UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULTATEA DE MEDICINĂ „VICTOR PAPILIAN”
SPECIALIZAREA: ASISTENŢĂ MEDICALĂ GENERALĂ

EPILEPSIA LA COPII
LUCRARE DE LICENŢĂ
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC PROF. UNIV. DR. LUMINIŢA DOBROTĂ ABSOLVENT STĂNCIOI CARMEN DELIOARA

SIBIU 2013

care se însoţeşte sau nu de cădere. neprovocate. Durata unui acces este de la câteva secunde la câteva zeci de minute. muşcarea limbii şi zbateri ale mâinilor şi picioarelor. După acces. copiii manifestă oboseală sau somnolenţă şi vor să doarmă. de mişcări dezordonate ale membrelor şi de revulsia globilor oculari. . Criza de epilepsie este o criză de suspendare a conştienţei. cu „datul ochilor peste cap”. Majoritatea părinţilor descriu criza de epilepsie drept „o cădere din picioare”.DEFINIŢIE Epilepsia este afecţiunea neurologică cronică manifestată prin crize epileptice recurente. În timpul crizei copilul nu răspunde la comenzi. cu „spume la gură”.

epilepsia mioclonică juvenilă. . . .CLASIFICARE I. Idiopatice (după vârstă): .epilepsia absentă a adolescentului.epilepsia absentă a copilului.alte epilepsii (cu crize tonico-clonice generalizate). .epilepsia mioclonică benignă a copilului. .

fără etiologie specifică: . .sindromul Lennox – Gastaut. . .encefalopatia mioclonică precoce.sindroame specifice (degenerative sau metabolice) .encefalopatia infantilă precoce (sindrom Ohtahara) . . Criptogenice şi/sau simptomatice .epilepsia cu crize mioclono – astatice. .II.epilepsie cu absenţe mioclonice.spasme infantile (sindrom WEST).

. .ateroscleroza (depunerea de grăsimi) arterelor cerebrale. cum ar fi meningita sau encefalita. zonele de ţesut cicatriceal datorate traumatismelor sau altor boli pot deteriora o anumită zonă din creier şi pot determina convulsii parţiale. Tumorile.CE DETERMINĂ APARIŢIA EPILEPSIEI ? Cauzele epilepsiei nu sunt pe deplin cunoscute.infecţiile cerebrale. Cu toate acestea. Afecţiunile care pot duce la apariţia epilepsiei sunt: .accidentele vasculare cerebrale sau alte boli care afectează circulaţia sangvină la nivelul creierului. . epilepsia poate apărea în absenţa tuturor acestor condiţii. .abuzul de droguri şi perioada de dezintoxicare. . . . .tumorile cerebrale.traumatismele craniene.abuzul de băuturi alcoolice.boala Alzheimer.

fără o avertizare în prealabil. Convulsiile în timpul cărora bolnavul cade sau muşchii devin rigizi (ţepeni) sau îşi pierde controlul sunt uşor de recunoscut. ele pot dura de la câteva secunde până la câteva minute. Altele constau în câteva spasme musculare. Convulsiile epileptice survin. Unele convulsii se manifesta printr-o privire fixă şi pierdută timp de câteva secunde. sau în căderea capului din poziţia normală sau percepţia unor mirosuri (de obicei neplăcute) şi unor imagini pe care doar bolnavul le simte.SIMPTOME Convulsiile sunt singurul simptom vizibil al epilepsiei. Unii bolnavi îşi amintesc ce s-a întâmplat în timpul convulsiilor. adesea. depinzând de tipul de epilepsie. . Constienţa poate fi pierdută sau menţinută în timpul convulsiilor. Convulsiile încetează atunci când activitatea electrică anormală se încheie şi activitatea cerebrală revine la normal. în timp ce alţii nici nu realizează ca au făcut convulsii.

Rezonanţa magnetică cerebrală (RMN) 5. Oftalmoscopie (fund de ochi) . Electroencefalograma în somn simplă sau poligrafic (pentru epilepsii cu realizare în perioada somnului). ECOgrafia transfontanelară 7.INVESTIGAŢII 1. Monitorizarea video .EEG (telemetrie) 3. Computer tomografia cerebrală (CT) 4. 2. Radiografia craniului (în 2 proiecţii) 6.

rectal 0.intravenos 20 mg/kg sub controlul funcţiilor vegetative pentru a evita un flux sanguin cerebral redus.TRATAMENT ANTICONVULSIVANT DE URGENŢĂ Diazepam . . .5 mg/kg – în condiţii de domiciliu.1 mg/kg/20s – în condiţii de staţionar.5 .intravenos 0. Fenobarbital .

Convulex).TRATAMENT ANTIEPILEPTIC DE FOND • Acidul valproic (Depakine. • Fenobarbital (Luminal). Convulsofin. • Carbamazepin (Finlepsin. Timonil). • Lamotrigina (Lamictal). .

