PROCESE OSCILATORII IN NATURA SI TEHNICA .

OSCILATORI MECANICI

CUPRINS:
1.Definitiile miscarii periodice si miscarii oscilatorii; Exemple de miscari periodice si oscilatori; 2.Marimi caracteristice miscarii oscilatorii;

3.Procese oscilatorii in natura si tehnica;

4.Oscilatori mecanici;

5.Pendulul lui Foucault;

6.Bibliografie.

1.n viata de toate zilele ntlnim deseori miscari n care un sistem

mecanic, scos din pozitia sa de echilibru si lasat liber, este readus n acea pozitie cu o anumita viteza, sub actiunea unei forte de revenire; de aici, datorita proprietatii corpului de a-si pastra starea de miscare in care se afla , el isi continua miscarea n sens opus. Corpul este adus din nou de catre forta de revenire n pozitia de echilibru, de unde miscarea continua datorita inertiei. Definitie: Miscarea de dus-ntors efectuata de o parte si de cealalta a pozitiei de echilibru poarta numele de oscilatie sau vibratie. In cazul in care neglijam fortele de frecare cu aerul sau mediul in care oscileaza corpul respectiv,putem defini miscarea de oscilatie astfel: Miscarea oscilatorie reprezinta miscarea periodica , pe aceeasi traiectorie ,de o parte si de alta a pozitiei de echilibru .

Miscarea periodica este aceea care se repeta la un anumit interval de timp. Exemple de miscari periodice: -miscarile de rotatie si revolutie ale Pamantului; -miscarea acelor ceasornicului.

Exemple de oscilatori: -pendulul gravitational; -pendulul fizic; -pendul hidrostatic

-pendulul elastic; -lama elastica; -lichidul dintr-un tub in forma de U.

2.Marimi caracteristice miscarii oscilatorii

a.Elongatia ,notata cu y reprezinta departarea oscilatorului la un moment dat
fata de pozitia de echilibru. Unitate de masura :metru(m). b.Amplitudinea ,notata cu A,reprezinta valoarea maxima a elongatiei. Unitate de masura:metru(m). c.Perioada de oscilatie ,notata cu T,reprezinta intervalul de timp in care se efectueaza o oscilatie completa. Unitate de masura:secunda(s). d.Frecventa oscilatiei reprezinta numarul de oscilatii complete realizate In unitatea de timp . Unitate de masura:hertz(hz)
Frecventa este inversul perioadei .

E.frecventa unghiular sau pulsatie, , definit cinematic prin relatia:

f.Viteza liniara instantanee a oscilatorului se definete prin:

Unitate de masura :m/s

g.Acceleratia instantanee a oscilatorului conform definitiei din clasa a IXA are formula: Unitate de masura:m/s*s.

Alte marimi specifice miscarii oscilatorii sunt :energia totala,energia cinetica ,energia potentiala. Ecuatiile :de miscare,a vitezei si a acceleratiei sunt:

3.Procese oscilatorii in natura si tehnica

Cateva exemple de procese oscilatorii din natura si tehnica sunt : -vibratia corzilor vovale; -vibratia corzilor si tuburilor instrumentelor muzicale; -ticaitul ceasurilor clasice; -leganatul in balansoare ; -miscarea de agitatie termica care duce la incalzirea cestii in care s-a turnat un lighid fierbinte; -miscarile scoartei terestre in timpul seismelor; -o bila metalica lasata libera la marginea unui recipient semisferic; -vibratia diapazonului lovit cu un ciocanel de lemn; -miscarile produse in timpul functionarii unor masini precum ciocanul pneunatic ,ciocanul hidraulic; -trepidatiile pieselor componente sau ale peretilor cladirilor pe langa care trec produse de motoarele vehiculelor grele.

Efectele destructive ale trepidatiilor sunt impiedicate cu ajutorul amortizoarelor.

4.Oscilatorii mecanici
Cateva exemple de oscilatori mecanici sunt : -balansierul unui ceas, -pistonul unui motor cu ardere interna, -corzile unui instrument muzical, -nodurile (atomii, ionii) retelei cristaline a unui corp solid care vibreaza n jurul pozitilor lor de echilibru etc. Inima este de asemenea un sistem oscilant. Toate instrumentele muzicale comporta sisteme oscilante. Definitie Oscilatorii mecanici reprezinta sisteme nchise care au suferit o perturbatie initiala(scoatere din pozitia de echilibru, comunicarea unui impuls din exterior), fiind apoi lasati sa oscileze liber fara nici o alt influenta. Astfel de oscilatori efectueaza oscilatii libere numite si oscilatii proprii.

