calcice cu
păstrarea matricei conjunctive
• Etiopatogeneza
– Factorul sanguin
• Lipsă de reconstrucţie osoasă: bătrâni, caşectici
• Aport calcic insuficient – tulb de absorbţie intestinală
• Pierdere exagerată de calciu: drenaj biliar prelungit
• Hiperfuncţie paratiroidiană: boala Recklinghausen
– Factorul circulator
• Hiperemia intraosoasă – modificări de pH (acidoză)
– Factorul conjunctiv
• Starea celulelor osoase şi a matricei conjunctive dependentă de
vitamine: C, D.
 Osteoporoza

• Etiopatogeneza
– Factorul mecanic
• Suprimarea sarcinilor mecanice – demineralizare
• Presiunea exercitată perpendicular pe os –
demineralizare, “osul suflat”
• Tracţiunea – dublu proces
– Osificare în inserţia ligamentară
– Rarefacţie osoasă în osul vecin
– Zonele de resorbţie LOOSER
– Fractura “de oboseală”
 Osteoporoza
• Forme clinico-radiologice
– Osteoporoza din procesele inflamatorii osoase
• Osteomielita acută
• Tuberculoza osoasă
– Osteoporoza din osteoartropatiile dismetabolice
• Rahitism
• Scorbut
• Osteomalacie
– Osteoporoza în osteoartropatii discrinice
• Boala Recklinghausen
• Sindromul suprareno-metabolic Iţenco-Cushing
– Osteoporoza în procese tumorale
• Osteosarcomul osteolitic central
• Osteosarcomul Ewing
• Plasmocitomul
 Osteoporoza
• “vertebra de pește“

Sutton
 2.2. Osteoliza
proces de distrucţie osoasă interesând toate
componentele, inclusiv matricea conjunctivă.

• Fiziologie
– Proces de osteoclazie – osteoclastul, celula specializată
• Fiziologică
• Patologică: cavernă, chist, gomă, carie, uzură, osteoliză centrală
• Forme clinico-radiologice
1. Osteoliza din artropatiile inflamatorii
• Osteomielita acută
• Tuberculoza osteoarticulară
• Sifilisul osos
2. Osteoliza în artropatii discrinice
• Boala Recklinghausen
 Osteoliza
• Forme clinico-radiologice
3. Osteoliza în distrofii osoase
• Chistul osos esenţial
• Tumora cu celule gigante
• Osteomul osteoid
• Osteodistrofia fibroasă localizată Jaffe-Lichtenstein
4. Osteoliza în tumorile osoase
• Tumori osoase benigne: fibrom, condrom, condromatoză osoasă
• Tumori osoase maligne: osteosarcomul, sarcomul condroblastic,
sarcomul osos Ewing, fibrosarcomul, metastazele osteolitice,
plasmocitomul
5. Osteoliza în bolile de depozit
• Lipoidoze
• Boala Hand-Schuller-Christian
• Granulomul eozinofilic
Zonă extinsă de osteoliză a aripii iliace stângi
Osteosarcom osteolitic
Osteoliza
Osteoliza difuză
 2.3. Osteonecroza

• Definiţie
– Proces distructiv osos apărut prin obstrucţia unui vas
sanguin osos de cauză septică-aseptică
• Forme clinico-radiologice
– Osteonecroze septice: osteomielita acută
– Osteonecroze aseptice
BOALA PERTHES
Osteonecroza aseptica șold
dr. - boala Chandler
 2.4. Atrofia prin compresie
proces distructiv osos produs prin compresie asupra
vaselor care irigă osul

–Anevrism aortic
–Chist osos
–Otite cronice colesteatomatoase
–Neurinom de acustic
–Ganglioneurom
 2.5. Osteoscleroza
depunere în exces de săruri fosfo-calcice, cu îngroşarea traveelor osoase
şi compactei osoase cu ştergerea spongioasei şi canalului medular
• După sediu:
– Spongioscleroza: producţie de os nou la nivelul
spongioasei
• Monoastică monotopă
• Poliostică politopă
– Endostoza: producţie de os nou la nivelul
compactei
• Îngroşare de compactă
• Obstruare de canal medular
 Osteoscleroza
• Forme clinico-radiologice
– Osteoscleroza în procese inflamatorii osoase:
• Osteomielita
• Tuberculoza osoasă
• Sifilisul osos
– Osteoscleroza în distrofiile osoase
• Osteomul osteoid
• Osteodistrofia deformantă Paget
• Meloreostoza Leri
• Osteopoichilia Albers-Schonberg
• Osteopoichilia Voorhoeve
• Osteopetroza Albers-Schonberg
• Boala Camuratti-Engelmann
• Hiperostoza frontală internă (sdr. Morell-Morgagni-Stewart)
 Osteoscleroza
• Forme clinico-radiologice
– Osteoscleroza în bolile sanguine
– Osteoscleroza în intoxicaţii cu metale/metaloide
• Osteoscleroza bismutică
• Osteoscleroza în saturnism
• Osteoscleroza în intoxicaţii cronice cu fosfor
– Osteoscleroza în tumori osoase
• Osteosarcomul osteocondensat
• Metastaze osoase osteosclerotice
Osteoscleroza
Plain x-ray:iliac,femur and tibia bone island
 2.6. Periostoza
formarea de os la nivelul periostului

• Periostul (membrană fibro-elastică)

nu are expresie radiologică !
• Vascularizaţia periostului este în relaţii strânse
cu vascularizaţia osului şi a musculaturii
adiacente
 Periostoza

Traumatismele, inflamaţiile, staza venoasă din varice

Congestie periostală

Edem periostal

Hiperemie (rezorbţia sărurilor fosfo-calcice)

Periostoză (prin transformarea sărurilor fosfo-

calcice în periost !)
 Periostoza
• Periostoza / apoziţia periostală se
evidenţiază radiologic la 2-3 săptămâni de la
debutul tulburărilor de circulaţie periostală!
– Locală
– Regională
– Generală
 Periostoza
Tipuri de reacţie periostală (Ragsdale 1981):
– Reacţie periostală continuă
• Cu corticală distrusă
– Expandată, în carapace simplă
– În carapace ondulată
– În creastă de scoică, cu trabeculaţii, “bule de săpun”
• Cu corticală intactă
– Solidă, netedă, ondulată
– Spiculi solizi
– Lamelă unică
– Lamele multiple
– Spiculi paraleli în perie
– Spiculi divergenţi, în raze de soare

– Reacţie periostală întreruptă: triunghi

Codman cu lamelă unică/cu lamelă multiplă, spiculi
 Periostoza
Forme clinico-radiologice
– Periostoza în inflamaţii osoase
• Osteomielita stafilococică
• Sifilisul osos
• Tuberculoza osteo-articulară
• Actinomicoza
• Procese inflamatorii periosoase (celulite, miozite)
– Periostoza în leziuni traumatice
• Hematoamele subperiostale – periostoza
– Periostoza în afecţiuni reumatismale/colagenoze
• PCE
• Spondilita anchilozantă
• artroze
 Periostoza
Forme clinico-radiologice
– Periostoza în afecţiuni dismetabolice: rahitism, scorbut,
hiperuricemie
– Periostoza în discrinii: acromegalia, boala Recklinghausen
– Periostoza în tulburări circulatorii: varicele, arteritele
diabetice, arteritele senile
– Periostoza în tumorile osoase: osteosarcomul
osteocondensat/litic, sarcomul Ewing, sarcoame parostale,
metastaze osoase
– Periostoza în alte procese tumorale şi în boli de sistem:
meningioame, boala Hodgkin, sarcoidoza, leucemiile,
cancerul mamar
TIPURI DE PERIOSTOZĂ
 Reacție periostală în bulb de ceapă

