Igiena Mediu

CONTAMINARE AER
Caracteristici generale
Atmosfera, desi dispune de o micoflora proprie, care sa creasca si sa se dezvolte in aer, contine permament microorganisme. Doua grupe de microorganisme : - flora din natura rol in procese biologice (fermentatii, biodegradare) - flora de origine animala sau umana (saprofite, conditionat patogene, patogene)
Consideratii generale
Din punct de vedere al naturii lor sunt virusuri, bacterii, paraziti, fungi. Virusuri : contamineaza celulele vii; se transmit agentii etiologici ai gripei, racelilor comune, rujeolei, varicelei, variolei. In 1980 s-a contactat hep. B de catre 2 cercetatori expusi la o concentratie ridicata de aerosoli contaminanti, in urma unui accident de laborator.
Bacterii atasate de aerosoli lichizi si pe particule de praf organic;Boli bacteriene cu transmitere aerogena : legioneloza, tuberculoza, antraxul, bruceloza. Paraziti cea mai mare parte sunt saprofiti, cei conditionat patogeni produc boala la om cand apararea imunitara este compromisa (boli, medicatie etc.). Ex. Pneumocystis carinii, Acanthamoeba.
Fungii produc spori intr-o anumita etapa a ciclului lor de viata. Pe langa spori, miceliile si compusii organici eliberati de fungi, sunt daunatori sanatatii. Ex. Cladosporidium, Aspergilius, Penicilium etc.
Conditii necesare pentru dezvoltarea microorganismelor

Prezenta suportului nutritiv materiale din lemn, carton, hartie, piele, produse adezive, materiale textile sau plastice etc. Aport de oxigen Temperatura si umiditate (igrasia sau condensul) Absenta oricarui element toxic.
Efecte asupra sanatatii

Simptome iritative nespecifice oculare si respiratorii Bolile copilariei rujeola, varicela etc. Infectii respiratorii virusuri, bacterii - legioneloza Legionella pneumophila rezervorul este apa stagnanta, nedezinfectata, de la nivelul instalatiilor de aer conditionat sau din instalatiile sanitare, precum si infectii nosocomiale.

Legionella isi mentine bine viabilitatea in aerosoli daca umiditatea relativa a aerului este >65%, temperatura mai mare de 180C, iar microorganismul se afla intr-o faza stationara de dezvoltare. - Actinomicoza la nivel pulmonar, la nivelul sinusurilor paranazale. Suprainfecteaza plagile si poate produce chiar infectii uterine in cazul folosirii dispozitivelor anticonceptionale intrauterine.

- Aspergiloza bronhii, sinusuri paranazale, plagi postoperatorii. Aspergiloza invaziva este rara la indivizii sanatosi, dar are caracterul unei infectii oportuniste la pacientii cu transplant de organ, la pacientii cu imunosupresie si la bolnavii HIV. Alergii respiratorii si oculare. Sunt vegetali (polenuri, fungi, bumbac, ricin, ierburi, resturi domestice), animali si sintetici (coloranti, medicamente, cosmetice, detergenti).

Pneumonia de hipersensibilizare (alveolita alergica) data de fungi si de actinomicete termofile, este o reactie alergica mediata celular care determina cresterea numarului de Ly la nivel bronho-alveolar si leziuni tisulare pulmonare. Este asociata frecvent cu expunerea profesionala plamanul fermierului, lucratorii din sere, fabrici de cherestea etc. Simptomatologie: febra, frisoane, dispnee, Rx> zone cu densitate crescuta pneumonie.
PATOLOGIA HIDRICA INFECTIOASA
Caracteristici generale
Flora microbiana din apa poate fi clasificata in : - flora naturala proprie apei - flora microbiana de impurificare (de natura umana sau animala) Microflora naturala se dezvolta la temperaturi de pana la 220C (psihrofila) Flora microbiana 35-450C si este saprofita, conditionat patogena si patogena.
Agentii patogeni microbiologici din apa au proprietati distincte fata de poluantii chimici : - adera la suspensii solide in apa - infectia este dependenta de invazivitatea si virulenta patogenului si de imunitatea consumatorului - relatia doza-raspuns nu este cumulativa Majoritatea patogenilor care contamineaza apa provin din fecale umane sau animale, rar prin urina
Poluntii biologici sunt : bacterii, virusuri, protozoare, helminti, fungi. Datorita diluarii mari, teoretic, dupa contaminarea surselor, se transmit hidric in special agentii care au putere infectanta mare si rezistenta crescuta in afara organismului. Persistenta in apa : unele sunt capabile sa persiste in apa, dar in general nu se multiplica
Cai de patrundere : orala-digestiva, cutaneomucoasa, respiratorie si parenterala (hemodializa) Receptivitate : generala si crescuta pentru bacterii, paraziti si mai scazuta pentru virusuri. Manifestare : caracter epidemic, endemic, sporadic.
Epidemia hidrica - caracteristici

Aparitia brusca a unui numar mare de imbolnaviri dupa consumul de apa Suprapunere topografica a zonei din care provine cazuistica cu cea a ariei de distributie a apei Receptivitate generala Lipsa sezonalitatii Scaderea spectaculoasa a cazurilor de boala dupa instituirea masurilor de profilaxie
Bacterii
Doza minima infectanta difera : moderata la Shigella si Campylobacter si mare la Salmonella, coli, v. holeric. Au, in general, o residtenta scazuta la dezinfectant Holera : vibrionul holeric - produce epidemii hidrice extrem de grave - in Romania s-au raportat 3 izbucniri (1991,1992,1993)
Bacterii
Febra tifoida : Salmonella typhi, majoritatea epidemiilor au aparut datorita insuficientei dezinfectii practicata la aprovizionarilor cu apa si consumul de apa din surse proprii contaminata. Dizenteria bacilara : Shigella, prezenta lor in apa indica o poluare fecala umana recenta, afectiunea fiind extrem de severa. Campylobacteriozele : Campylobacter jejuni, una din cele mai importante cauze de gastroenterita la nivel mondial.
Bacterii
Escherichia coli specii patogene (enterohemoragic, enteotoxigen, enteropatogen, enteroinvaziv), sensibila la clor. Yersinia determina gastroenterite acute cu diaree. Leptospiroza : specii patogene, de la sobolanul de camp, pisici, caini. Bacilul Koch la peroanele ce au consumat apa din jurul spitalelor de pneumoftiziologie.
Virusuri
Greutatea in demonstrarea transmiterii hidrice a aptogenilor virali constau in faptul ca : numeroase infectii evolueaza inaparent sau subclinic, cauzeaza sindroame clinice numeroase sau mai multe virusuri dau o simptomatologie asemanatoare. Enterovirusuri : coxsackie, echo, poliovirus etc.; cei mai susceptibili sunt copii sub 5 ani; rezista la clor si UV
Virusuri
Gastroenteritele virale : rotavirusuri, adenovirusuri enterice, calicivirusurile (virusurile Norwolk si tip Norwolk); li se atribuie 50% din gastroenteritele nonbacteriene. Hepatita virala A si E, izvorul este exclusiv uman, sensibilitate la clor si UV. Virusul E da o letalitate crescuta la gravide, de pana la 25%.
Paraziti
Giardia intestinalis factorii responsabili sunt conditiile sanitare precare si calitatea necorespunzatoare a apei. Amibiaza in trecut responsabila de o serie de izbucniri hidrice. Cryptosporidium au existat mari epidemii de cryptosporidioza in SUA, Canada, Anglia. Schistostoma helminti pentru care apa joaca un rol activ in evolutia lor in forma infestanta Ascaris lumbricoides afecteaza in special copii
Analiza bacteriologica a apei

Metode de analiza curenta Metode de analiza complementara Metode de analiza speciala
Metode de analiza curenta

Determinarea numarului total de germeni care se dezvolta la 370C (NTG) pe geloza sange 2%. Este un indicator cantitativ de contaminare globala. Principiu : insamantarea apei pe medii de cultura solide, incubarea la termostat 370C un interval de timp determinat si numararea coloniilor dezvoltate, considerand ca fiecare colonie se dezvolta din cel putin un germene. Determinarea numarului de germeni coliformi totali : indicatori de poluare cu flora intestinala. Metoda colimetriei:

- test de prezumptie insamantarea unor volume determinate de apa in flacoane si eprubete cu medii de cultura lichide pe baza de lactoza, incubarea ulterioara (48 h la 370C si urmarirea acelorain care s-a produs fermentarea lactozei cu producere de gaz. - testul de confirmare : este necesar deoarece si alte specii de microorganisme din apa fermenteaza lactoza cu producere de gaz. Din fiecare flacon cu gaz se insamanteaza medii de cultura solide, se incubeaza la 370C 24 h si se urmareste aparitia coloniilor caracteristice.

Determinarea numarului probabil de coliformi fecali :din tuburile pozitive la testul de prezumptie se trece ansa in tuburi ce contin mediu McConkey lichid se incubeaza 24 h la 44,50C. Virarea mediului in galben+gaz=prezenta coliformilor fecali. Determinarea numarului de streptococi fecali se insamanteaza pe pe mediu lichid (bulion+azida de Na) se incubeaza la 370C 24 h. + = aparitia unui sediment de culoare alba, cand agiti eprubeta nu se dizolva. Confirmarea insamantare din sediment pe mediu de cultura colorat cu brom-crezol-pur, se incubeaza 48 h la 440C, +=vireaza culoarea mediului in galben cu sediment pe fundul eprubetei.
Analize complementare
Atunci cand probele de apa necesita determinari suplimentare : alegeri de noi surse de apa, prezenta in apa a unui mare de germeni, epidemii hidrice Determinarea numarului total de germeni care se dezvolta la 220C similar cu determinarea NTG. Determinarea bacteriilor sulfitoreducatoare Clostridium perfringens, reduce sulfitul de sodiu in mediul de cultura Determinarea numarului probabil de bacteriofagi antitifici Vi si anticoli
Analize speciale
Urmaresc evidentierea prezentei anumitor agenti patogeni in apa Determinarea Salmonella, Shigella, E. coli enteropatogen, bacteriofagi enterici si anumite enterovirusuri.
Norme
Apa robinet dezinfectata: NTG = <20 germ/10cmc CT, CF, SP = 0/100 cmc Apa robinet nedezinfectata : NTG = <100germ/1cmc CT = 3germ/100cmc CF, SP = 0 Apa sursa locala nedezinfectata: NTG = <300germ/1cmc CT = 10 germ/100cmc CF, SP = 2 germ/100cmc
CONTAMINAREA BIOLOGICA A AERULUI
Microflora
aerul nu detine o flora proprie contine germeni de pe sol, vegetatie, din apa structura &densitatea florei variabila tipuri de germeni:
din natura(alergii) adaptati parazitismului uman/animal(mfl.poluanta) multi in aglomerari(s, cp, p)
Rolul aerului in raspandirea bolilor infectioase

cale de transmitere pt.multi agenti patogeni(boli aerogene)
bolile copilariei gripa, viroze respiratorii TB pneumonia legioneloza psitacoza mycoze pulmonare polio,antrax(nu sunt boli aerogene -potenial de transmitere aerogen), etc
supravietuirea germenilor in aer- de regula redusa

temperatura umiditatea existenta sau absenta unor factori bactericizi/bacteriostatici absenta substratului nutritiv
variatii de rezistenta
max: sporii de ciuperci microscopice bacteriile sporulate
rezistenta mare: BK, legionella, unii piococi rezistenta mica: v. gripal, pneumococul, v. rujeolos
microorganismeleaeriene aderente de un substrat

picaturi de secretie pic . Pflgge- dimens. mare,
sedimenteaza rapid
nucleii de picatura Wells pic. Fl mici care se

deshidrateaza inainte de a sedimenta rest de substaggenta organica+ microorgs.(50% din ele) pot ramane in suspensie ore+ pot circula sub actiunea curentilor de aer
praful bacterian particule de praf pe care adera

microorgs. umane sau animale
origine:
picaturi sau nuclei sedimentati puroiul plagilor supurate expectoratii sau secretii nazofaring. uscate dejecte
dimensiunea determina timpul de suspensie resuspendarea: scuturatul covoarelor, maturatul uscat!!!!spitale ----------------------------------------------------------------
consecinte:
boli ale aparatului resp(inhalare) supuratii depunere pe plagi
Criterii de apreciere a contaminarii aerului

analiza bacteriologica a aerului - f rar
scop diagnostic epidemiologic
De regula indicator sanitar al conditiilor de igiena (flora mezofila, streptococi, stafilococi, coliformi)
analiza bacteriologica a aerului: acolo unde

transmiterea aerogena a infectiilor trebuie evitata in mod deosebit mlijloc de control al conditiilor sanitare (test de salubritate)
ex.spitale, institutii de copii, laboratoare de microbiologie, industria alimentara si farmaceutica, etc.
Combaterea si profilaxia contaminarii aerului

ventilatia curatenia dezinfectia
La revedere!
EVALUAREA POLUARII AERULUI CU POLUANTI CHIMICI CO
IGIENA
Definitie : disciplina de baza a medicinii preventive care se ocupa de pastrarea si promovarea sanatatii
POLUAREA AERULUI
Este emisia in aer a unor substante periculoase pentru sanatate la un nivel care depaseste capacitatea naturala de tamponare a atmosferei, posibilitatea precipitatiilor de a le depozita sau a vantului si a miscarilor aerului de a le dilua. Substantele existente in aer, prin natura, concentratia sau tipul de actiune, afecteaza sanatatea , genereaza disconfort si/sau altereaza mediul.
Clasificare poluanti din punct de vedere al efectului

Poluanti iritanti : gaze iritante (SO2, NO2, Cl2, NH3, subst oxidante), suspensii, Cl, Fl, Cr trivalent etc. Poluanti axfixianti: CO, CO2, H2S, acid cianhidric, cianuri etc. Poluanti toxici : Pb, Cd, Hg, Mn, pesticide organoclorurate, organofosforice, nitrati, fluor etc. Poluanti alergizanti : polen, fungi, praf de casa etc.
Clasificare poluanti din punct de vedere al efectului

Poluanti cancerigeni : - organici : hidrocarburi policiclice aromatice, benzen, benzo-a-piren, amine aromatice, clorura de vinil, naftalina etc. - anorganici : azbest, As, Cr hexavalent, Ni etc. Poluanti fibrozanti : hidroxidul de siliciu, azbest, beriliu etc.
FACTORI DE MEDIU
Mediul inconjurator reprezinta totalitatea factorilor din afara organismului uman, prezenti la un moment dat si care actioneaza asupra omului si activitatii sale. Clasificare (n functie de origine) : - naturali : aer, apa, alimente, sol - artificiali : imbracaminte, locuinte, asezari umane etc.
POLUAREA FACTORILOR DE MEDIU

FACTORII DE MEDIU
SOL
AER
APA
ALIMENTE
Praf
Aer atmosferic
Poluare int.
Apa subterna Apa de supraf. Alim. de orig. animala
Alim. de orig. vegetala
Bauturi Inhalare, ingestie sau contact dermic sol/praf Inhalare sau contact dermic cu poluantii aerului Ingestie, inhalare sau contact dermic cu puanti hidrici Ingestia alim. si bauturilor contaminate
DOZA INTERNA LA OM
MONOXID DE CARBON SURSE DE POLUARE

Exterioare : - emisiile datorita circulatiei autovehiculelor pe autostrazi - emisiile datorita circulatiei autovehiculelor pe artere, altele decat autostrazi - arderea combustibililor fosili - procese industriale - degradarea reziduurilor solide - alte surse
MONOXID DE CARBON SURSE DE POLUARE

Interioare : - surse profesionale - sobe cu carbune/lemn - sobe cu gaz - masini de gatit cu gaz - boilere altele decat electrice - fumatul
MONOXID DE CARBON METABOLISM

CO este absorbit prin plaman. El se combina cu: - Hemoglobina carboxihemoglobina, conc. acesteia depinde de conc. anterioara de hemoglobina, durata expunerii, rata ventilatiei pulmonare. Hemoglobina are o afinitate de 240> pt. CO decat pt O2. - Mioglobina - Citocromi - Metaloenzime
Studiul efectelor poluarii

Actiune directa (efect patogen in functie de natura, concentratia si timpul de actiune) : efecte acute, cronice, tardive. Actiune indirecta (efect daunator asupra mediului)
MONOXID DE CARBON EFECTE PE SANATATE

Grupe populationale de risc :bolnavii cu afect. coronariene si respiratorii, fetus, copii mici, batrani, persoane cu anomalii ale hemoglobinei. Efecte : acute si cronice 1. Efecte acute (depind de nivelul conc. carboxihemoglobinei) : intoxicatia cu CO - 10-30% - simpt. neurologice ( cefalee, vertij, adinamie, greata, confuzie, tulb. de vedere, dezorientare temporo-spatiala)

- 30-50% - dispnee, cresterea pulsului, cresterea ratei respiratorii, sincopa. - >50% - convulsii, coma, stop cardio-respirator. Complicatii : deces imediat, afect. functiei miocardice, hTA, aritmie, edem pulmonar. Ef. Insidios : intarziere n dezvoltarea neuropsihica, consecinte neurologice si comportamentale la copii. n timpul sarcinii : moarte fat, tulb dezvoltare , aparitia de leziuni cerebrale datorita anoxiei.

2. Efecte cronice : A. Efecte cardio-vasculare : - scade capacitatea de efort la adulti tineri si sanatosi (aport scazut de O2) -5% - persoane cu af. cardio-vasculare : agravarea simptomatologiei specifice, ischemie miocardica, aritmie de effort, moarte subita.

B. Efecte cerebro-vasculare si de influentare a comportamentului : - <5% nu exista efecte la persoane tinere si sanatoase - hipoxie cerebrala - afectarea manif. ce necesita atentie sustinuta : coordonarea ochi-mana, starea vigila, performanta continua, concentrarea. C. Efecte asupra fatului (CO trece bariera feto-placentara) : greutate mica la nastere, cardiomegalie, intarziere n dezvoltare, afect. fct. cognitiva).

Adaptare la efectul CO : - cresterea fluxului sangvin coronarian - cresterea fluxului sangvin cerebral - cresterea valorilor hemoglobinei prin cresterea hematopoezei - cresterea consumului de O2 la nivelul muschilor
MONOXID DE CARBON DETERMINAREA NIVELULUI DE POLUARE

Se poate face prin : - determinarea nivelului de carboxihemoglobina din sange (direct sau indirect) - masurarea nivelului CO n aer Determinarea CO - aerul se recolteaza n volum fix, nu se aspira
DETERMINAREA MONOXIDULUI DE CARBON DIN AER

Metode : 1. colorimetrica (cea mai clasica si precisa) cu clorura de paladiu. 2. spectroflorimetrie cu infrarosii 3. reactie cu pentoxid de iod 4. gazcromatografie
DETERMINAREA MONOXIDULUI DE CARBON DIN AER

Metoda colorimetrica : Principiul metodei : CO reduce clorura de paladiu la paladiu metalic proportional cu concentratia lui, iar paladiul metalic obtinut reactioneaza cu reactivul Folin-Ciocalteu, care da o coloratie de la galben-verde la albastru, in functie de concentratia paladiului, respectiv a CO din proba de aer. Reactivi: - solutie etalon pentru CO (1 ml = 30 g CO) - clorura de paladiu - reactiv Folin Ciocalteu Conc. Maxima momentana = 6 mg CO/mc Conc. Medie/24 ore = 2 mg CO/mc
DETERMINAREA CARBOXIHEMOGLOBINEI DIN SANGE

Principiu : CO eliberat din COHb cu ajutorul unui hemolizant si a fericianurii reduce clorura de paladiu la paladiu metalic. Excesul de clorura de paladiu se determina colorimetric cu iodura de potasiu prin formarea unui complex colorat in rosu. Reactivi : - solutie de clorura de paladiu - hemolizant-fericianura - iodura de potasiu Se masoara extinctia la spectofotometru, paralel se face o proba martor (numai reactivi, fara sange).
DETERMINAREA CARBOXIHEMOGLOBINEI DIN SANGE

Calcul mg PdCl2 redus= (M-P)/M M extinctia probei martor P - extinctia probei de sange Calculul cantitatii de COHb se face pe baza unei corespondente : 1 mg PdCl2 = 0,0941 g COHb g COHb/100 ml sange = A*0,0941*100 A=cantitatea de PdCl2(in mg) care a fost redusa de CO dintr-un ml de sange
DETERMINAREA CO DIN AERUL EXPIRAT

Principiu : COHb se estimeaza indirect prin determinarea CO din aerul alveolar wexpirat, datorita diferentei de presiune care guverneaza schimburile gazoase pulmonare, gazul fiind retinut si colorand un filtru granulat prin care se aspira aerul expirat.
Igiena mediului
Environmental health
Dr. Corina-Aurelia Zugravu
Argumente
Sanatatea mediului ambiant: cheia preventiei din afectiunile actuale, determinate direct de factori de mediu.
Cai de actiune ale mediului:
expunere la factori de risc fizici chimici biologici modificarea comportamentului ca raspuns la acesti factori.
13.000.000.de decese au loc anual din cauza unor modificari evitabile ale factorilor de mediu
evitarea expunerii la elemente novcive din mediu 4 000 000 de vieti de copii salvate anual , indeosebi in tarile in curs de dezvoltare
Factor de risc
Un aspect care tine de :
comportamentului sau stilul de viata expunerea la un factor de mediu o caracteristica ereditara sau innascuta
si care, pe baza unor evidente epidemiologice, este asociat cu o patologie a carei preventie este foarte importanta.
Morbiditatea
totalitatea mbolnvirilor cunoscute
la un moment dat , sau ntr-o anumit perioad, n cadrul unei zone dintr-un teritoriu bine delimitat, - fie c acestea au fost depistate n perioada respectiv, la data mbolnvirii sau ulterior (chiar i la deces), - sau depistarea a fost efectuat ntr-o perioad anterioar dar boala exist i n perioada prezent i fie c mbolnvirea s-a rezolvat (vindecare, deces) sau nu n perioada la care ne referim.
Prin consens internaional din morbiditate fac parte i : traumatismele i otrvirile accidentale sau voluntare (omucideri, sinucideri), rnirile, traumatismele i arsurile cauzate de rzboaie.
Forme de studiu ale morbiditii

1. Morbiditatea general - Incidena - Prevalena de moment de perioad 2. Morbiditatea pe contingente 3. Morbiditatea succesiv 4. Morbiditatea cu incapacitate temporar de munc 5. Morbiditatea cu incapacitate permanent 6. Morbiditatea spitalizat
Termeni utilizai n studiul morbiditii

Boal sau mbolnvire: entitate nozologic manifestat prin alterarea sntii persoanei Bolnav sau persoan bolnav: noiunea de boal nu se suprapune peste cea de bolnav pentru c o persoan bolnav poate prezenta mai multe boli simultan Caz clinic = bolnav - n morbiditate = "caz nou"/"caz vechi"
incidenta
frecvena cazurilor noi nregistrate ntr-un anumit teritoriu i o anumit perioad de timp
formula de calcul:
Numr cazuri noi de boal"X x 1000 nr. mediu de locuitori
- arat frecvena unei boli fa de totalul mbolnvirilor

cand calaculam o incidenta specifica(ex. pe sex) se inmulteste cu 100 000 - se realizeaz rangurile structurii morbiditii (ca i la mortalitate) rangul I: bolile aparatului respirator rangul II: bolile aparatului digestiv rangul III: bolile sn+org.simt
prevalenta
numarul total de cazuri ale unei boli date existente la un moment dat - un anumit moment "critic(1) (ultima zi trimestrului, semestrului, anului) sau ntr-o anumit perioad(2) (trimestru, semestru, an). (1)prevalen de moment (2)prevalen de perioad .
Formula de calcul : (bn + bv) x 100 L bn cazuri noi de boala bv cazuri vechi de boala L- numar mediu de locuitori
Prevalena se studiaz pentru c incidena poate prezenta variaii foarte mari n momente diferite i din cauze diferite: - "falsa alarm - "falsa acalmie
Mortalitatea
formula de calcul:
d x 1000 L d= nr. decese L = numar mediu de locuitori
Aerul
Poluarea aerului si actiunea asupra sanatatii
Poluare
prezenta in atmosfera a unor substante care in functie de
concentratie timp de actiune pot sa:
produca modificari ale sanatatii genereze discomfort altereze mediul
substantele poluante
pot fi compusi naturali care se gasesc in mod normal in aer(CO2, radon) pot fi substante straine de compozitia naturala !!!Oricum criteriul de poluare implica efectuarea de catre aceste substante a unui efect nociv(pe om/mediu)
Problema poluarii aerului in:

atmosfera generala orase/zone industriale atmosfera locurilor de munca atmosfera incaperilor(de locuit, publice, etc)
Poluantii aerului clasificare(1)

- dupa modul de emitere: 1. primari: emsi direct in urma unui anumit proces
cenusa din eruptia vulcanica, monoxidul de carbon din gazele de esapament, dioxidul de sulf din activitati industriale
2. secundari: nu se emit direct, ci se formeaza in aer prin interactiunea poluantilor primari ex: nivelul de ozon din apropierea solului comnpus al smogului fotochimic. !!! unii poluanti pot fi si primari, si secundari: se pot emite direct sau forma din poluanti primari
1.poluanti primari produsi de om

oxizii de sulf (SOx), mai ales SO2 arderi de combustibili fosili. oxizii de azot (NOx) mai ales NO2 arderi la temperaturi inalte. CO arderi incomplete ale combustibililor fosili sau ale lemnului. CO2 emis din arderi. Compusi organici volatili (VOC)-vapori de hidrocarburi sau solventi. particule (PM) masurate ca praf sau fum . metale toxice (Pb, Cd). clorofluoriocarbon (CFCs) agenti de racire,propulsori(!stratul de ozon). NH3- din agricultura. Poluanti radioactivi .
2.poluanti secundari
particule formate din poluanti primari gazosi si compusi din smogul fotochimic(NO2) Ozonul de la nivelul solului (din straturile joase ale troposferei!!) (O3) format din NOx si VOCs. peroxiacetil-nitratul (PAN) format in mod similar din NOx si VOCs.
o alta clasifiare
in functie de starea de agregare------operationala pentru estimarea

concentratiilor efectelor
1. suspensiile poluantii dispersati in aer in stare de agregare lichida/solida
2. gazele sau vaporii poluanti aflati in amestec in aer sub forma de dispersie moleculara(gazoasa)
1.suspensiile(pulberi)/aerosolii
Def: poluanti dispersati in aer sub f. de particule solide/lichide cu dimensiuni de 1000,001m
particule mai mari : sistem instabil, suspensiile se depun rapid particule mai mici: dispersie gazoasa cele mai frecv. suspensii: solide = PULBERI
clasificarea aerosolilor
A.aerosolii >10 m - sedimenteaza in aerul imobil cu o viteza uniform accelerata(gravitatia) + nu difuzeaza retinuti in caile aeriene superioare (suspensii nerespirabile)
B. aerosolii 10-0,1 m sedimenteaza in aerul imobil dupa legea lui Stokes(proportional cu densitatea si diametrul si invers proportional cu vascozitatea mediului) cei mai mici se pot mentine mult timp in aer - patrund adanc , poate chiar la alveola se retin intr-un mare procent in ap.spirator
c. aerosolii 0,1-0,001 m nu sedimenteaza in aerul imobil - se deplaseaza permanent in miscare browniana - difuzeaza puternic in atmosfera - patrund pana la alveola si sunt retinuti - dar! se elimina in mare masura cu aerul respirat
mai simplu particule respirabile

particule inhalabile mari : 10-2,5 m (PM 2,5-10) intalnite in jurul soselelor sau al ariilor industriale generatoare departicule particule inhalabile fine(2,5-0,1 m) si ultrafine (0,1 m)sunt cele mai periculoase se intalnesc in fum si ceata si
pot fi emise direct de diferite surse(ex. focuri de padure) se formeaza secundar (gaze industriale sau de la masini care reactioneaza in aer). PM2,5
Actiunea suspensiilor pe organism

Depinde de: concentratia : riscul pentru sanatate creste in paralele cu ea dimensiunea particulelor : determina locul pana unde patrund si proportia retinuta - Numai particulele mici pot patrunde = particule respirabile sub 10 m ajung in plaman,cele sub 2-3 m pot ajunge la alveole natura chimica
Actiuni in functie de natura chimica

toxica specifica mecanisme, clinica si anapat. caracteristice, indiferent de calea de patrundere Cd, Pb si compusii, etc alergica fotodinamica(pulberi fotosensibilizante smoala) cancerigena pulberi anorganice (azbest) /organice(HAP)/aerosoli radioactivi infectanta (germeni pe praf bacterian) iritanta (intensitatea in functie de natura/concentratia pulberilor) fibrozanta (pneumoconiozele)
2. Gazele si vaporii poluanti

cale de patrundere in organism: predominant respirator (secundar cutanat/digestiv) difuziunea prin suprafata mbr. alveloara(90 m2) - direct in circulatia generala
factori care determina toxicitatea gazelor si vaporilor
natura chimica solubilitatea volatilitatea
clasificarea gazelor in functie de efectul patogen

gaze iritante efect mai ales pe aparatul respirator SO2, NO2, NH3, Cl2, etc) gaze asfixiante CO2, CO, etc gaze toxice specifice gaze cu efect narcotic
Surse de poluare a aerului

surse naturale- exceptional un risc pentru sanatate:
eruptii vulcanice descompuneri de material organic eroziunea solului (praf, metan, radon, fum, CO, cenusa, etc)
surse artificiale antropogene combustii/transport/industrie
procese de combustie (surse stationare)

sunt o sursa esentiala de poluare a aerului combustia combustibililor fosili: amestec de suspensii si gaze in concentratii f diferite = fum la un combustibil de puritate perfecta: CO2+apa, NOx prin reactie cu N atm elementele gazoase: CO2+NOx+CO+SO2+hidrocarburi(HAP), aldehide, etc elemente in suspensie : particule de cenusa+particule de carbune nears
riscurile
risc iritant:
suspensii SO2 NO2 aldehide
risc cancerigen: HAP risc asfixiant redus(prin CO2 si CO)
transporturi
(combustie in focare mobile)
diversi poluanti hidrocarburi-HAP CO NOx aldehide plumb (suspensii de plumb mineral in gazele de esapament) substante oxidante(rez.fotochimic: raze solare +hidrocarburi+O2 atmosferic+NOx)
riscurile
risc iritant : NO2, aldehide risc asfixiant : CO2 risc toxic specific compusii de plumb, cadmiu risc cancerigen - HAP
procese industriale
arderi de combustibili poluare complexa prin activitatea specifica mari surse de poluare:
siderurgia si metalurgia industria chimica si petrochimica
riscuri
in functie de profilul industrial/procesul tehnologic intereseaza un nr. mai mic de persoane pot fi extrem de importante
Mecanisme naturale de purificare a aerului

autopurificarea = esentiala, determina:
diluarea poluantilor sedimentarea pe sol a poluantilor interactiuni intre poluanti(condensare, absorbtie, r. chimice)
scaderea concentratiei modif toxicitatii
a)factorii meteo turbulenta atmosferica, conditionata de curentii de aer (orizontali, verticali) - calmul atmosferic temperatura inversia termica umiditatea ceata (impiedica difuziunea) (precipitatiile rol pozitiv depunere pe sol
solubilizarea toxicelor in pic. de ploaie
b) topografia localitatilor vaile c) prezenta suprafetelor de apa d) vegetatia e) configuratia urbana(pozitionarea zonei industriale, orientarea strazilor)
Efectele asupra starii de sanatate

Diferite in functie de durata expunere:
-----expunere pe termen scurt

-----expunere pe termen lung
Va multumesc pentru atentie!!!
Igiena radiatiilor
Radiatiile
factori permanenti ai mediului inconjurator efectele biologice: cu atat mai pronuntate, cu cat
frecventa este mai mica (deci) energia mai mare Efectele biologice datorate numai energiei eliberate la absorbtia radiatiei de catre tesuturi(radiatia absorbita) Lungimea de unda: din ea se poate deduce energia eliberata - clasificarea efectului biologic predominant.
efecte biologice predominante

radiatii infrarosii: 1mm -760 nm - caloric radiatii luminoase : 760 nm 400 nm luminos radiatii ultraviolete : 400nm 10 nm fotochimic radiatii ionizante : 10 nm sub 1 pm - ionizant
alta clasificare
in functie de intensitatea efectelor:
radiatii ionizante radiatii neionizante
radiatiile
ionizante
clasificare
- r. electromagnetice formate din fotoni X, mare
capacitate de penetrare, strabat corpul retinandu-se mm sau mp in dif tes.(radiodiagnostic, radioterapie)
- r. formate din particule atomice

- (2p, 2n), (electroni); fluxuri de protoni fluxuri de neutroni(!)
!!!! mica penetrare raman in stratul cornos ( )sau piele () au o mai mare capac. ionizanta ca cele anterioare
Tipuri de iradiere
externa expunerea partiala sau totala a orgs.la radiatii exterioare,
efecte - in tesuturile care absorb radiatia nocivitate maxima: radiatiile electromagnetice
o interna produsa de atomii elementelor radioactive patrunse in corp (inhalare, ingestie, parenteral)
o urmeaza ciclul metabolic al elementului o iradiaza tes din circuit (tot elem. uniform distribuite; partial pt. cumularea selectiva) o nocivitate maxima - radiatiile &
unitati de masura
radioactivitatea : curie (Ci), bequerel(Bq) expunerea : roentgen(R), Coulomb/Kg(C/Kg)
doza absorbita : rad, Grey(Gy)

doza echivalenta(doza efectiva biologica) se
aplica dozei absorbite coeficienti de pondere(in fct de calitatea rad, doza absorbita, etc) Rem, Sievert(Sv)
iradierea naturala
poate fi externa si interna radiatiile cosmice - nu ridica probleme de
protectie in mod normal(doar la zborurile de f mare altitudine)
radiatiile terestre externe raze ale unor radionuclizi cu viata lunga (thoriu, uraniu 238, radiu 226 sau 228) - exista zone cu radioactivitate
naturala crescuta(in arii limitate la pete 1 rem anual)+ zone cu bazalturi/sisturi
iradierea naturala interna ingestia(apa, alimente) sau inhalarea (radon, thoron din sol) de elemente radioactive K40, Ra87, Po210, Pb 22o, Ra226, Th228
valoarea totala este in mod normal foarte mica(1 mrad /an) !Iradierea naturala modificata tehnologic: produsa de elemente naturale, carora prelucrarea le-a crescut radioactivitatea materialele de constructie
radonul un gaz radioactiv inodor, incolor.

apare natural din descompunerea uraniului din sol si roci. prin descompunere: poloniu 214 si 218 se descompun +emit rad. ridica probleme in locurile unde se poate acumula : mine, subsoluri care comunica ca solul relatie durata expunerii cancer pulmonar prin inhalare de radon sau de particule alfa emise de poloniu.
iradierea artificiala
datorata utilizarii de catre om a radiatiilor ionizante expunerea profesionala:
minerit, centrale nuclearo-electrice, reactoare nucleare, cercetare, servicii de diagnostic si tratament
expunere neprofesionala:
poluarea radioactiva a mediului dat. utilizarii tenice si industriale a rad. ioniz. utilizarea radiatiilor in medicina experimentareda armelor nucleare
!atentie la tot ce se produce din

roci:mat.constructii, fosfogips, ingrasaminte fosfatice, polifosfati alimentari de supravegheat radioactivitatea
Efectele radiatiilor asupra starii de sanatate

se datoreaza transferului de energie ef.intotdeauna nociv teoria tintei(1/3) : exista elemente/structuri ale celulelor asupra carora actioneaza energia eliberata, lezandu-le sau distrugandu-le ---cei mai sensibili:Acizii nucleici teoria radicalilor liberi(2/3) efectul radiatiilor nu prin impact direct, ci prin intermediul unor radicali instabili foarte reactivi (ef: depinde de cantitatea de radicali formata)
cele mai radiosensibilie - celulele in multiplicare

limfoide, mieloide, epiteliale, reporducatoare
si alte tipuri de celule pot fi interesate(chiar si celula nervoasa)
relatia doza-efect(biologic)
relatia lineara(fara doza-prag) orice doza de rad. produce leziuni, cu atat mai intense cu cat doza e mai mare
este explicata de teoria tintei vizeaza ef. genetic prin alterarea ADN exclude posibilitatile reparatorii se adreseaza:
cell somatice = degenerari maligne cell germinative = efecte pe descendenti
relatia cu prag: boala de iradiere ac sau cr modif.patologice apar numai dupa depasirea unor doze
exista un prag pana la care riscul de imbolnavire e minim ia in considerare posibilitatile reparatorii
!!teoria actuala: ambele relatii:

cu prag(ef. somatice bine conturate)+fara prag (ef. somatice stocastice+ef. genetice)
1. efectele somatice
a. leziuni ale anumitor aparate si sisteme produse de alterari celulare grave
b. modificari genetice ale celulelor somatice -- descendenti celulari modificati --- cancer
1.1.efecte precoce b. de iradiere

expunere la doza unica ridicata (sau repetare la interval scurt difera iradierea intregului corp anumitor parti
1.1.1.intregul corp b. de iradiere.

de la 0.25 Gy modificari hematologice reversibile seria limfo/mielo de la 1 Gy boala acuta de iradiere de la 2Gy decese prin lez. irev. de tesut mielo/limfo de la 4 Gy 50% posib. deces de la 5-10 Gy 100% deces
aspecte clinice
doze ff mari(>10Gy) agitaie (forma nervoasa)
coma profunda
sub 5 Gy sindromul hematologic(remisibil) in mod normal:

faza 1 fen nervoase; adinamie; inapetenta; obnubilare faza 2 de remisiune (invers prop. cu doza) faza 3 perioada de stare
perioada de stare:
sindromul hematologic - distrugerea(de regula) ireversibila a sist. mielo.si limfo. + alterarea timusului &placilor Payer ,
anemie leucopenie trombocitopenie hemoragii alterarea grava a imunitatii
- sindromul digestiv:
greata, vome, diaree deshidratare
exit : hemoragii/septicemie cu flora intestinala proprie
1.1.2.iradierea segmentara
de regula prin :
manipularea necorespunzatoare de materiale radioactive tratamente
pentru aparitie doze mai mari decat la boala de iradiere apar:

radiodermita acuta alopecie leziuni oculare sterilitate
1.2 efecte tardive

cand?
la expuneri mici si repetate la distanta mare de la o expunere la doza < cea necesara pentru boala de iradiere a. boala cronica de iradiere radiodermita cronica (scleroatrofii, risc de malignizare) sterilitate alopecie cataracta leucopenia
b. scurtarea duratei de viata : observata epidemiologic si statistic reducerea capacitatii de aparare fata de infectii/neoplasme
c. efectul somatic stocastic: prin modificarea ADNului celulelor somatice rolul radiatiilor in producerea cancerului(si hemopatii)
cancer pulmonar leucemii cancer tiroidian cancer osos
Este posibila orice localizare La tesutul unde se realizeaza schimbul de energie
0,01 Sv la 1mil oameni 100 cazuri de cancer
2. efecte genetice
def: ef. radiatiilor ionizante asupra descendentilor persoanelor iradiate
2.1. actiune teratogena

cand embrionul /fatul sunt iradiati (in utero) per. de max. sensib. organogeneza 8-90 zile efecte: in functie de doza si moment:
mort, avort spontan malf de gravitati diferite
dupa z. 90 vulnerabilitatea scade lez. nervoase: oligofrenie/dezv. neuropsihica defic. iradierile ext/int in utero cresc frecv. leucemiilor infantile (dupa 7 ani) /alte cancere
2.2. actiune mutagena

afectarea materialului genetic modificarea gametilor este supusa relatiei lineare doza-efect modificarile :
pe cromozomi(aberatii cromozomiale) mutatii
grade diferite de gravitate
aber. cromoz. care pot face imposibila formarea oului sau viabilitatea embr. mutatii letale viabilitate redusa a indivizilor mutatii neletale
nivel crescut de anomalii genetice la generatia urmatoare sunt mai ales recesive modif somatice peste mai multe generatii
iradierea nat. este vinovata de 1/3 din totalul defectelor genetice riscul genetic individual in cazul dozelor relativ ridicate riscul populational cand sunt doze mici modifica structura genetia a intregului grup afectat
profilaxia
radiatiile ionizante nu au efect sanogen ef. genetice si cancerigene nu au prag
!!!reducerea la min. a expunerii
MICROCLIMAT
160
AERUL INTERIOR
Trebuie sa satisfaca trei cerinte de baza: 1. confort termic 2. mentinerea in limite normale a concentratiei gazelor respiratorii 3. mentinerea poluantilor din aerul interior la un nivel care sa nu afecteze confortul sau sanatatea celor expusi (prin difuzie sau eliminare)
161
NOTIUNI GENERALE
Ambianta termica sau microclimatul se defineste ca o notiune complexa care inglobeaza totalitatea factorilor fizici (temperatura, umiditate, miscarea aerului si temperatura radianta) care isi exercita influenta asupra organismului, ca excitanti ai functiei de termoreglare. Omul homeotem datorita termoreglarii (termogeneza si termoliza).
162
NOTIUNI GENERALE
Termogeneza rol in expunerea organismului la temperatura scazuta Termoliza rol in in expunerea organismului la temperatura crescuta. Se realizeaza prin : - pierdere prin radiatie (de la corpuri calde la reci), se pierde 45-50% - pierdere prin conductie (transfer prin suprafete de contact), 2-5% - pierdere prin convectie (prin intermediul aerului), 15-20% - pierdere prin evaporare (evaporarea apei de la suprafata pielii si a ap. resp.), 25-30%
163
Actiunea variatiilor externe ale ambiantei termice asupra organismului
Cresterea temperaturii in locuinte, vara, incaperi aglomerate; produce o intensificare a mecanismelor de termoreglare, soliictand diferite aparate si sisteme. Temperatura cutanata sub influenta unui microclimat cald, in diferite regiuni tegumentare creste cu 2-30 Temperatura centrala 0,5-10, efect nociv
164

Aparatul repirator intensifica atat respiratia pulmonara (frecventa, amplitudinea resp., vrntilatia pulm.) cat si schimbul de oxigen. Metabolismul apei pierde cantitati mari de apa prin transpiratie. Sangele initial volumul creste, prin apa de la tes, apoi hemoconcentratie. Aparat cardovascular pulsul poate ajunge pana la 150/min TA- scade datorita scaderii tonusului vaselor periferice.
165

Aparat renal eliminarea apei se face extrarenal oligurie Aparat digestiv senzatie de sete, scaderea secretiei gastrice si intestinale Ficat scade functia glicogenetica Vezicula biliara se modifica compozitia bilei SNC scade atentia, precizia si coordonarea miscarilor, capacitatea de acomodare, viteza de reactie.
166

Scaderea temperaturii organismul este mai rezistent la scaderea temperaturii Temperatura centrala variatii de 0,3-10 Temperatura cutanata scade cu 2-30 Tegumentele palide, datorita vasoconstrictiei periferice Aparat respirator micsorarea frecventei si amplitudinii resp., consumul de O creste Sangele scade volumul, concentratia, pulsul, TA Ficat, muschi intensificarea reactiilor chimice Aparat renal poliurie, polakiurie Frecventa crescuta a afectiuniloe a frigore
167
Metode de determinare a caracteristicilor fizice

Determinarea temperaturii aerului metode termometrice (termometre, termografe). Determinarea umiditatii aerului psihrometru Assman principiul consta in evaporarea apei de pe un substrat, in functie de cantitatea de umezeala din aer. Se determina umiditatea relativa a aerului cu ajutorul unor tabele.
168
Metode de determinare a caracteristicilor fizice

Determinarea vitezei curentilor de aer catatermometru Hill principiul consta in transferul de caldura intre aparat si mediul ambiant. Determinarea temperaturii radiante pentru determinarea temperaturii peretilor, a podelei si a surselor de incalzire se utilizeaza fie termometre cu Hg, prevazute cu rezervor plat si montate pe suprafata cercetata, fie termometre cu rezistenta electrica.
169
Metode de apreciere confortului si disconfortului termic

Senzatia de caldura doua ambiante cu caracteristici fizice deosebite pot fi considerate ca echivalente daca subiectii, trecand dintr-o ambianta in alta, exprima aceeasi senzatie termica. Determinarea temperaturii efective se face cunoscand temperatura aerului, umiditate relativa si viteza curentilor de aer, cu ajutorului tabelelor si graficelor. Temperatura efectiva corectata pe langa T, U, miscarea aerului si radiatiile calorice.
170
Metode de apreciere confortului si disconfortului termic

Zona de confort reprezinta totalitatea conditiilor microclimatice care asigura senzatia de confort termic, in cadrul limitelor date. Pentru nou-nascuti si imaturi zona de confort termic este mai ridicata decat pentru adulti. Batrani zona de confort mai ridicata decat la adulti, deoarece au un metabolism mai scazut. La efort zona de confort trebuie sa fie mai scazuta, deoarece metabolismul este mai crescut.
171
Metode se determinare a solicitarii functiei de termoreglare a organismului

Temperatura centrala cea mai constanta este temperatura rectala Temperatura cutanata Frecventa cardiaca pana la 28-290 puls normal Procesul sudoral - <250 in repaus nu transpira, pierderea de caldura prin perspiratie, 25-280 transpiratie usoara, >290 transpiratia este evidenta si creste proportional cu temepratura, la >350 toata caldura se pierde prin transpiratie. Reactivitate neuropsihica urmarirea dinamicii functiilor in relatie cu ambianta termica.
172
Norme igienico-sanitare
Temperatura aerului 18-220C, diferente pe orizontala max. 2-30, pe verticala 1,5-20, in 24 h max 2-3 la incalzire centrala si 4-6 la incalzire locala. Umiditate 35-65% Viteza de miscare a aerului:0,1-0,3m/sec Radiatiile calorice temperatura peretilor sa nu difere cu m.m. de 4 fata de T aer. Temperatura corpurilor de incalzit sa nu depaseasca 800C
173
Patologia neinfectioasa asociata apei
In apa
diverse substante minerale, unele utile aportul majoritar, insa: prin alimente ex: gusa endemica (lipsa de iod) nu se datoreaza majoritar iodului scazut din apa zonei respective contra-exemplu: aportul de fluor !duritatea crescuta a apei (saruri de Ca+Mg) protectie fata de bolile cardio-vasculare
Fluorul in apa
surse: natural (zone vulcanice) /din poluare (superfosfati) /adaugat voluntar (fluorizarea apei)
efecte asupra sanatatii:

-in doze mici- bioelement - in doze mari efecte toxice(fluoroza)
efectele fiziologice ale fluorului

se fixeaza in tesuturile dure(os, dinte) = la hidroxiapatita fluoroapatita retinerea: mai rapida si mai mare la:pers. tinere
copii cu dinti in crestere- fixare uniforma in toata structura dintelui(apoi-doar la supraf) fluorul in dentina si smalt: in relatie directa cu conc. din apa potabila
excesul: elminat renal/transpiratie/mici cantitati pe alte cai fluor in urina: test de ingestie
actiunea cariopreventiva a fluorului 0.7-1.5 mg/l de apa

formarea fluoroapatitei rezistenta la actiunea cizilor scade solublitatea dintilor(F infl. cristalizarea apatitei: cristale mari/perfecte) fav. reprecipitarea fosfatului de Ca inhiba enzimele resp. de formarea de aczii care ataca smaltul are actiune bactericida/bacteriostatica pe flora din gura
fluorizarea apei
practicata in anumite zone pt. reducerea incidentei cariei dentare in populatia generala 66% din sursele de apa din SUA- florinate impactul este maxim beneficiaza toata lumea unii se opun(controverse referitoare la eventuala toxicitate)
Toxicitatea fluoroza inca de la 2ppm fluoroza dentara numai daca F e ingerat

in perioada de formare/calcificare a dintelui
intital afectare superficiala, apoi intreg dintele Dean: trepte de gravitate: de la pete albe ...dinte sfaramicios
fluoroza osoasa: de la dureri difuze....dureri

de coloana (dorsal, cervical)
osteofite pe coloana final: coloana rigida, transformata intr-o masa osoasa unica exostoze pe oasele lungi creste masa osoasa totala (uneori si de 2-3 ori) mineralizarea tesuturilor moi(lig. intervert) tardiv: fluoroza ankilozanta +modificari radiculare mielopatice concetratii ffmari: osteoscleroza la copii adevarate epidemii de genu valg
Intoxicatia cu nitrati
(cianoza infantila, methemoglobinemia infantila cianotica- forma acuta)

cunoscuta inca din 1945 intoxicatie cu apa de put---sursele de profunzime sunt poluate nitratii in apa(>75 mg/l) :
naturali(sol bogat in azot) din poluare
direct cu ingrasaminte indirect din descompunerea substantelor organice)
nitrati netoxici -----reducere ---nitriti toxici
transformarea
exogen, in apa (in per calde, cu flora reducatoare) endogen (sub actiunea aceleasi flore)
boala apare la sugari alimentati artificial + formula preparata cu apa de put conditii favorizante
aciditatea gastrica slaba flora distala poate ascensiona, mai ales la sugarii cu infectii digestive(colif) !infectii ORL strepto-stafilo pastreaza o Hb fetala labila nevoia de apa/unit de G mai mare(10x) pot avea defecte enzimatice(deficit de glucoza-6PDH) dezvoltare insuficienta a NADH methemoglobin reductaza
manifestari- in functie de nivelul metHb (hipoxie) N max 2% din Hb 10% - cianoza asimptomatica 25-50% - +hipoxie, astenie, dispnee de ef, cefalee, tahicardie peste 50% - poate interveni moartea
profilaxia:
max 45 mg/dm3 apa testarea apei din sursele de profunzime(fantani) evitarea alimentatiei artificiale a sugarului
intoxicatii cronice:
la copiii snatosi sau care au trecut prin intoxicatia acuta 10-15% metHb un grad de anemie rezistenta scazuta la infectii deficit staturo-ponderal (nitritii cresc stresul oxidativ al organismului asupra caruia actioneaza)
!nitrozamine - cancerigene
Cianuri
utilizate in diverse sectoare : minier, turnatorii, metalurgic, industrie chimica organica ef. pe termen scurt:
tahipnee, tremor, alte probleme neurologice
ef. pe termen lung:

