You are on page 1of 47

Tema 5.

Piața și micanismul funcționării


ei.
• 1.Piața ca mecanism al economiei de
schimb.Structura și infrastructura pieții.
• 2.Cererea și factorii ce o determină.Legea
cererii.Elasticitatea cererii.
• 3.Oferta și determinanții ei.Legea
ofertei.Elasticitatea ofertei.
• 4.Interacțiunea dintre cerere și ofertă și echilibrul
pieții.
5 .Prețuri: teorii, tipuri, structuri. Modalități de
reglementare a prețurilor în economie.
1.Piața ca mecanism al economiei de
schimb.Strctura și infrastructura pieții.
Piața – mecanismul principal a economiei de schimb, ce apare
odată cu apariția economiei de schimb și are ca bază următorii
factori :
• Diviziutea socială a muncii,
• Specializarea producatorului ,
• Creșterea productivității,
• Autonomia și libertatea producătorilor,
• Apariția monedei ca unicul echivalent de schimb.
Elementele mecanismului de piață sunt :
1. Cererea (D)
2. Oferta (S)
3. Prețul (P)
4. Concurența
Piața ca instituție principală a
economiei de schimb.
Piața este principalul mecanism al economiei de schimb.
Piața este locul unde:
 Se întîlnește consumatorul cu producătorul
 se decide ce ? trebuie să producă, cît? și pentru cine?
 se formează prețurile prin concurență,
 Piața este un sistem instituțional, care se supune anumitor legi, legitații, acte
normative.
Tipurile de piață :
• In dependentă de sistemul economic:
1. Centralizată
2. Descentralizată
• În dependență de bunurile care se comercializează :
1. Bunuri economice
2. Bunuri de capitali
3. Financiară
4. Informațională
5. Tehnologiilor noi
Clasificarea pieții.
în dependență de locul geografic :
1. Locală
2. Regională
3. Națională
4. Mondială
în dependență de dezvoltarea concurenței :
1. Piață de monopol
2. Piață de oligopol
3. Piață de oligopson
4. Piață de monopson
5. Piață mixtă
6. Piață monopolistă
7. Piață perfectă
Clasificarea pieților
în dependență de gradul de dezvoltare a pieții :
1. Nedezvoltată
2. Slab dezvoltată
3. Înalt dezvoltată
4. Dezvoltată
Clasificarea.
• După nivelul de saturație,
• 1.piață echilibrată,
• 2.piață dificitară,
• 3.piață excedentară.
• După corespunderea cu legislația în vigoare,
• 1.piață legală,
• 2.piață ilegală.
Funcțiile pieții
 1.De reglementare a relațiilor dintre producător și
consumator,
 2.De redistrubuire a veniturilor,
 3.De formare a prețurilor,
 4.De sanare(cei mai slabi se autolichidează)
 5.De informare.
Structura și infrastructura pieții se bazează pe :
1. cerere
2. Ofertă
Infastructura pieții - reprezintă totalitatea instituțiilor și
metodelor de promovare a bunurilor de la producător la
consumator. Fiecare piață își are infrastructura sa.
Infrastruvturile specifice sunt: bursele, lecitația, publicitatea
Elementele infrastructurii.
• Bursele,licitațiile,tîrgurile.
• Institușiile financiare –băncile,sistemul
creditar,
• Instituțiile de reglare al ocupării forței de
muncă,
• Instituțiile fiscale și de asigurări,
• Instituțiile vamale,
• Instituțiile din sistemul de educație și
știință,zonele economice libere...
2.Cererea și factorii ce o
determină.Legea cererii.Elasticitatea
cererii.
• Cererea reprezintă cantitatea de bunuri,sau
cantitatea unui bun ,pe care consumatorul
este predespus să o procure și posedă resurse
suficiente pentru a o procura.
• Tipuri de cerere.
Cererea pentru bunuri substituibile,
Cererea pentru bunuri complimentare,
Cererea derivată-cererea pentru un bun este
determinată de cererea pentru un alt bun.
Legea cererii.
• Relaţia dintre cerere (cantitate) şi preţ poate fi
exprimată prin legea cererii care ne spune că:
- cu cât preţul bunului solicitat este mai ridicat,
cu atât mai mică va fi cantitatea pe care
cumpărătorii sunt dispuşi să o cumpere şi, invers,
- cu cât va fi mai scăzut nivelul preţului la bunul
solicitat, cu atât va fi mai mare cantitatea pe
care cumpărătorii sunt dispuşi să o cumpere.
• Curba cererii este descrescătoare,deoarece
atunci cînd o variabilă crește, o altă variabilă
descrește.(prețul este invers proporîional cu
cantitatea)
Cererea
P