12 year old with Ewing. Layering periosteal reaction on

fibular shaft confirmed on axial CT(red arrow)
Reacție periostală în “răsărit de soare”
Triunghiul morții CODMAN
Periostoză
Osificările heterotope

 Osteofitul
 Sindesmofitul
Osteofite
Sindesmofite
2.7.Tulburări distrofice osoase
= tulburări cantitative şi calitative care modifică profund
macrostructura compactei şi spongioasei osoase

• Patogeneză
– Leziunea iniţială: demineralizare osoasă dezordonată
produsă prin hiperemie
– Reconstrucţia osoasă nu mai are loc
– Ţesutul conjunctiv eliberat de complexul fosfo-calcic
– Apar alterări distrofice cu fibrozare şi lichefiere cu apariţia
de formaţiuni chistice
– Sărurile fosfo-calcice desprinse de pe marginea
conjunctivă
• Eliminare prin urină
• Depozitare dezordonată în acelaşi os
– STRUCTURĂ DE REZISTENŢĂ ALTERATĂ
 Tulburări distrofice osoase
• Clasificare topografică
– Monoostice/monotope:
• Chistul osos solitar
• Osteomul osteoid
– Poliostice: osteodistrofia fibroasă Jaffe-
Lichtenstein
– Generalizate: osteita deformantă Paget
 Tulburări distrofice osoase
• Tuburări de formă
– Scoliostoza = curbarea axului osos
• În osteoartropatii dismetabolice (rahitism, osteomalacie)
• În distrofii osoase
– Boala Jaffe-Lichtenstein, boala Recklinghausen
• În tumori osoase
• În displazii encondrale: boala Basel-Hagen, boala Mandelung
• În displazii conjunctive: osteopsatiroza Lobstein
– Edostoza – fenomenul de suflare osoasă
Boala Paget
 3.Displazii osoase

A. Displazii determinate de tulburarea

mecanismelor de creştere în dimensiune
ale oaselor

B. Displazii determinate de tulburarea

mecansimelor de tubulaţie şi modelare
osoasă
A. Displazii determinate de tulburarea mecanismelor
de creştere în dimensiune ale oaselor
• Displazii cu menţinerea echilibrului între creşterea
encondrală şi periostală
– Hiperplazia: gigantism
– Hipoplazia: nanism
• Displazii cu ruperea echilibrului dintre creşterea
encondrală şi cea periostală
– Displazii periostale (conjunctivale): osteogeneza imperfectă
Vrolick, osteopsatiroza Lobstein
– Displazii encondrale (condrodisplazii): sindrom Morquio,
sindrom Hurler (gargoilism), acondroplazia Parrot
– Displazii direcţionale: boala exostozantă, condromatoza
osoasă, boala Ollier
Boala sclerelor albastre
Osteogeneza imperfectă
 Osteopoikilie
(poikilos=pătat)
 B. Displazii determinate de tulburarea
mecansimelor de tubulaţie şi modelare osoasă

• Tulburarea procesului de tubulaţie:

boala Camuratti-Engelmann
(lipsa canalului medular)
• Tulburarea procesului de modelare osoasă
- boala oaselor de marmură – boala
Albers-Schonberg (osteopetroza)
 4. Osteoartropatii
traumatice

• Fracturile osoase

• Luxaţiile

• Entorsele
 Fracturile osoase
(frango = a rupe)

• Examenul radiologic – importanţă deosebită

– Confirmă supoziţia clinică de fractură şi mecanismul
probabil de producere
– Precizează sediul fracturii
– Precizează numărul fragmentelor
– Furnizează date privind structura osului fracturat (os
sănătos/patologic)
– Arată dacă reducerea a fost corectă cu consolidare
normală/vicioasă
– Permite urmărirea evoluţiei fracturii sub tratament
– Permite evaluarea prognosticului fracturii
 4.1. Fracturile osoase
• Clasificare
– După intensitatea şi durata traumatismului
• Fracturi de forţă
• Fracturi de oboseală / de marş
– După terenul osos: în os sănătos/patologic
– După modul de acţiune al agentului traumatic: fracturi
directe / indirecte
– După mecansimul de producere
• Prin flexiune
• Prin compresiune verticală
• Prin tracţiune
• Prin torsiune
– După aspectul radiografic: complete, incomplete (în “lemn
verde”)
 Fracturile osoase
• Clasificare
– După sediul fracturii:
• diafizare,
• diafizo-epifizare,
• epifizare
– După numărul traiectelor de fractură
• Unice / multiple
• Cominutive
• Simultane
– După direcţia liniei de fractură
• Transversale
• Oblice
• Spiroide
• Longitudinale (extrem de rare)
– După dislocarea fragmentelor fracturate: deplasări
longitudinale, deplasări laterale
 Fracturile osoase
• Fisurile osoase: linii de fractură incomplete
– Localizare foarte diferită
– Diagnostic diferenţial cu
• Canale vasculare osoase
• Anomalii congenitale
• Imagini de sumaţie
• Nuclei de osificare nesudaţi
 Fracturile osoase

• Evoluţia fracturilor
– Vindecare – calus provizoriu – calus definitiv
– Complicare
• Calusuri anormale – sudare în baionetă, unghi, rotaţie
• Calusuri cu evoluţie patologică
– Calusuri exuberante
– Pseudoartroză fibroasă
– Pseudoartroză liberă flotantă
• Osteoporoza dureroasă
• Calcificări anormale
• Miozita osificantă post-traumatică
• Boala Pellegrini-Stieda
4.2.FRACTURILE CRANIENE
Traumatisme cranio-cerebrale

• Extra - axiale
• Intra - axiale

66
 Traumatisme cranio-cerebrale extra-
axiale
• Hematomul epidural
– Localizare supratentorială
– Formă de lentilă biconvexă
– Origine arterială (artera meningeală medie)
– Hiperdensitate spontană
– Efect de masă asupra structurilor de linie mediană
– Frecvent asociat cu traiect de fractură craniană
– Urgenţă neurochirurgicală

67
68
69
 Traumatisme cranio-cerebrale extra-
axiale
• Hematomul subdural acut
– Formă de lentilă plan-convexă
– Origine venoasă
– Poate fi şi spontan (malformaţie AV, traume minore la pacienţi
cu risc crescut)
– Hiperdensitate
– Efect de masă în grad diferit asupra structurilor de linie mediană
– De obicei neasociat cu fractură craniană
– Poate mima sau coexista cu HED
– Management neurochirurgical depinzând de contextul clinic de
evoluţie
– Adesea asociat cu edem vasogenic post-traumatic

