DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE

1. Necesitatea studierii aspectelor doctrinaire si de etica in profesia contabila.

In cadrul standardelor international de educatie pentru obtinerea si mentinerea
competentelor profesionistilor contabili, un loc important il au cunostintele de natura
doctrinara si deontologica, profesia contabila distingandu-se de alte profesii prin
asumarea unei responsabilitati fata de public este firesc ca indeplinirea acestei misiuni sa
fie asumata de toti profesionistii contabili in cunostinta de cauza ceea ce presupune ca
acestia
-sa fie constienti de rolul pe care profesia contabila il are pentru dezvoltarea
economiei nationale si mondiale sipentru apararea interesului public.
- sa fie convinsi de rolul social pe care-l au atat la nivelul unei entitati cat si la
nivel national.
- sa inteleaga ca munca lor si profesia contabila in ansamblu nu pot fi recunoscute
si apeciate decat daca satisfac trei deziderate devenite comandamente
fundamentale ale profesiei. Educatie, etica si calitate.
- sa cunoasca modul de organizare a profesiei contabile, respective modul in care
se pot infiinta si pot functiona organismele profesionale.
- sa inteleaga semnificatia si importanta unor termini-cheie pentru profesia
contabila daca se doreste a deveni o profesie de top in economia si societatea
romaneasca unitatea (unitatea profesiei contabile, unitatea membrilor
organismului professional si unitatea tuturor profesionistilor contabili indifferent
de statut) si unicitatea profesiei contabile.
- sa fie absolvit intr-un stat membru cel mai inalt nivel de pregatire si experienta
cerut de activitatea de profesionist contabil in acea tara si care, cel putin intruneste
nivelul de calificare al Directivei a VIII a si datorita careia, odata autorizati, pot
desfasura fara restrictii auditul statutar al tuturor entitatilor care sunt supuse
auditului.

1
 2. Definiti conceptul de profesie contabila.
Profesia contabila reprezinta totalitatea activitatilor (serviciilor) care presupun
cunostinte in domeniul contabilitatii, a specialistilor care le efectueaza (presteaza),
precum si organismele lor profesionale.

3. Activitatile componente ale profesiei contabile.

Profesia contabila este o profesie cu o arie de activitate larga si diversa.
Pentru a mentine o inalta calitate si diversitate a serviciilor profesionale oferite
este esentiala asigurarea faptului ca firmele profesionale pot elabora cea mai larga gama
de competente posibila si sunt capabile sa atraga si sa retina persoane capabile pentru a-si
servi clientii. Aceasta este calea ideala, sin u protectionismul si mediul anticompetitive,
pentru a permite sa fie servit atat interesul clientilor, cat si al publicului in general.
Lista principalelor activitati / servicii care compun profesia contabila sunt:
1. Tinerea contabilitatii
2. Elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor financiare
3. Audit statutar
4. Alte lucrari de audit financiar – contabil
5. Management financiar – contabil
6. Servicii fiscale (consultanta, consiliere si asistenta fiscala)
7. Servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderilor
8. Evaluari de intreprinderi si titluri
9. Alte servicii contabile si paracontabile
Diversitatea profesiei este o realitate foarte importanta, chiar daca in anumite
organizatii profesionale membrii se ocupa in fapt de una singura sau de foarte putine
dintre aceste activitati.
Activitatile componente ale profesiei contabile se pot organiza si exercita:
- prin compartimente proprii;
- prin externalizare.

2
 Dintre toate activitatile componente ale profesiei contabile, numai auditul statutar
este in mod obligatoriu organizat si exercitat ca activitate externa oricarei entitati supuse
unui astfel de control.
Alte servicii furnizate exclusive de profesionistii contabili sau partajate cu alte
profesii sunt:
- resurse umane si administrative: intocmirea statelor de plata, proceduri de
control intern, relatii cu institutiile de securitate sociala, asistenta in litigiile legate de
resursele umane, recrutare etc.
- misiuni de consultanta si consiliere contabila si fiscala;
- servicii financiare: evaluarea afacerilor, verificarea financiara prealabila
(investigare si analiza), analiza investitiilor, planificarea financiara, restructurarea
datoriilor si recapitalizarea, gestionarea portofoliului, controlul administrative si
financiar, brokerajul etc.
- servicii juridice: intocmirea documentelor juridice pentru persoane fizice, sprijin
juridic si administrative pentru Adunarea generala, consiliere privind Legea companiilor
etc.

4. Categorii de profesionisti contabili.

Activitatile componente ale profesiei contabile se pot organiza si exercita:
- prin compartimente proprii;
- prin externalizare.
Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic in:
- dependenti, cu statut de angajat;
- independenti sau liber profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente
ale profesiei contabile.
Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber profesionistilor
contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea:
- individual
- in forme asociative potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.

3
 O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea – in calitate cde
angajati sau ca furnizori de servicii – in domeniul auditului intern si controlului intern,
activitati importante pentru o buna guvernare a intreprinderilor.

5. Necesitatea reglementarii profesiei contabile.

Modul in care ar trebui reglementata profesia contabila a constituit in ultimii ani
subiectul multor dezbateri si, in consecinta, au avut loc multe schimbari deoarece
profesionistii contabili, clientii lor, organismele profesionale si guvernele cauta sa se
asigure ca profesia contabila continua sa furnizeze servicii de inalta calitate si contribuie
la cresterea si dezvoltarea economica globala.
In timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi
interesul public, organismele profesionale au o responsabilitate specifica si un rol
essential care se regasesc in cele trei comandamente fundamentale ale organismelor
profesionale:
- educatia: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor;
- etica: comportamentul deontologic al membrilor lor;
- calitatea: certificarea calitatii serviciilor oferite de membrii lor.
Pentru a atinge aceste obiective, organismele profesionale trebuie sa sustina si sa
promoveze practicile profesionale la nivel inalt, inclusiv prin intermediul reglementarii,
membrilor lor.
Organismul professional trebuie sa reglementeze activitatile si conduita
membrilor sai pentru a se asigura ca responsabilitatea sa fata de interesul public este
indeplinita, chiar si atunci cand exista o reglementare externa semnificativa a profesiei
din partea unei agentii guvernamentale.
O profesie, in general, este definita si judecata prin cunostintele, aptitudinile,
atitudinea si etica celor implicate in aceasta profesie. Reglementarea unei profesii este un
raspuns précis la nevoia de standarde sigure, care sa fie indeplinite de membrii acelei
profesii.
Necesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depind de:
a). profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efectiv si efficient cererilor
economiei si societatii;

4
 b). conditiile de piata in care activeaza profesia;
c). calitatea serviciilor furnizate de membrii sai. Reglementarea este necesara
pentru a certifica faptul ca serviciile contabile de pe piata sunt de calitate adecvata, ceea
ce implica:
- adoptarea de standarde profesionale, tehnice;
- adoptarea de reguli etice;
- nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractati ai serviciilor contabile,
precum investitorii, creditorii etc.
Reglementarea poate fi un mijloc eficace de asigurare a calitatii si de abordare a
unor aspecte aferente pietei serviciilor contabile, cel putin datorita urmatoarelor doua
cauze:
- existenta unui dezechilibru in ceea ce priveste cunostintele intre clientul care
primeste serviciile contabile si furnizorul acestor servicii care dispune de expertiza
profesionala. Reglementarea poate trata acest dezechilibru prin oferirea certificarii
beneficiarului ca furnizorul dispune de calificarile necesare si va respecta standardele
profesionale adecvate in activitatea sa. Astfel, beneficiarul este incredintat ca primeste
servicii de calitate.
- in afara furnizorului si beneficiarului de servicii contabile exista si terte parti
care pot cumula beneficii sau costuri semnificative de pe urma furnizarii de servicii
contabile. Reglementarea poate trata acest aspect dand o asigurare ca aceste beneficii si
costuri pentru partile terte sunt luate in considerare pentru a determina ce serviciu trebuie
produs si la ce standarde de calitate.

6. Aria de aplicabilitate si calitatea reglementarii in profesia contabila.

Reglementarea profesiei contabile acopera urmatoarele domenii:
- cerintele de acces si certificarea sau autorizarea;
- cerintele referitoare la educatia continua;
- monitorizarea comportamentului profesionistilor contabili;
- standardele profesionale si etice pe care profesionistii contabili trebuie sa
le respecte;

5
 - sistemele si procedurile disciplinare in cazul in care profesionistii contabili
nu indeplinesc cerintele de mai sus.
Standardele de inalta calitate sunt importante deoarece acestea ofera o baza de
referinta pentru membrii profesiei, utilizatorii serviciilor contabile si organele de
reglementare, pentru a evalua conformitatea membrilor cu cele mai bune practice.
Pentru ca reglementarea sa asigure faptul ca serviciile contabile sunt de calitate
adecvata, ea insasi, reglementarea, trebuie sa fie de calitate pentru a raspunde interesului
public, adica trebuie sa fie:
- proportionala;
- transparenta;
- sa nu fie impotriva competitiei;
- nediscriminatorie;
- precisa;
- segmentata in functie de tinta sa;
- implementata consecvent si just;
- supusa unei examinari periodice.
Efectul unei reglementari bine elaborate va consta in furnizarea asigurarii potrivit
careia natura si calitatea serviciilor contabile raspund atat nevoilor beneficiarilor, cat si
nevoilor economiei in general.
Reglementarea este importanta, darn u este suficienta si nici nu poate fi pe deplin
eficienta decat daca este insotita de un comportament etic al profesionistului contabil,
care, in final, reprezinta garantia bunelor servicii si a calitatii acestora.
Serviciile de inalta calitate oferite de profesie sunt in final o functie a standardelor
profesionale, inclusive de etica, a competentelor si valorilor profesionale si a sistemelor
de reglementare, toate trebuind sa fie consecvente sis a se sprijine reciproc.

7. Modalitati de implementare a reglementarii.

Sunt trei modalitati de implementare a reglementarii:
- autoreglementarea, specifica economiilor liberale: organismul professional este
recunoscut de govern, care ii deleaga responsabilitatea de a reglementa profesia;

6
 - reglementarea externa: profesia este reglementata de govern, fie prin intermediul
unei agentii guvernamentale, fie prin intermediul unei agentii independente, careia
guvernul i-a delegate sarcini de reglementare;
- coreglementarea, care reprezinta o combinare intre autoreglementare si
reglementarea externa.
Autoreglementarea si reglementarea externa trebuie sa se comporte in asa fel incat
sa fie complementare, sin u sa se concureze.
Exista mai multe modalitati in care autoreglementarea si si reglementarea externa
pot fi combinate in vederea unui amestec eficient de reglementare:
- autoreglementarea impreuna cu supravegherea intreprinsa de o agentie
independenta: in acest caz, supravegherea este complementara reglementarii si o
intareste;
- o combinare in care organismul professional este responsabil pentru anumite
aspecte ale reglementarii, iar guvernul sau o agentie independenta, pentru alte aspecte.
Combinarea intre autoreglementare si reglementarea externa folosita in anumite
state depinde de o serie de factori, cum ar fi:
- experienta istorica;
- performanta de autoreglementare a organismului professional;
- orientarea politica generala catre reglementarea ca instrument de
conducere economica;
- calea de dezvoltare a economiei;
- natura si caracteristicile esecurilor pietei.
In practica, chiar si in cazul reglementarii externe, guvernul interactioneaza
explicit sau implicit cu organismul profesional.
Tendintele echilibrului intre autoreglementare si reglementarea externa difera de
la tara la tara. In statele cu organisme profesionale puternice de autoreglementare creste
preocuparea pentru un rol sporit al reglementarii externe; in statele in tranzitie, tendinta
este de solidificare prealabila a organismelor profesionale si a rolului acestora de
autoreglementare.

