Professional Documents
Culture Documents
2009
CONTABILITATEA DECONTĂRILOR FĂRĂ NUMERAR PE BAZA
INSTRUMENTELOR DE PLATĂ LA TERMEN
CUPRINS
Argument
Cambia sau trata este un ordin scris şi necondiţionat dat de o persoană (trăgătorul)
unei alte persoane (trasul), de a plăti o anumita suma de bani, la vedere sau la un anumit
termen, unei terţe persoane (beneficiarul) sau la ordinul acesteia.
Beneficiarul cambiei este cel care va încasa contravaloarea cambiei, respectiv
trăgătorul însuşi, o terţă persoană sau o bancă.
O cambie trebuie să conţină anumite elemente:
- denumirea de cambie;
- ordinul necondiţionat de a plăti o sumă determinată;
- numele celui care trebuie să plătească (trasului);
- specificarea scadenţei ( în lipsă înseamnă ,,la vedere”);
- arătarea locului unde trebuie făcută plata;
- numele beneficiarului;
- data şi locul emiterii cambiei;
- semnătura celui care emite cambia (a trăgătorului).
a) prin gir;
Cambia care cuprinde sau nu menţiunea ,,la ordin” poate fi transmisă prin gir.
Girul este un act prin care posesorul cambiei numit girant, transferă altei persoane
numite giratar toate drepturile izvorând din cambie.
Girul poate fi făcut chiar în folosul trasului, indiferent daca a acceptat sau nu, al
trăgătorului sau al oricărui alt obligat. Aceştia pot să gireze din nou cambia.
NOTA:
ANDOSARE. Declaraţia scrisă pe un titlu (efect de comerţ) pentru a transfera dreptul de
proprietate asupra acestuia către andosator.
Cel care semnează se numeşte andosant şi poartă răspunderea solidară pentru plata
sumei înscrise în efectul comercial.
Andosarea înlesneşte circulaţia cambiei şi sporeşte siguranţa că ea va fi încasată ca
urmare a faptului că toţi cei care o andosează sunt răspunzători în solidar pentru plata la
termen împreună cu trasul (debitorul).
Andosarea este sinonimă cu ,,girul”. În mod figurativ prin ,,andosarea unei afaceri” se
înţelege solidarizarea unei persoane (fizice sau juridice) la acoperirea riscurilor acesteia.
Andosat (giratar). 1. Persoana căreia îi este transferat dreptul de proprietate asupra
unui titlu şi drepturile încorporate de acesta, prin andosare. 2. Persoana în favoarea căreia este
girată o cambie.
Andosant (girant). 1. Persoana care transferă dreptul de proprietate asupra unui titlu,
drepturile încorporate de acesta, prin andosare. 2. Persoana care girează (o cambie).
SC ,,REZA” SA
( TRĂGĂTOR )
2 3 5 1 4 5
5
SC ,,RAD” SA ( Banca ,,X’’ ( BENEFICIAR)
TRAS ) )
unde:
1. Beneficiarul ( banca ,,X” ) acordă un credit SC ,,REZA”;
2. Între SC ,,REZA” SA şi SC ,,RAD” SA se încheie contractul de vânzare –
cumpărare;
3. SC ,, REZA” SA trage o cambie asupra SC ,, RAD” SA;
4. SC ,,REZA” SA remite cambia băncii ,,X”;
5. Se stinge atât creanţa pe care SC ,, REZA” SA o are asupra SC ,,RAD” SA precum şi
creanţa pe care Banca ,,X” o avea asupra SC ,,REZA” SA.
Observaţie. Faţa formularului de cambie este alcătuită din zone ale căror amplasări,
conţinut şi dimensiuni sunt realizate în conformitate cu normele în vigoare şi cu anexele nr. 1
şi nr. 2.
În mod convenţional, în anexa nr. 1, faţa cambiei a fost împărţită în zone delimitate
prin linii groase, în scopul facilitării prezentării; liniile groase care delimitează zonele nu fac
parte componentă din formularele de cambie.
Aplicaţie practică
1
SC ,,MINERVA” SA 2 SC ,,UNIVERSAL” SA
( Emitent ) 3 ( Beneficiar)
4
unde:
1. Între SC ,,MINERVA” SA şi SC ,,UNIVERSAL” SA se încheie un contract de
vânzare - cumpărare.
2. SC ,,MINERVA” SA completează un bilet la ordin prin care se obligă să plătească
datoria faţă de SC ,,UNIVERSAL” SA.