70
71
72
 Traumatisme cranio-cerebrale extra-
axiale
• Hematomul subdural cronic
– Hematomul subdural cronic hipodens – tipul I
• Zonă subţire în formă de seceră care închide calvaria, cu densitate
omogenă redusă
– Hematomul subdural cronic neomogen – tipul II
• Zone izodense, hipodense, hiperdense (densităţi mixte)
• Compartimentare cu capsulă, sedimentare distinctă
– Hematomul subdural cronic izodens – tipul III
• Densitate identică cu cea a ţesutului cerebral
• Efect de masă şi deplasare a structurilor şi compresia spaţiilor fluide
– Hematomul subdural cronic hiperdens – tipul IV
• Zonă hiperdensă în vecinătatea calvariei în formă de seceră
• Compresie pe sistemul ventricular
73
74
75
 Traumatisme cranio-cerebrale extra-
axiale
• Hemoragia subarahnoidiană post-traumatică
– Hiperdenistăţi în şanţurile intergirale/fisuri
– Supratentorială (de obicei)
– Fără efect de masă
– Frecvent asociată cu HED, HSD
– Resorbţie spontană în timp

• Fracturile craniene
– Simple
– Cominutive
– Asociate cu alte leziuni

76
Fractura progresivă

77
78
79
80
Traumatisme cranio-cerebrale intra-
axiale
• Edemul cerebral vasogenic post-traumatic
• Hematomul intraparenchimatos post-
traumatic
• Leziunea axonală difuză
• Hernierea cerebrală
• Plăgile cranio-cerebrale deschise
• Infarctul cerebral post-traumatic
• Pneumocefalia
81
 Edemul cerebral vasogenic post-
traumatic
• Este asociat cu prăbuşirea barierei hemato-
encefalice şi scurgerea plasmei filtrate în
spaţiul extracelular
• Predilecţie pentru substanţa albă
• Ştergerea şanţurilor intergirale
• Ştergerea delimitării serpiginoase dintre
substanţa albă şi cenuşie

82
 Hematomul intraparenchimatos post-
traumatic
• Faza acută (primele zile)
– hiperdensitate omogenã cu contur net (hematom circumscris) ;
neregulat în hemoragia disecantã
– hiperdensitate heterogenã dacã sângerarea este continuã ± nivel
lichidian orizontal.
– fixare dacã este : MAV, anevrism, tumorã
– efect de masã asupra structurilor din linia medianã;
– edem cerebral;
– angajare transtentorialã
– hemoragie intraventricularã;
– hemoragie meningeanã;
– dilatatie ventricularã controlateralã sau bilateralã simetricã sau
asimetricã

83
Hematomul intraparenchimatos post-traumatic
• Faza subacută (2-3 săptămâni)
– hiperdensitate în cocardã cu limite mai sterse
– uneori izodensitate
– posibilã hipodensitate cu edem sau ischemie
– intensificare perifericã în inel sau coroanã regulate
– intensificare a leziunilor ischemice asociate
– diminuã între ziua 10-30
• Faza sechelară (după 3 săpt până la o lună)
– Hipodensitate sechelară cu limite nete
– Calcificări uneori
– În general fără intensificare
– Atracţie şi dilatare a ventriculului interesat

84
85
86
 Hernierea cerebrală

• Subfalciformă
• Uncală
• Transtentorială descendentă
• Transtentorială ascendentă
• Tonsilară
• Externă

87
Clasificarea herniilor
cerebrale – schemă:
1 – hernie
subfalciformă
2 – hernie uncală,
3 – hernie descendentă,
4 – hernie externă
(fongus),
5 – hernie tonsilară
(după Gean AD, 1994
modificat)

88
Hernie subfalciformă

Hernie uncală
89
Infarctul cerebral post-traumatic

• Incidenţă mai mare la etilici

• Zonă de hipodensitate centrată pe teritoriu
vascular extins
• Efect de masă asupra structurilor din linia
mediană
• Asociat şi cu alte leziuni post-traumatice

90
91
Copilul abuzat

92
93
 Pneumocefalia

• Pătrunderea aerului intracerebral

• Apare când lichidul iese prin leziunea
dură-os şi intră aer în spaţiul
subarahnoidian sau în sistemul
ventricular

94
Fractură frontală deschisă-pneumocefalie
 Traumatologia maxilo-
facială

A. Fracturile maxilarului superior

B. Fracturile maxilarului inferior
C. Fracturile arcadei temporo-zigomatice
D. Fracturile oaselor nazale
E. Fracturile A.T.M.
 A. Fracturile maxilarului
superior
• Examenul radiologic indispensabil :
• Evidenţiază fractura şi o localizează
• Evidenţiază traiectul fracturii: transversal, oblic, spiroid, longitudinal şi
mixt
• Precizează numărul şi mărimea fragmentelor, dacă sunt sau nu disclocate
• Precizează structura osului din jurul fracturii
• Precizează dacă sunt sau nu asociate fracturi ale dinţilor sau ale
regiunilor învecinate la distanţă
• Permite stabilirea atitudinii terapeutice privind alegerea metodelor de
reducere şi imobilizare de urgenţă definitivă
• Descoperă corpii străini radioopaci proiectaţi în ţesuturile moi, focare de
fractură, cavităţi osoase
• Apreciază corectitudinea tratamentului ortopedic şi evoluţia
normală/anormală a procesului de consolidare osoasă.
 A. Fracturile maxilarului
superior
• Evaluarea traiectelor de fractură maxilo-faciale
- Liniile lui Campbell şi McGregor
• Curba orbitară superioară
• Curba orbitară inferioară
• Curba palato-nazală
• Curba ocluzala
- Liniile lui Le Dinh, Ginestet şi
Robert Buchet
• Linia fronto-zigomatică superioară
• Linia orbitară infero-laterală
• Linia maxilo-zygomatică inferioară
Liniile lui Campbell şi McGregor
1. Curba orbitară superioară
2. Curba orbitară inferioară
3. Curba palato-nazală
4. Curba ocluzală
Liniile lui Le Dinh,
Ginestet şi Robert
1. Linia fronto-zigomatică
superioară
2. Linia orbitară infero-laterală
3. Linia maxilo-zygomatică
inferioară
Fractura orizontală inferioară: fractura Le Fort I sau
Guerin
Fractura orizontală mijlocie: fractura Le Fort
II
Fractura orizontală superioară:
fractura Le Fort III
Maxillary fracture
 LeFort III facial fracture

• Axial CT scan of a patient with a LeFort III facial fracture. This

section depicts the area of the zygomatic arches.
LeFort III facial fracture
LeFort III facial fracture - 3D
 B. Fracturile maxilarului
inferior
• Reprezintă 50-80% din totalul fracturilor
maxilo-faciale
• Localizări predilecte:
– Simfiză
– Unghi
– Ramură orizontală
– Apofiza condiliană
 Ilustrarea posibilităţilor de
fracturare a mandibulei în
funcţie de direcţia de
acţiune a agentului
traumatic