7
 Oricare ar fi modul de implementare, organismele profesionale trebuie sa joace un
rol hotarator in reglementarea profesiei, ele fiind cel mai bine pozitionate pentru apararea
interesului public:
- publicul are nevoie de servicii de calitate, dar si reputatia organismului
profesional va reflecta calitatea serviciilor oferite de membrii sai;
- ele sunt apropiate de pietele in care opereaza membrii lor si cunosc felul in care
reglementarea poate afecta comportamentul;
- ele pot urmari eficienta sistemului de reglementare;
- ele au responsabilitatea de a comunica si de a lucra cu guvernele in interesul
public.
La randul lor, guvernele trebuie sa se asigure ca reglementarea respective isi
atinge obiectivul referitor la interesul public la cel mai scazut cost posibil. Pentru aceasta,
guvernele trebuie:
- sa inteleaga natura si caracteristicile problemelor pe care reglementarea cauta sa
le resolve;
- sa beneficieze de un sistem de monitorizare a performantei organismului
insarcinat cu reglementarea profesiei;
- sa se bazeze pe rezultate, respective calitatea generala si consecventa serviciilor
contabile;
- sa aiba abilitatea de a amenda legislatia si reglementarea atunci si acolo unde
este nevoie.
Rezulta deci ca organismele profesionale si guvernele au interese si obiective
commune: profesionistii contabili sa serveasca interesul public prin utilizarea de
standarde de inalta calitate in serviciile prestate.
Atingerea acestor obiective presupune existenta unui dialog constant intre govern
si organismele profesionale.
Desi rolul organismelor profesionale in sistemul de reglementare a profesiei difera
de la tara la tara, in toate cazurile organismele profesionale au responsabilitatea de a se
asigura ca profesia serveste interesului public.

8
 Organismele profesionale trebuie sa fie in dialog constant cu guvernele in vederea
aflarii echilibrului intre autoreglementarea si supravegherea publica prin prisma
cerintelor pietei serviciilor contabile.
Abilitatea cea mai importanta a profesiei contabile este aceea de a pune pe primul
loc interesul public, lucru care va face ca profesia sa castige respectful comunitatilor si al
organelor de reglementare din tara si la nivel global.

8. Reglementarea profesiei contabile la nivel European.

A. Reglementarea generala
Profesia contabila este reglementata de Directiva 89/48/CEE inlocuita prin
Directiva 2005/36/CEE cu privire la recunoasterea calificarilor profesionale.
Profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a absolvit intr-un stat
membru cel mai ianlt nivel de pregatire si formare cerut in acea tara pentru activitatea de
profesionist contabil si care are acces fara restrictii la toate serviciile si activitatile
componente ale profesiei contabile, inclusiv, odata autorizat, la activitatea de audit
statutar.
Acesti profesionisti contabili au studii universitare, un stagiu practice de cel putin
trei ani si au sustinut si promovat un test de aptitudini, iar calitatea profesionala are
diferite denumiri, dar cu continut echivalent, cele mai des intalnite fiind cea de “expert
contabil” (in tarile latino - continentale), “chartered accountant” (in zona anglo saxona),
“contabil public autorizat” (CPA) in Statele Unite.
B. Reglementarea speciala
Data fiind importanta activitatii de audit statutar, ca ultima activitate care filtreaza
fluxurile catre utilizatorii informatiilor continute in situatiile financiare ale unei entitati,
exigentele suplimentare in ceea ce priveste aceasta activitate, ca si conditiile de autorizare
a persoanelor fizice si juridice care doresc sa presteze servicii de audit statutar sunt
reglementate distinct prin Directiva 84/253/CEE, cunoscuta sub denumirea de a 8-a
Directiva, inlocuita prin Directiva 2006/43/CF, cunoscuta sub denumirea de noua
Directiva a 8-a.
Principalele prevederi ale celei de-a 8-a Directive se refera la:

9
 - conditiile de autorizare si retragere a autorizarii unui profesionist contabil de a
efectua audit statutar. Pentru ca o persoana fizica sa efectueze audit statutar, conditiile
sunt:
 Sa aiba studii universitare relevante sau un nivel echivalent;
 Sa fi sustinut un examen de acces la calitatea de profesionist
contabil;
 Sa fi efectuat un stagiu de pregatire practica de cel putin trei ani;
 Sa fi promovat un examen de competenta profesionala
- conditiile speciale privind independenta auditorului, calitatea prestatiilor de
audit statutar si standardele aplicabile;
- crearea unui sistem de supraveghere publica asupra activitatii de audit statutar si
a auditorilor statutari.
Categoriile de entitati supuse auditului statutar sunt prevazute prin Directiva a 4-a
si Directiva a 8-a, precum si prin reglementarile nationale – Legea companiilor, de regula,
iar reglementarea auditului statutar este prevazuta prin Directiva a 8-a la nivel European
si prin lege speciala la nivelul fiecarei tari.

9. Rolul profesiei contabile pentru protejarea interesului public.

Profesia contabila se distinge de celelalte profesii, intre altele, prin asumarea
responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile
desfasurate de intreprindere: actionari, salariati, furnizori – creditori, banci, buget,
conturile nationale, organisme de bursa, investitori etc.
In fapt, daca in piata serviciilor orice alt profesionist presteaza servicii pentru un
client determinat si care este, in general, consumatorul (beneficiarul) final al serviciului
respective, profesionistul contabil – fie ca elaboreaza, fie ca auditeaza situatiile financiare
ale intreprinderii – este (in mod paradoxal) platit de catre intreprinderea respective, dar
utilizatorii (consumatorii) informatiilor desprinse din aceste situatii financiare sunt partile
interesate, mentionate deja, cele care formeaza publicul si ale caror interese trebuie
aparate.
Rolul profesiei contabile = Protejarea interesului public.

10
 Actionarii
Bancile Salariatii

Clienti si Buget
debitori Situatiile
financiare ale
unei
Furnizori si
intreprinderi Contabilitatea
creditori nationala (prin
centralizarea
conturilor )
Eventuali
cumparatori sau Organismele de
investitori bursa

10. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.

Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte
de vizita a unei intreprinderi ,iar profesionistul contabil este artizanul
acesteia.Dezvoltarea intreprinderilor depinde de costul capitalului acestora, iar costul
capitalului depinde si de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii
profesionistilor contabili.
Rolul social al profesionistilor contabili pe de o parte prin faptul ca determinarea si
plata tuturor veniturilor in societate constituie una din lucrarile importante ale
profesionistilor contabili iar pe de alta parte de calitatea muncii lor depinzand bunastarea
salariatilor si a cetatenilor unei tari.
Indeplinirea rolului contabiltatii si a profesionistilor contabili in dezvoltarea
economica durabila prin satisfacerea interesului public este conditionata de existenta unor
organisme profesionale nationale puternce care sa lupte pentru aplicarea standardelor
internationale in domeniul contabilitatii si auditului.
Profesionistii contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale, ei
lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi
comerciale, industriale, financiare, in organizatii non profit, in entitati din sectorul public,
in institutii, in educatie etc.

11
 Rolurile pe care le joaca profesionistii contabili, in orice sector din economie ar lucra,
sunt foarte diverse ei lucreaza in contabilitate si raportare financiara, in management, in
fiscalitate, in sisteme informatice, in finante corporative si inteligente manageriale, ca
auditori interni sau externi, in consultanta, in educatie etc, ei asista guvernele in atingerea
obiectivelor lor economice si sociale, ei contribuie la performantele pietelor financiare
etc.

11. Rolul social al profesionistilor contabili.

Profesionistii contabili satisfac un interes general, dat fiind faptul ca nu exista
progres fara dezvoltarea pietelor, iar acestea, la randul lor, nu se pot dezvolta fara
profesionisti contabili.
Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna
carte de vizita a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia.
Dezvoltarea intreprinderilor depinde de costul capitalului acestora, iar costul
capitalului depinde si de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii
profesionistilor contabili.
Regulile contabile, ca si actorii principali – profesionistii contabili, sunt
indispensabile pentru bunul mers al economiei mondiale. In caz contrar,
- cum altfel s-ar putea masura activitatile economice?
- cum ar putea sa existe bugete nationale si impozite si deci solidaritate intre
cetatenii aceluiasi stat?
- cum ar putea sa existe incredere in tranzactiile comerciale si financiare?
- cum s-ar putea imparti roadele activitatilor economice intre angajatii unei
companii si proprietarii acesteia, intre munca si capital?
De asemenea, trebuie mentionat si rolul social al profesionistilor contabili, pe de o
parte, prin faptul ca determinarea si plata tuturor veniturilor in societate constituie una din
lucrarile importante ale profesionistilor contabili, iar pe de alta parte , de calitatea muncii
lor depinde bunastarea salariatilor si a cetatenilor unei tari. Toti profesionistii contabili au
misiunea de a actiona peste tot in interes public, iar aceasta misiune trebuie indeplinita
indifferent de locul in care isi desfasoara activitatea: in institutii, in afaceri, in educatie
sau in practica libera.

12
 Indeplinirea rolului contabilitatii si al profesionistilor contabili in dezvoltarea
economica durabila prin satisfacerea interesului public este conditionata de existenta unor
organisme profesionale nationale puternice, care sa lupte pentru aplicarea standardelor
internationale in domeniul contabilitatii si auditului.
Profesionistii contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si
sociale; ei lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in
intreprinderi comerciale, industriale, financiare, in organizatii non-profit, in entitati din
sectorul public, in institutii, in educatie etc.
Rolurile pe care le joaca profesionistii contabili, in orice sector din economie ar
lucra, sunt foarte diverse: ei lucreaza in contabilitate si raportare financiara, in
management, in fiscalitate, in sisteme informatice, in finante corporative si inteligenta
manageriala, ca auditori interni sau externi, in consultanta, in educatie etc.; ei asista
guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si sociale; ei contribuie la
performantele pietelor financiare etc.

12. Necesitatea unor organisme profesionale puternice.

Profesionistii contabili, ca furnizori de servicii profesionale, este indicat sa se
asocieze pentru a satisface mai bine interesul public, organismul rezultat avand menirea
sa asigure unitatea de conceptie si de metoda pentru serviciile profesionale pe care le
efectueaza ca angajati sau in practica libera.
Necesitatea unor organisme profesionale puternice la nivel national rezulta din
responsabilitatea pe care o are profesia contabila pentru protejarea interesului public, cel
putin din punctul de vedere al trei domenii, care constituie comandamentele
fundamentale ale oricarui organism professional: educatia, etica si controlul de calitate.
Atat publicul, cat si entitatea beneficiara a serviciilor profesionale trebuie
protejate de o eventuala incompetenta a profesionistilor contabili. Aceasta protectie este
asigurata atunci cand organismul professional stabileste masuri eficiente in ceea ce
priveste educatia profesionistilor contabili si in ceea ce priveste calitatea serviciilor
furnizate de profesionistii contabili.
Publicul trebuie protejat de eventuale intelegeri neconforme intre profesionistii
contabili si entitatile beneficiare ale serviciilor prestate de catre acestia. Aceasta protectie

13
este asigurata atunci cand organismul professional stabileste masuri de etica si
deontologie profesionala eficiente.

13. Criterii de recunoastere a unui organism profesional.

Pentru a fi recunoscut de autoritatile publice si de organismele internationale, un
organism national al profesiei contabile trebuie:
- sa fie un organism necomercial si neguvernamental;
- sa fie acceptat si recunoscut de catre membrii sai;
- membrii sai sa fie profesionisti contabili;
- sa se bucure de buna reputatie in randul autoritatilor publice si al
publicului;
- sa aiba capacitatea de a dezvolta sau influenta standardele profesionale si
contabile (etica, disciplina, practica profesionala, controlul calitatii);
- membrii sai trebuie sa fie autorizati sa desfasoare, la cel mai inalt nivel
posibil, activitatile traditionale efectuate de profesionistii contabili;
- sa aiba capacitatea de administrare si resursele necesare pentru
indeplinirea misiunii si obiectivelor sale.