A
p0

B
p1
d

q0 q1 Q
Factori determinanţi:
• Factorii economici:
• PREȚUL bunului și Venitul consumatorului.
• Factorii noneconomici:
• Peferințele consumatorului,
• Anticiparea schimbării prețului,
• Moda,
• Substituibilitatea bunului,
• Calitatea bunului.
• Modificarea transferurilor de remitențe.
Modificarea cererii în dependență de
preț.
MDIFICOAREA VOLUMULUI CERERII.
Factorii non preț.
Elasticitatea cererii

• Modul în care se modifică cantitatea


cerută dintr-o marfă oarecare ca urmare
a modificării factorilor ce o determină
(preț-nonpreț).

• Problema elasticităţi constă în esenţă în a


compara modificările intervenite în cerere
cu cele care le-au determinat şi a stabili
care dintre acesteasunt mai mari
• Măsurarea elasticităţii se face cu ajutorul
unui coeficient (Kec), calculat ca raport
între modificarea (variaţia) procentuală a
cererii (ΔQ%) şi modificarea (variaţia)
procentuală a factorului avut în vedere
(ΔX%):
e c = Δ%Q
Δ%X
• Mărimea acestui coeficient ne arată cu
cât s-a modificat cererea la o modificare
(variaţie) cu un procent a unui anumit
factor de influenţă.
• În funcţie de principalii factori avuţi în
vedere se vorbeşte de elasticitatea cererii
în funcţie de:
 preţ
 venitul consumatorilor, şi
 preţul altor bunuri
(elasticitate încrucişată)
Elasticitatea cererii în funcţie de preţ

• ne arată modul în care se modifică


cererea ca urmare a variaţiei
preţului, în condiţiile în care ceilalţi
factori de influenţă rămân
nemodificaţi (ipoteza caeteris
paribus).
Tipuri de elasticitate a cererii
(funcţie de preţ):
Valoare
Tipul de elasticitate coeficient Relaţii reciproce
Perfect elastică + ΔQ% +,
ΔP%0 dar ΔP%0
Elastică (1, +) ΔQ%>ΔP%
Elasticitate unitară 1 ΔQ%  ΔP%
Inelastică (0,1) ΔQ%<ΔP%
Perfect inelastică 0 ΔQ%=0 când ΔP%0,
(rigidă) adică Δq=0, Δp0
a) cerere perfect b) cerere inelastică
inelastică (rigidă)
p p
D D

Δp Δp

q q q
Δq
c) cerere de elasticitate d) cerere elastică
unitară

p p

Δp Δp
D

q Δq q
Δq
Elasticitatea cererii în funcţie de venit

• ne arată modul în care se modifică


cererea ca urmare a variaţiei
veniturilor consumatorilor produsului
în cauză, în condiţiile în care ceilalţi
factori de influenţă rămân
nemodificaţi.
Modificarea cererii funcţie de venit

p0 -V +V
D1
D2 D0
q2 q0 q1 q
Tipuri de elasticitate a cererii (funcţie de venit):

Valoare
Tipul de cerere coeficient Relaţii reciproce
Elastică (1, +) ΔQ%>ΔV%
(bunuri superioare)
Inelastică (0,1) ΔQ%<ΔV%
(bunuri normale)
Perfect inelastică 0 ΔQ%=0 când ΔV%0,
(rigidă) adică Δq=0, Δv0
Atipică (0, -) ΔQ%<0 când ΔV%>0,
(bunuri inferioare) adică Δq<0, Δv>0
Elasticitatea încrucişată a cererii

• ne arată modul în care se modifică cantitatea cerută


ca urmare a modificării preţului unui alt bun, în
condiţiile în care ceilalţi factori de influenţă rămân
nemodificaţi.
• Având în vedere legăturile dintre bunuri în procesul
consumului ce pot determina asemenea relaţii, se
identifică două cazuri:
• a) bunuri substituibile şi
• b) bunuri complementare.
Modificarea cererii în cazul bunurilor substituibile