A – imact latero-lateral cu fractură mediană de menton, B – impact mentonier şi latero-

lateral cu fractura paramediană a mentonului, C – fractura paramediană dreaptă de
menton şi de ramură orizontală, D – imact cu direcţie caudo-cranială la nivelul mentonului
cu fractura unghiului mandibular
 C. Fracturile arcadei
temporo-zigomatice
• Reprezintă 15% din totalul fracturilor
masivului facial
• Examen clinic de bază
• Tipuri
– Orbito-sinusale (anterioare)
– Arcada subţire (posterioară)
Fractură complexă orbito-zigomatică stg
 D. Fracturile oaselor nazale
• Asociere cu alte traumatisme
• Prăbuşire, deviere, înfundare ale piramidei
nazale
• Posibilitate de producere în os patologic
(tumori)
• Examenul radiografic foarte important
 E. Fracturile A.T.M.
• Rară izolată; asociată marilor traumatisme
• Luxaţii asociate cu fracturi
– Luxaţia centrală cu înfundarea codilului în
cavitatea glenoidală
– Luxaţia mandibulei şi fractura stâncii
– Luxaţia posterioară cu fractura canalului auditiv
extern
– Luxaţia internă a condilului mandibular, totdeauna
asociată cu fractura
Luxaţie anterioară (A) şi posterioară (B – punctat) a
articulaţiei temporo-mandibulare
Fractură maxilară
Fracturi orbite
Fracturi orbite
Fractură perete inferior orbită stg.
Fractură temporală longitudinală
Fractura stîncii temporale
Fractură mandibulară
Fractură mandibulară
Fractura arcului zigomatic
TRAUMATISMELE COLOANEI VERTEBRALE
Variante normale ale
coloanei cervicale pediatrice.
Sagetile mari indica o
ingustare aparenta a
spatiului C3 anterior;
Sagetile mici indica un
spatiu preodontoid mai larg
decat la adulti, cu angulare
posterioara normala;
Varful de sageata arta
sincondroza
Linia trasa de-a lungul
corpurilor vertebrale C3-C5
arata o pseudosubluxatie a
C2 (sagetile negre).
FRACTURA BAZEI ODONTOIDEI CU LUXAȚIE
ANTERIOARĂ ȘI TRANS-SECȚIUNE MEDULARĂ
132
133
Clasificare lui McAfee şi Magerl (cele 6 tipuri): 1 –
fractură prin compresie – vertebră cuneiformă, 2 –
fractură incompletă explozivă
 Clasificare lui McAfee şi Magerl: 3 – fractură
explozivă completă de corp vertebral cu interesarea
celor trei columne, 4 – fractură prin hiperflexie
anterioară cu cele trei columne interesate
 Clasificare lui McAfee şi Magerl: 5 – fractură cu
deplasare şi hiperflexie în spatele LLP, 6 –
traumatism prin translaţie, cu sau fără rotaţie axială
a coloanei
Traumatismele coloanei vertebrale
dorsale
– Localizarea cea mai frecventă în traumatisme
– Joncţiunea T12-L2 sediul de elecţie pentru fracturi
– 11 % din cazuri au fracturi multiple ale coloanei
– Fractura calcaneului şi/sau platoului tibial indică o
posibilă fractură toraco-lombară
– Explorare CT pentru:
• Fracturi prin explozie
• Lezarea structurilor posterioare
• Deficite neurologice
• Cazuri echivoce
– Studiu radiografic obligatoriu pentru victimele unor
traumatisme închise care au şi leziuni intracraniene,
intratoracice, intraabdominale

137
4.3. TRAUMATISMELE TORACICE
 Cele mai importante 10 întrebări în caz de
traumatisme toracice închise
• Starea circulatorie indică hipovolemie?
• Care este starea respiratorie?
• Există pneumotorace sub tensiune?
• Tamponada cardiacă este prezentă?
• Examenul clinic indică un “torace moale”?
• Există pneumotorace? Emfizem mediastinal?
• Se pune în evidenţă hemotorace?
• Se suspicionează ruptură aortică?
• Există ruptură de diafragm?
• Avem contuzie miocardică?

139
 Traumatismele toracice
• Traumatismele toracice închise
– Contuzia pulmonară
– Fracturile costale
– Hemotoraxul
– Pneumotoraxul sub tensiune
– Lezarea aortei toracice
– Ruptura diafragmatică
– Perforaţia esofagiană
– Ruptura traheo-bronşică
• Traumatismele toracice penetrante
– Traumatisme toracice prin arme albe
– Traumatisme toracice prin împuşcare

140
Contuzia toracică pulmonară

• Cea mai frecventă leziune

• Potenţial letal datorită extinderii
• Observabilă pe radiografie la 6 ore de la
producere
• Management bazat pe statusul ventilator
al pacientului

141
Contuzie pulmonară:
lob superior dr şi lob
inferior stg 142
Contuzie pulmonară cu pneumatocele lob
inferior stâng
143
 Fracturile costale
• Apar în traumatisme toracice închise
• Voletul costal = fractură dublă de arc costal
– Pe mai mult de 3 coaste
– Combinare cu fracturi sternale / condrocostale
• Fracturile contigue ale primelor 3 coaste sunt asociate cu
leziuni vasculare importante
• Fractura coastelor 1 şi 2 asociate cu fractura scapulară
semnifică leziune vasculară majoră!
• Fractura ultimelor 3 coaste se asociază cu leziuni de organ
parenchimatos (ficat, rinichi, splină)
• Complicaţii: pneumotorace, hemotorace

144
145
 Pneumotoracele
– Incidenţă de 15-38 % din traumatismele toracice închise
– Pneumotoracele de 1 cm reduce volumul pulmonar cu 50%, iar
cel de 5 cm reducere cu 90%
– 30% din pneumotoracele diagnosticate CT nu sunt observate pe
radiografia convenţională
– Caracteristici:
• Unghi costo-frenic adâncit
• Creşterea transparenţei în etajul abdominal superior – strălucire bazală
• Definiţie neobişnuită a conturului cardiac şi marginilor mediastinului
• Deplasarea organelor mediastinale din linia mediană către partea
controlaterală
• Depresiune şi aplatizare/turtire a diafragmului ipsilateral
• Atelectazie prin compresie a plămânului
147
148
Pneumotorace drept cu deplasarea structurilor
149
mediastinale spre stânga
 Lezarea aortei toracice
• Incidenţă de 95%
• Aspecte clinice sugestive:
• Leziune urmând deceleraţiei la viteză mare
• Durere interscapulară sau retrosternală
• Murmur interscapular
• HIPOTENSIUNE !
• Puls diminuat / absent
• HTA la nivelul extremităţii superioare
• Fracturi costale multiple sau volet costal
• Hematom cu extindere extratoracică
• Sindrom de venă cavă superioară
• Fractură sternală palpabilă
• Fracturi ale celor 3 coaste superioare
• NICI un semn extern de leziune toracică (10-25%)
150
 Lezarea aortei toracice

– Rezoluţia CT convenţional cu contrast este prea scăzută

pentru detectarea neregularităţilor intimale ale aortei!
– RUPTURA DE AORTĂ PROPRIU-ZISĂ ESTE RAPID
FATALĂ!
– AORTOGRAFIA se efectuează când:
• Există istoric cu traumatism violent
• Există un aspect radiografic anormal
– Hematomul mediastinal este NESPECIFIC pentru
ruptura aortică!
– CT helicoidal şi CTA promit înlocuirea aortografiei
151
 Lezarea aortei toracice
• Aspecte radiologice sugestive:
• Lărgire mediastinală mai mare de 8 cm !
• Contur mediastinal superior anormal (obliterarea arcului aortic sau
aortei descendente)
• Rata mediastin / torace > 0,25
• Capişon apical stâng
• Obliterarea ferestrei aorto-pulmonare
• Linia paraspinală stângă lărgită sau extinsă deasupra arcului aortic
(lărgime până la 5 cm sau mai mult de două ori distanţa de la coloană la
marginea stângă a aortei descendente)
• Lărgirea sau obliterarea liniei paratraheale drepte
• Sonda nazogastrică deplasată mai mult de 2 cm la dreapta la nivel de D4
• Depresiunea bronhiei principale stângi (mai mult de 40% sub orizontală)
• Deviaţia traheală spre dreapta (faţă de procesul spinos al D4)