14. Despre IFAC.

IFAC s-a infiintat in anul 1977, cu 63 de membri fondatori din 51 de tari, ca
raspuns la provocarile perioadei:
- sustinerea contabililor in rezolvarea unor probleme tehnice si de afaceri
mai complexe
- furnizarea unei directii si a unui mecanism institutional care sa orienteze
contabilii din intreaga lume pe calea dreapta si etica.
In prezent, IFAC este o organizatie semnificativa, care cuprinde 155 de organisme
membre si asociate din 118 state, reprezentand peste 2,5 milioane de contabili care
lucreaza in practica publica sau angajati in industrie si comert, educatie, institutii publice
etc.

14
 IFAC este organizatia globala pentru profesia contabila care acopera toate
sectoarele si toate specializarile profesiei: contabilitate de afaceri, consultanta fiscala,
audit, tehnologia infornatiei, insolvabilitate etc.
Misiunea IFAC: intarirea profesiei contabile capabile sa contribuie la dezvoltarea
economiilor internationale prin promovarea aderarii la standarde profesionale de inalta
calitate.
IFAC colaboreaza cu alte organizatii si normalizatori internationali precum:
- Organizatia Internationala a Comisiilor Titlurilor de Valori
- Comitetul Basel privind Supravegherea Bancara
- Forumul de Stabilitate Financiara
- Asociatia Internationala de Supraveghere a Sistemului de Asigurari
- Banca Mondiala.
IFAC elaboreaza standardele, cu aplicabilitate la nivel global, in domeniile:
educatie, etica, calitatea serviciilor, audit, contabilitate publica.
Pentru a deveni membru IFAC, un organism profesional solicitant trebuie sa
indeplineasca o serie de conditii, cum ar fi:
- sa fie recunoscut fie printr-o lege, fie prin consens general ca fiind un organism
national professional major care isi desfasoara activitatea in jurisdictie. In cazul
consensului general s-a constatat faptul ca el trebuie sa fie sustinut de catre comunitatea
de afaceri;
- sa participle sau sa contribuie la procesul de normalizare profesionala;
- sa demonstreze ca acorda o atentie deosebita atunci cand isi selectioneaza
membrii;
- sa furnizeze standarde si orientari privind comportamentul si practicile
profesionale persoanelor carora li s-a acordat o functie sau alte imputerniciri de catre o
autoritate recunoscuta sau carora organizatia le-a acordat o functie si care trebuie sa
respecte criteriile statutului de membru;
- sa se oblige sa participe in IFAC si sa promoveze importanta IFAC si a
programelor, activitatilor si hotararilor luate de IASB;
- sa fie solvabil financiar si operational;

15
 - sa aiba o structura operationala interna care furnizeaza sprijin si reglementari
pentru membrii sai.
Profesia contabila din Romania este reprezentata la IFAC prin CECCAR, care
este membru plin din anul 1996 si de CAFR, care este membru asociat din anul 2005.

15. Organisme si grupari regionale profesionale.

IFAC este recunoscuta drept o organizatie mondiala a profesiei in general in ceea
ce priveste stabilirea standardelor profesionale.
Organizatiile regionale reprezinta profesia din regiunea respective in fata
organismelor guvernamentale si de dezvoltare din acea regiune si, in anumite cazuri, in
fata organizatiilor internationale in care sunt importante din punct de vedere regional.
Scopul final al organizatiilor regionale il constituie facilitatea dezvoltarii relatiilor
economice in regiunile respective.
Pentru a fi recunoscuta de catre IFAC, organizatia regionala trebuie sa
demonstreze ca:
- va subscrie obiectivelor IFAC si va fi de acord sa promoveze aceste obiective, si
se va asigura ca prin intermediul propriilor organisme membre sunt promovate in regiune
reglementarile si standardele IFAC si IASC;
- are ca obiectiv dezvoltarea si intarirea unei profesii contabile pe baza larga in
regiunea respectiva;
- constituie o regiune de tari definita corespunzator si care este in general
reprezentativa pentru profesia contabila;
- nu este alcatuita deja dintr-un numar substantial de organisme membre din tari
deja deservite de o organizatie regionala;
- contine un numar suficient de organisme contabile care sunt deja membre ale
IFAC;
- este infiintata corespunzator, atat din punct de vedere financiar, cat si tehnic, a
functionat pe o perioada rezonabila de timp si dispune de infracstructura si resursele
organizationale si financiare necesare indeplinirii eficiente a responsabilitatilor si
participarii la activitatile IFAC.

16
 In urma recunoasterii de catre IFAC, organizatia regionala si IFAC isi asuma
anumite angajamente si responsabilitati reciproce.
Gruparea regionala reprezinta asocierea mai multor organisme profesionale din
tarile aceleiasi regiuni, care insa nu indeplineste toate criteriile mentionate pentru o
organizatie regionala.
Pentru a fi recunoscuta de IFAC gruparea regionala trebuie sa demonstreze ca:
- exista o grupare sau o organizatie infiintata si sustinuta (care poate fi cunoscuta
ca organizatie regionala pentru propriile sale scopuri locale);
- gruparea sustine obiectivele si reglementarile IFAC si IASC;
- zona acoperita de grupare are o marime suficienta cu potential pentru un numar
semnificativ de organisme contabile profesionale; gruparea are potential sa indeplineasca
eventual criteriile pentru recunoasterea oficiala de catre IFAC , are o intentie si un plan
evident in vederea obtinerii acestei recunoasteri.
Gruparile regionale recunoscute nu au dreptul de a participa la intalnirile
Consiliului de Administratie al IFAC ca observatori, cu exceptia unei decizii specifice
emisa pentru a participa la o anumita intalnire, pentru un anumit scop.
Principalele organizatii si reglementari regionale care functioneaza in Europa
sunt:
- Federatia Expertilor Contabili Europeni (FEE) – este organizatia recunoscuta
de IFAC, care gestioneaza profesia contabila la nivelul Uniunii Europene. Ea cuprinde
organisme profesionale, admise conform principiului de tara, din toate cele 27 tari
membre ale Uniunii Europene. CECCAR este membru FEE din anul 1996. FEE are ca
obiectiv intarirea profesiei contabile la nivelul Uniunii Europene si aplicarea standardelor
internationale in domeniul contabilitatii si auditului.
Pentru ca un organism professional dintr-o tara sa devina membru FEE este
necesar:
- sa nu fie organism guvernamental;
- sa fie un organism stabil in cadrul profesiei contabile;
- sa fie recunoscut prin lege sau prin consens general;
- sa provina dintr-o tara europeana.

17
 Cand dintr-o tara exista o a doua candidature pentru calitatea de membru este
necesara consultarea membrului existent.
- Federatia Expertilor Contabili Francofoni (FIDEF);
- Federatia Expertilor Contabili Mediteraneeni (FCM);
- Comitetul de Integrare Latina Europa – America (CILEA);
- Parteneriatul Sud – Est European pentru Dezvoltarea Contabilitatii
(SEEPAD).

16. Asigurarea calitatii serviciilor profesionale.

Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea
profesiei de a actiona in interesul public.
Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru
integritate, obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor,
angajatorilor si publicului.
Orice profesionist contabil care nu respecta standardele profesionale si cerintele
legale face dificila pastrarea reputatiei acestei profesii.
Rolul IFAC este de a oferi indrumari, de a incuraja progresul si de a promova
convergenta spre standarde internationale. Astfel, IFAC considera ca organismele
membre trebuie sa demonstreze ca se aplica programe adecvate pentru a oferi asigurarea
rezonabila ca toti profesionistii contabili adera la cele mai inalte standarde.
Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai, cu jurisdictii
diferite. Unele jurisdictii au mecanisme externe de reglementare si altele programe de
asigurare a calitatii implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de
supraveghere. Daca nu exista mecanisme externe de reglementare, asigurarea calitatii
poate fi condusa cu costuri reduse si in mod eficient de catre acele personae dedicate din
cadrul profesiei.
Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine profesionistului contabil.
Evaluarea masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la
nivelul organizatiei pentru care contabilul profesionist isi desfasoara activitatea.

18
 In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de
asigurare a calitatii tine de organizatia (angajatorul) care angajeaza contabilul
profesionist.
In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea
regulamentului intern de control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de
contabili practicieni. Incurajarea si asistarea firmelor de contabili practicieni in
mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale reprezinta o responsabilitate
cheie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara. Organismele
profesionale sunt responsabile de luarea masurilor adecvate pentru realizarea acestui
obiectiv in mediul legal, social, de afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile
respective.
Controlul calitatii este abordat pe trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei
si nivelul organismului profesional.
Organizatia poate analiza mai multe abordari, care includ:
- resurse interne – folosirea de inspectori angajati de organismul
profesional;
- resurse externe
 contractanti – folosirea de revizori contractati de organizatia
profesionala;
 sistem de control de catre terti – persoanele sau firmele care vor
inspecta contracteaza alte persoane sau firme pentru realizarea
controalelor;
 contractarea lucrarilor in afara societatii – organismul profesional
externalizeaza controalele unei terte parti (ex. o alta organizatie
profesionala cu experienta necesara);
 combinarea celor de mai sus – organismul profesional poate
externalize controlul entitatilor inscrise si poate adopta o alta
abordare externa sau interna pentru alte angajamente;
 abordarea bilaterala sau regionala – una sau mai multe organizatii
profesionale poate / pot dori sa combine resursele pentru realizarea
controalelor.

19
 Indiferent de abordarea folosita, organizatia profesionala trebuie sa ia masuri
pentru asigurarea independentei auditorilor de calitate. Acestia trebuie sa fie independenti
de persoana sau firma si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control.

17. Standardele internationale de educatie si rolul organismelor profesionale.

Pornind de la misiunea IFAC de “dezvoltare in intreaga lume si intarirea unei
profesii contabile prin standarde armonizate, capabila sa ofere servicii de inalta calitate in
interesul public”, Comitetul pentru Educatie al IFAC elaboreaza standarde, indrumari,
documente de discutii si alte documente de informare privind educatia de precalificare,
formarea profesionistilor contabili si dezvoltarea profesionala continua pentru membri.
Standardele Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili stabilesc
elementele esentiale pe care trebuie sa le contina programele de educatie si dezvoltare ca,
de exemplu, subiectul, metodele si tehnicile, astfel incat acestea sa fie recunoscute,
acceptate si aplicate pe scara larga.
Avand in vedere marea diversitate de culture, limbi, sisteme educationale, juridice
si sociale din tarile din care fac parte organismele profesionale membre IFAC, este la
latitudinea fiecarui organism membru sa determine cerinte detaliate ale educatiei de
precalificare, de postcalificare si de dezvoltare, care sa aiba la baza elementele esentiale
prevazute in Standardele Internationale de Educatie.
IFAC emite trei tipuri diferite de documente:
- Standardele Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili
(IES);
- Indrumarile Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili
(IEG);
- Documentele Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili
(IEP).
Cele trei tipuri de documente reflecta in ordine descrescatoare natura autoritatii
publicatiilor conform functiunilor lor: Standardele sunt mai autorizate decat Indrumarile,
care, la randul lor sunt mai autorizate decat Documentele.
Standardele Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili (IES):

20
 - stabilesc standarde de “buna practica” general acceptate in educatie si
dezvoltare pentru profesionistii contabili;
- exprima reperele pe care organismele membre trebuie sa le atinga in
pregatirea si dezvoltarea continua a profesionistilor contabili;
- stabilesc elementele esentiale ale continutului si procesului de educatie si
dezvoltare la nivelul scontat pentru castigarea recunoasterii, acceptarii si
aplicarii internationale;
- desi nu pot trece legal peste legile si reglementarile locale, furnizeaza
referinte autorizate pentru influentarea reglementarilor locale cu privire la
buna practica general acceptata.
Pana in present, IFAC a emis opt Standarde Internationale de Educatie pentru
Profesionistii Contabili (IES-uri):
- IES 1 – “Cerinte de intrare intr-un program de educatie contabila
profesionista”
- IES 2 – “ Continutul programelor de educatie profesionala”
- IES 3 – “ Aptitudini profesionale”
- IES 4 – “Valori profesionale, etica si atitudini”
- IES 5 – “ Cerinte de experienta practica”
- IES 6 – “Evaluarea capacitatilor profesionale si competentei”
- IES 7 – “Dezvoltarea profesionala continua”
- IES 8 – “Cerinte privind competenta profesionistilor contabili din
domeniul auditului”
Principalele obligatii ale organismelor profesionale membre IFAC in legatura cu
Standardele Internationale de Educatie sunt:
- depunerea de eforturi pentru incorporarea elementelor esentiale ale
continutului si procesului de educatie si dezvoltare pe care se bazeaza IES-
urile in cerintele nationale de educatie si dezvoltare pentru profesia
contabila;
- implementarea IES-urilor sau a cerintelor nationale de educatie si
dezvoltare care incorporeaza IES-urile;

21
 - aducerea la cunostinta membrilor a IES-urilor, IEG-urilor si IEP-urilor
emise de IFAC.

