Universitatea de Medicină și Farmacie

“Carol Davila” București

Sindromul de apnee în somn forma obstructivă.

Consideraţii epidemiologice, clinice, terapeutice.
Complianţa pacienţilor la tratament

Coordonator științific: Prof.univ.dr. Mihaltan Florin

Autor: Jeler Elena Corina

București

2015
Contents
INTRODUCERE ......................................................................................................................................... 5
SCOPUL LUCRARII.................................................................................................................................... 5
MATERIALE SI METODE ........................................................................................................................... 6
REZULTATE SI CONCLUZII ........................................................................................................................ 6
REFERINTE ............................................................................................................................................... 9
Figura 0.1 Efectele apnnei în asupra organismului ................................................................................. 5
No table of figures entries found.
 INTRODUCERE

Sindromul de apnee în somn forma obstructivă (SASO) este o afecțiune cu o

frecvența de 4-6%. Pe baza cercetărilor preliminare s-a demonstrat o strânsă asociere între
obezitate şi sindromul de apnee în somn forma obstructivă (aproximativ 65% din pacienţii
diagnosticaţi cu aceasta afecţiune fiind obezi).

Figura 0.1 Efectele apnnei în asupra organismului

1. SCOPUL LUCRARII

Este de a arăta complianţa pacienţilor obezi (grupaţi pe diferite grade de obezitate) la

tratamentul SASO, precum și efectul tratamentului asupra bolii (încadrarea bolii în alt nivel
de severitate, dacă pacienții au scăzut în greutate, dacă s-a micșorat valoarea TA, a glicemiei,
respectiv asupra calității vieții. La pacienții care nu utilizează CPAP voi urmări dacă au
scăzut în greutate urmând o dietă proprie sau condusă de nutriționist, dacă a suferit intervenții
chirurgicale pentru scăderea IMC-ului.
 2. MATERIALE SI METODE

Îmi propun studierea unui lot de 100 pacienţi diagnosticaţi cu SASO aflaţi în evidenţa
Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta Bucureşti.

Voi chema pacienţii diagnosticaţi cu SASO la intervale de 2, 6, 12 luni. De asemenea,

la începutul studiului voi aplica fiecărui pacient un chestionar pentru obezitate - “Scala de
evaluare EAT-26, “Scala de evaluare a stresului Cohen” precum si “Masurarea Stimei de
Sine Rosenberg,”.

3. REZULTATE SI CONCLUZII

Studiile au aratat o mai bună complianță a paciențiilor la tratament in primele luni,

ulterior scăzând. Din figura 3.1 se poate obverva preponderența paciențiilor cu SASo de sex
masculin comparativ cu pacieții de sex feminin.

Distribuția SASO în funcție de sex

masculin
19% feminin

81%

Figura 3.1: Distribuția SASO în funcție de sex

 In figura nr. 3.2. este reprezentată distribuția paciențiilor cu SASO în funcție de
mediul de proveniență. Se poate observa că predomină numărul paciențiior din mediul urban.
În figura nr. 3.3. este

Repartitia pacietilor in functie de mediul

de provenienta
13%
Urba
n

87%

Figura 3.2 Repartiția paciențiilor cu SASO în funcție de mediul de proveninență

Distribuția paciențiilor cu SASO

2%
11%
SASO
Usor

87%
 Figura 3.3Distribuția paciențiilor cu SASO

Distribuția SASO VALOARE MEDIE IMC

SASO Ușor (2.12%) 30.29

SASO Mediu (10.63%) 30.84

SASO Sever (87.23%) 34.03

Distribuția IMC Număr pacienți

Subponderali 0

Greutate 0
normala

Supraponderali 26 (27.65%)

Obezitate 32 (34.04%)
gradul I

Obezitate 22 (23.4%)
gradul II

Obezitate 14 (14.89%)
morbida

Distribuția comorbiditatiilor SASO Ușor SASO Mediu SASO Sever

Diabet 1.06 % 0 15.95%

AVC 1.06 % 2.12 % 2.12 %

HTA 2.12 % 4.25% 52.12 %

 Dislipidemie 1.06% 6.38% 45.74%

ORL 2.12% 10.63% 79.78%

BCI 1.06% 1.06% 12.76%

Tulburări de ritm 1.06% 1.06% 11.7%

NOTĂ: Procentele au fost calculate la numarul total de pacienți

REFERINTE

1. Florin Dumitru Mihaltan: Algoritm de diagnostic in pneumologie.

2. Miron Bogdan: Pneumologie.
3. Manualul Merck editia a XVIII-a.
4. Doina Todea: Apneea in somn si comorbiditatile sale.
5. Principles and Practice of Sleep Medicine- fifth edition –Meir H. Kryger, Thomas Roth,
William C. Dement.
6. Danga E,Van Dijk, Van Vaj: A single night of partial sleep deprivation induces insulin
resistance in multiple metabolic pathways in healthy subjects-2010,
7. Tasali E,Makhlesi B,Van Canter E.: Obstructive sleep apnea and type 2 diabetes:interacting
epidemics-Chest 2008.
8. 2008-Schulz R, Eisele H.J, Reichenberger F, Seeger W.: Obstructive sleep apnea and
metabolic syndrome - Pneumologie
9. Montesi S.B., Bajwa E. K., Malhotra A.: Biomarkers of sleep apnea-Chest 2012.
10. Comondore VR, Cheema R,Fox J, Butt A, John Mancini: The impact of CPAP on cardiovascular
biomarkers in minimally symptomatic patients with obstructive sleep apnea: a pilot
feasibility randomized crossover trial-Lung 2009.
11. Iftikhar IH, Khan MD, Dan.: Meta-analysis-continuous positive airway pressure improves
insulin resistance in patients with sleep apnea without diabetes-Ann Am Thorac Soc 2013.
12. Surani S, Subramanian S.: Effect of continuous positive airway pressure therapy on glucose
control-World Diabetes 2012
13. Surani JR,: Diabetes, Sleep Apnea, Obesity and cardiovascular disease:Why not address them
together?-World Diabetes 2014
14. Seetho IW, Parker RJ, Craig S, Duffy N.:Obstructive sleep apnea is associated with increased
arterial stiffness in severe obesity- J.Sleep Resp. 2014.