Vil. Scriitorii basarabeni. Considerafiuni generale. Teodor Varnav. Ioan Sarbu. Alexis Nacco. Gheorghe Paun. Matei Donici. Tu- dose Roman. Alexi¢ Mateevici. Din toate provinciile romanesti, robite de ve- cini, Basarabia a fost cea mai sdraci in manifes- t&rile ei literare. Pe cand Ardealul a lisat o urm& adancd in istoria literaturii romanesti, iar Bucovina, dac& n’a contribuit in aceiasi m&sur& la desvoltarea literatu- rii nationale tn genere, cel pufin a avut o litera- iura, care satisficea cerinjele sufletesti ale roma- nilor bucovineni, Basarabia in lunga noapte de in- striinare a rémas stearpd pé ogorul literar. Acei cAfiva scriitori basarabeni, care au trecut Prutul si si-au dat talentul pentru cultura intregului_neam ro- manesc, pentru literatura lui, legafi cu Basarabia, j-au fost aproape straini: geniul Jor n’a luminat su- fletele basarabenilor, n’a creat o tradifie literara, din care s& rasari talente nou&, legate cu suferin-Seriitorli_basarabeni, 195 tele si aspirafiunile poporului romanesc din Basara- pia. Este adevarat, c& aproape tofi acesti scriitori au introdus o nof& noua fn literatura romaneasca, © nota specific basarabeand influenfa_literaturii rusesti, fapt care se remarc& indeosebi la Cc. Sta- mati si A. Donici. Acest curent era ins& strain mas- selor poporului basarabean si arata numai mediul cultural in care traia p&tura boereasc& din Basa- rabia. . $i tolusi in Basarabia au fost incerc&ri de li- teraturé romaneasc& in sensul adevarat al acestui cuvant, au fost cAfiva scriilori izolafi, care s’au des- yoltat in mediul basarabean, in imprejurarile cultu- rale dintre Prut si Nistru. Necunoscufi si ei masse- lor largi ale basarabenilor, ei reprezinta tipul scrii- torului in care s’au ciocnit cele dou’ curente cul- turale, sub influenfa c&rora a trait Basarabia mai bine de o sul& de ani,—cel bastinas, romanesc si cel artificial rusesc. Ei nu s’au ridicat la_nivelul adevarat al nici uneia din aceste culturi, si de a- ceia valoarea Jor literara este mai mult decat_me- diocr&. Dar din punct de vedere al istoriei litera- turei, ca o manifestare a spiritului, a limbei romé- nesti in Basarabia, aces{i poefi basarabeni_ merit& s& fie cunoscufi mai de aproape. Atunci cénd cul- fura romaneasc& veche era ameninfalé sa se stingd in Basarabia sub inraurirea altei culturi, care dis- punea de foate mijloacele unei culiuri moderne si totodaté imperialiste, acesti scriitori modesti par ca un saémbure, care a adus poporul basarabean la renastere. ° L Generafia veche a basarabenilor, care aslézi dispare, isi aminteste adeseaori despre un boer mol-196 Cultura romaneascé in Basarabia. dovean, anum2 Varnav, care era cunoscut in toate cercurile lor, ca un mare filoromén. Se zice, c& la primele reprezentafii teatrale romanesti in Ba- sarabia, pe la 1860 si ceva, Varnav, entuziasmat de piesele romanesfi, de jocul actorilor romani, a- runca pungi cu bani pe scen&, cate o punga& pentru fiecare artist, ceiace a atras ‘atenfia polifiei ru- sesti '). Era Teodor V&rnay, autorul ,/sforiei viefii mele“*), Este unul din cei mai vechi scriifori ai Bazarabiei, care meri! s& ocupe un loc in istoria literaturii rom&nesti nu numai prin faptul, c& este basarabean si a scris cénd Basarabia era subju- gaié, dar prin ins&si valoarea operei lui. »Maica mea*, povesteste T, Varnav in ,J/storia viefii mele“, autobiografie scrisi la 1845, ,Madri- oara Varaav, au fost fiica dvoreaninului Dumit- rachi Kirus (fiul pitarului Kirus), carele au trait in-finutul Sorocii si au avat si casd in targul So- rocii‘ *). Maritaté a dosa oaré cu Costachi Vérnav, »care avea asezarea lui in fara de jos, la satul Floresti tn _finutul Tecuciului™‘), dar care avea rude. si in Basarabia, ea a trecut in acel finut, unde la 1804 a dat nastere unui fix si anum2 Teodor, viitorul scriitor. Copiléria lui Teodor Varnav s’a petvecut parte peste Prut, parte la Otaci in Basa- rabia, in judejul Soroca, de unde pe la 1812 a fost dat la un ,filozof* grec la Moviléu peste Nistru s& invefe greceste, iar cuncstinfele de carte si le-a complectat la Bucuresti la o scoalé greceasc&. Pe 11 Acest Iucra M1 povesteste gi bA ranul actor ieyun P. Ale~ xandiescu, cere a fAcat mai mute turn-uri In Uasarabia in timpul Rujilor. 2) Teodor Varnov. Istoria vietii mele, Bucuresti. 1908. Editia Piblio'e> i Mmerros. 7 3) Ibidem p. 9. 4) Ibidem, p 3