3. La scadenţă, SC ,,UNIVERSAL” SA prezintă biletul la ordin pentru încasarea
sumei, fie la SC ,,MINERVA” SA, fie băncii acesteia.
4. SC ,,UNIVERSAL” SA încasează banii şi astfel se stinge creanţa acestei societăţi
asupra SC ,,MINERVA” SA.
Observaţie. Faţa formularului de bilet la ordin este alcătuită din zone ale căror
amplasări, conţinut şi dimensiuni sunt realizate în conformitate cu normele în vigoare şi cu
anexele nr. 3 şi nr. 4.
În mod convenţional, în anexa nr. 3, faţa biletului la ordin a fost împărţită în zone
delimitate prin linii groase, în scopul facilitării prezentării; liniile groase care delimitează
zonele nu fac parte componentă din formularele de bilet la ordin.
I.3 Structura, importanţa şi schema de circulaţie a cecului
Cecul este cel mai convenabil instrument de decontare fără numerar utilizabil de către
titularii de conturi bancare, cu disponibil suficient în aceste conturi creat din operaţiuni de
încasări, din depozite sau prin angajarea unui credit bancar.
Din punct de vedere al tehnicilor de decontare fără numerar, cecul este un instrument
de plată care pune în legătură, în procesul creării sale, trei persoane: trăgătorul, trasul şi
beneficiarul.
Acest instrument este creat de trăgător, care, în baza unui disponibil constituit în
prealabil la o societate bancară, dă ordin necondiţionat acesteia, care se află în poziţia de tras,
să plătească, la prezentare, o sumă determinată, unei terţe persoane sau însuşi trăgătorului
aflat în poziţie de beneficiar. Cele trei persoane care sunt puse în legătură prin cec fac toate
operaţiile legate de acest instrument, în nume propriu: trăgătorul emite cecul, posesorul
legitim îl încasează iar trasul îl plăteşte.
Pentru ca trăgătorul să emită cecuri, banca îi eliberează acestuia (clientul său)
formulare de cecuri în alb, dacă acesta deţine un disponibil corespunzător în cont.
Cecurile pot fi clasificate după modul de încasare, astfel:
a) Cec nebarat (de casă sau alb). Se plăteşte în numerar, la bancă.
b) Cec barat. Trăgătorul sau posesorul unui cec poate face o barare prin înscrierea a
două linii paralele orizontale sau oblice pe faţa cecului. Pentru încasarea sumei
înscrise pe cec, beneficiarul este obligat să recurgă la serviciul unei bănci printr-o
unitate bancară aparţinând acesteia şi care să primească plata în locul său. Bararea
poate fi generală, dacă cecul nu prezintă nici o menţiune între cele două linii şi
specială, dacă între cele două linii este înscrisă denumirea băncii.
c) Cec de virament. Cuprinde ordinul de a transfera suma înscrisă în cec într-un cont
deschis la o bancă.
d) Cec certificat. Prezintă specificarea expresă a provizionului, adică a disponibilului
existent în contul curent al trăgătorului necesar efectuării plăţii. Trăgătorul nu mai
poate retrage din contul său această sumă înainte de expirarea termenului de
prezentare al cecului.
e) Cec documentar. Trăgătorul condiţionează plata sumei în favoarea beneficiarului
de prezentarea unor documente care atestă expedierea mărfurilor sau prestarea
serviciilor.
f) Cec de călătorie. Este emis în sumă fixă de societăţi bancare (format tip bancnotă)
şi cumpărat de turişti în vederea achitării diverselor cheltuieli fără a folosi
numerar. Aceştia remit filele de cec beneficiarilor în schimbul cumpărării de
bunuri şi servicii. Beneficiarii filelor încasează sumele de la băncile locale, iar
acestea recuperează sumele de la banca emitentă.
g) Eurocecuri (cecurile cu legitimaţie de garanţie). Banca emitentă eliberează odată
cu carnetul de cecuri şi o carte de garanţie care cuprinde o serie de date (numărul
de cont, numele beneficiarului). Pentru încasarea acestor cecuri, beneficiarul este
obligat să se legitimeze cu cartea de garanţie.
Pe lângă acţiunea de stingere a obligaţiilor de plată dintre emitent şi beneficiar, cecul
poate stinge şi alte plăţi, în cazul în care este angajat în operaţiuni de gir.