152
 Hernia diafragmatică
– Rară în traumatisme toracice închise
– Mai frecventă pe stânga
– Posibilitate de ratare radiografică şi CT !
– Viscerele (conţinând aer şi fluid) şi sonda nazo-gastrică cu vârful
deasupra diafragmului
– Radiografic – aspecte de subtilitate diagnostică
• Distorsiune şi ascensionare diafragmatică
• Atelectazie ipsilaterală
• Deplasarea mediastinului controlateral
• Deplasarea în sens supero-medial a hemidiafragmului drept
– Explorarea cu contrast oral mandatorie ! (la nevoie laparoscopie /
laparotomie)
156
Ruptură de diafragm

157
158
4.4. TRAUMATISMELE CENTURII SCAPULO-
HUMERALE
Fractura in treimea medie a claviculei
Fractură cominutivă omoplat stg.
Fractura supracondiliana tip III Fractura supracondiliana tip II. De
notat deplasarea posterioara a
tesutului conjunctiv
Fractura condilara gresit interpretata Smulgerea epifizei epicondilului
ca si centru de osificare. medial.
 Deplasarea anterioara si posterioara a
Centrele de osificare ale cotului
tesutului grasos indica o colectie.
Examinari ulterioare au dovedit fracturi
la nivelul capului radial si a ulnei.
Fractura a radiusului Fractura cu infundare a
distal cortexului, radiusul distal
Fractura Salter- Harris tip II a radiusului cu dizlocare
asociata.
Fractura in “lemn verde” a ulnei Combinatie de fractura cu
distala asociata cu o fractura in infundare si fractura in
spirala a radiusului
“lemn verde”
 Fractura completă “în baionetă”

There is overlapping of fracture

surfaces with bone shortening .
Fractura completa
“in baioneta”
 Abraham Colles,
Deformare în dos de furculiță
Irish surgeon and
anatomist,1814
Fractură Poutteau-Colles
Fractura ulnara asociata cu
fractura radiala.

Fractura dizlocare Monteggia. O

linie trasa de-a lungul extremitatii
radiusului nu se intersecteaza cu
capatul humeral.
Luxatie laterala a radiusului asociata
cu o fractura Monteggia tip III.
Zdrobire a falangei distale.
Multiple zone cu intensitate de semnal scăzută
(vezi săgețile) pe alocuri confluente, datorită
interesării medulare la fel ca în osteomielită.
 Luxaţii
• Definiţie:
– Îndepărtarea durabilă a suprafeţelor articulare, cu
modificarea permanentă a raporturilor anatomice
• Clasificare:
– Congenitale: luxaţia congenitală de şold
– Patologice: PCE, artrite nespecifice/specifice
– Traumatice:
• Scapulo-humerală
• Cot
• Coxo-femurală
Luxaţie humerală
 Entorse
• Definiţie:
– Leziuni traumatice cu lezarea în diferite grade a
aparatului ligamentar, dar cu menţinerea
suprafeţelor articulare în contact
• Fără expresie radiografică; smulgerea de
fragment osos din zona de inserţie
ligamentară – vizualizare radiografică.
4.5.FRACTURILE CENTURII
PELVIENE
Ilustrare grafică a structurii de rezistență coxale-
culoare roșie = coloana anterioară;
culoare albastră = coloana posterioară
 Ilustrare grafică a fracturii celor două coloane, cu izolarea
acetabulului de sacru; extensia are loc superior și inferior =
leziune tip Harris-Coupe.
Reprezentare grafică laterală a
Ilustrare grafică laterală a
fracturii a coloanei anterioare cu
extensie spre ileon și inferior spre
fracturii peretelui posterior
ramura pubiană, dar fără extensie acetabular – fractură Harris-
posterioară – fractură tip Harris- Coupe tip 0.
Coupe tip II.
CLASIFICAREA YOUNG-BURGESS A
FRACTURILOR PELVIENE
• Compresie antero-posterioară tip 1
• Compresie antero-posterioară tip 2
• Compresie antero-posterioară tip 3
• Compresie laterală tip 1
• Compresie laterală tip 2
• Compresie laterală tip 3
• Fractură verticală
 CompresIUNE AP
Tip I
Ruptura SP <2,5 cm,
fără leziune posterioară

Type II
Ruptura simfizei >2,5 cm.
Ruptura ligamentelor
posterioare

Type III
Type II with hemipelvic
displacement.
Open Book Fracture
 Compresie Laterala
Tip II
I

Compresie posterioară a articulației SI fără

rupturi ligamentare; fractură oblică a sinfizei
pubiene.
CompresIUNE LATERALĂ

TIp II

Diastaza artic. sacro-iliace > 0.5 cm; zdrobire de

sacru și fractură oblică de ram pubian
CompresIUNE LATERALA
Type III

Leziune de tip II
și compresia
hemipelvisului
contro-lateral
Fractura Verticala

Ruptură ligamentară și
osoasă de hemipelvis,
asociată cu deplasarea
hemipelvisului.
FRACTURILE PELVIENE INSTABILE
 Are loc ruptura inelului pelvian în mai multe
locuri cu deplasarea fragmentelor.

Risc înalt de fractură pelviană:

Diastaza simfizei pubiene > 2,5 cm

Toate cele 4 ramuri interesate
Artic. sacro-iliacă widening > 0,5 cm
 Fractură verticală.
Fractură iliacă bilaterală cu diastază de simfiză
pubiană
Diastază de simfiză pubiană, fractură de aripă iliacă.
Reconsstrucție 3D
Leziune unilaterală în “carte deschisă”
Fractura coloanei acetabulare posterioare
(săgeata încurbată)
 CAZ CLINIC

Femeie de 60 ani,cu osteoporoză, după o cădere :

radiografia AP pune în evidență o fractură cu extensie prin
linia ileo-ischiadică și cu interesarea liniei ileo-pectinee-
aspect de fractură acetabulară a coloanei posterioare.
Radiografia în incidență oblică la
aceeași pacientă arată o fractură Radiografia AP oblică internă
iliacă și o fractură cu deplasare pune în evidenșă o fractură
prin inelul obturator, realizînd un cominutivă a coloanei
aspect în T (fractura ambelor acetabulare posterioare cu
coloane cu extensie inferioară). extensie superioară iliacă.
 CAZ CLINIC

Reconstrucție coronară CT Reconstrucția CT în plan coronal

evidențiază o fractură la același pacient pune în evidență
acetabulară după accident în plus extensia fracturii la
rutier. cortexul ischiadic.
Secțiune axială CT după dislocarea posterioară a șoldului
evidențiază o fractură cominutivă a coloanei posterioare
a jumătății inferioare a cupei acetabulare.
Reconstrucție CT sagitală care pune în evidență o
fractură de plafon acetabular ținînd de coloana
postrioară, fără dislocare.
Secțiune axială CT într-un caz de fractură HARRIS-COUPE tip
1 interesînd coloana anterioară, cu dislocare mai mare de 3
cm care conduce la apariția unei osteoartrite post-traumatice.
Reconstrucție CT în plan coronal care pune în evidență o
fractură a coloanei anterioare cu interesarea suprafeței
acetabulare mediale; mic fragment osos intra-articular
necesitînd intervenție chirurgicală.
Secțiune coronală T1 demonstrînd fractura peretelui
posterior acetabular, cu osteoscleroză adiacentă,
sugerînd o fractură subacută.
Secțiune în plan sagital T2 la un fotbalist evidențiind un edem
subcondral la nivel acetabular; de asemenea se mai evidențiază un
traiect de fractură fără , cu extensie spre suprafața acetabulară
postero-superioară, indicînd zona de impact osteocondral.
 Reconstruție CT 3D cu un
Reconstrucție 3D evidențiind o traiect de fractură a peretelui
fractură cu o cominuție a posterior acetabular,
peretelui acetabular posterior. clasificată ca fractură HARRIS-
COUPE tip 0, cu prognostic
bun.
Examinarea CT evidențiază pe
fondul evoluției unui mielom Reconstrucție CT 3D la acelați
multiplu , cu leziuni osteolitice se bolnav pune în evidență un
pun în evidență multiple traiecte aspect particular de acetabul
de fractură în os patologic. flotant (floating acetabulum).
Fractura coloanei anterioare, la o femeie cu
osteoporoză, produsă prin cădere.
Secțiune CT în plan sagital evidențiind o
fractură de plafon acetabular , după cădere de
la înățime.
 LABRUMUL ACETABULAR

Fractură de labrum
acetabular posterior-
reprezentare grafică în
plan axial. Reprezentare grafică de
Reprezentare grafică de
labrum acetabular
labrum acetabular
anterior în plan oblic.
anterior în plan sagital.

Labrum acetabular superior normal.

 Artrograma RM T1 FS în plan coronal-
Artrograma RM normală- labrum acetabular superior-
labrum acetabular anterior leziune(săgeată).
normal.
Artrogramă RM în plan sagital T1- fragment de
labrum acetabular anterior, cu dureri la flexia
șoldului.
Artrogramă RM ân plan coronal T1, punînd în evidență o mică
leziune de labrum; clinic durere la rotația externă a șoldului.
Secțiune în plan sagital T2 evdențiind un chist paralabral,
în hipersemnal, avînd alăturat o mică leziune de labrum
acetabular.
 Luxație de șold

Reprezentare grafică a dislocării

posterioare a capului femoral, Luxație traumatică
cu depășirea marginii posterioară de cap femural
posterioare acetabulare. dr.
Radiografie AP de bazin-dislocare bilaterală posterioară, fractură
acetabulară stg.,fractură de ramischiadic dr., diastaza articulației
sacro-iliace dr.= fractură/dislocare tip MALGAIGNE
Fractura ambelor capete femurale după dislocare
de șold bilaterală
Dislocare posterioară după artroplastie totală de șold, cu
femurul în rotație internă, aspect tipic în dislocarea
posterioară de cap femural nativ/operat.
Artroplastie de șold cu
aliniament anormal
de cap femoral, situat
supero-lateral și anterior. Același caz în incidența de
profil, demonstrînd
dislocarea anterioară a
capului femoral
Secțiune RM în plan coronal T1, la peste 6 luni după dislocare de șold cu repunere,
pune în evidență osteoartrită pe versantul acetabular anterior, la care se adaugă un focar
subcondral de osteonecroză.
 OSTEOMIELITA ACUTA (ADULT)

Reacție periostală cu
modificări permeative ale Secțiune coronală T1 pune în
măduvei; distorsiune a evidență anomalii de semnal ale
planurilor de țesuturi moi cu măduvei osoase concomitent cu
obliterare parțială= aspect de reacția periostală-aspect de
osteomielită. osteomielită.
Fractura de stres. Exista o reactie
periostala in jurul tibiei si o linie IRM in ponderatie T2 arata o fractura
sclerotica abia vizibila la nivelul diagonala de stres.
metafizei.
Fractura in 3 planuri,
Reconstructie tridimensionala a
unei examinari CT a gleznei,
evidentiind liniile de fractura
FRACTURILE PORTIUNII DISTALE A FEMURULUI
Fractură cominutivă de genunchi.
Fractură de genunchi cu cominuție marcată.
Fractură cominutivă de genunchi.
Secțiune coronală T2 la un pacient de 13 ani prezentînd
o fractură supracondiliană de stress, înconjurată de
edem osos; de reținut reacția periostală.
FRACTURI DE STRESS LA ADULT

Fractură de stress cu reacție periostală.

Fractură de stress neglijată cu colecțtie lichidiană
Fractură de stress incipientă după 20 km de marș !!
Sindrom de stress medial al tibiei cu edem al măduvei
și îngroșare periostală.
Osteosarcom femural-reprezentare grafică
Sarcom parostal
Osteosarcom parostal
Osteosarcom parostal
 Luxaţia congenitală de
şold
• Proces anormal de dezvoltare al articulaţiei coxo-femurale
în viaţa intrauterină
• Mai frecventă la fete
• Mai des unilaterală
• Examenul radiografic – indicaţie de elecţie
• NOTĂ: RECOMAND a fi efectuat după
vârsta de 8 luni, după apariţia
nucleului capului femural, înainte ca
sugarul să înceapă să meargă,
deoarece trebuie avută în vedere
iradierea !
 Luxaţia congenitală de
şold
• Proiectarea nucleului capului femural în
cadranul infero-extern/supero-extern
OMBREDANNE; normal în cadranul infero-
intern!!
• Unghi acetabular modificat: normal este de
34º la naştere şi 24º la un an; orice valori în
afara acestora sunt patologice
• Nuclei osoşi ischio-pubieni dehiscenţi, cu
aspect în “gheară de rac”
 Luxaţia congenitală de
şold
• Arc cervico-obturator SHENTON-MENARD
întrerupt
• Femur hipoplazic de partea luxată şi în
“erecţie”
• Distanţa d mai mare de 16 mm (femur
lateralizat), iar distanţa h mai mică de 6 mm
(femur mai aproape de linia Hilgenreiner)
Luxaţie congenitală de şold
 5.TUMORILE OSOASE
-
 CLASIFICARE
benigne

semimaligne

maligne
VÎRSTA PACIENTULUI
locaLIZARE
 Clasificarea tumorilor osoase după ţesutul de
origine şi gradul de malignitate
Tesut de origine benign Potential malign malign

osos Osteom Osteosarcom

Osteom osteoid Sarcom parostal
osteoblastom
cartilaginos Condroblastom Condrom Condrosarcom
benign Osteocondrom
Exostoza
conjunctiv Fibrom Tu.cel.gigante Fibrosarcom
mixom (mieloplaxe)
vascular Hemangiom angiosarcom
Chist anevrismal
reticuloendotelial Sarcom Ewing
Sarcom Parker-Jones

