este o inflamaie a membranelor de protecie care nvelesc creierul i mduva spinrii, cunoscute sub denumirea colectiv de meninge.

Inflamaia poate fi provocat de infecia cu virusuri, bacterii sau alte microorganisme, sau, n cazuri mai rare, de anumite medicamente. Meningita poate fi letal din cauza proximitii inflamaiei fa de creier i mduva spinrii; prin urmare, afeciunea este clasificat drept urgen medical.
Meningita

 Durere

de cap Redoare (intepenirea cefei) Confuzie Varsaturi Intoleranta la lumina sau la zgomot Prezenta unor eruptii cutanate.

De obicei, meningita este cauzata de virusuri sau bacterii precum Neisseria meningitidis (cunoscuta si meningococ) si Streptococcus pneumoniae (pneumococul). Meningita mai poate fi cauzata si de alte microorganisme sau de alte conditii. In cazuri rare, fungii, parazitii, tuberculoza si organismele ce provoaca sifilis si boala Lyme pot provoca meningita.

 Este

importanta consultarea un medic in cazul in care simptomele de meningita evolueaza asa incat exista suspiciunea unei meningite bacteriene, care este mai severa. In cazurile de meningita virala usoara poate fi nevoie doar de un tratament la domiciliu, ce contine consumarea de lichide cu scopul prevenirii deshidratarii si medicamente pentru a controla durerea si febra. Daca starea de sanatate nu se imbunatateste sau daca, din contra, simptomele se inrautatesc, este nevoie de efectuarea unor noi teste pentru a se cauta alte cauze de boala

 Encefalita

eo inflamatie a creierului care rezulta de obicei in urma unei infectii virale.

 Febra
Cefalea

severa Confuzia Sensibilitate anormala la lumina (fotosensibilitate) Greata si varsaturi Rigiditatea cefei si a spatelui Lipsa energiei, incetineala (letargie) Ameteala.

Cea mai frecventa cauza este virusul herpes simplex, acelasi virus care cauzeaza ranile care apar la frig si herpesul genital. Alti virusi care sunt implicati frecvent in producerea encefalitei includ virusii care determina aparitia oreionului, rubeolei, rujeolei, gripei si a mononucleozei (virusul Epstein-Barr). Acesti virusi pot determina maladii grave, dar rareori pot infecta creierul si determina encefalita.

Aceasta boala este transmisa de capuse infectate cu virusuri din complexul TBE din Rusia si unele zone din Europa. Daca esti infectat cu acest virus, simptomele apar la 228 de zile de la muscatura de capusa si se manifesta prin:
Eruptie la nivelul fetei si gatului Inrosirea ochilor Dureri de cap Somnolenta Varsaturi Dureri musculare Tulburari de constienta

 La

adulti HSV-1 este cel care infecteaza parenchimul cerebral in timp ce la nounascuti si sugari infectia cu HSV-2 este mai frecventa dupa contaminarea genitala materna. Simtome:

Scaderea starii de constienta Prezenta de vezicule pe piele Modificari la examenul lichidului cefalo-rahidian Modificari ale electroencefalografiei

 Virusul

West Nil este transmis de unele specii de tantari care il preiau de la pasarile infectate. Primele simptome le poti avea la 3-6 zile de la intepatura de tantar si sunt reprezentate de:

Febra, dureri musculare si articulare, durei de cap Iritatii pe piele Marirea volumului nodulilor limfatici

 Sunt

disfunctii manifestate brusc care determina pierderea cunostintei, contractii, tremuraturi sau alte tulburari cerebrale temporare.

 hipoglicemia
Infectie

(abcese cerebrale, meningita, encefalita, neurosifilis, SIDA); traumatism cranian Intoxicatii accidentale supradoza de droguri, tumori cerebrale privarea creierul de oxigen diminuarea fluxul de oxigen catre creier dementa, boala Alzheimer

Simptomele convulsiilor brusc instalate, care au o durata de la doar cateva secunde pana la un minut, pot include: - pierderi ale constiintei: pacientul nu isi aminteste nimic din perioada in care s-au manifestat convulsiile; - emotii puternice: teama inexplicabila, panica sau bucurie; - modificari la nivelul perceptiei vizuale: halucinatii; - pierderea controlului muscular manifestata brusc; - spasme musculare, tremuraturi; - tensiune musculara si rigidizarea muschilor; - gust amar sau metalic.

Nu introduceti victimei niciun obiect intre dinti. Impiedicati bolnavul sa se raneasca fara a-i obstructiona miscarile. Asezati persoana intr-o parte pentru a impiedica inecarea cu propria voma. Aceasta pozitie ar trebui mentinuta si in somnul de dupa criza. Daca victima isi schimba culoarea fetei sau i se opreste respiratia, incercati sa ii tineti capul intr-o pozitie care sa previna inghitirea limbii si care sa faciliteze deblocarea cailor respiratorii. La nevoie, recurgeti la executarea tehnicii de repiratia gura la gura.

 Stare

de inconstienta in care indivizii sunt in viata, procesele lor interne continuand sa functioneze, insa nu sunt capabili sa raspunda in mod constient la mediul inconjurator.

Coma de gradul I (vigil) pierderea incomplet a funciilor de relaie, obinndu-se reacie motorie sau verbal la stimuli nociceptivi, fr tulburri vegetative. Coma de gradul II (propriu-zis) pierderea complet a funciilor de relaie, dar cu conservarea funciilor vegetative. Coma de gradul III (carrus) abolirea funciilor de relaie, nsoit de tulburri vegetative. Coma de gradul IV (depit) abolirea functiilor de relaie i a celor vegetative,organismul fiind meninut n via exclusiv prin mijloace artificiale i supravieuirea ncetnd odat cu ntreruperea mijloacelor de protezare.

 Traumatismele

cerebrale Hemoragiile cerebrale Afectiuni cerebrale difuze sau metabolice

Proiect realizat de: Calin Iulia-Diana Clasa a XI-a D