scadere in greutate, afectarea tiroidei, leziuni neurologice
Intoxicatia cu mercur (toxic in orice forma)

originea :
naturala(din sol, vulcani) surse antropogenice
poluare industriala agricola(pesticide organomercuriale)
rezulta din arderi de combustibili fosili forma: Hg metalic, saruri organice/anorganice
biotransformarea Hg in CH3-Hg
transformare, bioacumulare in lantul trofic
absorbtia Hg din apa redusa
toxicitate maxima: compusii organici metilmercurul acumulati in tesuturile pestilor (nu in apa ca atare) pestii rapitori x 100.000 mm ca in
apa
Hg- se acumuleaza in rinichi,ficat neurotoxic travereseaza placenta- ef.teratogene
sensibiltate maxima femeile gravide(prod.de conceptie) + copiii eliminare:

urina, piele par unghii(dozare)
manifestari: cefalee, vertij insomnie oboseala tremmor tulb. de memorie tulb. vizuale
usoara anemie mai tarziu: tulb. renale(poli/polaki/azote mie) malf.congenitale intox: Minamata, Japonia(1960)
Intoxicatia cu Cd
ca si Pb si Hg poluant cumulativ depozitare continua pe parcursul vietii(la nastere este zero) depozitare : rinichi(>50%), ficat, cord, creier, testicul, piele, hematii
tox. pe termen scurt

greata, vome, diaree, crampe musculare sialoree, tulburari senzoriale, leziuni hepatice, convulsii soc, insuf.renala
tox.pe termen lung

leziuni renale(in extremis: atrofie renala) leziuni hepatice leziuni osoase(osteoporoza, osteomalacie, fracturi spontane Itai-itai) anemie HTA?!
PCBs
Difenilii policlorinati grup de subst. organice(peste 200) care apar din activitati umane(nu natural) utlizare(in trecut)
fluide hidraulice, pt. mase plastice, transformatoare adezivi, in pesticide, lubrifificanti, etc
PCBs - f persistente in sol/apa(luni/ani) degradare lenta microbiana de regula, nu se infiltreaza in apa(adera de substrat) contaminarea sedimentelor acvatice eliberare lenta in apa deranjarea sedimentelor PCB sunt antrenate in apa
sunt substante foarte lipofile concentrate in carnea pestilor --- concentrare in tesuturile grase surse importante pot fi si
carnea(inclusiv pasare) oua lactate
efecte
mecanismele toxicitatii: diverse
termen scurt:
eruptii acneiforme si pigmentari tulburari auditive/vizuale convulsii
termen lung:
ca anterior+ iritarea cailor resp. sup+tractului gi toxicitate hepatica cancer(grupa B2-probabile)
trec prin placenta se elimina si prin laptele matern(absorbtie 90100%) embrionul/fatul/copilul mic cei mai sensibili
Apa
Patologia infectioasa
Afectiunile legate de apa de mai multe tipuri

boli hidrice prin contaminarea apei cu dejecte umane/animale apa bauta, utilizata la prepararea mancarii(holera) water-washeddisease datorate insuficientei apei igiena necorespunzatoare (diaree, infectii oculare, tegumentare) boli in care apa este mediul obligatoriu pentru patogen parazitoze - schisostomiaza
boli in relatie cu apa - apa este habitat pentru unele insecte cu rol de vector malarie, febra dengue, febra galbena, etc
boli dispersate de apa microorgs. se multiplica in apa si este inhalat (legionella, Naegleria
fowleri meningo-encefalita, acanthamoeba meningita +afectare pulmonara)
O alta clasificare
boli transmise prin apa de baut -leptospiroza, dizenteria, f tifoida, etc boli transmise prin apa utilizata recreational (bazine, piscine, balti) criptosporidie, giardiaza, bilharioza, holera, campylo, dracunculoza, conjunctivita de bazin)
Conditii pt. aparitia unei boli hidrice

existenta unui eliminator de germeni (bolnav, purtator) supravietuirea in apa a germenilor timp suficient incat sa se produca boala existenta unei populatii receptive
Apa utilizata in comun de un mare nr. de oameni bolile au:

aspect diferit
nr. de cazuri
modul de aparitie si dezvoltare.
Consecinta : de cele mai multe ori epidemii

Endemia Forma sporadica
epidemia hidrica
caracterisitici principale
caracter exploziv(pers. multe, timp scurt) afectarea pers. receptive care beau apa(indif. de sex, profesie, varsta) suprapunerea epidemiei pe aria de alimentare cu apa din acea sursa aparitia in orice anotimp(la noi: mai ales iarna) incetarea brusca dupa luarea de masuri (ramane coada
epidemiei nr. mic in incubatie +contact)
caracterele secundare ale epidemiei hidrice

inainte de izbucnire: multe cazuri de BD la populatia sensibila(copii, batrani) germeni cond.pat. care sunt sociati poluarii apei defectiuni ale sistemului de alimentare cu apa(uneori: epidemia la distanta)
absenta (frecventa) a germenului in apa la momentul declansarii epid (a fost distrus in per. incubatiei de cautat in mal)
endemia
numarul de cazuri este redus exista un nr. de cazuri permanent intr-o anumita zona sau localitate Unde:
zone cu nivel scazut de igiena populatia foloseste ape de suprafata netratate
Tipuri de factori de risc biologici care dau boli hidrice

bacterii
virusuri
paraziti
bacterii
holera febra tifoida dizenteria bacilara leptospiroza tuberculoza bruceloza diferite enterocolite acute(coli, campylobacter)
holera
vibrionul rezista in apa cateva saptamani vibrionul este distrus de clor 90% - transmitere hidrica numeroase epidemii in trecut(Londra, Hamburg in sec. 19) astazi zone endemice + epidemii pe arii reduse
Dizenteria bacilara
Shigella rezista 4-7 zile in apa populatia este foarte receptiva cazurile date de germenii hidrici nu au o gravitate exceptionala
Febra tifoida
data de Salmonella typhi rezista 20-21 zile in apa boala este specific umana in trecut un mare numar de cazuri OMS 30% din cazuri transmise prin apa astazi mai rara: vaccinare/dezinfectie eficienta a apei inca prezenta :
- in tari subdezvoltate in localitati mici cu deficiente in tratarea si supravegherea apei
Leptospiroza
leptospire nepatogene in apele statatoare tipuri patogene: l. ictero-hemoragica, pomona, canicola aspectul imbolnavirilor sporadic rezistenta in apa : cateva saptamani(luni in apa usor alcalina) pot patrunde in organism
ingestie prin tegumentele intacte
Bruceloza
rar prin apa cazuri sporadice sursa : animale (porc, vaca) la nastere/avort resturi care contamineaza apa rezista 40-60 zile rezista bine la dezinfectie
virusuri
poliomielitic hepatitic(A, E) adenovirusuri norwalk-like rotavirusuri adenovirusuri enterovirusuri reovirusuri
doza infectanta mica rezista mult in apa (mai ales daca au substrat suspensii) rezista bine la dezinfectia obisnuita distruse: temperatura, soare din fericire: circulatie mai redusa in natura decat cea bacteriana
hepatita A,E
180-200 zile rezistenta in apa rezista bine la clor
sursa: materiile fecale ale persoanei bolnave
virusuri Norwalk-like
afectiuni digestive
rotavirusuri
gastroenterita acuta mai ales la copil
adenovirusuri
imbolnaviri digestive afectiuni ale tractului respirator superior
enterovirusuri
imbolnaviri digestive afectiuni ale tractului respirator superior detectate atat in apa tratata, cat si in apa reziduala
reovirusuri
imbolnaviri digestive afectiuni ale tractului respirator superior
paraziti
amibiaza (Entamoeba histolytica ) criptosporidiaza(Cryptosporidium ) infectia cu Cyclospora dracunculoza (boala data de viermele de Guinea) giardiaza(infectia cu Giardia )
Giardiaza
200 mil pers. se infecteaza anual
sursa: om, sobolan(caine, castor)
In ultimul timp una din cele mai frecvente microorganisme care dau boli hidrice(legate atat de apa de baut, cat si de apa folosita recreational) poate scapa dezifectiei uzuale a apei(si in retelele municipale) supravietuirea in apa depinde de Temp (sub 10o:2-3 luni, 21o:1 luna) apa : de fiert/filtrat/
dezinfectat (chistii: la 54 O 10 min, la fierbere 1 min)
filtrarea corespunzatoare poate elimina chistii de Giardia(!filtrele pot fi prea mari pt. alti paraziti, ex. Cryptosopridium) este mai rezistenta la clor decat bact.&virusuri doze mai mari+timp mai indelungat risc: 250/10.000 loc in SUA pe an, din surse hidrice
Criptosporidiaza
sursa: om, vite(caine, alte animale) prin apa de baut sau folosita recreational dezinfectia cu clor sau iod nu este eficienta filtrarea, UV, fierberea sunt eficiente f periculos la pers. imunodeprimate
PLUMBUL
249
SURSE DE PLUMB
Profesionale : - instalatori, mineri din minele de Pb, tipografi, vopsitori, constructori de nave, mecanici auto, muncitori in industrii de otel, in constructii, pompe de benzina, etc. Surse din mediu : vopsele contaminate cu Pb, sol/praf contaminat cu Pb, instalatii sanitare, vase de ceramica, benzina cu Pb.
250
SURSE DE PLUMB
Hobby-uri : pictura, reparatii de aparate lectronice, realizarea de vitralii, olarit, redecorarea locuintelor, etc. Uzul unor substante : cosmetice, aditivi pt. benzina, medicamente (remedii populare) Bauturi contaminate cu Pb Alimente cu continut mare de Pb Apa datorita contaminarii in reteaua de distributie
251
METABOLISMUL PLUMBULUI
Ajunge in organism prin inhalare de aerosoli sau prin absorbtie in tractul digestiv. Pb inhalat este absorbit complet la nivel distal. Pb ingerat 10-15% este absorbit, femei gravide si copii pana la 50%; cretse absorbtia in caz de deficit de Fe/Ca.
252
DISTRIBUTIA PLUMBULUI IN ORGANISM

Sange 99% asociat cu eritrocitele, 1% in plasma de unde ajunge la tesuturi, eliminarea se face pe cale urinara sau prin clearence biliar. Tesuturi moi : rinichi, ficat, maduva osoasa, creier
253

Tesuturi dure : oase, dinti - 99% la adult - 73% la copil Pb din os are doua componente : - labila se face schimb de Pb cu intregul organism - inerta extrem de periculosa, este mobiulizata in cazul in care imunitatea organismului este scazuta.
254

Pb din osul spongios se pune in libertate mai usor decat din osul compact Pb trece bariera fetoplacentara (in sangele fetal se afla 85-90% din Pb din sangele matern). Timp de injumatatire : - Pb din sange 36 zile - Pb din os 27 ani - Pb din tesuturi moi 40 zile
255
EFECTELE PB ASUPRA SISTEMULUI NERVOS LA COPII

Sunt cei mai sensibili Ef. Neurologice pana la encefalopatie saturnica Efectele neurologice sunt irevocabile Pot fi : - dezvoltare neuropsihica deficitara, intelect la limita, deficit de atentie, de memorie, tulburari de comportament etc. - scade acuitatea auditiva
256
EFECTELE PB ASUPRA SISTEMULUI NERVOS LA ADULT

SNC - efectele pot fi motorii si cognitive (discrete modificari comportamentale, fatigabilitate) SNP neuropatie periferica (astenie la nivelul extensorilor), paralizie nerv radial La nivele joase este afectata velocitatea conducerii nervoase
257
EFECTE ASUPRA APARATULUI RENAL

Nefropatie afectarea se produce la nivelul tubului proximal (aminoacidurie, glicozurie, hiperfosfaturie) HTA de cauza renala Guta prin hiperuricemie indusa de Pb datorita tulburarii metabolismului purinelor
258
EFECTE ASUPRA APARATULUI CARDIOVASCULAR SI DIGESTIV

HTA controversata Efecte asupra functiei mecanice si electrice a inimii Colica saturnica, constipatie, greata, anorexie, pierdere in greutate. Ficat efecte supra biosintezei hemului, metabolismului unor substante chimice.
259
EFECTE PLUMB
Reproducere : pierdere sarcina, moarte fact, dezvoltarea deficitara a fatului, nasteri prematurae, azoospermie, motilitate redusa a spermatozoizilor. Gl. Tiroida depresia functiei tiroidiene. Sist. Imun : supresie a nivelurilor secretoare de Ig A, afectarea functiei Ly T.
260
EFECTE HEMATOLOGICE
Asupra biointezei hemului : Pb are o afinitate mai mare pt. Hb fetala. Influenteaza activ. unor enzime : - 5 aminolevulinat dehidraza (aceasta scade si consecutiv creste acidul aminolevulinic) - 5 aminolevulinat sintetaza - coproporfirinogen oxidaza (este inhibata si creste excretia coproporfirinelor) - ferochelataza
261
EFECTE PLUMB
Inhiba biosinteza hemului anemia (deficit de Fe/prin afect. sintezei de globina) Creste rata de distrugere a eritrocitelor-anemie de tip hemolitic Asupra vitaminei D prin influentarea nivelului sangvin al 25-hidroxivitamina D. Influenteaza nivelele sangvine ale Ca, Mg, P, parathormon etc. (aport crescut de Ca/absorbtie scazuta de Pb)
262
BIOMARKERI AI EXPUNERII LA PLUMB

Biomarkeri de expunere : - ALA din urina - vitamina D - Pb din urina - Pb din sange Biomarkeri de efect : - ALAD din sange - ALA din urina - zincprotoporfirina - coproporfirina din urina
263
INDICATORI BIOLOGICI
Pb din sange expunere recenta Pb din dinti expunere de lunga durata Pb din os incepe sa se acumuleze in perioada fetala Pb din urina se poate evalua efectul chelatorilor de Pb Pb din par indicator de expunere
264
DETERMINARE PLUMB METODA COLORIMETRICA

Principiu : Pb reactioneaza cu ditizona formand un compus colorat (in mediu puternic alcalin), extractibil cu cloroform Reactivi : - acid azotic concentrat - cloroform - ditizona - sol. tampon - sol de spalare - sol etalon 1 ml = 5 g Pb
265
DETERMINARI ASUPRA ORGANISMULUI IN EXPUNEREA LA PLUMB
Plumbemia Plumburia Acidul deltaaminolevulinic urinar Coproporfirinele urinare Porfirinele libere eritrocitare Deltaminolevulinat dehidraza
266
Poluanti iritanti
Consecinte asupra starii de sanatate
Recapitulare- poluantii iritanti sunt:

Suspensii (particulate matter PM)
Gaze-vapori
ce contin PM
ioni sulfat ioni nitrat minerale amoniu carbon metale bioaerosoli
Actiunea PM
Asocierea dintre prezenta poluarii cu particule si:
Mortalitate Numarul de internari in spital Vizitele la Urgenta Afectiunile respiratorii Afectiunile cardiovasculare
a. Mecanism de actiune pe aparatul cv

Cum este influentat ap. Cv? - direct: prin intermediul sistemului nervos autonom actionat prin reflexe declansate la nivel terminatiilor nervoase pulmonare
- indirect: declansarea inflamatiei pulmonare !!direct!!(nedovedit) atac direct pe miocard(particule ultrafine fibre de asbesttrec de plamani si se depoz. In inima/ficat Rezultat: modificarea functionarii canalelor ionice ale celulelor miocardice
rezulta A.Disfunctii ale automatismului cardiac prin intermediul sistemului nervos autonom alterarea:
Ratei cardiace Variabilitatii ratei cardiace
B. Conducerea si repolarizarea cordului influentate (modificari de unde T, QT, segment ST)! creste riscul de moarte subita!!)
A+B = aritmii maligne (bradi, tahi, FV) ---eventual moarte subita Cresterea nr. plachetelor& neutrofilelor
Un studiu: asocierea expunerii la particule cu riscul de IM - de ce?
cresterea vascozitatii sanguine cresterea fibrinogenului cresterea coagulabilitatii disfunctia celulelor endoteliale (sinteze de factori care controleaza tonusul vascular, activ.plachetara,trombogeneza
b.Mecanism de actiune pe ap.respirator

