INTRODUCERE N NEUROPSIHOLOGIE

Structura leciei

Definiii, ramuri, direcii i domenii de aplicare; Obiectul de studiu; Privire general asupra creerului; Scurt istoric.

Definiii, ramuri, domenii de aplicare :

Neuropsihologia studiaz raportul intre
psihic si creier, n intreaga sa complexitate.

Neuropsihologia este o disciplina teoretica

fundamental bazat pe date experimentale efectuate pe animale cat si pe date oferite de clinica neurologic si neurochirurgical. n neuropsihologie se evidenieaz urmtoarele ramuri: neuropsihologia clinic neuropsihologia experimental neuropsihologia comportamentului neuropsihologia cognitiv

DIRECIILE ORGANIZRII PSIHONEUROCOMPORTAMENTALE

1. Directia descriptiv 2. Directia evolutionist 3. Directia ontogenetic 4. Directia neuropsihologic 5. Direcia cibernetic 6. Direcia fizic DOMENIILE DE APLICARE neurologia clinica, psihologia clinica, psihopatologia, psihologia special, psihologia cognitiv, medicina, psihosomatica etc.

OBIECTUL DE STUDIU
Obiectul neuropsihologiei l reprezint relaia psihic-creier. Pe de o parte avem sistemul psihic uman care include mai multe entitati: 1. Entitati de tip cognitiv 2. Entitati de tip motivational 3. Entitati de tip emotional afectiv. Pe de alt parte nc vechii greci tiau c finciile psihice sunt dependente de creier, ns au fost necesari sute de ani pn la apariia primelor cercetri, de la mijlocul secolului XIX care au pus bazele tiinifice ale localizrii cerebrale (harta localizrilor cerebrale).

Privire general asupra creerului

Encefalul conine urmtoarele formaiuni componente

1. Mielencefalonul (bulbul rahidian) 2. Metencefalonul (puntea Varolio i cerebelul) 3. Mezencefalonul ( mezencefalul) 4. Diencefalonul (diencefalul) 5. Telencefalonul (emisferele cerebrale)

Teleencefalonul (emisferele cerebrale) Teleencefalonul este format din dou emisfere unite la baz prin formaiuni de substan alb: corpul calos, trigonul cerbral, comisurile de substan alb anterioare i posterioare. n partea de sus emisferele sunt libere ntretiate de fisura interemisferic.

Emisferele au trei fee:

- extern sau convex ce vine n raport cu bolta cranian; - median ce privete spre fisura interemisferic; - bazal ce vine n raport cu baza craniului. Feele emisferelor sunt brzdate de anuri, cel mai adnc fiind anul Rolando (central), dup care anul Silvius (lateral) i parieto-occipital care este cel mai puin adnc. Aceste anuri mpart emisferele n 4 lobi: frontal, parietal, temporal, occipital.

Faa extern convex a emisferelor cerebrale

Emisferele cerebrale conin 4 lobi : Lobul frontal: girusul frontal superior, girusul frontal mediu, girusul frontal inferior, girusul precentral. Lobul parietal: girusul parietal superior, girusul parietal inferior, girusul supramarginal, girusul angular, girusul postcentral. Lobul temporal: girusul temporal superior, girusul temporal mediu, girusul temporal inferior. Lobul occipital include girusurile occipitale.

Faa extern convex a emisferelor

Pe faa median sunt localizate:

girusul frontal superior, lobulul paracentral, formaiunile precuneus i cuneus, girusul cingulat, girusul parahipocampic, formaiunea uncus, girusurile occipito-temporale laterale i mediane.

Pe faa bazal sunt localizate:

girusurile orbitale, girusurile drepte, bulbii olfactivi, tracturile olfactive, girusurile temporale inferioare, girusul parahipocampic, formaiunea uncus, girusurile occipito-temporale laterale i mediane.

Istoric

Hippocrate, sec. V .e.n. Galen, sec III (pneuma psihikon) Ren Descartes, sec. XVII (epifiza) Teoria localizaionist: Meyer (1779), Franz Josef Gall (17581828), Paul Broca (18241880),Carl Wernicke (18481904), Betz (1874), Munk (1881), Vogt (1951) Ipoteza localizrii dinamice Luria (1947) Echipotenialismul Pierre Flourens(17941867)

Perspectiva genetic-evoluionist John Hughlings Jackson (18351911) i Ivan Petrovici Pavlov (1849-1936) Schema logic i operaional a localizrilor dinamice - Luria (19021977), n lucrrile sale de dup anul 1960 Cercetrile ntreprinse dup anii 60 (Eccles, Borgen, Pribram, Botez) au demonstrat caracterul modular al organizrii structural-funcionale a scoarei cerebrale.

Sarcini de realizat 1.Formulai obiectivele cursului de neuropsihologie la nivel de: cunoatere, aplicare, integrare. 2.Utiliznd tehnica psihologic de tip coaching individual, formulai-v obiectivele de studiu pentru cursul de neuropsihologie.

Material suplimentar
Formulati-va stiintific obiectivele! A vrea s discutm astzi un subiect de importan fundamental cel al OBIECTIVELOR. Fiecare dintre noi, in orice moment, se afla intr-o stare pe care o definim ca "stare prezent". Alegem un obiectiv, pe care il vom defini ca "stare dorita". A decide in ce mod putem sa ne atingem obiectivul in termenul stabilit, utilizand in mod optim resursele disponibile inseamna sa vorbim de PLANIFICARE si STRATEGIE.

Stare prezenta + Resurse planificate = Stare dorita. Aceasta este valabil atat pentru microobiective (Mi-e sete = stare prezenta; as bea un suc = stare dorita; sa ma ridic si sa-l iau din frigider = utilizarea resurselor) cat si pentru actiuni de cea mai mare importanta si complexitate. Toate actiunile noastre, prin definitie, au un obiectiv, fie constient, fie inconstient si, in mod sigur, vor produce un REZULTAT (chiar si nimic reprezinta un rezultat).

Daca rezultatul corespunde cu "starea dorita" inseamna ca obiectivul a fost atins; in caz contrar, este nevoie sa schimbam strategia. Caracteristicile unui obiectiv bine formulat: - Specific - Masurabil - Accesibil - Realist - Temporal (bine stabilit in timp).

Coachingul presupune:
Relaia de colaborare de scurt durat dintre un consilier i o persoan sau un grup, care doresc s-i depeasc limitele prezente Clientul doreste s fac progrese ntr-un anumit domeniu, bazndu-se pe fore proprii si dispus s se antreneze pentru asta, asemenea unui sportiv care stie c poate deveni din ce n ce mai bun Coach-ul este o persoan care are o formare de coach si abilitile necesare

Procesul de coaching cuprinde:

1. identificarea situaiei prezente, asa cum este ea perceput de ctre client (unde sunt) 2. alegerea si definirea strii dorite a obiectivului (unde vreau s ajung) 3. gsirea / construirea unei strategii de atingere a strii dorite 4. alegerea unor tehnici de activare a resurselor necesare 5. susinerea clientului pe tot parcursul drumului de la starea actuala la starea dorit.