px py
Dx0 Dx1
py1

pxi
py0
Dy
qx0 qx1 qx qy1 qy0 qy

• Py↑ → Dy↓ → Dx↑


Paradoxurile cererii.
• Efectul CIFFEN-la creșterea generală a
prețurilor,familiile cu venit mic sporesc cererea
pentru bunurile de consum curent, și micșorează
consumul bunurilor de lux.
• Efectul VEBLEN-cererea bunurilor cu ofertă regidă
și la bunurile rare, crește atunci cînd cresc
prețurile .
• Efectul speculației-cererea crește cînd cresc
prețurile ,de teama că prețurile vor crește și mai
mult.
3.Oferta și determinanții ei.Legea
ofertei.Elasticitatea ofertei.
• Oferta –cantitatea de bunuri pe care producătorul este
predespus să o plaseze pe piață în dependență de
prețurile formate pe piață la un moment dat.
• Determinanții.
Economici-costul bunului,prețul de piață și venitul
producătorului.
Noneconomici-modificarea legislației fiscale,
-modificatrea tehnologiilor,
-numărul de participanți pe piață cu același produs,
-modificarea prețurilor la factorii de producție.
Situația economică,socială și politică.
Legea ofertei.
• Legea ofertei ne spune că cu cît prețurile pe
piață sunt mai mari cu atît producătorii sunt
predespuși să plaseze pe piață mai multe
bunuri ,și invers cu cît prețurile sunt mai mici
cu atît producătorii plasează mai puține
bunuri pe peață.
Modificarea cererii în cazul bunurilor complementare

px py
Cx1 Cx0
py1

pxi py0
Cy
qx1 qx0 qx qy1 qy0 qy

• Py↑ → Cy↓ → Cx↓


5Interacțiunea dintre cerere şi ofertă și echilibrul pieții

• Între cerere şi ofertă se stabileşte un echilibru al preţurilor şi cantităţilor sau


un echilibru de piaţă. -E
Pret de echilibru- Pe
Cantitate de echilibru-Qd=Qs.

Cand cantitatea cerută nu egalează cantitatea oferită, piaţa este în dezechilibru.


• Ipoteze privind o piaţa concurenţială:
– Toate curbele cererii au pante negative în întreg graficul.
– Toate curbele ofertei au pante pozitive în întreg graficul.
– Preţurile se modifică dacă există exces de cerere; ele cresc dacă excesul de
cerere este pozitiv şi scad dacă excesul de cerere este negativ.
• Implicaţii:
– Există un singur preţ la care cantitatea cerută egalează cantitatea oferită:
preţul de echilibru este unic.
– Doar la preţul de echilibru preţul pieţei va fi constant.
– Dacă fie curba cererii, fie cea a ofertei, se deplasează, preţul şi cantitatea
de echilibru se vor modifica.
• Punctul de echilibru al pieţei se găseşte la intersecţia curbei cererii şi a
ofertei.
Punctul de echilibru

Cererea creşte Scade cererea


Creşte oferta Oferta scade
5. Prețuri.Teorii despre preț.

• Prețul exprimă cantitatea de bani pe care


cumpărătorul trebuie s-o plătească pentru a
obține un bun.
• Principalele Toerii despre preț.
• -Teoria valoare –muncă,(A.Smith),-la temelia
prețului se află valoarea egală cu cantitatea de
muncă vie materializată,încorporată în fiecare
din bunurile ce sînt schimbate.
Teorii.
• Teoria valoare-utilitate,-prețul este determinat
de utilitatea și de raritatea bunului.
• Teoria “prețului fără valoare”,(A.Marshall)-
teoria de sinteză-prețul este determinat de 3
factori.
• -costul de producție,
• -utilitatea marginală,
• -cererea și oferta.
Teoria contemporană.
• Potrivit acestei teorii ,mărimea și dinamica
prețului sînt condiționate de un șir de factori,cum
ar fi:
• -cantitatea de muncă materializată în bunuldat,
• -utilitatea și raritatea bunului,
• -cererea și oferta,
• -moda,
• -situația politică și socială din țară.
Funcțiile prețului.
• -de calcul și măsurare a cheltuelilor și a rezultatelor activității
economice.
-de informare ,
- de stimulare a producătorilor,
-de distribuire și redistribuire a veniturilor.
Tipuri de prețuri.
-1.Prețurile libere-care se stabilesc în urma cocurenții,nici un
agent economic nu poate influența prețul.
2.-Prețurile administrate(reglementate)-în cazul concurenții
imperfecte,sub influența statului sau a monopolișteler .
3.-Prețuri mixte-se formează sub influența factorilor interni și
externi.
Forme de prețuri.
• 1.Preț industrial(al producătorului)-include toate
cheltuelile ,plus profitul producătorului.
• 2.Preț cu amănuntul-pentru o unitate de bun.
• 3.Preț angro-pentru un lot de bunuri,
• 4.Preț de discriminare-preț intenționat mărit sau
micșorat,cînd un bun se vinde cu prețuri diferite în
același timp sau într-o perioadă scurtă de timp.
• 5.Preț de achiziție a produselor agricole-stabilit pentru
bunurile procurate de stat pentru rezervele sale.
• 6.Preț mondial –formate pe piața internațională.

You might also like