Maduva hematogena Plasmocitom

adamantina Adamantinom

Substanta Chist osos

fundamentala
 Criterii de diferenţiere benign – malign in tumorile osoase

Criteriu Benign Malign

Numar Unic – 2-3 Unice/multiple

Delimitare contur Buna/scleroasa Imprecisa/ invadare

Marime < 6 cm > 6 cm

Structura Omogena/trabecule Anarhica

Contur osos Pastrat/suflat Intrerupt/ invadat

Periost Fara/remaniere lenta Spiculi/ stratificat/

pintene
Criterii de diferenţiere benign – malign in tumorile osoase

Criteriu Benign Malign

Evolutie lenta Rapida

Tesuturi moi comprimate Invadate,

periosoase tumefiate
Simptomatologie locala, moderata locala marcata +
generala
Probe biologice Normale VSH, fosfataze,
proteinograma,
Tabl. Sanguin
Morfopatologie celule adulte celule atipice
WHO classification of bone tumours
FIBROGENIC TUMOURS VASCULAR TUMOURS MISCELLANEOUS
Desmoplastic fibroma Haemangioma TUMOURS
Fibrosarcoma Angiosarcoma Adamantinoma
Metastatic malignancy
FIBROHISTIOCYTIC SMOOTH MUSCLE
TUMOURS TUMOURS MISCELLANEOUS LESIONS
Benign fibrous Leiomyoma Aneurysmal bone cyst
histiocytoma Leiomyosarcoma Simple cyst
Malignant fibrous Fibrous dysplasia
histiocytoma LIPOGENIC TUMOURS Osteofibrous dysplasia
HAEMATOPOIETIC Lipoma Langerhans cell histiocytosis
TUMOURS Liposarcoma Erdheim-Chester disease
Plasma cell myeloma Chest wall hamartoma
Malignant lymphoma,
NEURAL TUMOURS JOINT LESIONS
NOTOCHORDAL Neurilemmoma Synovial chondromatosis
TUMOURS
Chordoma
5.1.Tumori osoase benigne
• Apanajul vârstelor tinere
• Stare generală bună, evoluţie lentă,
îndelungată
• Nu invadează ţesuturile din jur
• Nu dau metastaze, nu recidivează
postoperator;
• Radiorezistente
• Fracturi în os patologic
Tumori osoase benigne
• Radiologic
– Sediu central/periferic
– Formă rotundă/ovalară
– Contur net delimitat
– Suflă osul – oedostoză
– Subţiază compacta
– Deformează oasele
– Foarte rar recţie periostală
– Majoritatea imagini de osteoliză
 B. 1 – condroblastom, 2 – fibrom
A. 1 – osteoclastom, 2 – chist osos condromixoid, 3 – fibrom
esenţial, 3 – condrom, 4 – fibrom neosifiant, 4 – granulom
osifiant eozinofilic, 5 – chist osos
anevrismal
 Simple bone cyst

12 year old male.Right humerus .Pathognomonic simple bone cyst with pathological fracture
(red arrow head).
Read arrow-fallen fragment.
CHIST OSOS ANEVRISMAL
Osteom de sinus frontal
Osteom
sinusuri
frontale
Granulom eozinofil al bolţii craniene
Hemangioam corp
vertebral
Hemangiom
Hemangiom vertebral
Osteom
osteoid
Osteom osteoid
Osteom osteoid
Osteom
osteoid
 5.2. Tumori osoase
semimaligne
• Dpdv clinic şi histopatologic caractere benigne
care în evoluţie se comportă ca procese
maligne, recidivând postoperator
• Categorii:
– Condroamele (en şi eccondroame)
– Tumora cu mieloplaxe
– Adamantinomul
Adamantinom al
oaselor gambei
Osteoclastomul
Tumora cu celule gigante
Tumora cu celule gigante
Tumora cu celule gigante
Osteocondrom-reprezentare grafică Osteocondrom+exstoză
Osteocondrom de corp vertebral – reprezentare
grafică și ilustrare.
Osteocondrom femural
metafizar
Osteocondrom femural distal
Osteocondrom
Encondrom
Condromatoză diseminată
Encondromatoza
diseminată-
boala MAFFUCCI
Osteoclastom
Osteoclastom
Osteoclastom
5.3. Tumori osoase maligne
primare
• Incidenţă mare la vârsta tânără între 10-25
ani
• Preponderenţă la sexul masculin
• Evoluţie rapidă, invazivă
• Alterarea stării generale
• Metastaze
• Recidivează postoperator
• Histologic – celule atipice
 Tumori osoase maligne
primare
• Localizare mai frecventă în metafiza oaselor lungi
• Contur imprecis, şters
• Distrugerea compactei
• Reacţie periostală sub diferite forme
• Creşterea fosfatazelor
Localizarea
tumorilor osoase
maligne după
Thomson:
1 – condroblastom, 2 –
osteosarcom central
periferic, 3 – tumoră cu
celule gigante, 4 –
sarcom osteolitic, 5 –
sarcom parostal, 6 –
condrosarcom, 7 –
osteosarcom, 8 –
fibrosarcom, 9, 10 –
sarcom Ewing, mielom
Osteosarcoame osteolitice
Osteosarcom osteolitic – varianta centrală şi periferică
Osteosarcom osteosclerotic
Osteosarcom osteosclerotic
Osteosarcom Ewing – faze de evoluţie
Sarcoame
EWING
Sarcom
Ewing
Plasmocitom-mielom multiplu
Plasmocitom
Plasmocitom-
boala Rustiţki-
Kahler
 OSTEOSARCOM PAROSTAL

Localizările sarcomului
parostal: roșu= 65% în
cortexul femural post.;
galben=tibia proximală,
femur proximal, humerus
proximal în zona metafizară.

Reprezentare grafică a
sarcomului parostal
Sarcom
parostal
Sarcom parostal
 5.4. TUMORI MALIGNE
SECUNDARE - METASTAZE
OSOASE
 Tumori osoase maligne
secundare - metastazele

• Prezenţa în antecedente a unui cancer primar

• Mecanisme de producere din aproape în aproape
şi diseminare hematogenă pe trei căi:
– Calea venelor cave
– Calea venei porte
– Calea venelor pulmonare
Metastaze – tipul venei cave Metastaze – tipul venei porte –
ficat primul filtru, plămânul
– plămânul primul filtru filtrul doi, osul trei
 Metastaze – tipul hepatic – pe Metastaze – tipul pulmonar – tumora
cale venoasă în plămân şi de aici pulmonară, metastaze în restul
mai departe alte organe şi schelet organelor şi circulaţia generală
 Metastaze
osoase
osteosclerotice
Metastaze
osteolitice
Metastaze mixte
Metastaze osteosclerotice
TUMORI MALIGNE SECUNDARE - METASTAZE OSOASE

Mielom multiplu-zone
Corp vertebral osteolitice multiple
metastatic-reprezentare
grafică.
Cancer de prostată-determinări secundare osteosclerotice.
Pacientă cu cc. de sîn, cu
discrete zone osteolitice
în vertebra lombară, cu
aviditate FDG difuză,
corespunzător zonelor
osteolice mici.
Metastază sclerotică vertebrală lombară intes avidă FDG,
dar și la nivel ganglionar, la un pacient cu cc. Pulmonar.
Cancer de sîn-metastază cu activitate metabolică intensă pe corpul
vertebral lezat.
Reprezentare grafică și
ilustrare a mielomului
multiplu.
Zone de osteoliză multiple într-un caz de mielom
multiplu.
Aviditatea unor tumori pentru FDG poate fi variabilă, de la o
activitate minmală, la una cu adevărat intensă.
Zonă osteolitică costală cu aviditate mare FDG în centrul leziunii.
Zonă osteolitică situată pe aripa iliacă stg., cu aviditate
crescută pentru FDG.
Pacient cu diagnosticul de mielom multiplu avînd
activitate metabolică intensă localizată adiacent de
arcul costal posterior fracturat .
Zonă mare osteolitică sacrată dr. intens avidă de
FDG.
Zonă osteolitică lombară non-avidă de FDG.
Mici zone osteolitice non-avide de FDG.
6.OSTEOARTRITE
 Artrite