Cresterea susceptibilitatii la infectii prin:
amplificarea leziunilor pulmonare producerea de inflamatie incetinirea clearance-ului respirator
Cresterea reactivitatii cailor respiratorii si exacerbarea bronhoconstrictiei Cresterea productiei de IgE
Consecinte sistemice ale leziunilor pulmonare

Oxigenare insuficienta+ cresterea activitatii respiratorii = efort suplimentar pentru cord Inflamatia pulmonara+productie de citokine= efecte sistemice hemodinamice Cresterea coagulabilitatii sanguine creste riscul de IM si stroke Afectarea hematopoiezei
PM si alergiile
Amplifica reactivitatea cailor respiratorii la alergeni Determina exacerbarea simptomelor de astm alergic(particule rezultate din poluare cu Diesel si metale)
Actiunea PM pe starea de sanatate

-1. rezultate ale expunerii pe termen scurt Cresterea mortalitatii generale Cresterea morbiditatii generale si ale adresabilitatii la serviciile medicale Afectarea aparatului cardio-vascular Cresterea incidentei imbolnavirilor respiratorii
Efecte pe simptomatologia respiratorie

la astmatici, la persoane sanatoase, asupra medicatiei la astmatici asupra frecventei apartiei simptomatologiei de tract respirator superior asupra aparitiei simtomatologiei de tract respirator inferior asupra frecventei aparitiei tusei asupra performantelor ventilatorii pulmonare
2. rezultate ale expunerii pe termen lung

Cresterea mortalitatii generale(scaderea sperantei de viata) Pe morbiditate:
Boli respiratorii la copii/adulti Boili cardio-vasculare Asupra performantelor respiratorii Asupra simptomatologiei astmaticilor
Posibilitatea cancerogenezei
SO2
gaz cu miros specific, solubil in apa (acid sulfuros) poate fi emis de
surse naturale(eruptii vulcanice) surse antropogene
arderea de combustibili fosili sau biomasa surse industriale (industrie chimica, topitorii, etc) autovehicule
efecte pe sanatate
iritatii oculare iritatia ap. respirator tuse hipersecretie de mucus wheezing agravarea astmului si bronsitei cronice cresterea incidentei infectiilor respiratorii alterarea functiilor plamanului exacerbarea afectiunilor cardio-pulmonare
expunerea acuta-concentratie de 100ppm

arsuri ale mucoasei arborelui respirator superior dispnee obstructie severa a cailor respiratorii moarte
expunere pe termen lung

cresterea prevalentei simptomatologiei respiratorii cresterea incidentei bolilor pulmonare scaderea performantelor pulmonare !!!cei mai sensibili: copiii
Episoade istorice de poluare acuta cu PM si S02 ceata ucigasa

Londra 1873-74 -iarna: ceata intre lunile nov si febr(mortalitatea a crescut cu 75% in perioada critica) Valea Meusei Belgia inversiune termica -1930(60 morti, numeroase cazuri de boli respiratorii si cv) 1974(fara letalitate) comunitatea Donora/Pennsylvania - 1948 - 20 decese, 6000 de imbolnaviri Londra 1952 4000 morti, 8000 imbolnaviri NY 1966(400 morti) Pittsburg 1975(14 morti)
Donora, 1948
Londra, 1952
ozonulcomponenta de baza a smogului

ce este? compus foarte reactiv, insolubil in apa, care apare sub actiunea razelor solare (max: dupa-amiezele de vara) din anumiti precursori: NO + VOCs NO2 + O2 NO + O3
precursorii: din combustii(naturale sau de origine umana)
sa masuram ozonul cu...ciulama

amidon(faina 5 g)+ apa distilata(150ml) +iodura de potasiu ----hartie de filtru ---expunere (8h) 2KI + 03 + H2O 2KOH + O2 + I I2 + amidon albastru sau purpuriu
Schoenbein Color Scale
0-3Little or no change 4-6Lavender Hue 7-10Blue or Purple
efectele ozonului
grupele de populatie cele mai sensibile:
astmaticii(trigger pentru simtomatologia specifica) - femei gravide - persoanele cu boli pulmonare preexistente(emfizem) - persoanele care lucreaza in exterior
-
cum actioneaza ozonul
cai complexe efectele depind de doza/nivel de activitate atac asupra cell.epiteliale traheale determina inflamatia cailor aeriene determina hiperreactivitate bronsica
efecte
iritatia aparatului respirator si a ochilor
prurit ocular, lacrimare abundenta, durere de gat, inflamatie nazala
trigger pentru simptomele astmului(episodul apare la 1-2 zile de la pick-ul de O3) fatigabilitate cefalee afectare cv si respiratorie diversa moarte prematura
expunerea pe termen lung a persoanelor sanatoase toleranta si simptome reduse sau absente
exceptia : persoanele cu astm
Oxizii de azot
Ce sunt? un amestec de NO(oxid nitric) si NO2(dioxid de azot) NO+O3 NO2+O2 NO inodor, incolor NO2 mirositor, maron, acid, coroziv Determina culoarea specifica a smogului fotochimic
surse
Arderea de combustibili fosili(gaze) Arderea de kerosen Fumat
Sursele: fixe(sobe), mobile(vehicule- dozele cele mai mari) !!f imp sursele de interior sobele din incaperile prost ventilate( aragaz, sobe cu lemne sau gaze)
Efecte pe mediu: dioxidul este foarte reactiv ca oxidant si coroziv
Ofilirea vegetatiei Decolorarea materialelor Reducerea vizibilitatii Coroziunea diferitelor suprafete
Efecte pe organism
afectarea mecanismelor de aparare pulmonare cresterea susceptibilitatii la infectii si astm/cresterea severitatii acestor afectiuni in timp: reducerea performantelor pulmonare lezarea cailor aeriene (modificari ale tipurilor de celule din arborele tr-br si la nivel pulmonar ) inrautatirea evolutiei pers. cu astm/BPOC !!!!Astmaticii sunt subiectii cei mai sensibili
alte efecte: afectarea simtului olfactiv Expunere acuta la doze ff mari: edem pulmonar !!!legatura cu moartea subita la sugar(SMSS)
Efectele poluantilor iritanti (general)asupra organismului

consecinte histologice si biochimice hipersecretie de mucus, cu modif. compozitiei si cresterea vascozitatii modificari enzimatice hipertrofie, hiperplazie si hiperfunctie a glandelor cresterea nr. si a zonei de raspandire a celulelor caliciforme inhibarea sistemelor de clearance: imobilizarea cililor, disparitia lor metaplazie cu celule plate si stratificate proteoliza - dispar septurile si tes elastic
consecinte functionale cresterea rezistentei la flux (Hsecretie de histamina, bronhoconstrictie) tuse, expectoratie, wheezing
scaderea rezistentei la infectii

scaderea capacitatii de difuziune a gazelor pe zone insulare si obstructia bronsiolelor(boala cailor aeriene mici)
consecinte clinice intoxicatii in masa boli cronice

bronsita cronica emfizemul pulmonar astmul bronsic
BPOC(COBP)
bronsita cronica emfizem pulmonar
POLUANTI IRITANTI
CLASIFICARE
GAZE IRITANTE : SO2, NO2, Cl2, NH3, sust. oxidante etc.). SUSPENSII
EFECTE
La conc. ridicate intoxicatii acute cu lezarea mucoasei oculare si a cailor respiratorii sau a membranei alveolo-capilare. La conc. moderate suprasolicitarea mecanismelor de clearance pulmonar (afectarea aparatului muco-ciliar de la nivelul cailor respiratorii initial hipersecretie de mucus, apoi hipertrofia glandelor mucioase si a celulelor caliciforme +reducerea motilitatii cililor vibratili) si afectarea macrofagelor alveolare.
SUSPENSII
Surse : - fumat - arderea combustibililor fosili - circulatia autovehiculelor - industrie - eroziune naturala a solului Grupe populationale cu risc: - copiii - batranii - cu afect. cardio-vasculare, pulmonare (bonsita cr., emfizem, astm bronsic, BPOC)
SUSPENSII
cu diametrul > 10 m sedimentabile, sunt retinuti in caile respiratorii superioare. cu diametrul intre 10 si 0,1 m sedimenteaza in aer imobil cu viteza uniform accelerata si difuzeaza putin ain aer mobil, patrund pana la alveola pulmonara, se retin in proportie mare in tot ap. resp.. cu dimensiuni intre 0,1-0, 001 m, nu sedimenteaza in aer imobil, pot patrunde pana la alveola dar sunt eliminate in aerul expirat.
SUSPENSII
Efecte : - cresterea morbiditatii (creste prevalenta tusei, wheezing-ului, expectoratiei, bronsitei cronice, emfizemului, BPOC, astmului bronsic mai ales cand expunerea este combinata -+ozon si ion sulfat) - cresterea mortalitatii (prin boli respiratorii, cardiovasculare).
DETERMINARE SUSPENSII
Principiu: separarea lor din aer prin met. sedimentarii sau aspiratiei si det. prin metoda gavimetrica, conimetrica, reflectometrica. 1. Sedimentare : antrenare cu un jet de apa intr-o capsula, evaporarea apei pe o baie incalzita, se cantareste din nou capsula si din diferenta =cant. Pulberi sedimentabile. Norma 17 g/m2/luna
DETERMINARE SUSPENSII
2. Aspiratie : pompa aspiratoare, gazometru si un aparat pt. retinerea pulberilor (filtru uscat sau vas cu lichid special construit). Determinare pulberi recoltate prin aspiratie : se cantareste hartia de filtru inainte si dupa recoltare. Norma CMM(30 min) = 0,5 mg/mc - Cmedie(24 ore)= 0,15 mg/mc
GAZE IRITANTE OXIZI DE AZOT

SURSE NO produs prin combustie Surse industriale Surse naturale Transporturi NO2 secundar prin oxidarea NO sub actiunea razelor solare - prin combustie la temperatura ridicata

Efecte pe ap. Respirator la om sanatos: - >1,5 ppm creste reactivitatea cailor respiratorii, creste rezistenta la flux in caile respiratorii Efecte asupra astmaticilor : - 0,1 ppm timp de 60 sec- fara modif. - 0,3 ppm 30 sec usoara scadere a vol. fortat resp. pe sec si a FVC - 4 ppm 75 sec modificari ale functiei pulmonare.

Efecte asupra bolnavilor cu BPOC : - 0,3 ppm- scaderea FEV1, FVC. - Datorita lipsei rezervei pulmonare se ajunge la alterari mici ale functionalitatii resp. pana la efecte serioase asupra sanatatii.

Efecte asupra copiilor : - afectarea la nivel distal respirator. - cei mai afectati copiii intre 5-12 ani- creste riscul unei af. distale resp. cu 20% in cazul exp. la 0,015 ppm. - in locuintele cu sobe cu gaz 0,02-0,03 ppm media pe 12 luni - in locuintele cu sobe electrice -0,005-0,007 ppm

Efectele expunerii la conc. mari : - exp. timp de 1 ora/m.m. la 1,5 ppm simptome acute respiratorii. - 25-100 ppm pot apare bronsita cr., bronhopneumonie, sdr. bronsiolitic. - >200 ppm hipoxie obstructie tranzitorie a cailor respiratorii deces

Populatia cu risc : - persoane cu afectiuni respiratorii preexistente - copii intre 5-12 ani - batrani - astmatici - persoane cu emfizem, bronsita
DETERMINARE NO2
Principiu : NO2 + ac. Sulfanilic in mediu slab acid si in prezenta N-1- naftiletilendiaminei compus azoic de culoare roz-rosie, funct de conc. NO2. Reactivi : - sol. absorbanta (acid sulfanilic si N-1- NEA) - sol etalon 1ml = 5 g NO2. - microabsorbitoare, dispozitive de aspiratie, debitmetre. CMA = 0,3 mg/mc/24 h = 0,1 mg/mc/30 min.
GAZE IRITANTE SO2

Surse : - arderea combustibililor fosili - industrie - combustii casnice - fumat - transporturi Participa la acidifierea aerului formand H2SO4 ploi acide ( cu ajutorul ionului sulfat si NO2)
GAZE IRITANTE SO2

Efecte : - > 8 ppm apar modificari la nivel respirator. - efect principal bronhoconstrictia (scaderea calibrului cailor respiratorii cu o crestere a rezistentei la flux). Acest fenomen este dependent de doza, apare la 10 min. de la expunere. - la astmatici primele manifestari apar la 0,5 ppm
GAZE IRITANTE SO2

Ionul sulfat intra in structura particulelor foarte fine, participa la acidifierea aerului. Datorita dimensiunilor foarte mici aceste particule pot patrunde in ramificatiile distale ale tractului respirator si la niveleul alveolelor. Grupe de risc : - copiii - astmatici, bolnavi cu bronsita cronica, emfizem pulmonar.
DETERMINAREA SO2
Principiu : SO2 + tetraclormercuratul de Na (TClHgNa) diclorsulfitomercurul care + pararozanilina si aldehida formica complex colorat in rosu-violet. Reactivi : - sol etalon ( 1 mg-10 g SO2) - sol absorbanta - sol de pararozanilina - sol de formaldehida
DETERMINAREA SO2
Recoltare : aerul se aspira printr-un vas absorbitor in care se afla 10 ml sol absorbanta. Mod de lucru : continutul este trecut intr-un tub colorimetric, intensitatea coloratiei se compara cu cea a etaloanelor (scara colorimetrica).
DETERMINAREA SO2
Se poate citi si la spectofotometru la lungimea de unda de 552 nm. CMA momentana =0,75mg/mc Conc. Medie/24 ore = 0,25mg/mc
Poluanti
toxici specifici
Poluarea aerului cu
PLUMB
surse
Expunere profesionala Minerit, rafinarii, topitorii Instalatori Mecanici auto/producatorii de acumulatori auto Industria sticlei Tipografi Industria maselor plastice si a cauciucului
Expunere in mediu: - La vopsele care contin plumb(case vechi) - La combustibili cu plumb - La plumbul din instalatiile sanitare Expunere datorita unori preocupari extraprofesionale - Sticla - Pictura - Reparatii auto - Renovarea casei Potentiale surse - Remedii paramedicale - Cosmetice - Bauturi de casa - Fumat
Grupe la risc
Copii Femei gravide fat Muncitorii din anumite sectoare industriale
Cai de patrundere a plumbului in organism

Ingestia(cea mai importanta)(abs.fav, de defic. de
Fe, Ca, Zn, vit.C)
Inhalarea(mai ales la expunerea profesionala sau prin gaze de esapament)
Transcutanat (ex. plumbul din benzina)
Cai urmate de Pb in organism

Nivelul retinut din Pb ingerat influentat de
statusul nutritional, stare de sanatate, varsta( 20%- adult; 70% femei gravide &copii)
Excretia
renala(mai ales) biliara saliva lapte
Pb retinut: variabil adult 1%(copiii mai mult p la 1/3 la copiii mai mici de 2 ani)
distributie
Catre 3 compartimente:
- Sange - Viscere si muschi (ficat, rinichi, plamnan, creier, splina, inima si muschi striati) - Tesuturi dure : oase si dinti - >95% din Pb din corp
Pb circulant(din sange)
Timpul de al Pb circulant: 28-36 de zile 99% - asociat cu eritrocitele 1% in plasma(semnificativ biologic segmentul de transfer dintre sange si tesuturi)
Pb din tesuturile moi

Cantitati maxime in ordine descrescatoare: ficat, rinichi, plaman, creier(hipocamp) Studii: in conditiile unei expuneri normale, in tesuturile moi nu se acumuleaza Pb Copiii au tendinta mai acentuata de retinere T1/2 = 40 zile
Pb in tesuturile dure rezervorul endogen de substabta toxica

Compartimentele de depozitare 94% din Pb din corp la adult / 73% la copil Distributie neuniforma os in zonele cu calcificare max la momentul expunerii O zona inerta de acumulare: osul trabecular(decenii poate sta aici Pb) O zona labila: osul cortical schimburi active cu sangele
Cand creste mobilizarea Pb din os?