18. Standardele internationale de calitate si rolul organismelor profesionale.

Controlul calitatii este abordat la trei niveluri:
- la nivelul misiunii - control intern
- la nivelul cabinetului (firmei) – control intern
- la nivelul organismului profesional – control extern
Sistemul de control al calitatii la nivelul cabinetului (firmei) trebuie sa include
politici si proceduri care sa se refere la urmatoarele elemente:
a). Responsabilitatile conducerii pentru calitatea din interiorul cabinetului
(firmei). Acestea constau in:
- stabilirea de politici si proceduri al caror scop este de a promova o cultura
interna bazata pe recunoasterea faptului ca in realizarea misiunilor calitatea este esentiala;
- stabilirea structurilor sau persoanelor care isi asuma responsabilitatea finala
pentru sistemul de control al calitatii in cadrul firmei;
- persoanele care au atributii cu privire la sistemul de control al calitatii in cadrul
firmei trebuie sa detina experienta si capacitate suficiente si adecvate, precum si
autoritatea necesara.
b). Cerintele etice. Acestea constau in stabilirea de politici si proceduri care sa-I
ofere firmei asigurarea rezonabila ca firma si personalul acesteia respecta cerintele etice
relevante: integritatea, obiectivitatea, competenta profesionala, confidentialitatea,
profesionalismul si independenta.
c). Acceptarea si continuarea relatiei cu clientii si misiuni specifice. Acestea
presupun:
- stabilirea de politici si proceduri pentru acceptarea clientilor;
- stabilirea de politici si proceduri pentru continuarea relatiilor cu clientii si pentru
retragerea din misiune sau din relatiile cu clientii.
d). Resursele umane. Acestea se refera la:
- stabilirea de politici si proceduri pentru a oferi asigurarea rezonabila ca firma
detine suficient personal cu capacitatile si competentele necesare, care se refera la:

22
recrutarea personalului, evaluarea performantei, capacitatile, competenta, dezvoltarea
carierei, promovarea, stimulentele etc.
- stabilirea echipelor pe misiuni.
e). Realizarea misiunilor. Aceasta presupune stabilirea de politici si proceduri
pentru:
- asigurarea realizarii misiunilor in conformitate cu standardele profesionale si cu
cerintele legale;
- modul de acordare a consultatiilor;
- modul de solutionare a divergentelor de opinii in cadrul echipei misiunii sau
dintre echipa si celelalte structuri ale firmei;
- examinarea independenta a controlului de calitate;
- documentarea misiunilor.
f). Monitorizarea. Aceasta presupune stabilirea de politici si proceduri pentru:
- asigurarea rezonabila ca politicile si procedurile cu privire la sistemul de control
al calitatii sunt: relevante, adecvate, functioneaza eficient si sunt respectate in practica;
- analiza si evaluarea continua a sistemului de control al calitatii;
- inspectia periodica a unor misiuni deja incheiate.
Pentru misiunile de audit si servicii conexe, IFAC a emis
- Standardul International de Audit (ISA) 220
- Standardul International de Control al Calitatii (ISQC) nr. 1
Obligatiile membrilor IFAC cu privire la asigurarea calitatii se refera la:
- existenta unui program obligatoriu de examinare si asigurare a calitatii;
- depunerea de eforturi sustinute in vederea incurajarii celor responsabili sa
implementeze prevederile Standardelor Internationale de Calitate, atunci
cand Guvernul sau alti reglementatori au atributii pe linia calitatii
serviciilor contabile.

19. Standardele internationale de etica si rolul organismelor profesionale.

Consiliul pentru Standarde de Etica pentru Contabili (IESBA) din cadrul IFAC a
emis Codul etic al profesionistilor contabili, care cuprinde standarde etice de inalta
calitate, precum si alte prevederi pentru profesionistii contabili din intreaga lume.

23
 Codul etic IFAC stabileste principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru
profesionistii contabili si furnizeaza un cadru conceptual si indrumari pentru aplicarea
acestor principii.
Obligatiile organismelor profesionale membre IFAC se refera la:
- organismele membre nu trebuie sa aplice standarde mai putin stringente
decat cele stipulate in Codul etic IFAC;
- acolo unde responsabilitatile elaborarii codurilor nationale de etica revin
tertilor, organismele membre trebuie sa urmareasca convergenta codului
national cu codul IFAC, depunand cele mai sustinute eforturi pentru a-I
convinge pe cei responsabili cu elaborarea codurilor nationale sa
incorporeze Codul IFAC.
In Romania, Codul etic IFAC a fost adoptat, cu unele mici modificari, drept Cod
etic national al profesionistilor contabili, inca din anul 2002.

20. Standardele internationale de contabilitate si rolul organismelor

profesionale.
IFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate pentru
Sectorul Public (IPSASB), emite Standardele Internationale de Contabilitate pentru
Sectorul Public (IPSAS), iar Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate
(IASB) emite Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS).
Obligatiile organismelor membre IFAC in legatura cu standardele internationale
de contabilitate se refera in principal la depunerea de eforturi sustinute pentru:
- incorporarea cerintelor IPSAS-urilor in cerintele nationale de contabilitate
pentru sectorul public sau, acolo unde responsabilitatea elaborarii cerintelor nationale de
contabilitate pentru sectorul public revine guvernelor sau altor terti, convingerea acelor
responsabili sa se conformeze IPSAS-urilor;
- asistenta la implementarea IPSAS-urilor sau a standardelor nationale de
contabilitate pentru sectorul public care incorporeaza IPSAS-urile;
- incorporarea cerintelor IFRS-urilor in standardele nationale de contabilitate sau,
acolo unde responsabilitatea pentru elaborarea standardelor nationale de contabilitate

24
revine Guvernului sau tertilor, convingerea acestora ca standardele nationale trebuie sa se
conformeze IFRS-urilor sau sa fie convergente cu IFRS-urile.
- asistenta la implementarea IFRS-urilor sau a standardelor nationale care
incorporeaza IFRS –urile.

21. Standardele internationale de audit si rolul organismelor profesionale.

IFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internationale de Audit si Asigurari
(IAASB), emite urmatoarele categorii de standarde:
- Standardele Internationale de Audit (ISA);
- Standardele Internationale pentru Misiunile de Examinare (ISRE);
- Standardele Internationale pentru Misiunile de Certificare (ISAE);
- Standardele Internationale pentru Serviciile Conexe (ISRS).
IAASB emite, de asemenea, Declaratii aferente de practica, norme metodologice
si indrumari pentru profesionistii contabili.
Obligatiile organismelor membre IFAC in legatura cu aceste standarde si alte
documente se refera la depunerea de eforturi sustinute pentru:
- incorporarea standardelor internationale si a celorlalte documente emise de
IAASB in standardele nationale sau, acolo unde responsabilitatea emiterii
standardelor nationale revine tertilor, convingerea acestora sa incorporeze
in standardele nationale standardele si celelalte documente emise de
IAASB;
- asistarea la implementarea standardelor internationale sau a standardelor
nationale care incorporeaza standardele internationale;
- implementarea unui process care sa furnizeze membrilor la timp
traducerea corecta si completa a satndardelor internationale si a celorlalte
documente emise de IAASB.

22. Unitatea si unicitatea profesiei contabile.

In toate statele menbre in ciuda diferentelor istorice, economice, juridice si culturale o
serie de activitati importante sunt rezervate, prin lege sau practica, profesiei contabile
care acopera producerea si validarea legala a datelor finaciare ale companiei si care

25
includ cel putin auditul statutar al conturilor, contabilitatea , auditul fuziunilor si
achizitiilor , auditul elementelor nemonetare cu referire la emiterile de actiuni. Pentru
contabili asigurarea impartirii corecte a valorii adaugate, raportarea corecta a datelor
financiare , comparabila , sigura si capabila sa asigure distributia resurselor in mod egal,
independenta, libertatea, autonomia si conducerea democratica reprezinta cerintele
inevitabile ale profesiei lor. Este necesar ca expertii contabili sa si dezvolte si sa-si
mentina propria administrare prin pastrarea reputatiei si onoarei profesionale pentru
propriul lor respect de sine , propria incredere si onoare. Insa acesta depasesti capacitatea
contabililor individuali si firmelor de contabiltate. Principala sarcina care reiese din
aceasta situatie apartine organismelor profesionale care reflecta si asigura capacitatea
comuna a membrilor profesiei si solidaritatea profesiei.
Profesia contabila se distinge de celalate profesii prin asumarea responsabilitatii
fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de
intreprindere: actionari, salariati, furnizori-creditori, banci, buget , conturile nationale,
organisme de bursa, investitori etc.
In fapt daca in piata serviciilor orice alt profesionist presteaza servicii pentru un client
detrminat si care este , in general , consumatorul final al serviciului respectiv
profesionistul contabil – fie ca elaboreaza, fie ca auditeaza situatiile finaciare ale
intreprinderii - este platit de catre intreprinderea respectiva , dar utilizatorii informatiilor
desprinse din aceste situatii finaciare sunt partile interesate , mentionate mai sus, cele
care formeaza publicul si ale caror interese trebuie aparate.

23. Necesitatea si rolul unui cod etic al profesiei contabile.

Un cod de conduita este in general definit de profesionisti ca un ansamblu de
principii profesionale de etica ce reglementeaza exercitiul professional al unor activitati.
Organismele profesionale recomanda deseori membrilor sa include principiile
esentiale ale codului in contractile cu clientii pentru ca acestia sa cunoasca
comportamentele pe care le asteapta de la profesionistul contabil.
Conform directivelor europene privind serviciile, un cod de etica trebuie sa
include, in functie de specificul fiecarei profesiuni, atat modalitatile de comunicare

26
comerciale referitoare la profesiile reglementate, cat si regulile referitoare la conditiile de
exercitare a activitatilor profesionistilor ca reguli deontologice vizand sa garanteze in
mod deosebit independenta, impartialitatea si secretul profesional.
Profesia contabila se distinge de alte profesiiprin asumarea unei responsabilitati
fata de interesul public. Prin urmare, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa
furnizeze servicii de inalta calitate in interes public si, pentru aceasta, relatiile dintre
profesionistii contabili si clientii sau angajatorii acestora, precum si relatiile dintre
profesionistii contabili trebuie sa respecte unele principii si reguli de comportament
profesional menite sa dea serviciilor respective autoritatea necesara sis a previna
patrunderea catre consumatori (utilizatori) a unor informatii financiar – contabile care pot
influenta negative deciziile acestora.
Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii
acestora de catre toti profesionistii contabili constituie una din atributiile de baza ale
organismului profesional. Pentru aceasta, organismul professional trebuie sa aiba
capacitatea si resursele necesare pentru instituirea unui sistem de investigare si de
sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale si etice.
Codul etic al profesionistilor contabili are un dublu rol:
- da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii
serviciilor furnizate de profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt
realizate de specialisti, care respecta anumite standarde si raspund pentru calitatea
prestatiilor lor;
- protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor
fenomene negative din economie, precum spalare de bani, finantari de terrorism, fraude
de tot felul, coruptie etc.

24. Principiile fundamentale ale eticii in profesia contabila.

Principiile fundamentale sunt:
- Integritatea
Un profesionist contabil trebuie să fie drept şi onest în toate relaţiile profesionale
şi de afaceri.
- Obiectivitatea

27
 Un profesionist contabil trebuie să fie imparţial şi nu trebuie să permită
prejudecăţilor, confuziilor, conflictelor de interese sau influenţelor nedorite să intervină în
raţionamentele profesionale sau de afaceri.
- Competenta profesionala si prudenta
Un profesionist contabil are o datorie permanentă de a-şi menţine cunoştinţele şi
aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura că un client sau un
angajator primeşte servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evoluţii din
practică, legislaţie şi tehnică. Un profesionist contabil ar trebui să acţioneze cu prudenţă
şi în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale aplicabile în furnizarea de
servicii profesionale.
- Confidentialitatea
Un profesionist contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor
dobândite ca urmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri şi nu trebuie să divulge
astfel de informaţii unei terţe părţi fără o autorizaţie specifică, cu excepţia cazului în care
există un drept sau o obligaţie legală sau profesională de a dezvălui aceste informaţii.
Informaţiile confidenţiale obţinute în cadrul unei relaţii profesionale sau de
afaceri nu trebuie utilizate în avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor
terţe părţi.
- Comportamentul profesional
Un profesionist contabil ar trebui să se conformeze legilor şi normelor relevante şi
ar trebui să evite orice acţiune ce poate discredita această profesie.
- Respectarea normelor tehnice si profesionale
Un profesionist contabil trebuie sä-si indeplineasca sarcinile profesionale in
conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au
datoria de a executa cu grija si abilitate instructiunile clientului sau patronului in mäsura
in care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, în cazul liber
profesionitilor contabili, cu independenta. In plus, ei trebuie sa se conformeze normelor
profesionale si tehnice emise de:
- IFAC
- Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate
- Ministerul Finantelor Publice

28
 - C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari
- Legislatia relevantă.

25. Definiti conceptul de independenta in profesia contabila.

Independenţa = principiul fundamental şi condiţia de exercitare a profesiei
liberale de expert contabil şi de contabil autorizat .
Independenţa este o situaţie a unei persoane care judecă lucrurile şi acţionează
neinfluenţat de alţii.
Independenţa presupune că profesia contabilă satisface concomitent cele două
componente fundamentale ale conceptului de independenţă, şi anume:
• independenţa de spirit sau în gândire constituie independenţa de drept şi constă în
acea stare a profesionistului contabil potrivit căreia, în gândirea lui, acesta
consideră că poate îndeplini o misiune în condiţii de integritate şi cu obiectivitatea
necesară.
• independenţa în aparenţă (comportamentală) sau independenţa de fapt presupune
că o terţă persoană bine informată şi intenţionată nu găseşte nici un motiv de
natură comportamentală, care să o determine să pună la îndoială integritatea şi
obiectivitatea profesionistului contabil.
Independenta este un concept care cunoaste trei moduri de abordare: independenta
absoluta, independenta relativa si independenta restrictiva, in functie de natura si
conditiile specifice serviciului prestat.
Un profesionist contabil in practica publica nu ar trebui sa se angajeze in orice
afacere, ocupatie sau activitate care ii afecteaza sau care i-ar putea afecta integritatea,
obiectivitatea sau buna reputatie a profesiei, si care ca rezultat ar fi incompatibila cu
prestarea serviciilor profesionale.
Din practică, rezultă că, majoritatea circumstanţelor care afectează independenţa
se datorează relaţiilor de afaceri şi financiare, cu angajaţii clientului aflaţi în poziţia de a
exercita influenţă directă asupra profesionistului contabil.
Regula de bază în cazul în care circumstanţele la adresa independenţei sunt
semnificative înainte de acceptarea misiunii, se procedează astfel:

29
• Se întreprind diligenţele necesare pentru eliminarea acelor circumstanţe sau, dacă
nu este posibil,
• Se refuză acceptarea sau continuarea misiunii.
Circumstanţele care afectează independenţa
• Interes propriu.
• Autoexaminare (autocontrol).
• Favorizare.
• Familiaritate.
• Intimidare.
Interes propriu
• Interes financiar în firma clientului sau deţinerea unui interes împreună cu un
client
- Deţinerea de acţiuni într-o proporţie semnificativă la firma clientului;
- Primirea unui titlu de moştenire de părţi sociale ale unei firme care a
fuzionat cu clientul în cauză.
• Dependenţă faţă de onorariile primite de la un client - apare atunci cand un
procent semnificativ din cifra de afaceri a cabinetului provine de la un singur
client;
• Întreţinerea unei relaţii de afaceri strânse cu un client - profesionistul contabil este
intr-o asociaţie în participaţie cu clientul.
• Interesul de a nu pierde un client - pierderea clientului respectiv ar însemna
intrarea în faliment a cabinetului.
• Onorarii neprevăzute - acceptarea pe parcursul executării lucrarilor a unor
onorarii neprevăzute în contract.
• Împrumut către, sau de la un client, sau de la directorii sau angajaţii acestuia.
Dacă clientul este o bancă, împrumutul nu generează o ameninţare la adresa
independenţei, cu condiţia ca împrumutul să fie acordat conform normelor
procedurale valabile pentru ceilalţi clienţi.
Autoexaminare

30
• Descoperirea unei erori semnificative în cursul unei lucrări de reevaluare a muncii
profesionistului contabil independent;
• Reportarea asupra operarii sistemelor financiare dupa ce tot acea persoana a fost
implicata in elaborarea sau implementarea lor;
• Pregătirea datelor originale utilizate pentru realizarea unor inregistrari care fac
obiectul unei misiuni de certificare.
• Un membru al echipei de certificare care ocupă sau a ocupat recent funcţia de
director sau functionar al clientului de certificare;
• Un membru al echipei de certificare care este, sau a fost recent angajat al
clientului de certificare intr-o pozitie in care exercita o influenta directa si
semnificativa asupra subiectului in cauza;
• Prestarea unor servicii pentru un client care afectează direct subiectul în cauză.
Favorizare
• Promovarea acţiunilor într-o unitate cotată atunci când aceasta este un client de
audit al situaţiilor financiare.
• Apărarerea uni client în cazul unor litigii sau în rezolvarea disputelor cu terţii.
Familiaritate
 Un membru al echipei de certificare are o ruda de gradul I sau un afin care ocupa
functia de director sau functionar al clientului de certificare;
 Un membru al echipei de certificare are o ruda de gradul I sau un afin care, ca
angajat al clientului, este in pozitia de a exercita o influenta directa si
semnificativa asupra subiectului misiunii de certificare;
 Un fost partener al firmei ocupa functia de director sau functionar al clientului sau
este angajat intr-o pozitie in care exercita o influenta directa si semnificativa
asupra subiectului misiunii de certificare;
 Acceptarea unor cadouri sau ospitalitati din partea clientului, cu exceptia cazului
in care valoarea acestora este nesemnificativa.
 Asocierea de lunga durata a unui membru important al echipei de certificare cu
clientul certificarii.
Intimidare
• Ameninţarea înlocuirii sau concedierii făcută de client.

31
 • Ameninţarea cu litigiul.
• Exercitarea unei presiuni în vederea reducerii volumului de muncă pretins aferent
execuţiei unei misiuni şi respectiv a onorariilor.
Un profesionist contabil independent va observa ca situatiile specifice dau nastere
unor amenintari specifice la conformitatea cu unul sau mai multe principii fundamentale.
Astfel de amenintari specifice nu pot fi clasificate. Fie in relatii profesionale sau de
afaceri, un profesionist contabil independent ar trebui sa fie tot timpul atent la astfel de
cazuri si amenintari.
Masurile de protectie care ar putea elimina sau reduce amenintarile la un nivel
acceptabil se impart in doua mari categorii:
- masuri de protectie generate de profesie, legislatie sau reglementari;
- masuri de protectie in mediul de lucru.

26. Integritatea in profesia contabila.

Principiul integrităţii impune ca obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a fi
drepţi şi oneşti în relaţiile profesionale şi de afaceri si sa nu se asocieze la declaratii false
care ar putea induce in eroare utilizatorii. Integritatea implică, de asemenea, tranzacţii
corecte şi juste.
Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze cu rapoartele, evidenţele,
comunicatele sau alte informaţii când apreciază că acestea:
 conţin o declaraţie în mod semnificativ falsă sau care
induce în eroare;
 conţin declaraţii sau informaţii eronate;
 omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni
induc în eroare.
Nu se va considera că un profesionist contabil încalcă
prevederile mentionate dacă el furnizează un raport modificat pentru a respecta cerinţele
de mai sus.

27. Obiectivitatea in profesia contabila.

32
 Un profesionist contabil trebuie să fie imparţial şi nu trebuie să permită
prejudecăţilor, confuziilor, conflictelor de interese sau influenţelor nedorite să intervină în
raţionamentele profesionale sau de afaceri.
Principiul obiectivitătii impune o obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a
nu îşi compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza
influenţei nedorite a unor alte persoane.
Un profesionist contabil poate fi pus în situaţii în care obiectivitatea îi este
afectată. Este imposibil ca toate aceste situaţii să fie definite şi descrise. Relaţiile care
aduc un plus de confuzii sau influenţează în mod negativ raţionamentele profesionale ale
profesionistului contabil ar trebui evitate.
Profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea în multe domenii diferite şi
trebuie să-şi demonstreze obiectivitatea în împrejurări diferite.
Indiferent de poziţie sau serviciul prestat, profesioniştii contabili trebuie să
protejeze integritatea serviciilor profesionale şi să menţină obiectivitatea în raţionamentul
profesional.
In selecţionarea situaţiilor şi practicilor de care se vor ocupa în mod specific
potrivit cerinţelor etice legate de obiectivitate trebuie acordată atenţia corespunzătoare
următorilor factori:
a. Profesioniştii contabili sunt expuşi unor situaţii în care asupra lor se pot
exercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea.
b. Este practic imposibil să se definească şi să se descrie toate situaţiile în care ar
exista aceste posibile presiuni. In stabilirea standardelor pentru identificarea relaţiilor
care pot ori par să afecteze obiectivitatea profesionistului contabil trebuie să domine un
caracter rezonabil.
c. Trebuie evitate relaţiile care permit ca idei preconcepute, părtinirea ori
influenţele altora să încalce obiectivitatea.
d. Profesioniştii contabili au obligaţia de a se asigura că personalul angajat pentru
serviciile profesionale contabile şi-a însuşit principiul obiectivitătii.
e. Profesionistii contabili nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri sau invitatii
(la mese, spectacole etc.) care pot fi considerate a avea o influenta importanta si
daunatoare asupra rationamentului lor profesional sau asupra acelora cu care negociaza.