• Modificări de spaţiu articular

• Modificări de părţi moi

• Modificări de extremităţi osoase

Artrita reumatoidă a adultului
(ARA)
• EPIDEMIOLOGIA
– 3:1 F:M
– antigen uman leucocitar Dandy-Walker 4
• DIAGNOSTICUL ARA
– Clasic: cele 7 criterii
– ARA definita: 5 criterii
– ARA probabila: 3 criterii
 Criteriile de diagnostic pt.
ARA
• Redoare matinala (semn de inflamatie)
• Durere la mobilizare (fara limitare la o singura articulatie)
• Umflare (edematiere) a unei singure articulatii
• Umflare (edematiere) a altei articulatii
• Umflare (edematiere) simetrica a articulatiilor
• Noduli subcutanati
• Modificari radiologice tipice
• Factorul reumatoid pozitiv
• Fluid sinovial
• Sinoviala cu aspect histopatologic tipic
• Histopatologie de noduli reumatici
 Trăsături radiografice
• Modificări precoce
– Părti moi periarticulare
edematiate (congestia
sinovialei)
– Osteoporoza
periarticulară cu
distributie simetrică
– Localizări de predilectie in
interesarea precoce
• Mâini: articulatia MCF,
deget 2 si 3
• Picior: articulatia MTF,
deget 4 si 5
 Trăsături radiografice
• Modificari tardive
– Eroziuni (formare de panus, tesut de granulatie)prin atac in
portiunea articulatiei in care cartilajul de protectie este absent
(sediul insertiei capsulare)
– Erodare apofizei stiloide ulnare si osului triquetrum=modificari
caracteristice
– Formarea de chiste subcondrale ca rezultat al fluidului sinovial
care este presat in maduva osoaa prin cartilajul distrus
– Subluxatii
– Instabilitate carpiana
– Anchiloza fibroasa
MODIFICĂRI EXTRAARTICULARE ALE
ARA
• Abdominale
– Boli secundare renale: glomerulonefrite, droguri toxice
– Arterite: infarctizare, claudicatie
• Pulmonare
– Pleurezie exudativa
– Fibroza interstitiala
– Noduli pulmonari
– Sindrom Caplan
– Pneumonita (foarte rara)
• Cardiace
– Pericardita si colectie pericardica (33%)
– Miocardita
• Sindrom FELTY
– Artrita reumatoida
– Splenomegalie
– Neutropenie
– Trombocitopenie
Localizări specifice ale ARA
• MÂNA
– Deviere ulnara MCF
– Deformare in butoniera a articulatiei interfalangiene distale, flexie a
articulatiei interfalangiene
– Deformare in gat de lebada: hiperextensia articulatiei interfalangiene
proximale, flexie la nivel distal
– Deget mare deformat (degetul lui HITCHHIKER)
– Degete telescopate: scurtarea falangelor datorita dislocatiilor
– Eroziuni ale apofizei stiloide ulnare si radiale care sunt cele mai
caracteristice
– Instabilitatea articulatiei mainii
• Translocatie ulnara
• Disociatie scafoido-lunata
Localizări specifice ale ARA
Localizări specifice ale ARA
• UMĂRUL
– Osteoliza claviculara distala
– Afectare de coafa rotatorilor
– Eroziune marginala a capului humeral
• ŞOLDUL
– Micsorare concentrica a spatiului articular
– Deformare protruzionala
– Ostteonecroza aseptica caracteristica
Localizări specifice ale ARA
• COLOANA CERVICALĂ
– Eroziune a sinovialei articulare si a osului la nivel de
• Apofiza odontoida
• Apofize articulare (fuzionate)
– Impact cu subluxatie atlanto-axiala
• Separatie intre odontoida si C1 in flexie laterala >3 mm
• Laxitate de ligmant cruciat transvers si distructia
articulatiei
– Deplasare cranială a C2
Localizări specifice ale ARA
Poliartrita reumatoidă
 Fazele de evoluţie ale artritei acute: 1 – spaţiu
articular normal, 2 – dungă de doliu, 3 – eroziuni
de suprafeţe, 4 – anchiloză osoasă precoce cu
reacţie periostală, 5 – artrită cronică constituită
Artrită stafilococică în evoluţie
 Artrită
gonococică
 Poliartrita cronică
evolutivă
• Modificări de părţi moi

• Modificări de structură osoasă

• Modificări de spaţiu articular

• Modificări de poziţie ale oaselor mâinilor

 PCE: A – bloc compact al oaselor carpiene cu mici geode, B –
modificări de structură ale falangelor (1 – spaţiu articular îngustat, 2 –
osteofit marginal, 3 – zone osteolitice), C – stadiu final (deviere cubitală
şi anchiloză fibroasă)
 Coxartroza
• Pensare de spaţiu articular
• Condensări ale suprafeţelor osoase
• Osteofite marginale în guleraş
• Demineralizare
• Zone de osteoliză insulare subcondrale – geode
 Coxartroză: A – osteoscleroză în oglindă şi pensare
polară superioară de spaţiu, B – pensare polară inferioară cu
pintene marginal, C – pensare şi îngustare axială de spaţiu
articular, D – stadiu final (coloane osteofitice constituite)
Diagnosticul afecţiunilor
coloanei vertebrale

Modelul celor 3
columne (după Denis)
Patogeneza
herniei de
disc
Boala Bechterew – Pierre Marie – Strumpel (faze de
evoluţie după Krebs): 1 – aspect normal, 2 – artrită sacro-iliacă
simetrică, 3 - artrită sacro-iliacă simetrică cu osteoliză şi
osteoscleroză, 4 – fază de anchiloză osoasă
Faze de evoluţie ale bolii Bechterew – Pierre Marie – Strumpel:
A – coloană vertebrală cu aspect “ajustat la rindea”, B,C –
osificarea ligamentului vertebral anterior şi ligamentelor
interapofizare şi intervertebrale, D – aspect în “coloană de
bambus”
Sacroileita
7. OSTEOMIELITA
 Corp străin metalic artefactant
invizibil pe radiografia
Zonă de osteoliză a rotulei convețională, dar evidențiat
în porțiunea laterală. prin IRM, cu interesarea
părților moi adiacente, cu
reacție lichidiană.
Secțiune în plan axial T1 cu contrast paramagnetic la același
pacient, evidențiind intensificarea sub formă de inel,
înconjurat de lichid (vezi săgeata albă)-aspect IRM de
ostemielită stafilococică confirmată.
Radiografie AP evidențiind o structură osoasă cu
reacție de osteoscleroză extensivă a humerusului
proximal, sugestivă pt. osteomielită.
Reprezentare grafică evidențiind bursită olcraniană
infectată, cu distrucția corticalei olecranului și osteomielită
medulară.
Captare intensă de trasor la nivel de olecran drept.
Osteomielită de radius în perioadă de stare, cu
sechestru osos constituitsăgeata simplă albă()
 Edem de părți moi și
leziune osteolitică
scapulară.

Secțiune IRM T1 cu
contrast ilustrînd
Explorare CT cu
formarea de abces,la nivel
multiple zone de
de m.subscapular și
osteoliză în corpul
infraspinos, colecție
scapulei.
lichidiană, edem muscular
și intensificare post-
contrast- aspect de
osteomielită stafilococică.
Osteomielită de tibie și fibulă
post osteosineză cu șuruburi
după traumatism de gambă