Sarcina Lactatie Menopauza Stres fiziologic Boli cronice Htiroidism Afectiuni renale Fracturi Senectute Deficienta de calciu
!!!!!! Pentru a se obtine o scadere durabila a plumbemiei unei persoane: ani/luni de la intreruperea expunerii !!!Simptomatologia poate sa apara si in absenta unei expuneri curente
Pb nu este bioelement = efecte asupra organismului

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Pe sistemul nervos Pe aparatul renal Efecte hematologice Efecte endocrine Efecte pe ap.cv Efecte pe ap.dig. Efecte pe ap.reproducator si pe dezvoltare Efecte cancerogenetice
!de retinut
Diferente mari de suceptibilitate individuala Simptomatologia nu apare de la inceputul expunerii De regula: intoxicatia devine manifesta clinic la : 35-50 mcg/dL la copil si 40-60 la adult Simptomatologia : usoara-severa, in paralel cu nivelul sanguin
Ades: confuzii cu alte afectiuni:

Alte anemii microcitare( de dozat Pb in sg.venos) Porfiria acuta intermitenta Coproporfiria Tulburari neuro-comportamentale la copil
Consecinta: tratamente eronate(ex: durerile abdominale = tratam. chirurgical
1. ef. neurologice
Vulnerabilitate maxima: fat/copil mic - unele efecte se vad si la varsta de adult
70-80 mcg/dL encefalopatie Reducerea IQ ADHD Tulburari ale functiilor cognitive si de socializare- deficiente de vocabular,de scris-citit, de functii motorii, de timp de reactie, absenteism, etc..) Tulburari de auz Efecte pe functionarea nervilor periferici (de la 10 mcg, dar insesizabile clinic)
La adult:
Encefalopatia apare la niveluri f mari (aprox. 460 mcg) 40-120 mcg: tulburari neurologice, cognitive si comportamentale (! IQ)
astenie, scaderea memoriei scaderea dexteritatii manuale si a timpului de reactie iritabilitate, lipsa de concentrare, depresie, instabilitate emotionala cefalee ameteala parestezii
2. ef. renale
Expunere acuta -= ef.reversibil pe functiile TP: aacidurie, glicozurie, Hfosfatemie(Fanconi-like sdr.) Expunere cronica nefrita interstitiala
Guta saturnina: datorita cresterii, de catre Pb ,a excretiei renale de acid uric
3. ef. hematologice
pe sinteza hemoglobinei: prin interferarea actiunii unor enzime ce intervin in formarea HEM-ului. sintetaza acidului delta-aminolevulinic- activata dehidraza acidului delta-amino-levulinic- inhibata Consecinta: acumulare de acid delta(eliminari mari in urina), deoarece acesta nu se mai poate transforma in porfobilinogen Ferochelataza (HEM-sintetaza)(catalizeaza- insertia Fe in protoporfirina IX ) f sensibila la Pb- inhibata de acesta
consecinte
Cresterea, in eritrocite, a EP ( protoporfirina eritrocitara) & ZPP ( protoporfirina legata de zinc) Cresterea plasmatica a acidului delta AA & EP libere Cresterea eliminarilor urinare de ac.delta..& coproporfirine Anemie (>50 mcg la adult, 25-40 mcg la copil)micro/normocitara,hipocroma+ reticulocitoza ---eritrocite cu granule bazofile&cu corpusculi Heinz(biliverdina) Acut-anemie hemolitica
4. ef. endocrine: reducerea nivelului vit. D+ ?! pe tiroida 5. ef. cardio-vasculare :creste riscul de HTA (mai ales sistolica) 6. ef. ap.reproducator: - reduce fertilitatea masculina+ - creste frecventa avorturilor, nasterilor cu fat mort, disgravidiilor
6bis.ef.pe dezvoltare (de la 14 mcg in sg.

matern)
Nasteri premature Nastere small for date Efecte dupa nastere asupra dezvoltarii fizice si psihice malformatii Pb traverseaza placenta usor afecteaza viabilitatea si dezv. fatului
7.ef.cancerigene
Deocamdata nedovedite!
Semne&simptome specifice expunerii la Pb

!Scaderea capacitatii de invatare si a memoriei Diminuarea abilitatilor verbale Hiperactivitate/ADHD IQ scazut !!Mialgii/parestezii Iritabilitate Disconfort abdominal Astenie moderata
!!!!Artralgii Dificultati de concentrare Cefalee Varsaturi Constipatie Tremor Dureri abdominale difuze Scaderea greutatii
!!!!!!Pareze/paralizii Encefalopatie Linii negre gingivale Colici(severe)
Determinari de laborator
Expuneri acute- creste si plumbemia La persoane cu expunere cronica sau cu trecut de expunere acuta : plumbemia nu este un indicator bun(Pb depozitat in tesuturile dure----se poate mobiliza in situatii de stres) Pb in os- determinare dificila
Alte determinari utile: Eritrocitele(numar, aspect) Hematocrit, hemoglobina Determinari in unghii si par Evaluari ale aparatelor si sistemelor afectate
Tratament
In functie de plumbemie, 5 clase care impun tratament diferit : - cls. I - <10 mcg/dL - cls. II A 10-14 mcg/dL - cls. II B 15-19 mcg/dL - cls.III 20-44 mcg/dL - cls. IV 45-69 mcg/dL - cls. V - 70 mcg/dL
Tratamentul primar oprirea expunerii Cls. I-II- oprirea expunerii poate fi suficienta pentru a scadea nivelul Pb din corp Pentru alte clase: e nevoie de administrarea de agenti chelanti(acid dimercaptosuccinic oral, pt cls. III & IV) La nivele de peste 45 mcg EDTA +(eventual)dimercaprol este posibil ca unele leziuni organice sa fie ireversibile
Profilaxie unele masuri igienice generale

Copii vor fi spalati cand vin de afara si se pregatesc sa manance Praful se sterge/matura numai in sistem umed Copii nu trebuie sa se joace in apropierea soselelor sau a zonelor industriale Sa se consume mult fier si calciu, care inhiba absorbtia plumbului Apa de la robinet trebuie lasata sa curga cateva minute inainte de a fi consumata, daca a fost oprita mult timp
Poluanti
asfixianti
definitie
sunt acei poluanti al caror ef. patogen predominant este hipoxia/anoxia prin blocarea
aportului transportului utilizarii oxigenului
CO, CO2, H2S, acid cianhidric si cianuri, etc
CO2 exceptional concentratii toxice CO cel mai raspandit

H2S &cianuri = accidental, din industrie
surse de CO
procese de combustie incomplete- cand O este insuficient ---nu apare CO2 , ci CO surse naturale din descompunera metanului(oxidare) surse antropogene vehicule, arderea combustibililor, industrie CO din CO2 sub UV --- foarte redusa
riscuri apar :
cand CO nu poate sa se ridice si disperseze, in ciuda densitatii sale mici
din vehicule din functionarea defectuoasa a sistemelor de incalzire din incaperi
!! fumul de tigara: 4% CO( p la 15% COHb)
mecanism de actiune
O2 este deplasat de pe Hb COHb se blocheaza capacitatea de a lega O (afinitatea pt CO
este mult mai mare decat fata de O)
cantitatea de CoHb formata depinde de concentratia CO in raport de concentratiile CO si O2 din aer: concentratie de echilibru de COHb in sange %COHb = (0,16 X ppmCO) +0,5
procesul de formare a COHb reversibil daca CO din aer scade, se poate forma din nou O2Hb
CO compromite eliberarea oxigenului catre tesuturi(sufera cele care necesita mult oxigen: cord, creier)
la nivel celular: CO se leaga de hemoproteine:
mioglobina, citocromoxidaza citocrom P450 dopamin-hidroxilaza
1.efecte acute
in mod normal:exista un procent de COHb (din surse exogene si endogene)= 0,5-0,8%
p la 2% - nu s-au semnalat modificari (fizio/patogene)
2-10%
primele semne de hipoxie tolerate fara manifestari subiective uneori: modificari psihomotorii si senzoriale- scad
acuitatea vizuala sensibilitatea cromatica dexteritatea manuala performantele intelectuale cei cu tulburari de circulatie cerebrala alcool sedative hipotensoare
efecte evidente:
>2,5%
creste nevoia de O2 a muschilor striati supusi la efort normal- nimic !!cardiopatie ischemica....ischemie ----angor---infarct creste numarul&complexitatea aritmiilor creste nr. de internari pentru IC congestiva
10-20%
cefalee scaderea evidenta a performantelor fizice si intelectuale dispnee tahicardie
20-40%- fenomene de intoxicatie acuta
cefalee intensa ameteli greturi adinamie tulburari senzoriale
extrem
>40% pierdere de constienta >60% moarte
pentru fetus
CO difuzeaza prin placenta Hb fetala aqre o afinitate mai mare fata de CO fata de Hb materna t de este de 3 ori mai mare pt COHb fetala fata de adult f. gravida se hiperventileaza +are o productie dubla de CO 0,7-2,5%COHb din sangele fetal nasteri small for date
2. efecte cronice
alterari miocardice ateromatoza(alterarea irigarii intimei vasculare) efecte pe embrion si fat: creste frecventa malformatiilor +small for date
Grupe populationale la risc

Bolnavii cardiaci cu ischemie pe miocard. La 2.4% COHb ot face angor pectoris sau infact de miocard. Cel mai important grup de risc, anemicii copiii femeile gravide NU (anumite profesiuni (care necesita activitate in exterior sau anumite procese industriale mai ales daca se asociaza cu efort fizic crescut) persoanele cu BPOC Nu foarte important( CO nu actioneaza decat minimal pe respirator
POLUANTI CANCERIGENI
IN AER
Important
Substantele cancerigene nu au prag!! Efectele eventuale apar dupa o perioada de latenta efectele sunt influentate de o multitudine de alti factori(genetici, dietetici, fumat, prezenta altor noxe)
perioade aproximative de latenta

substanta
As Azbest Benzen Benzidina Cr hexavalent bis 2-clorometil-eter
organ tinta
piele, plaman seroase(pleura, peritoneu) sange vezica urinara plaman plaman
per. de latenta(ani)
20 15-20 10-20 16 10-20 8
Ni
clorura de vinil
plaman
ficat
20
15
clasificare
carcinogeni organici: HAP(benzpiren), benzen, clorura de vinil, naftilamina carcinogeni anorganici: As, Cr, Ni, azbest radiatii UV si ionizante probabil unele virusuri(E-B, hep.B, herpes)
cele 3 stadii ale cancerogenezei:
initiere(1)
promovare(2)
progresie(3)
1. initierea
modificarea ADN-ului celular stadiul de genotip modificat stadiu de potentiala malignitate ---celula va prolifera fara restrictie initierea : relatie doza-efect(doza creste nr. de celule initiate) celulele cele mai afectate- cele cu rata mare de multiplicare
celula initiata
reparare a ADN
modificare permanenta
2.promovarea
prin promotori: substante care, prin actiunile lor, permit exprimarea unei mutatii potential carcinogenetica determina: celula initiata -----celula activata(probabil o prima celula tumorala) -rezultat: proliferare celulara locala -doza/durata importante !!!!! atentie: tumora nu este inca maligna
3. progresia
celulele devin maligne proliferarea nerestrictionata------invazia tes. adiacente+metastaze metastazele: progres mai rapid decat tumora initiala
clasificare IARC
(international agency for research on cancer)
clasa
cls.1 cls.2A clas.2B cls.3 cls.4
descriere
carcinogen uman probabil carcinogen uman posibil carcinogen uman nu exista suficiente dovezi nu este carcinogen la om
comentariu
suficiente dovezi pt afirmatie
clasificare EPA
(environmental protection agency) grup
A B1 B2 C D
descriere
carcinogen uman probabil probabil posibil neclasificat
comentariu
suf. evidente epidemiologice pt. asocierea cauzala dovezi limitate la om dovezi suficiente la animal dovezi limitate la animal dovezi neadcvate la animal
necancerigen
nu exista dovezi la om sau animal
Clasificarea unor substante

substanta As Cd Cr hexa Ni azbest benzen bis-2-clormetil-eter clorura de vinil categorie A B1 A A A A A A
hidrocarburi policiclice aromatice

se obtin prin piroliza materialelor organice sunt mai multe sute cel mai cunoscut: benzpirenul- nivelul natural este nul
1. surse
arderea carbunilor, benzinei, lemnului direct---sobe aerisite necorespunzator pot creste mult nivelul HAP in incaperi motoarele vehiculelor fumatul
!!!istoric: cancerul scrotal al cosarilor englezi
2. cai de expunere
inhalare ingestie(alimente, apa)
3. circuit in organism
sunt substante lipofile HAP inhalate: absorbite pe particule de funingine -- particulele eliminate eventual prin mec. de clearance dar HAP pot migra in celulele bronsice epiteliale metabolizare-substante cu actiune cancerigena(epoxizi )
4.efecte
la animal: imunotoxic, genotoxic, cancerigen, toxic pt.prod.de conceptie la oameni: cancer de plaman, Piele Hap urile sunt periculoase pentru ca isi sintetizeaza cocarcinogenii respectiv epoxizi si induc singuri procesul neoplazic.
benzen
utilizat ca solvent in trecut astazi ca materie prima pt. producerea altor compusi
participa la procesele fotochimice care produc smogul oxidant
1. surse

arderea combustibililor fosili fumat industria petrochimica evaporarea petrolului
2. cai de expunere
inhalare - principala cale (50% din benzenul inhalat este absorbit)......fumatul(o cale imp.!)/expunere la adezivi, etc
ingestia apa, alimente
3. circuit in organism
este foarte lipofil...retinut in tesuturile cu continut lipidic ridicat (maduva, tes. adipos) la expuneri prelungite se acumuleaza in tes. adipos 30% din ce s-a absorbit: se elimina neschimbat in aerul expirat in urina: mari cantitati de metaboliti(fenol, conjugati de catechol)
metabolizare(oxidare) de sist.citocromoxidazic
rezulta fenol(via epoxid) si catechol(via benzen-hidrodiol si hidrokinona)
4. efecte
hematotoxicitate - depresie medulara leucopenie, anemie, trombocitopenia ---pancitopenie&anemie aplastica genotoxicitate induce in vivo aberatii cromozomiale carcinogeneza induce
leucemii aplastice&eritroblastice tumori hepatice tumori mamare tumori de cavitate nazala
azbest
def: grup de minerale fibroase care apar in mod natural, din grupa silicailor. foarte rezistente
la temperaturi nalte, la aciunea acizilor, !!un izolator excelent - n trecut folosit pe scar larg n - industria de construcii, - producerea izolatoarelor electrice i termice - industria naval, industria cauciucului
1. surse
minerit invelisuri ignifuge caramizi ciment pentru tevi( apa) garnituri invelisuri izolatoare pentru acoperis materiale pentru sobe si seminee materiale aplicabile pe pereti placi de gresie si linoleum alte materiale de constructie filtrul tigarilor(in trecut)
!!!Cele mai mari concentratii apar in incaperi
2. cai de expunere
inhalare(principala) ingestie(apa, alimente)
azbestul din aer: fibre invizibile cu ochiul liber(respirabile diam<3 ) pot fi puse in evidenta cu microscopul (MO, ME)
azbestul este cancerigen

indiferent de tip durata expunerii conteaza cantitatea de fibre inhalate conteaza !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Tipul de cancer:MEZOTELIOMUL(pleural+peritoneal)-Nu este obligatoriu boala profesionala, apare dupa ani de la expunere, (sunt forme rare de cancer, cel peritoneal mai rar decat cel pleural). Carcinomul bronic. Boala profesionala este azbestoza care este o fibroza. Riscul de cancer este mai mare decat de azbestoza chiar si in expunere profesionala.
alte probleme
placi pleurale(nemaligne, se pot obs. la Rx) ingrosare pleurala difuza
nichel
natural nivel ff redus Sursele de expunere :
domestice (detergenti) profesionale, iatrogene, accidentale alimentare (plante de pe sol poluat, ciocolata plantele concentreaza ) fumat
!!folosit la fabricarea podoabelor(!alergie)
expunerea cea mai frecventa:

inhalare apa poluata alimente poluate fumat
consecintele expunerii la doze mari

embolii pulmonare, ameteala (inhalare doze mari)- insuficienta resp. malformatii bronsita cronica, astm alergii tulb. cv creste riscul de cancer pulm., nazal, laringian, prostata
arsen
surse: aliaje arderea combustibililor fosili fungicide/ierbicide fumat se acumuleaza in plante/sol.....in panza freatica se acumuleaza in ecosistemele acvatice(peste)
cai de patrundere in organism
inhalare aer contaminat ingestie -apa, alimente contaminat posibil:prin contact (transdermic)
actiune, metabolism
se detoxifica prin metilare se acumuleaza in
ficat, rinichi, inima, plamani
ulterior acumulare in
tes.dure par
timp de = 10 ore eliminare renala
toxicitatea
se leaga de grupurile sulfhidrilice ale enzimelor interfera gluconeogeneza reduce fosforilarea oxidativa
simptomele intoxicatiei
ac: dureri abd. severe, febra, aritmii cr:
astenie si mialgii edeme tulb. g-i lezare hepato-renala nevrita paralizii
liniile Mee linii albe unghiale leziuni cutanate(keratoza arsenicala palmo-plantara) cancer tegumentar, pulmonar(altele)
Poluanti iritanti
Consecinte asupra starii de sanatate
Recapitulare- poluantii iritanti sunt:

