Transformarea izotermă

Numim transformare izoterma transformarea pe parcursul careia numarul

de moli si temperatura sistemului termodinamic raman nemodificate.
În oricare stare de echilibru a gazului ideal, între parametrii care
caracterizează starea acestuia există relaţia dată de ecuaţia de stare:
pV=nRT
O transformare izotermă are loc la temperatură constantă. Un exemplu
de astfel de transformare apare într-un cilindru închis în contact termic
perfect cu mediul ambiant. Lucrul mecanic produs de piston este obţinut din
căldură, care este primită din mediul ambiant, temperatura rămânând
constantă. Oricare dintre perechile de parametri conjugaţi​ ​p-V​​ ​sau​ ​T-s​​ ​sunt
semnificative.

Legea transformarii izoterme: Presiunea gazului ideal este invers

proportionala cu volumul gazului.

Legea de transformare:

Variaţia parametrilor:

Lucrul mecanic exterior:

Lucrul mecanic tehnic:

Căldura schimbată:

Capacitatea termică masică:

Variaţia entropiei:
 In gaz se afla intr-o stare initiala, caracterizata de parametrii(p1, V1, n,
T).Gazul participa la o transformare izoterma pana intr-o stare finala,
caracterizata de parametrii(p2, V2, n, T).

Intr−o transformare izotermă, parametrii variabili sunt presiunea şi volumul

gazului. Într−un sistem de axe, în care una dintre axe este presiunea, iar cealaltă
este volumul, fiecărei stări a gazului îi corespunde un punct de coordonate (​p​, ​V​),
numite ​coordonate Clapeyron.

.
 Lucrare de laborator

Mod de lucru:

● Se monteaza dispozitivul experimental format din: -cilindru cu piston

- barometru
- termometru
- spirtiera
- suport metalic
- cleme
● Se ridica cilindrul la o anumita inaltime de spirtiera.
● Pentru aceeasi masa de gaz se masoara volumul si presiunea la temperatura
constanta.
● Se trec rezultatele intr-un tabel.
● Se realizeaza un grafic cu datele obtinute.
● Se observa ca cele doua izoterme sunt paralele, si ca cea mai indepartata de
originea axei are temperatura mai mare.

Tabele cu valori:

m(kg) μ(kg/Kmol) T(K) p (N/m​2​) V(dm​3​)

1.03 0.6

1kg 800kg/Kmol 480K

1.23 0.5
1.53 0.4
2.04 0.3
3.05 0.2
Pentru izoterma 1 :

m(kg) μ(kg/Kmol) T(K) p (N/m​2​) V(dm​3​)

1.32 0.6

1kg 800kg/Kmol 620K

1.58 0.5
 1.96 0.4
2.64 0.3
2.87 0.2
Pentru izoterma 2:

Graficul rezultat:

IZOTERMELE ANDREWS
 ​ rimele rezultate deosebit de interesante din punct de vedere
P
cantitativ cu privire la lichefierea gazelor au fost obtinute de chimistul
irlandez Thomas Andrews (1813-1885) in 1869. El a reusit sa lichefieze
dioxidul de carbon,masurand, pe parcursul lichefierii,dependenta presiunii
din incinta in care se afla acesta in functie de volum,in conditii izoterme.
Andrews a constatat ca,pentru temperaturi peste T​C​=30,92 0​​ C,dioxidul
de carbon nu poate fi lichefiat,respectiv T​C​ este temperatura critica pentru
dioxid de carbon.
Separarea se face de catre izoterma corespuzatoare temperaturii critice
si curba ce delimiteaza zona palierelor pentru presiune. Aceste zone sunt:
I. La temperaturi peste temperatura critica,substanta este- indiferent
de volum- in stare gazoasa;
II. La temperaturi sub temperatura critica si presiuni scazute, substanta
este tot in stare gazoasa ,dar comprimarea izoterma o poate transforma in
lichid. Pentru a distinge aceasta situatie de I. , se foloseste termenul vapori
pentru a desemna astefel de stari.
III. In incinta se afla simultan si vapori,si lichid din substanta respectiva.
In functie de sensul de modificare al volumului total,substanta trece din
stare de vapori in stare lichida sau invers. Vaporii aflati in aceste stari sunt
la distanta (medie) minima in care substanta ramane in stare gazoasa.
Din acest motiv, sunt numiti vapori saturati. Din punctul de vedere al
incintei pe care o ocupa,se spune despre vapori ca sunt vapori saturati (
adica satureaza incinta in care se afla, asigura numarul volumic maxim
posibil).
IV. Substanta este in stare lichida . Orice tentativa de micsorare in
continuare a volumului conduce la cresterea foarte rapida a presiunii din
incinta.
 Figura 2 Figura 3