Iata un filmulet despre oscilatia pendulului gravitational si o aplicatie a acestuia:ceasul cu pendul

5.Pendulul lui Foucault

Lon Foucault
Paris 1819 - 1868

fizician francez care a inventat giroscopul, a aratat c Pmntul se rLon Foucault

Paris 1819 - 1868

fizician francez care a inventat giroscopul, a aratat c Pmntul se rotete n jurul axei sale, a descoperit curenii indui n masele metalice care astzi se numesc curenii Foucault i a determinat viteza luminii.otete n jurul axei sale, a descoperit curenii indui n masele metalice care astzi se numesc curenii Foucault i a determinat viteza luminii.

Anul 1851 (februarie), Paris, Panthon. Fizicianul francez Lon Foucault ncepe demonstrarea experienei sale celebre (care, ulterior, avea s-i poarte numele) cu urmatoarele cuvinte: Acum v vei putea convinge c Pmntul se rotete. Dispozitivul admirat cu mult curiozitate de numerosul public parisian venit n Panthon, printre care i viitorul mprat al Franei Napoleon al III-lea, reprezenta o sfer metalic ghiulea de tun- de 28 kg suspendat sub cupola cldirii de o srm de oel lung de 67 m. Fiind abtut din poziia de echilibru, pendulul efectua oscilaii cu amplitudinea de 6 metri. Mare a fost ns mirarea celor prezeni cnd au observat c la fiecare micare a pendulului planul de oscilaie a acestuia se rotete aparent n sensul micrii acelor de ceasornic, adic de la est spre vest, fa de podea.

Se tie nc de la Galilei c planul oscilaiilor libere a pendulului gravitaional nu poate varia. Care este explicaia? De ce spectatorii aveau senzaia c simt cum se rotete Pmntul sub picioare? ntr-adevar, Pmntul este acela care n realitate se rotete n jurul axei sale de la vest spre est, deci se rotete i podeaua de sub pendul, i acest fapt este demonstrat n mod evident de pendulul lui Foucault.

Perioada de rotaie era de 16,5s, amplitudinea de 6m i timpul de amortizare de 6h.

pentru cei ce nu stiu limba germana

Pendulul lui Foucault din Franklin Institute Philadelphia

Alte locuri de amplasare a unor pendule Foucault

Ele sunt plasate peste tot n lume, att n emisfera nordic, ct i n cea sudic. O list a lor, n limba englez, se gsete aici. ncepnd cu data de 17.11.2012, exist un asemenea dispozitiv i n Romnia, acesta fiind amplasat n Corpul A al Facultii de Constructii si Instalaii din cadrul Universitii Tehnice (UTI) "Gheorghe Asachi" din Iai.[1] Din Februarie 2013 a fost instalat i un sistem automat de acionare, pentru a menine pendulul n oscilaie permanent. Sistemul a fost realizat de prof.univ. Ctlin D. Glanu i are avantajul c permite vizualizarea micrii de precesie pe un pat de nisip de cuar. Un pendul mai este amplasat i n corpul nou al Colegiului Naional "Vasile Alecsandri" din Galai de pe data de 26 noiembrie 2011. [2] n Octombrie 2010, a fost instalat (sub coordonarea profesorului de fizic Galer Sorin) un Pendul Foucault n Botoani, la Colegiul Naional "A. T. Laurian". Are 17,5 metri lungime i o mas de 25,6 kg. Este util n cadrul unor experimente didactice, dar a fost folosit i n confirmarea efectului Jeverdan-Rusu-Antonescu n timpul Eclipsei totale de Soare din 04.01.2011. [3] [4] Pe la nceputul secolului al XIX-lea, un savant romn a efectuat un experiment cu Pendulul lui Foucault, la Bucureti, sub cupola Atheneului. Experimentul a fost atracia Capitalei pentru cteva luni. Despre aceast demonstraie scrie George Potra n "Istoria Bucuretilor

Mai multe informatii despre Pendulul lui Foucault

6.Bibliografie

internet

Fizica Manual pentru clasa a 11a ,autori:Constantin Mantea si Mihaela Garabet

Caiet de notite