Suspensii (particulate matter PM)
Gaze-vapori
ce contin PM
ioni sulfat ioni nitrat minerale amoniu carbon metale bioaerosoli
Actiunea PM
Asocierea dintre prezenta poluarii cu particule si:
Mortalitate Numarul de internari in spital Vizitele la Urgenta Afectiunile respiratorii Afectiunile cardiovasculare
a. Mecanism de actiune pe aparatul cv

Cum este influentat ap. Cv? - direct: prin intermediul sistemului nervos autonom actionat prin reflexe declansate la nivel terminatiilor nervoase pulmonare
- indirect: declansarea inflamatiei pulmonare !!direct!!(nedovedit) atac direct pe miocard(particule ultrafine fibre de asbest eliminale - trec de plamani si se depoz. In inima/ficat Rezultat: modificarea functionarii canalelor ionice ale celulelor miocardice
rezulta A.Disfunctii ale automatismului cardiac prin intermediul sistemului nervos autonom alterarea:
Ratei cardiace Variabilitatii ratei cardiace
B. Conducerea si repolarizarea cordului influentate (modificari de unde T, QT, segment ST)! creste riscul de moarte subita!!)
A+B = aritmii maligne (bradi, tahi, FV) ---eventual moarte subita Cresterea nr. plachetelor& neutrofilelor
Un studiu: asocierea expunerii la particule cu riscul de IM - de ce?
cresterea vascozitatii sanguine cresterea fibrinogenului cresterea coagulabilitatii disfunctia celulelor endoteliale (sinteze de factori care controleaza tonusul vascular, activ.plachetara,trombogeneza
b.Mecanism de actiune pe ap.respirator

Cresterea susceptibilitatii la infectii prin:
amplificarea leziunilor pulmonare producerea de inflamatie incetinirea clearance-ului respirator
Cresterea reactivitatii cailor respiratorii si exacerbarea bronhoconstrictiei Cresterea productiei de IgE
Consecinte sistemice ale leziunilor pulmonare

Oxigenare insuficienta+ cresterea activitatii respiratorii = efort suplimentar pentru cord Inflamatia pulmonara+productie de citokine= efecte sistemice hemodinamice Cresterea coagulabilitatii sanguine creste riscul de IM si stroke Afectarea hematopoiezei
PM si alergiile
Amplifica reactivitatea cailor respiratorii la alergeni Determina exacerbarea simptomelor de astm alergic(particule rezultate din poluare cu Diesel si metale)
Actiunea PM pe starea de sanatate

-1. rezultate ale expunerii pe termen scurt Cresterea mortalitatii generale Cresterea morbiditatii generale si ale adresabilitatii la serviciile medicale Afectarea aparatului cardio-vascular Cresterea incidentei imbolnavirilor respiratorii
Efecte pe simptomatologia respiratorie

La astmatici, la persoane sanatoase, asupra medicatiei la astmatici asupra frecventei apartiei simptomatologiei de tract respirator superior asupra aparitiei simtomatologiei de tract respirator inferior asupra frecventei aparitiei tusei asupra performantelor ventilatorii pulmonare
2. rezultate ale expunerii pe termen lung

Cresterea mortalitatii generale(scaderea sperantei de viata) Pe morbiditate:
Boli respiratorii la copii/adulti Boili cardio-vasculare Asupra performantelor respiratorii Asupra simptomatologiei astmaticilor
Posibilitatea cancerogenezei
SO2
gaz cu miros specific, solubil in apa (acid sulfuros) poate fi emis de
surse naturale(eruptii vulcanice) surse antropogene
arderea de combustibili fosili sau biomasa surse industriale (industrie chimica, topitorii, etc) autovehicule
efecte pe sanatate
iritatii oculare iritatia ap. respirator tuse hipersecretie de mucus wheezing agravarea astmului si bronsitei cronice cresterea incidentei infectiilor respiratorii alterarea functiilor plamanului (ventilatorii) exacerbarea afectiunilor cardio-pulmonare
expunerea acuta-concentratie de 100ppm accident de poluare

arsuri ale mucoasei arborelui respirator superior dispnee obstructie severa a cailor respiratorii Edem pulmonar toxic moarte
expunere pe termen lung

cresterea prevalentei simptomatologiei respiratorii cresterea incidentei bolilor pulmonare scaderea performantelor pulmonare !!!cei mai sensibili: copiii
Clasificarea tipurilor de smog

Smog de iarna SO2, pulberi( funingine), Nox,
Smog de var : ozon, PAN i alti oxidani fotochimici
Episoade istorice de poluare acuta cu PM si S02 ceata ucigasa

Londra 1873-74 -iarna: ceata intre lunile nov si febr(mortalitatea a crescut cu 75% in perioada critica) Valea Meusei Belgia inversiune termica -1930(60 morti, numeroase cazuri de boli respiratorii si cv) 1974(fara letalitate) comunitatea Donora/Pennsylvania - 1948 - 20 decese, 6000 de imbolnaviri Londra 1952 4000 morti, 8000 imbolnaviri NY 1966(400 morti) Pittsburg 1975(14 morti)
Donora, 1948
Londra, 1952
ozonulcomponenta de baza a smogului

ce este? compus foarte reactiv, insolubil in apa, care apare sub actiunea razelor solare (max: dupa-amiezele de vara) din anumiti precursori: NO + VOCs NO2 + O2 NO + O3
precursorii: din combustii(naturale sau de origine umana)
sa masuram ozonul cu...ciulama

amidon(faina 5 g)+ apa distilata(150ml) +iodura de potasiu ----hartie de filtru ---expunere (8h) 2KI + 03 + H2O 2KOH + O2 + I I2 + amidon albastru sau purpuriu
Schoenbein Color Scale
0-3Little or no change 4-6Lavender Hue 7-10Blue or Purple
efectele ozonului
grupele de populatie cele mai sensibile:
astmaticii(trigger pentru simtomatologia specifica) - femei gravide - persoanele cu boli pulmonare preexistente(emfizem) - persoanele care lucreaza in exterior, - Sportivi - Cei ce fac jogging
-
cum actioneaza ozonul
cai complexe efectele depind de doza/nivel de activitate atac asupra cell.epiteliale traheale determina inflamatia cailor aeriene determina hiperreactivitate bronsica
efecte
iritatia aparatului respirator si a ochilor
prurit ocular, lacrimare abundenta, durere de gat, inflamatie nazala
trigger pentru simptomele astmului(episodul apare la 1-2 zile de la pick-ul de O3) fatigabilitate cefalee afectare cv si respiratorie diversa moarte prematura
expunerea pe termen lung a persoanelor sanatoase toleranta si simptome reduse sau absente
exceptia : persoanele cu astm
Oxizii de azot
Ce sunt? un amestec de NO(oxid nitric) si NO2(dioxid de azot) NO+O3 NO2+O2 NO inodor, incolor NO2 mirositor, maron, acid, coroziv Determina culoarea specifica a smogului fotochimic Insolubili in ap determina aciune la nivel respirator distal
surse
Arderea de combustibili fosili(gaze) Arderea de kerosen Fumat
Sursele: fixe(sobe), mobile(vehicule- dozele cele mai mari) !!f imp sursele de interior sobele din incaperile prost ventilate( aragaz, sobe cu lemne sau gaze)
Efecte pe mediu: dioxidul este foarte reactiv ca oxidant si coroziv
Ofilirea vegetatiei Decolorarea materialelor Reducerea vizibilitatii Coroziunea diferitelor suprafete
Efecte pe organism
afectarea mecanismelor de aparare pulmonare cresterea susceptibilitatii la infectii si astm/cresterea severitatii acestor afectiuni in timp: reducerea performantelor pulmonare lezarea cailor aeriene (modificari ale tipurilor de celule din arborele tr-br si la nivel pulmonar ) inrautatirea evolutiei pers. cu astm/BPOC !!!!Astmaticii sunt subiectii cei mai sensibili
alte efecte: afectarea simtului olfactiv Expunere acuta la doze ff mari: edem pulmonar !!!legatura cu moartea subita la sugar(SMSS)
Efectele poluantilor iritanti (general)asupra organismului

consecinte histologice si biochimice hipersecretie de mucus, cu modif. compozitiei si cresterea vascozitatii modificari enzimatice hipertrofie, hiperplazie si hiperfunctie a glandelor cresterea nr. si a zonei de raspandire a celulelor caliciforme inhibarea sistemelor de clearance: imobilizarea cililor, disparitia lor metaplazie cu celule plate si stratificate proteoliza - dispar septurile si tes elastic
consecinte functionale cresterea rezistentei la flux (Hsecretie de histamina, bronhoconstrictie) tuse, expectoratie, wheezing
scaderea rezistentei la infectii

scaderea capacitatii de difuziune a gazelor pe zone insulare si obstructia bronsiolelor(boala cailor aeriene mici)
consecinte clinice intoxicatii in masa boli cronice

bronsita cronica emfizemul pulmonar astmul bronsic
BPOC(COBP)
bronsita cronica emfizem pulmonar
In expunere cronica determina formarea terenului hiper-reactiv la copii, Scade reactivitatea imuna la copii ceea ce determina apariia infeciilor respiratorii acute mai frecvent si cu gravitate mai mare. Copilul bronitic este tatl adultului bronitic.
Masuri
de prevenire si combatere a poluarii aerului
1.Masuri medicale
- au la baza stabilirea criteriilor de calitate a aerului
elaborarea unor norme de calitate
se folosesc praguri
pragul efectului nul pragul de incomodare(discomfort) pragul de toxicitate sau nocivitate
pragul de urgenta(cresterea morbiditatii/mortalitatii)
normele sanitare
def CMA concentratii max.admisibile conc. la care substantele patrunse in atmosfera este inferioara conc. la care apar alterari ale sanatatii (imediata, in timp, tardiva) , genereaza discomfort altereaza mediul. se masoara la 1.5 m(zona de respiratie a omului)
exprimare : mg/m3
aspecte ale CMA

poluantii din aer au o mare instabilitate de aceea: CMA au valori medii anuale, lunare, zilnice (medii) pentru efecte tardive concentratiile maxime momentane(de scurta durata) intr-un anumit loc pentru efecte imediate in Ro : 30 min, 24 h, lunare, anuale pt pulberi: si cantitatea /unit. de suprafata/unit. de timp(g/m2/24h sau luna sau an)
mai multi poluanti

uneori sinergic: isi potenteaza(mai mult ca sumarea) sau sumeaza efectele
exista formule de calcul care considera CMA-ul fiecarui poluant
pentru cancerigeni
nu avem prag avem risc minim acceptat nu este stabilit inca pentru poluantii atmosferici.
concentratii de avertizare
sau de alarma: indica luarea unor masuri de urgenta pt. evitarea unor riscuri grave immediate ex. masuri: incetarea activitatii industriale, oprirarea circulatiei, etc
2. Masuri tehnice si administrative

masuri referitoare la sursele civile referitoare la combustibilul folosit la incalzit si autovehicule+amplasarea garilor,aeroporturilor, etc masuri referitoare la sursele industriale - reeducerea eliminarilor (retinere, captare, neutralizare, reducerea concentratiilor, recuperare)
eliminarile sa usureze proc. nat. de autopurificare(dispersie, diluare prin cosuri mai inalte)
tot pentru surse industriale: amplasarea

nu in vai sau depresiuni nu in directia vanturilor dominante zona de protectie sanitara(distanta pana la localitati) plantatii de pomi
Cma din pacate s-au constat efecte si sub pragul cma In Romnia nu mai exista un cma in vigoare. Se orienteaza tot dup cel vechi care de altfel este abrogat.
CONDITII DE CALITATE A APEI POTABILE
Conditii organoleptice
Gust : dat de concentratia substantelor organice si minerale : - gust fad datorita scaderii concentratiei de O2 - gust salciu exces de Ca - gust metalic exces saruri de Fe - gust amar exces saruri de Mn - gust sarat exces de cloruri - gust acrisor-intepator- exces CO2 - gust respingator, gretos H2S - gust usor sarat prezenta urinei - gust dulceag prezenta fecalelor
Conditii organoleptice
Miros : - de ou stricat degajare de H2S - de NH3 datorita descompunerii substantelor de tip proteic - de Cl dezinfectia este facuta cu cantitate de Cl in exces
Conditii fizice
Temperatura - influenteaza compozitia chimica si biologica a apei, viabilitatea germenilor (temp. crescuta viabilitate >), eficienta dezinfectiei (temp. scazuta eficienta <). - 7 150C Ph influenteaza viabilitatea germenilor (pH alcalin viabilitate >), eficienta dezinfectiei (pH acid eficienta >). - 6,5 7,4
Conditii fizice
Turbiditatea prezenta substantelor insolubile (prezente in mod normal argila, mal, plancton etcsau in urma proceselor de poluare). - scara artificiala de SiO3 (5 grade). Culoarea data de substantele solubile in apa - scara de platino-cobalt (15 grade). Radioactivitatea data de prezenta in mod normal a unor radionuclizi existenti in scoarta terestra.
Conditii chimice
Substante cu actiune nociva : provin cel mai frecvent din afara prin poluare si au o limita maxima admisa foarte exacta (nitrati = 50 mg/dmc, pesticide = 0,5 g/dmc, F = 1,2 mg/dmc, Pb = 0,05 mg/dmc, cianuri = 0,05 mg/dmc). Substante indezirabile : nu au efecte nocive (toxice) dar prin prezenta lor in apa modifica caracterele organoleptice (Ca, Fe, Mn, Oxigen etc.)
Conditii chimice
Concentratia substantelor organice in apa indicator global de poluare; provin din sol (natural) sau prin poluare. Determinare oxidarea substantelor organice cu permanganat de K in mediu acid la cald. Amoniacul rezulta din substantele organice de tip proteic intr-o prima etapa (de la cateva ore la cateva zile), are valoare unei poluari recente.
Conditii chimice
Determinare amoniacul din apa sau ionii de amoniu formeaza cu reactivul Nessler un complex colorat in galben a carui intensitate este proportionala cu concentratia amoniacului. Nitritii rezulta din amoniac in a doua etapa de descompunere, de la cateva zile la cateva saptamani, au o valoare de poluare mai veche. Determinare nitritii din apa formeaza un complex azoic de culoare rosie prin diazotare cu acid sulfanilic si cuplarea cu alfa-naftilamina.
PATOLOGIA HIDRICA NEINFECTIOASA

Intoxicatia cu nitrati Surse: - soluri bogate in saruri de azot - poluarea apei Efecte : - + Hb = metHb (deficit de oxigen): 10-20% - fenomene de tip hipoxic; >20% - cianoza initial periorala, dispnee, tahicardie, poliglobulie; >40% - hipoxie cerebrala pierderea starii de constienta; >60% - exitus. Apare frecvent la copii < 1 an care sunt alimentati artificial. - + amine primare sau secundare (din descompunerea proteinelor) = nitrosamine (cancerigene)

Intoxicatia cu pesticide: surse : - din sol (utilizate in agricultura) - deversare in apa Efecte : - organo-fosforice ( foarte toxice dar se degradeaza rapid) : cefalee, varsaturi, transpiratie, salivare, lacrimare, contractii musculare, abolirea reflexelor, lipotimie, deces. - organo-clorurate (mai putin toxice dar cu remanenta mai mare) : gonadotoxice, hepatoxice, neurotoxice, neurotoxice, embriotoxice, cancerigene si cocancerigene.