Dacă se reprezintă grafic dependenţa presiunii vaporilor în funcţie de

volum pentru diferite temperaturi, obţinem aşa-numitele izoterme ale lui
Andrews pentru gazul real (Figura 3).
Dacă experimentul se face invers, adica se micşorează volumul, atunci
procesul de condensare se poate obţine doar sub o anumită temperatură,
numită temperatură critică, T​C​. Pentru temperaturi mai mari decât aceasta,
agitaţia termică a moleculelor este atât de intensă, încât nici la presiuni
mari nu se pot forma acele legături stabile între molecule. La T>T​C
substanţele se află numai în stare de gaz, caracterizat printr-o dezordine
completă a moleculelor.

PROBLEMA 1:
 ​Intr-un tub subtire de sticla,inchis la un capat,se afla aer,separat de
exterior cu ajutorul unei coloane de mercur de lungime h=2cm. Cand tubul
este asezat vertical,cu capatul deschis in jos,lungimea coloanei de aer este
l=0,39m.Cand tubul este vertical dar cu capatul deschis in sus, lungimea
coloanei de aer este L=0,37m.Sa se determine presiunea
atmosferica,cunoscand densitatea mercurului ρ=13,6·10​3 ​kg ⁄​ ​m​3

P​1 V​​ 1 =P​

​ 2 V​
​ 2
P​2 =​ P​0 ​ +ρgh
P​1 ​= P​0 ​– ρgh
(P​0​ - ρgh)l = (P​0​ + ρgh)L
P​0​l - ρghl = P​0​L + ρghL
P​0​(l- L) =ρgh (L +l)
P​0​=ρgh (l + L)​⁄​(l-L)
P​0 =​ ​13,6·10​3 ​kg​⁄​m3​ ​· 9,81m/s​2​ ·0,02m (0,37m +0,39m)
0,39m-0,37m

P​0​=​2668.32 · 0,76
0,02
P​0​=101396,16 N/m​2

PROBLEMA 2:

​ Indicatiile unui barometru cu mercur sunt eronate din cauza ca in tubul

barometric a intrat o bula de aer.Cand presiunea atmosferica este P​0​=1,013
· 10​5​N/m​2​,barometrul indica presiunea P​0​1​=0,974·10​5​N/m​2​,iar cand
presiunea atmosferica este P=0,957·10​5​N/m​2​, barometrul indica presiunea
P​1​=0,934·10​5​N/m​2​.Sa se afle lungimea H a tubului barometric.Densitatea
mercurului este ρ=13,6 · 10​3​N/kg iar g=9,81m/s​2​.

P​0 ​= P​0​1 ​+ ρgh​1

P = P​1 ​ + ρgh​2
0​ – P​0​ )/ ρg
1​
h​1 =(P​
​
h​2​ =(P –P​1​)/ ρg
P​0​1​(H-h​1​)=P​1​(H-h​2​)
1​ 1​ 1​ 1​
P​
​ 0​ H - P​0​ h​1​=P​ H - P​ h​2
H(P​0​1​- P​1​)=h​1​P​0​1​ - h​2​P​1
H=​(P​0​ – P​0​1​)P​0​1​- P​1​(P-P​1​)
(P​0​1​- P​1​) ρg

H=[(1,013 · 10​5​N/m​2 ​-0,974·10​5​N/m​2​)0,974·10​5​N/m​2

-0,934·10​5​N/m​2​(0,957·10​5​N/m​2 ​-
-0,934·10​5​N/m​2 ​)]/( 0,974·10​5​N/m​2​-0,934·10​5​N/m​2​) 13,6 · 10​3​N/kg ·
9,81m/s​2
H=0,31m

​PROBLEMA 3
Intr-un cilindru se gaseste gaz inchis cu un piston de greutate G=100
N si are S=100 dm​2 ​ , presiunea atmosferica fiind H=1,00 bar. Cu ce forta
trebuie sa apasam in jos asupra pistonului pentru a reduce volumul gazului
de k=3,0 ?

​ H H
​F

S F.I.
S F.F

p​1​V​1​=p​2​V​2

p​1​=H + G/S

p​2​=H +G/S+F/S
 V​2​=V​1​/3

(H+G/S)V​1​=(H+G/S+F/S)V​1​k

H+G/S+F/S=[(H+G/S)V​1​](V​1​/k)

H+G/S+F/S=(HS+G)/(S/k)

F/S=(HS+G)(S/k)H(G/S)

F=[(HS+G)(S/k)HG/S]S

F=[(HS+G)(1/k)]HSG

F=[(10​5​10​-2​+100)(1/3)]10​5​10​-2​100

F=(10​3​+100)310​3​100

F=11003900

F=3300900

F=2400 N

PROBLEMA 4:

Un piston imparte un cilindru in doua compartimente egale continand

gaz la aceeasi presiune ​ p​=1,10 atm. Pistonul este deplasat astfel incat un
compartiment devine de ​k​ =6,0 ori mai mic (v. figura). Care este diferenta
de presiune dintre compartimente ?

​V, P V, P F.I.
 ​V``
P`` ​V`, P` F.F.

● pV=p​1​V​1

pV
p​1​=
V​1

● pV=p​2​V​2

​ pV
p​2​=
V​2

​ pV pV
p​1​-p​2 ​= —
V​1 ​ V​2

​ pV pV
p​1​-p​2 ​= —
kV​2 ​ V​2

​ p * S * R/2 p * S * l/2
p​1​-p​2 =​ —
k * S * l/7 S * l/7
 ​ p/2 p/2
p​1​-p​2 =​ —
k/7​ ​ 1/7

​ p 7 p
p​1​-p​2 =​ * — *7
2 k 2

​ p 7
p​1​-p​2 =​ - 7
2​ ​ k

​ 1,1 atm 7
p​1​-p​2 =​ - 7
2​ ​ 6

​ 1,1 atm 35
p​1​-p​2 =​ -
2​ ​ 6

p​1​-p​2 =​ - 3,20 atm

​PROBLEMA 5:

In figura 2.14. sunt reprezentate diagramele a doua transformari

izobare, respectiv, izocore ale unei aceeasi cantitati de gaz ideal. Sa se
indice : a) care din presiunile ​p​1​ sau ​p​2​ este mai mare ; b) care din volumele
V​1​ sau ​V​2​ este mai mare .

​V

P​​2
V​​2
P​​1 Fig.
​ 2.14. a
V​​1
O
​ T

​P

V​​2

P​​2
V​​1 Fig.2.14.b
​

P​​1

● T

a) Consideram o transformare izoterma –fig.2.14.=>

=>p​1​V​1​=p​2​V​2.
Pe
​ desen se poate observa ca V​1​<V​2​ , de aici rezulta ,
conform legii transformarii izoterme ca p​2​>p​1​.

b) Aplicam si pentru acest punct transformarea izoterma.

Considerand aceasta , p​1​V​1​=p​2​V​2​, putem observa de pe diagrama
ca p​1​<p​2​, astfel ca , de aici rezulta : V​2​>V​1​.