Aplicaţie practică
Cumpărător Vânzător
2
SC ,,DANA” 4 SC ,,STAR”
(TRĂGĂTOR) 7 (BENEFICIAR)
1 3 5
7
BANCA ,,X” BANCA ,,Y”
(TRAS) 6 (Banca beneficiarului)
unde:
1. Banca ,,X” eliberează carnetul de cecuri SC ,,DANA”;
2. SC ,,DANA” şi SC ,,STAR” încheie contractul de vânzare - cumpărare;
3. SC ,,DANA” trage un cec asupra băncii ,,X”;
4. SC ,,DANA” remite cecul tras asupra băncii ,,X”;
5. SC ,,STAR” prezintă cecul la banca ,,Y”;
6. Banca ,,X” achită cecul băncii ,,Y”;
7. Banca ,,Y” prezintă cecul la plată şi astfel se stinge creanţa SC ,,STAR” asupra SC
,,DANA”.
Observaţie. Faţa formularului de cec este alcătuită din zone ale căror amplasări,
conţinut şi dimensiuni sunt realizate în conformitate cu normele în vigoare şi cu anexele nr. 5
şi nr. 6.
În mod convenţional, în anexa nr. 5, faţa cecului a fost împărţită în zone delimitate
prin linii groase, în scopul facilitării prezentării; liniile groase care delimitează zonele nu fac
parte componentă din formularele de cec.
CAPITOLUL II
ÎNREGISTRĂRILE CONTABILE PRIVIND DECONTĂRILE FĂRĂ
NUMERAR PE BAZA INSTRUMENTELOR DE PLATĂ LA TERMEN
% = 401,,Furnizori” 11.900
301 ,,Materii prime” 10.000
4426 ,,TVA deductibilă” 1.900
b) acceptarea de către furnizor a unui efect comercial în valoare de 11.900 lei de la client:
5114 ,,Efecte remise spre scontare” = 413 ,,Efecte de primit de la clienţi” 4.000
l) la încasarea efectului bancar decontează suma efectului mai puţin dobânda pentru
perioada pană la scadenţa efectului de 100 lei şi comisionul de scontare în suma de 20 de
lei:
Dobânda = 4.000 lei x 10% x 3 luni/ 12 luni = 100 lei
A) În contabilitatea trăgătorului:
a) Anularea efectului iniţial în valoare de 1.000 lei:
B) În contabilitatea trasului:
a) Anularea efectului iniţial:
A) În contabilitatea trăgătorului:
a) Remiterea efectului de încasare în valoare de 1.000 lei:
c) Acordarea unui avans bănesc trasului de trăgător pentru plata efectului, situaţie
în care se creează un nou efect a cărui valoare nominală este egală cu mărimea avansului plus
dobânzile penalizatoare şi diverse cheltuieli efectuate:
A) În contabilitatea trăgătorului:
a) Acordarea avansului bănesc în valoare de 1.000 lei:
A) În contabilitatea trasului:
a) Acordarea avansului bănesc în valoare de 1.000 lei:
Aplicaţie. Întreprinderea ,,A” datorează suma de 8.000 de lei întreprinderii ,,B”, iar în
acelaşi timp are asupra întreprinderii ,,C” o creanţă de aceeaşi valoare şi aceeaşi scadenţă. În
acest scop, întreprinderea ,,A” trage o cambie asupra lui ,,C”, din ordinul lui ,,B”, pe care o
transmite lui ,,B”.
Înregistrările sunt:
c) Încasarea cecului:
[1] Moroşan Ioan Contabilitatea practică. Obligaţiile fiscale şi sociale ale firmei.
Editura ,,Evcont Consulting”, Suceava, 2003;
[2] Paraschivescu Dumitru Contabilitate financiară. Aplicaţii şi studii de caz, Editura
Marius ş.a. Tehnopress, Iaşi, 2007;
[3] Pop Atanasiu Contabilitatea financiară românească armonizată cu
Directivele Contabile Europene şi Standardele Internaţionale
de contabilitate, Editura Intelcredo, Cluj- Napoca - 2002;
[4] Ristea Mihai ş.a Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară,
Bucureşti, 2005;
[5] **** Norma tehnică a Băncii Naţionale a României nr. 4/2008
privind cecul, publicat în MO, Partea I, nr. 500 din 03.07.2008;
[6] **** Norma tehnică a Băncii Naţionale a României nr. 4/2009
pentru modificarea Normei tehnice a Băncii Naţionale a
României nr. 5/2008 privind cambia şi biletul la ordin,
publicat în MO, Partea I, nr. 114 din 25.02.2009;
[7] **** OUG nr. 38/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
59/1934 asupra cecului, publicat în MO nr. 284/11.04.2008;
[8] **** OUG nr.39/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, publicat în MO nr.
284/11.04.2008.
ANEXA Nr. 1
(Anexa nr. 1 la norma tehnică)