Iod distrofia endemica tireopata; gusa endemica apare la o concentartie a I in apa < 5g/dmc. Insa sunt cazuri in care gusa apare si la valori > = carenta relativa de iod : alimente ce contin substante antitiroidiene (varza, conopida, gulii, napi), elemente minerale in exces (Ca scade abs. I prin cresterea elim. I, Mn opreste formarea hormonului tiroidian), aport alimentar dezechilibrat (proteinele sunt esentiale in formarea hormonului tiroidian)

Fluor : - cariopreventiv - +/hidroxiapatita = fluoroapatita. - concentratii crescute in apa fluoroza endemica : - > 1,5 -2mg/dmc : fluoroza dentara (pete pe suprafata lor, creste friabilitatea) - > 5mg/dmc : osteofluoroza asimptomatica (osteoscleroza cu cresterea opacitatii fata de razele Rx). - > 20 mg/dmc : osteofloroza anchilozanta Ca : scade aritmii, modificari EKG Co : cardiopatia bautorilor de bere Cd : HTA prin influentarea mecanismului colesterolului.
SOLUL
501
Compozitia chimica
Substante minerale dizolvate in apa influenteaza compozitia chimica a apei si plantelor din zona respectiva (endemii biogeo-chimice) Substante organice lipide, glucide, proteine din descompunerea plantelor, animalelor
502
Compozitia biologica
Flora proprie totalitatea microorganismelor si oua de paraziti - germeni pshirofili (se dezvolta la 17-280C) - germeni saprofiti gasesc conditii favorabile in sol Flora poluanta germeni de la animale, om (endogena in interiorul org. cu aer cald) - temp. optima 370C - germeni saprofiti, conditionat patogeni, patogeni - surse : - reziduuri lichide, solide - viabilitatea germenilor este in functie de specie
503
Dupa provenienta
Ciclu om-sol-om : B. tiphic, paratiphic, dezenteriv, vibrionul holeric, v. poliomielitic, v. hepatitic. Contaminare frecvent indirect prin intermediul apei si alimentelor; mai rar indirect Ciclu animal-sol-om : Clostridium tetani, antrax, leptospira. Contaminare frecvent direct (obligatoriu leziune deschisa)
504
Dupa provenienta
ciclu sol-om : germeni majoritatea saprofiti, fungi (micoze viscerale aspergiloza, mucimicoze, coccidioza) Parazitoze : 1. Biohelmintiaze : T. solium, saginata, echinoccocus. Exista gazda intermediara animalul. 2. Geohelmintiaze nu au nevoie de gazda intermediara, dar obligatoriu trebuie sa ajunga pe sol (ascaridioza, anchilostomiaza, strongiloidioza, tricocefaloza)
505
Indicatori bacterieni si parazitari ai solului

Germeni mezofili Germeni termofili- germeni saprofiti, temp. optima 600C Germeni coliformi contaminare fecala - E. coli viabilitatea mica (<3 zile) - SP fecali poluare relativ recenta fecala Germeni sulfitoreducatori clostridium, rezistenta mare contaminare fecala veche Oua de geohelminti Fungi geofili
506
Determinare mezofili si termofili

100 gr sol se introduc in flocon de sticla steril cu 100 ml apa distilata, se pun perlute de sticla si se agita foarte bine (15 min), rezulta suspensie de germeni. De aici se pregatesc dilutii zecimale. 1 ml din fiecare dilutie se insamanteaza pe mediu cu geloza, se incubeaza la 37(mezofili) si 600C(termofili) timp de 24 h, apoi s enumara coloniile.
507
Determinare coliformi
100 gr sol se introduc in flocon de sticla steril cu 100 ml apa distilata, se pun perlute de sticla si se agita foarte bine (15 min), rezulta suspensie de germeni. De aici se pregatesc dilutii zecimale. 1 ml din fiecare dilutie pe mediu cu geloza, se incubeaza la 370 24 h. Se urmaresc cele cu prezenta bulelor de gaz. Din cele + se insamanteaza pe mediu specific = titru coli
508
Determinare oua geohelminti

Din suspensie se iau 100 ml se trateaza cu NaOH/KOH se lasa un timp, hidroxizii cresc tensiunea superf. a oualor, ele se ridica la suprafata(pelicula). Se centrifugheaza de 3 ori, dupa fiecare se recolteaza pelicula de la suprafata, urmarindu-se la microscop prezenta oualor.
509
tratamentul
apei
toatele sursele de suprafata si unele de profunzime- trebuie tratate inainte de consum
se aplica principiul barierelor multiple
trepte de tratament
sedimentarea indepartarea suspensiilor solide
prin asezarea gravitationala a acestora (apa trece ff lent prin bazinul de sedimentare)
coagularea amplifica sedimentarea simpla prin

aditionarea unor substante chimice(sulfat de aluminiu)
filtrarea lenta sau rapida

retinerea suspensiilor ramase se obtine si o reducere a incarcarii organice si cu microorganisme
1. filtrarea lenta un proces biologic - in stratul superficial al filtrului devine biologic activ (f bun in eliminarea virusurilor si parazitilor) 2. filtrarea rapida un proces strict fizic- mai putin eficient
dezinfectia- indeparteza bacteriile prezente la aceasta etapa si lasa dezinfectant rezidual(clor rezidual) eficient pt bacteriile care pot interveni in timpul depozitarii + distributiei
altele
dezinfectia
apei
dezinfectia cu clor
este mai eficienta la pH redus trebuie tinut seama de necesarul de clor ! o parte din clor va reactiona cu diversi compusi(Fe, Mg, substante organice, amoniac)din apa
reprezinta dif. intre doza de clor(cel adaugat) si clorul total detectabil in apa Important: timpul de contact(30min)
dezinfectia cu iod
se foloseste pt cantitati mici , pt uz individual la apa cu turbiditate scazuta: mai eficient si mai stabil decat clorul
dezinfectia cu ozon
un dezinfectant eficient(si pe virusuri si cryptosporidium) nu lasa elemente reziduale care sa asigure dezinfectia si in timpul depozitarii si distributiei
UV
Probleme legate de dezinfectie

toti dezinfectantii induc formarea de substante colaterale care pot compromite calitatea apei ex. trihalometani din clorinare(normele ii limiteaza)
TRATAREA APEI
521
IGIENA APROVIZIONARII CU APA

2 sisteme : - public - local
522
SISTEMUL CENTRAL
Asigura cant. de apa necesara populatiei, datorita cunoasterii debitului Ofera posibilitatea de tratare a apei Permite o buna protectie a sursei Se compune din 4 sectoare : captarea, tratarea, inmagazinarea si distributia.
523
SECTORUL CAPTARII
Toate instalatiile necesare pentru colectarea apei Surse subterane medie adancime drenuri sau tuburi perforate; mare adancime foraje verticale. Ape de suprafata perimetru de protectie
524
SECTORUL TRATARII
Totalitatea instalatiilor cu ajutorul carora apa captata este adusa la conditii de potabilitate. ETAPE : 1. Indepartarea suspensiilor decantare/sedimentare, este influentata de caracteristicile suspensiilor, vascozitatea apei, temperatura, viteza de curgere si timpul de retinere in bazin, forma bazinului. Bazine orizontale cele mai utilizate, eficienta mare dar ocupa o mare suprafata. Bazine verticale mai putin eficiente.
525
SECTORUL TRATARII
2. Coagularea se aplica asuspensiilor fine ce nu se depun in bazinele de sedimentare. Se introduc in apa diverse substante chimice coagulante (sulfatul de Al, sulfatul de Fe, clorura de Fe). Eficienta depinde de : temperatura apei, turbiditate, de prezenta coloizilor de protectie. Aceste substante pot aduce insa in apa elemente toxice : As, F, Cu.
526
SECTORUL TRATARII
3. Filtrarea operatia de retinere a suspensiilor care nu au fost indepartate, dar si o reducere a incarcarii organice a apei si a microorganismelor. a) filtrul lent se face de sus in jos pietris mare, pietris fin, nisip mare, nisip fin (H1,8-20m). Mb. filtranta de la suprafata din alge, protozoare, bacterii si suspensii amorfe. Viteza 3-4 mc/24 ore/mp. Mecanismul filtrarii este in principal biologic.
527
SECTORUL TRATARII
b) filtrul rapid viteza 100-200 mc/24h/mp. Mecanismul filtrarii este in principal fizic. 4. Demineralizarea indepartarea excesului de saruri minerale a) Metode fizice incalzirea apei sub presiune pt. atingerea temperaturii de fierbere (bicarbonatii precipita sub forma de carbonati); aerarea apei prin picurare, pulverizare, barbotare (saruri Fe, Mn); evaporarea, congelarea, distilarea pt. demineralizarea apei.
528
SECTORUL TRATARII
b) Metode chimice reactivi care + saruri minerale solubile saruri insolubile ce precipita. c) Metode fizico-chimice prin schimbatori de ioni (cationiti sau anioniti). Masele cationice pe baza de H sau Na, cele anionice Fe sau Mn.
529
SECTORUL TRATARII
5. Mineralizarea introducerea in apa a unor substante necesare organismului uman. FLUORARE/FLUORIZARE cu fluorura de Na, fluorosilicatul de Na, acidul fluorosilicilic. Controlul trebuie riguros executat. 6. Dezactivarea indepartarea din apa a substantelor radioactive naturale sau conferite apei prin impurificari
530
SECTORUL TRATARII
7. Dezinfectia apei distrugerea totala de germeni patogeni si reducerea numarului de saprofiti pana la conditii de potabilitate. Procedee : a) Metode fizice : radiatii UV, US, radiatii ionizante, fierberea si distilarea, filtre bacteriologice. b) Metode chimice : clorul si compusii sai, ozonul, permanganatul de potasiu, iodul, bromul etc.
531
SECTORUL TRATARII
Dezinfectia cu clor : Cl se foloseste ca atare sau sub forma de compusi, care in contact cu apa elibereaza clor activ. Clorul gazos reactioneaza cu apa si formeaza acid hipocloros( ion hipoclorit si ioni de hidrogen), ioni de clor, ioni de hidrogen. Necesarul de clor actiunea depinde de: - pH invers prop. - temperatura creste odata cu ea - continutul de subst. org. oxidabile - cantitatea de subst. anorganice reducatoare - turbiditatea apei
532
SECTORUL TRATARII
Doza de clor cuprinde, pe langa consumul de clor, si clorul rezidual liber. Clor rezidual : clorul ce persista in apa dupa contact de 30 de minute intre dezinfectant si apa. El asigura protectia apei la nivelul retelei de distributie. Dezavantaje : eficienta asupra virusurilor se asigura prin doze ridicate de clor/timp mai lung; fenolii +clor clorfenoli (miros si gust de medicament; clor + subst. organice trihalometani (efect cancerigen). Sensibilitate la Clor : bacterii nesporulate G- (SF, B. difteric) sunt mai rezistente decat cele G- (B. tific, paratific etc.); bacilii dizenterici sensibilitate inegala; B. Koch rezistent; virusurile rezistenta crescuta la clor.
533
SECTORUL TRATARII
Determinare clor rezidual : a) Metoda cu metiloranj : clorul rezidual, in mediu acid, decoloreaza solutia de metiloranj proportional cu concentratia sa. b) Metoda cu ortotolidina- metaarsenit : clor + ortotolidina coloratie galbena a carei intensitate este proportionala cu concentratia acestuia. Pentru diferentierea clorului rezidual liber de cel legat se blocheaza reactia de culoare data de ortotolidina si clor, imediat dupa ce a reactionat cu Cl rez. liber, cu ajutorul metaarsenitului de Na, datorita transformarii Cl rez. in clor ionic, inactiv fata de ortotolidina.
534
SECTORUL TRATARII
Determinarea necesarului de Clor : introducerea unor cantitati crescande de clor intr-un numar de vase continnad volume egale de apa, urmata de determinarea clorului rezidual dupa 30 minute de contact. Calcul : mg Cl necesar/dmc apa= (C*N*1000)/V C = conc. In mg Cl a 1 ml din sol. de clor N = nr. de ml sol. Cl introdus in primul pahar in care a aparut culoarea albastra V = cant. apa de analizat luata in lucru
535
SECTORUL TRATARII
Determinarea clorului activ din substanta clorigena : Cl scoate I din iodura de K proportional cu concentratia sa, iar I eliberat se titreaza cu tiosulfat de Na, in prezenta amidonului ca indicator. Calcul : mg Cl% = (N*f*0,355*100)/(5*10) N = nr. ml sol. tiosulfat de Na 0,01N folositi la titrare f = factorul solutiei de tiosulfat de Na 0,01N 0,355 = echivalentul in mg Cl a unui ml soluti tiosulfat 0,01N
536
SECTORUL TRATARII
Alti dezinfectanti chimici : bioxid de clor (actiune bactericida mai puternica, nu formeaza triclorfenoli); iodul ( in conditii speciale); brom (+Cl = dezinfectia piscinelor, bazine de innot); permanganat de K; Ozonul in viitor Cl+ozon distruge subst. organice, virusurile, imbunatateste gustul si mirosul etc.
537
SECTORUL INMAGAZINARII
Instalatiile de depozitare temporara a apei. Asigura apa necesara in momentul consumului de varf. Se face fie in rezervoare aeriene sau castele de apa, fie in rezervoare ingropate.
538
SECTORUL DISTRIBUTIEI
Conducte retea distributie Conditii : - sa reziste la presiune crescuta - sa nu aiba pierderi mari de apa - sa asigure o distributie continua a apei - sa nu se intretaie cu reteaua de canalizare, sau sa treaca pe deasupra retelei de canalizare - sa nu se construiasca deasupra retelei
539
PROTECTIE SANITARA
Perimetrul de regim sever - orice poluare este interzisa (captare, tratare, inmagazinare) Perimetrul de restrictie limitarea poluarii
540
SISTEMUL LOCAL
Instalatii individuale izvoare, fantani Conditii de amplasare : pe terenuri ridicate pentru a nu permite scurgerea apelor pluviale, adancime minim 4 m, la 10 -30 m fata de sursele de poluare. Conditii de constructie inele de beton bine etanseizate, inelul va depasi nivelul solului cu >80-90cm.
541
SISTEM LOCAL
Dezinfectia cantitatilor mici de apa: - fierberea 30 min. - apa Javel(hipoclorit de K) - Iod - permanganat de K
542

Igiena Mediu

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Igiena Mediu

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

CONTAMINARE AER

Conditii necesare pentru dezvoltarea microorganismelor

Efecte asupra sanatatii

Efecte asupra sanatatii

Efecte asupra sanatatii

Efecte asupra sanatatii

PATOLOGIA HIDRICA INFECTIOASA

Epidemia hidrica - caracteristici

Analiza bacteriologica a apei

Metode de analiza curenta

Metode de analiza curenta

Metode de analiza curenta

CONTAMINAREA BIOLOGICA A AERULUI

Rolul aerului in raspandirea bolilor infectioase

supravietuirea germenilor in aer- de regula redusa

microorganismeleaeriene aderente de un substrat

nucleii de picatura Wells pic. Fl mici care se

praful bacterian particule de praf pe care adera

Criterii de apreciere a contaminarii aerului

analiza bacteriologica a aerului: acolo unde

ex.spitale, institutii de copii, laboratoare de microbiologie, industria alimentara si farmaceutica, etc.

Combaterea si profilaxia contaminarii aerului

EVALUAREA POLUARII AERULUI CU POLUANTI CHIMICI CO

Clasificare poluanti din punct de vedere al efectului

Clasificare poluanti din punct de vedere al efectului

POLUAREA FACTORILOR DE MEDIU

Apa subterna Apa de supraf. Alim. de orig. animala

Alim. de orig. vegetala

MONOXID DE CARBON SURSE DE POLUARE

MONOXID DE CARBON SURSE DE POLUARE

MONOXID DE CARBON METABOLISM

Studiul efectelor poluarii

MONOXID DE CARBON EFECTE PE SANATATE

MONOXID DE CARBON EFECTE PE SANATATE

MONOXID DE CARBON EFECTE PE SANATATE

MONOXID DE CARBON EFECTE PE SANATATE

MONOXID DE CARBON EFECTE PE SANATATE

MONOXID DE CARBON DETERMINAREA NIVELULUI DE POLUARE

DETERMINAREA MONOXIDULUI DE CARBON DIN AER

DETERMINAREA MONOXIDULUI DE CARBON DIN AER

DETERMINAREA CARBOXIHEMOGLOBINEI DIN SANGE

DETERMINAREA CARBOXIHEMOGLOBINEI DIN SANGE

DETERMINAREA CO DIN AERUL EXPIRAT

Cai de actiune ale mediului:

Forme de studiu ale morbiditii

Termeni utilizai n studiul morbiditii

- arat frecvena unei boli fa de totalul mbolnvirilor

produca modificari ale sanatatii genereze discomfort altereze mediul

Problema poluarii aerului in:

Poluantii aerului clasificare(1)

1.poluanti primari produsi de om

in functie de starea de agregare------operationala pentru estimarea

1. suspensiile poluantii dispersati in aer in stare de agregare lichida/solida

mai simplu particule respirabile

Actiunea suspensiilor pe organism

Actiuni in functie de natura chimica

2. Gazele si vaporii poluanti

factori care determina toxicitatea gazelor si vaporilor

natura chimica solubilitatea volatilitatea

clasificarea gazelor in functie de efectul patogen

Surse de poluare a aerului

surse artificiale antropogene combustii/transport/industrie

procese de combustie (surse stationare)