FENOMENE METEOROLOGICE

Burnița
Ceața
Bruma
Roua
Chiciura
Poleiul
Lapovița
Ninsoarea
Viscolul
Ploaia
Orajele
Grindina
 Burnița reprezintă un fenomen specific semestrului rece, se produce rar în lunile aprilie și
octombrie, devenind un fenomen sporadic în restul anului. Valorile maxime lunare sunt
înregistrate în luna noiembrie, când se conjugă cu incidența mare a norilor stratiformi cu
temperaturi pozitive ceea ce concură cu producerea burniței.

Ceața este un fenomen meteorologic care

este format dintr-o aglomerație de particule de
apă aflate în suspensie în atmosferă, în
apropiere de suprafața solului.
Când, la o anumita temperatură, cantitatea
de vapori din aer se mărește substantial mai ales
în urma evaporarii intense a apei din sol, acestia
pot să devină saturati prin racire, dacă
temperatura aerului coboara mai jos de asa-
numitul “punct de roua“. În această stare vaporii
de apă condensează în mici picaturi de apă care
rămân în suspensie în imediata vecinătate a
solului.
 Bruma este formată prin procesul de
condensare și ulterior de înghețare a
vaporilor de apă care iau naștere la
suprafața solului. Ea se formează de fapt
în loc de rouă în sezonul rece, când
temperatura a atins punctul de îngheț, iar
cristalele mici de gheață nu sunt bune
conducătoare de căldură.

Bruma este generată de numeroase

situații sinoptice tipice care se
caracterizează prin invazii de aer rece
polar, subpolar sau arctic, care se produce
atât iarna, cât și toamna târzie
sau primăvara. Timpul senin influențează
foarte mult apariția brumei, deoarece
intensifică procesul de radiație nocturnă,
determinând astfel scăderea temperaturii
aerului și solului sub 0 °C.
 Roua este un fenomen metereologic
care face parte din categoria precipitațiilor.
Ea se formează de obicei seara sau în
cursul dimineții, prin răcirea aerului vaporii
de apă existenți la suprafața solului
condensează formându-se pe diferite
obiecte de pe sol picături de apă. Acest
fenomen este influențat de gradul de
saturare al aerului cu vapori de apă și de
temperatura aerului, care trebuie să
asigure anumite valori pentru a atinge
punctul de condensare. Acest proces este
asemănător cu alte fenomene
metereologice care au loc în aer,
ca ceața sau norii.
 Chiciura (promoroaca) este o depunere solidă
asemanatoare cu zăpada. Apare de obicei pe
ramurile copacilor, pe firele conductorilor
electrici și telegrafici etc. Chiciura apare în
condiții de calm atmosferic, în interiorul maselor
de aer umed și foarte rece.
Chiciura se formeaza prin transformarea
vaporilor de apă în cristale de gheață (chiciura
cristalină), sau în condițiile în care este ceață în
urma înghețării picăturilor foarte fine de apă
suprarăcită (chiciura granulară). In masele de aer
umed și foarte rece plutesc ace fine de gheață
care se depun pe obiecte. Cand umiditatea
aerului in raport cu aceste ace de gheata
(particule “germeni”) este foarte mare, procesul
de transformare a vaporilor de apă în cristale de
gheață în jurul acestor particule este foarte
intens și astfel apare chiciura.
Spre deosebire de bruma, chiciura se
formeaza în orice moment al zilei, independent
de gradul de acoperire al cerului cu nori.
De multe ori, în zilele în care se formeaza
chiciura, vremea este inchisa ca aspect, datorită
persistentei unei mase compacte de nori josi
(nori stratus).
 Poleiul este caracteristic doar anotimpului rece și constă în depunerea pe sol a unui strat fin
de gheață. Pentru formarea poleiului trebuiesc îndeplinite condițiile: solul să fie foarte rece, iar
precipitațiile care ating solul să fie lichide. Picăturile de ploaie sau burniță, în cădere, ajunse la
suprafața solului, îngheață imediat ce vin in contact cu acesta, dar și cu obiectele aflate la nivelul
acestuia.
Depunerea picaturilor de apa pe avioanele aflate in zbor poarta denumirea de givraj.
Fenomenul este periculos pentru ca aceasta crusta de gheață depusă modifică portanța
avioanelor.
Orajele
 Vântul

< 1,6 km/h

1,6 km/h – 4,8km/h

6,4 km/h – 11,3 km/h

12,8km/h – 19,2 km/h

20,8 km/h – 28,8 km/h

30,4 km/h – 38,4 km/h

40,0 km/h – 49,6 km/h

51,2 km/h – 60,8 km/h

62,4 km/h – 73,6 km/h

75,2 km/h – 86,4 km/h

88,0 km/h – 100,8 km/h

102,4 km/h – 115,2 km/h

> 116,8 km/h