33
 28. Confidentialitatea in profesia contabila.
Confidentialitatea cere profesionistului contabil sa nu divulge si nici sa nu
foloseasca in interes personal informatiile pe care le obtine cu ocazia indeplinirii
misiunilor sale profesionale.
Principiul confidenţialităţii impune ca obligaţie profesioniştilor contabili de a se
abţine de la:
a). Dezvăluirea de informaţii confidenţiale în afara firmei sau organizaţiei angajatoare ca
urmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri, cu excepţia cazului în care
au fost autorizat în mod special să facă publică o anumită informaţie sau dacă există o
obligaţie legală sau profesională de a face publice acele informaţii.
b). Folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de
serviciu în avantajul personal sau în avantajul unei terţe părţi.
• Un profesionist contabil trebuie să respecte întotdeauna confidenţialitatea, chiar şi
într-un mediu social. Profesionistul contabil trebuie să fie conştient de
posibilitatea unor scurgeri de informaţii, în special în situaţii ce implică o asociere
de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu un afin.
• Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să menţină confidenţialitatea în
prezentarea de informaţii către un posibil client sau angajator.
• Un profesionist contabil trebuie să ia în considerare menţinerea confidenţialităţii
în cadrul firmei sau al organizaţiei angajatoare.
• Un profesionist contabil trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura că
personalul aflat sub controlul său şi persoanele care îi furnizează consultanţă sau
asistenţă respectă principiul confidenţialităţii.
• Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încheierea relaţiei dintre
profesionistul contabil şi client sau angajator.
Situaţii in care profesioniştii contabili sunt sau pot fi obligaţi să divulge
informaţii confidenţiale:
a. Atunci când divulgarea este autorizată de către client sau angajator;
b. Atunci când divulgarea este autorizată prin lege:

34
 • pentru a furniza documente sau alte probe în cursul unor proceduri judiciare; şi
• pentru a aduce la cunoştinţa autorităţilor publice în măsură eventuale încălcări ale
legii.
c. Atunci când există o obligaţie profesională sau un drept de a le divulga atunci când nu
este interzis prin lege:
• pentru a se conforma controlului calităţii unui corp membru sau al organismului
profesional;
• pentru a răspunde unei anchete sau unei investigaţii din partea organizaţiei membre
sau a unui organism normalizator;
• pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil în cursul
procedurilor judiciare; şi
• pentru a respecta standardele tehnice şi cerinţele etice.
Atunci cand profesionistul contabil a stabilit ca informatia confidentiala poate fi
divulgata, trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:
- daca interesele tuturor partilor, inclusiv ale tertelor parti ale caror interese
ar putea fi afectate, vor fi prejudiciate in cazul in care clientul sau
angajatorul consimte ca profesionistul contabil sa divulge informatii;
- daca sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative si daca pot fi
sustinute cu dovezi, in masura in care acest lucru este posibil. Cand
situatia implica fapte sau opinii nefondate, trebuie sa se recurga la
rationamentul profesional pentru a se determina tipul de prezentare care
trebuie facuta, daca este disponibil.
- Ce tip de comunicare este preconizata si cui i se adreseaza. Profesionistul
contabil trebuie sa fie convins ca partile carora li se adreseaza
comunicarea sunt destinatarii adecvati si ca au responsabilitatea sa
reactioneze ca atare.

29. Competenta in profesia contabila.

Competenţa unei persoane este capacitatea de a se pronunţa asupra unui lucru,
pe temeiul unei cunoaşteri adânci a problemei în discuţie (Dicţionarul Explicativ,
Editura Academiei, 1975).

35
 Competenţa profesională se obţine prin studiu – practică. „Să acţionezi fără să
studiezi este fatal. Să studiezi fără să actionezi este inutil” (Mary Beard).
Acest principiu presupune ca profesionistul contabil detine competentele
necesare, specifice misiunii pe care o are de indeplinit, si satisface concomitent cele doua
cerinte ale conceptului: obtinerea competentei si mentinerea competentei.
Principiul competenţei profesionale şi al prudenţei impune următoarele obligaţii
profesioniştilor contabili:
a). menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel
încât clienţii sau angajatorii săi să fie siguri că primesc servicii profesionale competente;
b). să acţioneze cu prudenţă în conformitate cu standardele tehnice şi
profesioniale atunci când oferă servicii profesionale.
Serviciile profesionale competente necesită un raţionament solid în aplicarea
cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale în furnizarea unor astfel de servicii.
Competenţa profesională poate fi împărţită în două faze separate:
(a) obţinerea unui nivel de competenţă profesională;
(b) menţinerea unui nivel de competenţă profesională.
Dobandirea cere:
- un inalt standard de pregatire generala, urmata de una specifica;
- practica si experienta in subiecte profesionale semnificative;
- perioade de practica in domeniu.
Mentinerea cere:
- cunoasterea continua a evolutiilor in profesia contabila (la nivel national si
international in contabilitate, audit si alte reglementari statutare si cerinte
relevante)
- adoptarea unui program care sa garanteze un control de calitate in indeplinirea
sarcinilor profesionale, in conformitate cu normele nationale si internationale.
Dezvoltarea profesională continuă elaborează şi menţine capacităţile care îi
permit unui profesionist contabil să desfăşoare o activitate competentă într-un mediu
profesional. Dezvoltarea profesionala se realizeaza in baza Standardului profesional nr.
38 emis de CECCAR privind dezvoltarea profesională continuă a profesioniştilor

36
contabili, pus in aplicare prin Programul national de dezvoltare profesională continuă a
profesioniştilor contabili.
Un profesionist contabil ar trebui să se asigure treptat că cei care îşi desfăşoară
activitatea sub tutela unui profesionist contabil beneficiază de instruire şi supervizare
adecvate.
Dacă este cazul, un profesionist contabil ar trebui să îi atenţioneze pe clienţi,
angajatori şi alţi utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente ale serviciilor
pentru a evita înţelegerea eronată a unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt.

30. Profesionalismul in profesia contabila.

Acest principiu impune ca obligatie profesionistului contabil sa se conformeze
legilor si reglementarilor relevante si sa evite orice actiuni care ar prejudicia profesia,
organismul profesional sau un membru. Acestea include actiuni pe baza carora o terta
parte rationala si informata, la current cu toate informatiile relevante, ar concluziona ca
este afectata in mod negative buna reputatie a profesiei.
In cadrul strategiei de promovare si de marketing a lor si a activitatii pe care o
efectueaza, profesionistii contabili nu trebuie sa furnizeze informatii eronate despre
profesia lor. Profesionistii contabili trebuie sa fie cinstiti si loiali, si nu trebuie:
- sa faca revendicari exagerate pentru serviciile pe care le ofera,
calificarile pe care le poseda si experienta pe care o detin;
- sa ofere referinte compromitatoare sau comparatii lipsite de fundament
privind munca desfasurata de altii.

31. Respectarea standardelor si a reglementarilor profesionale.

Profesionistul contabil trebuie sa respecte standardele profesionale, de educatie si de
calitate ca o garantie ca actioneaza in scopul protejarii interesului public.Este de datoria
organismelor profesionale sa elaboreze standard profesonale pentru fiecare dintre
activitatile component al profesie contabile, care constituie criteria de calitate in
aprecierea misiunilor realizate de profesionistii contabili.

37
 O profesie in general este definite si jdecata prin cunostintile, aptitudinile, atitudinea
si etica celor implicate in aceasta profesie.Reglementarea unei profesii este un raspuns
précis la nevoia de standarde sigure care sa fie indeplinite de membrii acelei profesii.
Necesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depend de:
-profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efectiv si efficient cererilor
economiei si societatii.
-conditiile de piata in care activeaza profesia .
-calitatea serviciilor furnizate de membrii sai, reglementarea este necesara pentru
a certifica faptul ca serviciile contabile de pe piata sunt de calitate adecvata ceea
ce implica adoptarea de standard profesionale, tehnice, adoptarea de reguli etice,
nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractati ai serviciilor contabile,
precum investitorii, creditorii.

32. Clasificarea standardelor profesionale emise de CECCAR.

In Romania, normarea contabilitatii fiind un atribut al Guvernului, profesia
contabila a depus si depune cele mai sustinute eforturi pentru introducerea Standardelor
Internationale de Raportare Financiara (IFRS) si a Standardelor Internationale de
Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS).
S-au elaborat standarde profesionale pentru fiecare dintre serviciile furnizate sau
activitatile prestate de profesionistii contabili, care constituie criterii de apreciere a
calitatii serviciilor furnizate sau activitatilor prestate: tinerea contabilitatii, elaborarea,
examinarea si prezentarea situatiilor financiare, infiintarea si reorganizarea
intreprinderilor, evaluarea intreprinderilor, auditul intern, auditul statutar, activitatea de
cenzor, consultanta fiscala, expertiza contabila etc.
Standardele profesionale emise de CECCAR sunt:
1. Standardul profesional nr. 21: Misiunea de tinere a contabilitatii, intocmirea si
prezentarea situatiilor financiare
2. Standardul profesional nr. 22: Misiunea de examinare a contabilitatii, intocmirea
si prezentarea situatiilor financiare
3. Standardul profesional nr. 23: Activitatea de cenzor in societatile comerciale

38
 4. Standardul profesional nr. 24: Misiunile de audit financiar si Cadrul conceptual
privind misiunile standardizate ale expertului contabil
5. Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile. Ghid de aplicare.
6. Standardul profesional nr. 36: Misiunile de audit intern realizate de expertii
contabili. Ghid de aplicare.
7. Standardul profesional nr. 39: Misiunea de consultanta pentru crearea
intreprinderilor.
8. Cartea expertului evaluator. Norme profesionale.
9. Standardul profesional nr. 37: Misiunea privind evaluarea intreprinderii
De asemenea, organismul profesional colaboreaza cu mediul universitar pentru
educatia in vederea obtinerii competentelor specifice calitatii de expert contabil sau de
contabil autorizat potrivit Standardelor Internationale de Educatie emise de IFAC. Pentru
dezvoltarea profesionala continua a fost emis Standardul National de Educatie nr. 38
care preia cerintele de educatie prevazute in Standardele Internationale de Educatie nr. 7
si 8 emise de IFAC. Acesta este pus in aplicare prin Programul national pentru
dezvoltarea profesionala continua emis pentru o perioada de cate cinci ani, si prin
programele anuale si lunare de dezvoltare profesionala .
In domeniul calitatii, organismul profesiei contabile din Romania este printre
primele organisme member IFAC care a extins Standardele Internationale de Calitate la
toate serviciile contabile prestate de profesionistii contabili.
In domeniul eticii, in Romania a fost adoptat Codul etic IFAC inca din anul 1995
drept Cod etic national al profesionistilor contabili (CENPC), care a fost actualizat
constant in functie de modificarile aduse Codului etic IFAC.
Pentru urmarirea modului de respectare a standardelor profesionale si etice,
organismul profesiei contabile dispune de toate resursele necesare unui system efficient
de investigare si de sanctiuni a cazurilor de nerespectare.

33. Care sunt atributiile Conferintei Nationale a Corpului Expertilor Contabili si

Contabililor Autorizati din Romania?

Conferinta Nationala este organul superior de conducere si de control al Corpului.

Conferinta Nationala este constituita din :

39
 - membrii Consiliului Superior ;
- membrii consiliilor filialelor Corpului ;
- membrii comisiilor de disciplina ;
- reprezentantii Ministerului Economiei şi Finantelor de pe langa Consiliul Superior si
consiliile filialelor ;
- reprezentanti ai membrilor din fiecare filiala a Corpului, desemnati de adunarile generale,
conform normei de reprezentare de 1 la 100 membri înscrişi în Tabloul Corpului, în vigoare la 31
decembrie a anului expirat.
Conferinţa Naţională este
o ordinară şi
o extraordinară
Conferinţa naţională ordinară se întruneşte anual prin grija Consiliului superior, care
alege locul şi stabileşte data; convocarea Conferinţei naţionale ordinare se face cu cel puţin 20 de
zile înaintea datei de desfăşurare a acesteia.
Conferinţa naţională ordinară are atribuţiile prevăzute de art.31 din Ordonanţa Guvernului
nr. 65/1994, republicată.
Conform OG nr. 65/1994
Conferinta nationala are urmatoarele atributii:
a). Stabileste directiile de baza pentru asigurarea bunei exercitari a profesiei de expert
contabil si de contabil autorizat;
b). Aproba Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si
Contabililor Autorizati din Romania, modificarile si completarile acestuia, avizate de Ministerul
Economiei si Finantelor si de Ministerul Justitiei, precum si Codul etic al profesionistilor
contabili, care vor fi transmise de catre CECCAR spre publicare in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I;
c). Aproba bugetul de venituri si cheltuieli si situatiile financiare anuale ale CECCAR;
d). Aproba sistemul de salarizare pentru conducerea CECCAR si a filialelor acestuia,
precum si pentru aparatul propriu al acestora;
e). Alege si revoca membrii Consiliului Superior al CECCAR si ai comisiei de cenzori a
acestuia;
f). Examineaza activitatea desfasurata de Consiliul Superior si de Consiliile filialelor
CECCAR si dispune masurile necesare;
g). Hotaraste sanctionarea disciplinara a membrilor Consiliului Superior si ai Consiliilor
filialelor CECCAR in conformitate cu prevederile art. 17, la propunerea Comisiei Superioare de

40
Disciplina. Contestarea sanctiunilor hotarate de Conferinta nationala poate fi facuta la Sectia
contencios administrativ a Curtii de Apel, in termen de 30 de zile de la data instiintarii oficiale.
Hotararile Curtii de Apel sunt definitive;
h). Aproba planurile anuale de activitate ale Consiliului Superior si Consiliilor filialelor
CECCAR;
i). Alege si revoca presedintele si 2 membri ai Comisiei Superioare de Disciplina;
j). Indeplineste orice alte atributii prevazute de Ordonanta 65/1994.
Conform ROF
În exercitarea atribuţiilor sale legale, Conferinţa naţională ia şi următoarele măsuri:
a) aprobă prin vot deschis situaţiile financiare anuale, raportul cenzorilor sau auditorilor,
execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pentru exerciţiul financiar încheiat, precum şi bugetul
de venituri şi cheltuieli al exerciţiului financiar viitor, prezentate de Consiliul superior;
b) aprobă prin vot deschis organigrama Corpului la nivel central şi teritorial, sistemul de
salarizare pentru anul următor, precum şi principiile şi criteriile de organizare şi de salarizare a
personalului angajat al Corpului;
c) aprobă prin vot deschis sistemul de acordare şi cuantumul cheltuielilor de deplasare şi
reprezentare;
d) alege şi revocă preşedintele şi membrii Consiliului superior şi ai comisiei de cenzori;
alege şi revocă preşedintele şi doi membri ai Comisiei superioare de disciplină;
e) aprobă raportul Consiliului superior referitor la rezultatul alegerilor privind reînnoirea
mandatelor membrilor consiliilor filialelor Corpului, inclusiv revocarea celor aleşi;
f) aprobă prin vot deschis nivelul indemnizaţiilor pentru organele alese ale Corpului;
g) aprobă normele privind controlul modului de respectare a normelor profesionale,
constatarea abaterilor şi aplicarea sancţiunilor administrative şi/sau disciplinare membrilor sau
personalului angajat.
h) stabileşte anual cotizaţiile datorate de membrii Corpului şi taxele de inscriere în
evidenţele Corpului;
i) confirmă lista cuprinzând membrii de onoare ai Corpului;
j) stabileşte măsurile necesare şi urmăreşte îndeplinirea altor atribuţii prevăzute de actele
normative, precum şi a propriilor hotărâri.
Conferinţa Naţională extraordinară are loc numai în cazuri deosebite şi se convoacă cu cel
puţin 15 zile înaintea datei fixate pentru desfăşurarea ei, de către Consiliul Superior, pe baza
ordinii de zi stabilite de acesta din proprie iniţiativă sau la propunerea filialelor reprezentând
peste o cincime din totalul membrilor Corpului.

41
 34. Care sunt organele si structurile Corpului cu atributii de investigare,
judecare si tragere la raspundere?
Organele si structurile Corpului cu atributii de investigare, judecare si tragere la
raspundere sunt:
La nivel central: Comisia Superioara de Disciplina
La nivel teritorial: Comisia de Disciplina a Filialei

1. Comisia Superioara de Disciplina – pe langa Consiliul Superior al Corpului –

este o comisie de sanctionare in materie disciplinara pentru abateri de la conduita
etica si profesionala a membrilor Consiliului Superior al Corpului, care solutioneaza
contestatiile la hotararile Comisiilor de Disciplina ale filialelor.
Constituire:
- 7 membri titulari (dintre care un presedinte), dintre care:
 Presedintele si 2 membri experti contabili alesi de Conferinta
Nationala dintre membrii CECCAR
 2 membri desemnati de Ministerul Economiei si Finantelor
 2 membri desemnati de Ministerul Justitiei.
- 7 membri supleanti (in aceeasi structura ca membrii titulari)
Comisia superioară de disciplină are următoarele competenţe:
a) analizează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică şi profesională ale
preşedinţilor şi membrilor consiliilor filialelor şi aplică sancţiuni; analizează plângerile
referitoare la abateri de la conduita etică şi profesională ale membrilor Consiliului
superior făcând propuneri de sancţionare a acestora Conferinţei naţionale, care hotărăşte;
b) soluţionează plângerile referitoare la abaterile de la conduita etică şi
profesională a preşedinţilor şi membrilor comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile
filialelor, precum şi a persoanelor fizice străine cărora le-a fost recunoscut dreptul de a
exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat în România şi aplică, după caz,
sancţiunile prevăzute în art. 17 (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată;
c) rezolvă contestaţiile formulate împotriva hotărârilor disciplinare pronunţate de
comisiile de disciplină ale filialelor;

42
 d) aplică sancţiunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de expert contabil
sau contabil autorizat membrilor Corpului care au săvârşit abateri grave, prevăzute de
regulament.
Mandatul membrilor Comisiei superioare de disciplină este de 4 ani.
Pot face contestaţii la Comisia superioară de disciplină împotriva hotărârilor
comisiilor de disciplină ale filialelor toţi cei interesaţi, precum şi consiliile filialelor.
Termenul de contestare este de 30 de zile de la data comunicării hotărârii
comisiilor de disciplină ale filialelor.
În perioada de judecare a contestaţiei se suspendă aplicarea prevederilor hotărârii
de sancţionare, pentru lucrările începute.
Membrii Comisiei superioare de disciplină sunt răspunzători de păstrarea
secretului profesional în exercitarea mandatului lor.
Hotărârile Comisiei superioare de disciplină pot fi contestate la Consiliul Superior
al Corpului, în termen de cel mult 15 zile calendaristice de la luarea la cunoştinţă.
Contestaţia nu suspendă aplicarea hotărârii.
Pentru constituirea jurisprudenţei disciplinare, Comisia superioară de disciplină
întocmeşte o culegere cu toate soluţiile proprii pronunţate, cât şi cu cele pronunţate de
comisiile de disciplină ale filialelor, publicându-le anual în revista Corpului.

2. Comisia de Disciplina a filialei – vegheaza la respectarea Codului etic si a

regulamentelor si normelor Corpului. Sanctiunile se aplica in functie de abaterile
disciplinare, de gravitatea incalcarii si urmarile acestora, precum si de persoana in cauza.
Comisia de disciplină a filialei este formată din:
 5 membri titulari (1 preşedinte şi 4 membri )
 5 membri supleanţi
aleşi de adunarea generală dintre membrii filialei, experţi contabili, care se bucură de
autoritate profesională şi morală deosebită.
Membrii supleanţi sunt desemnaţi în aceleaşi condiţii, odată cu titularii.
Mandatul membrilor comisiei este de 4 ani.
Comisia de disciplină de pe lângă consiliul filialei este competentă să
sancţioneze abaterile disciplinare săvârşite de experţii contabili şi contabilii autorizaţi,

43
membri ai filialei, cu domiciliul în raza teritorială a acesteia, chiar dacă abaterile au
fost săvârşite în raza teritorială a altei filiale.
Fac excepţie plângerile privitoare la fapte săvârşite de membrii Consiliului
superior şi ai consiliilor filialelor, de membrii şi preşedinţii comisiilor de disciplină ale
filialelor, de preşedinţii Consiliului superior şi ai consiliilor filialelor, precum şi de
persoanele fizice străine cărora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de
expert contabil sau contabil autorizat în România, care se depun la Comisia superioară de
disciplină. Plângerile privitoare la fapte săvârşite de membrii şi preşedintele Comisiei
superioare de disciplină se depun la Consiliul superior care le analizează şi le prezintă
Conferinţei naţionale.
Comisia de Disciplina a filialei instiinteaza presedintele Consiliului filialei si pe
reprezentantul Ministerului Economiei si Finantelor despre reclamatiile primite.
Procedura de judecată disciplinară
Toate reclamaţiile privind fapte susceptibile de a antrena răspunderea disciplinară
îndreptate contra unui membru al Corpului sau a unei societăţi recunoscute de Corp se
adresează comisiei de disciplină a filialei de care aparţine cel reclamat. Aceasta
înştiinţează preşedintele consiliului filialei.
Fac excepţie reclamaţiile îndreptate împotriva membrilor Consiliului superior,
membrilor consiliilor filialelor, a membrilor şi preşedinţilor comisiilor de disciplină ale
filialelor sau profesioniştilor şi ai societăţilor străine care se adresează Comisiei
superioare de disciplină.
Plângerea îndreptată împotriva unui membru al Corpului se adresează filialei din
care face parte acesta, cu excepţia situaţiilor în care competenţa aparţine Comisiei
superioare de disciplină, pentru care plângerile se depun la Consiliul superior.
Plângerea astfel primită se transmite în termen de 48 de ore, preşedintelui
comisiei de disciplină, care va desemna ca raportor pe unul dintre membrii titulari ai
comisiei.
Procedura de judecată disciplinară este reglementată prin Regulamentul
comisiilor de disciplină, aprobat de Consiliul superior al Corpului şi publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I.

44
 Fapta săvârşită de un membru al Corpului, indiferent de funcţia deţinută în
structurile alese şi funcţionale, prin care se încalcă dispoziţiile legii, ale Regulamentului
de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din
România, ale Codului etic naţional al profesioniştilor contabili, hotărârile organelor de
conducere ale Corpului, constituie abatere disciplinară.

35. Care sunt conditiile pentru a deveni expert contabil? Precizati nivelul de
pregatire teoretica si practica necesar.
Calitatea de expert contabil se dobandeste pe baza de examene si stagii practice.
Condiţiile pentru a deveni expert contabil:
- examen de acces la profesia de expert contabil, la care să se obţină cel puţin media
7 şi minimum nota 6 la fiecare disciplină;
- efectuarea unui stagiu de 3 ani. Stagiul se poate efectua in sistem colectiv sau pe
langa un tutore de stagiu. In perioada de stagiu, stagiarul este obligat sa efectueze
minimum 200 de ore de pregatire pe semestru, precum si pregatirea deontologica si
doctrina profesionala.
- susţinerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiului (examen scris, proba
orala).
Se poate prezenta la examenul de admitere pentru profesia de expert contabil
persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) are capacitate de exerciţiu deplină;
b) are studii economice superioare cu diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei
Cercetării si Tineretului;
c) nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice
dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale.

La cerere, persoanele care au titlul de academician, profesorii şi conferenţiarii

universitari, doctorii în economie şi doctorii docenţi, cu specialitatea finanţe sau
contabilitate, au acces la profesia de expert contabil pe baza titlului de doctor, cu
îndeplinirea condiţiilor prevăzute în ordonanţă (capacitate de exerciţiu deplină; nu a
suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de

45
gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale) şi susţinerea unui interviu privind
normele de organizare şi funcţionare ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi.

36. Care sunt, potrivit legii, atributiile CECCAR?

Conform OG nr. 65/1994, Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi are
următoarele atribuţii:
a) organizează examenul de admitere, efectuarea stagiului şi susţinerea examenului de
aptitudini pentru accesul la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. Programele de
examen, în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat, reglementările
privind stagiul şi examenul de aptitudini se elaborează de Corpul Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizaţi din România şi se avizează de Ministerul Economiei si Finantelor,
urmărindu-se armonizarea cu prevederile directivelor europene în domeniu.
b) organizează evidenţa experţilor contabili, a contabililor autorizaţi şi a societăţilor
comerciale de profil, prin înscrierea acestora în Tabloul Corpului;
c) asigură buna desfăşurare a activităţii experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi;
d) elaborează şi publică normele privind activitatea profesională şi conduita etică a
experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi, ghidurile profesionale în domeniul financiar-
contabil;

e) asigură pentru experţii contabili buna desfăşurare a activităţii de evaluare pe baza

Standardelor Internaţionale de Evaluare;
f) sprijină formarea şi dezvoltarea profesională prin programe de formare şi dezvoltare
profesională adecvate;
g) apără prestigiul şi independenţa profesională a membrilor săi în raporturile cu
autorităţile publice, organisme specializate, precum şi cu alte persoane juridice şi fizice din ţară şi
din străinătate;
h) colaborează cu asociaţiile profesionale de profil din ţară şi din străinătate;
i) editează publicaţii de specialitate;
j) alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.

37. Care sunt sursele de finantare ale CECCAR?

46
 Corpul, având statut de persoană juridică de utilitate publică autonomă, îşi
constituie veniturile din activităţile stabilite potrivit prevederilor legale, acoperindu-şi
cheltuielile în întregime din aceste venituri.
Sursele de finantare ale CECCAR:
a) taxe de inscriere la examenul de expert contabil si, respectiv, de contabil
autorizat;
b) taxa de inscriere in evidenta Corpului ( Tabloul Corpului );
c) cotizatii anuale asupra veniturilor realizate de catre membrii Corpului
care isi exercita profesia individual sau de catre societati comerciale
recunoscute de Corp;
d) incasari din vanzarea publicatiilor proprii;
e) donatii;
f) alte venituri din activitatea Corpului si a filialelor sale, stabilite prin
regulament.
Taxele de inscriere in evidenta si cotizatiile se stabilesc anual de Conferinta
Nationala a CECCAR.

38. Ce conditii trebuie sa indeplineasca o societate comerciala pentru a deveni

membra a Corpului?
Societăţile comerciale de expertiză contabilă trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii:
a) să aibă ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil;
b) majoritatea acţionarilor sau asociaţilor să fie experţi contabili şi să deţină
majoritatea acţiunilor sau a părţilor sociale;
c) Consiliul de administraţie al societăţii comerciale să fie ales în majoritate dintre
acţionarii sau asociaţii experţi contabili;
d) acţiunile să fie nominative şi orice nou asociat sau acţionar să fie admis de
Adunarea generală.
Coduri CAEN acceptate: vezi fisierul Tabel coduri CAEN 2010
Aceleaşi condiţii trebuie îndeplinite şi de către societăţile de contabilitate.

47
 39. In ce consta diferenta dintre expertul contabil si economistul salariat? Dar
cea dintre contabilul autorizat si contabilul salariat?
Expertul contabil este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile OG
nr. 65/1994, avand competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de
organizare si de conducere a activitatii economico – financiare si de contabilitate, de a
supraveghea gestiunea societatilor comerciale si de a verifica legalitatea bilantului
contabil, a contului de profit si pierdere si a celorlalte componente ale situatiilor
financiare.
Prin urmare, ne gasim in fata unei arii de competente mult mai largi fata de cea a
unui economist, economistul fiind subordonat unui sef ierarhic si executand atributiile
specifice fisei postului sau. De asemenea, economistul este specializat in multe domenii:
turism, servicii, marketing, management, planificare, salarizare, financiar – contabil etc.
Expertul contabil este un economist, absolvent al specializarii financiar –
contabile, independent fata de societatea comerciala. El nu primeste, pentru lucrarile
executate, un salariu, ci un onorariu prevazut prin contractul incheiat cu referire la
misiunea sa.
Contabilul autorizat este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile OG
nr. 65/1994 si are capacitatea de a tine contabilitatea si de a pregati lucrarile necesare
intocmirii situatiilor financiare. Contabilul autorizat, ca si expertul contabil, este un
profesionist independent.
Contabilul salariat este subordonat sefului ierarhic si executa sarcinile care ii
revin din fisa individuala a postului; rareori, in cazul unei intreprinderi, acesta executa
toate lucrarile contabile; de regula este specializat pe un sector al contabilitatii.
Ca si economistul salariat, contabilul salariat raspunde fata de calitatea lucrarilor
executate, putand fi stimulat ori penalizat de seful ierarhic sau la propunerea acestuia.
Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar daca sunt independenti, raspund civil si
penal fata de intreprindere. De asemenea, ei pot pierde intreprinderea de client si, prin
aceasta, sansa de venit.
In schimb, economistul si contabilul salariati pierd cu greu postul in urma unor
proceduri anevoioase.

48
 40. Care sunt lucrarile care pot fi executate de expertii contabili?
În aplicarea prevederilor din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată,
lucrările ce se pot executa, fără a fi limitative, de către experţii contabili în cadrul
contractelor de prestări de servicii sunt:
a) ţinerea sau supravegherea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare;
- acordarea asistenţei privind organizarea şi ţinerea contabilităţii, inclusiv în cazul
sistemelor informatice;
- elaborarea şi punerea în aplicare de: procedee contabile, planul de conturi adaptat
unităţii, contabilitatea de gestiune, tabloul de bord, control de gestiune şi control prin
buget, în baza şi cu respectarea normelor generale;
b) efectuarea de analize economico-financiare, ca:
- analiza structurilor financiare;
- analiza gestiunii financiare şi a rentabilităţii capitalului investit;
- tehnici de analiză şi de gestiune a fondului de rulment;
- sistem de credit-leasing, factoring etc.;
- elaborarea de tablouri de finanţare şi planuri de trezorerie;
- elaborarea de tablouri de utilizări şi resurse;
- asistenţa în prevenirea şi înlăturarea dificultăţilor unităţii;
c) efectuarea de audit financiar-contabil, ca:
- diagnostic financiar - creşterea, rentabilitatea, echilibrul şi riscurile financiare;
- audit intern - organizarea sau controlul regularităţii şi sincerităţii sistemului;
- studii, asistenţă pentru realizarea de investiţii financiare;
-audit statutar şi certificarea bilanţului contabil cu respectarea reglementărilor
specifice;
d) efectuarea de evaluări potrivit standardelor internaţionale de evaluare, ca:
- evaluări de bunuri şi active patrimoniale;
- evaluări de întreprinderi şi de valori mobiliare, pentru vânzări, succesiuni, partaje,
donaţii sau la cererea celor interesaţi;
- evaluări de elemente intangibile;
e) efectuarea de expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de
persoane fizice ori juridice în condiţiile prevăzute de lege, ca:

49
 - expertize amiabile (la cerere);
- expertize contabil-judiciare;
- arbitraje în cauze civile;
- expertize de gestiune;
f) executarea de lucrări cu caracter financiar-contabil, ca:
- întocmirea de situaţii periodice;
- consolidarea conturilor şi bilanţului;
- întocmirea de planuri de finanţare pe termen mediu şi lung;
g) executarea de lucrări cu caracter fiscal, ca:
- studii şi consultaţii pe probleme de ordin fiscal;
- participarea la întocmirea şi depunerea declaraţiilor fiscale;
- asistenţă în probleme de T.V.A. şi impozite;
- fiscalitate imobiliară;
- asistenţă în aplicarea tarifului vamal;
- asistarea contribuabilului cu ocazia verificărilor;
- vizarea declaraţiilor fiscale anuale ale agenţilor economici;
h) efectuarea de lucrări de organizare administrativă şi informatică, cum ar fi:
- organigrame, structuri, definiri de funcţii;
- legături între servicii, circulaţia documentelor şi informaţiilor;
- mecanizarea şi automatizarea prelucrării informaţiilor, alegerea echipamentelor;
- analiza şi organizarea fluxului informaţional;
- alegerea soft-urilor necesare;
- formarea profesională continuă;
- contribuţii la protecţia patrimoniului unităţii;
i) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în mandatul de cenzor la societăţile
comerciale, conform prevederilor legale;
j) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege în procedurile de reorganizare judiciară
şi faliment cum ar fi :
- efectuează lucrări cu privire la reflectarea în contabilitate a principalelor
operaţiuni de fuziune, divizare, dizolvare şi lichidarea societăţilor comerciale, precum şi
reatragerea sau excluderea unor asociaţi din cadrul societăţilor comerciale;

50
 k) acordarea de asistenţă de specialitate necesară pentru înfiinţarea şi reorganizarea
societăţilor comerciale cum ar fi:
- activităţi de studiere a pieţei şi de sondare a opiniei publice;
- studii de fezabilitate la înfinţarea îndreprinderilor;
- activităţi ale holdingurilor;
l) efectuarea pentru persoane fizice şi juridice a oricărui serviciu profesional care
presupune cunoştinţe de contabilitate;
m) alte activităţi şi servicii pentru întreprinderi cuprinse în clasele CAEN: 6209,
6420, 6619, 6920, 7022, 7320, 8299, 7490, 6831, 6621 precum şi altele stabilite de Biroul
Permanent al Consiliului Superior.

41. Care sunt organele de decizie si control ale CECCAR (la nivel central si
teritorial) ?
Sediul central al Corpului este în Municipiul Bucureşti.
CECCAR are 42 de filiale fără personalitate juridică în fiecare reşedinţă de judeţ şi în
Municipiul Bucureşti.
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România este astfel organizat
încât să-şi poată îndeplini atribuţiile de organism de autoreglementare.
Pentru îmbunătăţirea managementului la nivel central şi local s-au luat o serie de măsuri,
cum ar fi:
a). Modificarea organigramei Corpului, în sensul punerii centrului de greutate al gestiunii
profesiei pe structuri executive (departamente, sectoare).
b). Clasificarea filialelor Corpului în funcţie de volumul de activitate şi numărul de
membri in 5 categorii (grade), care să constituie baza determinării indicatorilor de alocare a
resurselor în cadrul Corpului:
 Categoria 0 – peste 3.000 membri
 Categoria I – peste 600 membri
 Categoria II – 301 – 600 membri
 Categoria III – 101 – 300 membri
 Categoria IV – pînă la 100 membri.
La 31 decembrie 2004:
- filiale categoria 0 – 1 filială (Bucureşti)

51
 - filiale categoria I – 10 filiale
- filiale categoria II – 12 filiale
- filiale categoria III – 17 filiale
- filiale categoria IV – 2 filiale

Organizare la nivel central:

1. Organe de decizie
 Conferinţa Naţională
 Consiliul Superior
 Biroul Permanent
 Preşedintele Corpului
Pentru urmărirea punerii în aplicare a măsurilor hotărâte de Biroul permanent, Consiliul
superior şi Conferinţa naţională şi asigurarea legăturii între organele alese şi organele executive
ale Corpului s-a înfiinţat „Secretariatul organelor de conducere ale Corpului”. Modul de
organizare şi funcţionare precum şi atribuţiile secretariatului organelor de conducere ale Corpului
se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior.
Verificarea gestiunii financiare a Corpului este asigurată de către cenzori, care
sunt aleşi pentru o perioadă de patru ani, de Conferinţa naţională ordinară, prin vot
deschis, dintre membrii Corpului care nu fac parte din Consiliul superior.
Comisii care funcţionează pe lîngă Consiliul Superior:
- Comisia Superioară de Disciplină
- Comisia Centrală de Arbitraj
- Comisia de Apel

2. Organe de execuţie
 Director general executiv
 Departamente, direcţii, sectoare, birouri
Secţiunile Corpului se organizează pe categorii profesionale, şi anume:
- secţiunea experţi contabili
- secţiunea contabili autorizaţi

Organizare la nivel de filială

1.. Organe de decizie

52
  Adunarea Generală
 Consiliul filialei
 Biroul Permanent
 Preşedintele filialei
Verificarea gestiunii financiare a filialei este asigurată de către cenzori, care sunt
aleşi pentru o perioadă de patru ani, de Adunarea generala a filialei, prin vot deschis.
Comisii care funcţionează pe lîngă Consiliul filialei:
- Comisia de Disciplină
- Comisia de Arbitraj
- Comisia de Apel

2. Organe de execuţie
 Directorul executiv al filialei
 Sectoare
Sector evidenţă Tablou
Sector stagiu şi dezvoltare profesională continuă
Sector etică şi control respectare norme
Birou expertize contabile
Birou administrativ

53