.12 zile) la etapa de pregătire pentru vaccinare.administrarea profilactică de fenobarbital 5 mg/kg/24 ore şi a preparatelor de calciu (10 . .IMUNOPROFILAXIA .12 luni după ultima criză de epilepsie (perioada de control a bolii).crizele epileptice sunt contraindicaţii absolute pentru efectuarea vaccinării.vaccinarea curentă conform planului de imunoprofilaxie poate fi efectuată peste 6 . .

Această calitate a vieţii este obţinută cu preţul urmării regulate a tratamentului. Epilepsia are totuşi răsunet asupra vieţii private şi profesionale a pacienţilor. tumora cerebrală la adult). majoritatea epilepticilor suferă de o boală bine controlată prin antiepileptice şi pot duce o viaţă practic normală. în fapt. acesta depinzând de existenţa sau nu a unei cauze (în particular. care uneori trebuie să fie făcut toata viaţa.PROGNOSTIC Este dificil să se stabilească un prognostic general pentru epilepsie. Speranţa de viaţă nu este nicicum micşorată de către această boală. Ei trebuie. să respecte o anumită igienă a vieţii. Totuşi. de frecvenţa crizelor şi de tipul lor. .

interzicerea băuturilor alcoolice.restricţii pentru alimente tonizante (cafea. este util somnul de zi 1-2 ore.regim dietetic special pentru epilepsiile din boli metabolice.CONDIŢII DE VIAŢĂ IGIENA SOMNULUI .acoperirea nevoilor optimale de somn pentru evitarea crizelor de epilepsie (8 ore de somn la ore fixe. ceai). . . IGIENA ALIMENTAŢIEI .

. respectarea distanţei de 2 m de la ecranul TV. discoteci cu orgă de lumini.IGIENA CONDIŢIILOR DE FOTOSENSIBILIZARE . .utilizarea măsurilor de protecţie contra fotoexcitanţilor: purtarea ochelarilor de soare.evitarea/reducerea excitanţilor de lumină: televiziune. jocuri electronice. iluminare calitativă a camerei copilului. calculator.

evitarea jocurilor sportive competiţionale – stresul.evitarea sporturilor care necesită efort fizic excesiv. . . sporturi aeriene. emoţiile pot induce crize epileptice. plonjări submarine. alpinism.sporturi recomandate: tenis. motociclism. SPORTURILOR . mers pe jos. sporturi individuale (preferabil). . .IGIENA EFORTULUI FIZIC.sporturi nerecomandate din motivele pericolului pentru viaţă în cazul declanşării crizelor epileptice: automobilism.

.tipuri de şcoli: şcoală normală.adaptată la capacitatea intelectuală a copilului şi tulburărilor de comportament. . instituţii speciale pentru copiii cu maladii invalidizante (handicap motor.ŞCOLARIZAREA . mintal). şcoală specială.

profesii indicate: bibliotecar. .adaptată dezvoltării potenţialului intelectual şi trăsăturilor de comportament. pacienţilor cu handicap fizic sau psihic sunt recomandate ateliere de muncă protejate. cu persoane care pot asista accesele de epilepsie. specialităţi care pune în pericol viaţa pacientului şi siguranţa celor din jur (gardian. . preot.pacienţii fără crize ultimii 3 ani. .în epilepsii necontrolate. poliţist.ORIENTAREA PROFESIONALĂ . pompier). . pedagog.profesii nerecomandate: conducători auto. . cu parametri EEG normali şi fără tratament antiepileptic pot fi acceptaţi pentru stagiul militar la dorinţa lor. secretar. aparate tehnice. lucrul cu maşini.epilepsia este contraindicaţie pentru înrolarea în armată. . specialităţi juridice.

crize rezistente.riscuri pentru copil: malformaţii fetale (epilepsie.SARCINA Nu este indicată în epilepsii simptomatice. handicap motor şi mintal. . medicaţie antiepileptică). Riscuri pentru gravidă şi mamă: creşterea frecvenţei şi severităţii crizelor: .alăptarea la sânul mamei cu epilepsie pe fond de anticonvulsivante – somnolenţă la sugar. debut precoce. .

Datoria asistentului este să convingă pacientul că poate să ducă o viaţă normală sau cel puţin apropiată de cea normală. cât şi în afara acestora. de aceea el va fi îngrijit şi observat nu numai în timpul crizelor. De puterea de convingere a asistentei medicale depinde ca pacientul să accepte necesitatea tratamentului şi să-l urmeze permanent. . Copilul cu epilepsie este un pacient cu risc.CONCLUZII Un loc aparte în tratarea pacientului cu epilepsie îl are psihoterapia.

MULTUMESC ! .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful