Impactul economic al turismului de croaziera

Introducere
n industria mondial turismul naval a aprut cu muli ani n urm, evideniindu-se ca un mijloc de transport i de transportare a mrfurilor foarte ieftin, ns noiunea de croazier a aparut ceva mai recent i se impune pe pia cu pai rapizi. Turismul de croazier se refer la timpul petrecut pe un vas cum ar fi navigarea cu flot,croaziere lungi, croaziere pe ruri, navigare cu yachturi decapotabile etc.

Cea mai important funcie a turismului de croazier pare s fie cea de agrement, de relaxare. n general, oamenii apeleaz la vasele de croazier n vacan, pentru a-i oferi clipe memorabile,ncercnd s combine ntr-un mod ct mai confortabil nevoia de a cltori cu dorina de cunoatere. Deoarece croaziera se ntinde pe o perioad de timp mai ndelungat, pasagerii intr n contact cu diferite tipuri de oameni din toat lumea i cu stiluri de via variate, ceea ce arat latura social a acestui tip de turism.

Avnd n vedere faptul c se afl n continu micare, departe de rm, vasele de croazier trebuie s ia n considerare toate nevoile celor de la bord, s le ofere toate facilitile, n funcie de categoriile de vase (personal, pasageri, oameni de afaceri, etc).Aadar serviciile oferite s-au extins de la cazare (care acoper aceeai perioad de timp pentru toi pasagerii), la alimentaie (baruri i restaurante) i agrement (saun, piscin, saloane de nfrumuseare, gimnastic, discotec, terenuri de sport, sli de cinema, capele pentru nuni, galerii de art, centre pentru copii i serviciul oferit de ghizii turistici, care sunt nelipsii).

Apariia si evoluia turismului de croazier

Din punct de vedere istoric, cltoria n secolele trecute a fost sinonim cu luxul. De mii de ani, cltoriile erau motivate de curiozitate, distracie i de afaceri (fie pentru comer sau ncercarea de a cuceri un nou teritoriu) fiind domeniul celor bogai. Cei de clas medie rareori se aventurau dincolo de satul lor. Cnd Thomas Cook a nfiinat prima agenie modern de turism cu peste 150 de ani n urm, care vindea bilete de vapor, el nu-i vedea activitatea ca un serviciu pentru ntreaga populaie. Acesta era un serviciu pentru cltorii nstrii. Treptat piaa de lux a evoluat i si-a extins accesibilitatea produselor sale pentru o grup mai mare de consumatori. Produsele de lux au devenit mai accesibile i din cauza creterii veniturilor populaiei precum i a politicii de marketing pe piaa. Astfel, modul de via schimbtor al societii moderne a dus la faptul c ceea ce era considerat lux n secolele trecute acum reprezint o necesitate.

Contributia turismului de croaziera in economia Europei

Consiliul European al Croazierelor (ECC) a efectuat o analiza despre industria croazierelor si contributia acesteia in economia europeana in anul 2011. Astfel pot fi mentionate cele mai importante caracteristici ale turismului de croaziera: In 2011 erau 41 linii de croazier cu sediul n Europa, care operau cu 120 nave de croazier. Alte 76 nave au fost lansate n Europa, de 25 de linii noneuropene. Aproape 6.2 milioane de locuitori europeni si-au rezervat croaziere, astfel observindu-se o cretere de 9 % fa de 2010. Totodata aceasta reprezentnd n jur de 30% din totalul de pasageri de croazier din lume. Aproximativ 5.6 milioane de pasageri au fost mbarcati pe croaziere dintr-un port european, cu 7,1% mai multi decit in 2010. Dintre acestea, circa 4.8 milioane au fost ceteni europeni i circa 0,8 milioane - veniti din afara Europei. Marea majoritate a acestor croaziere au vizitat porturile din Marea Mediteran, Marea Baltic i alte regiuni europene. Ca urmare a investiiilor in navele de croazier, aceast industrie a generat efecte economice semnificative n ntreaga Europ. n 2011, cheltuielile directe in industria de croazier au crescut cu 3,3% fata de 2010, ajungind la 15 miliarde de euro.

Efectele economice s-au rspndit n ntreaga Europ. Cu toate acestea, aa cum este indicat n tabelul de mai jos majoritatea acestor efecte au fost concentrate n cinci ri, care reprezenta aproximativ 80% din impactul industriei de croazier n ntreaga Europ.

Primele trei tari: Italia, Marea Britanie si Germania au reprezentat 66% din cheltuielile directe ale industriei de croazier. Acestea au nregistrat o cretere a cheltuielilor directe de 4,2% in comparatie cu anul 2010. Aceste ri au participat la toate segmentele industriei: - Furnizarea echipajului, - Prestarea serviciilor de construcii navale i reparaii, - Aprovizionarea i alimentarea navelor de croazier, - Serveau ca piee de destinaie de croazier pentru pasageri. Celelalte 2 tari nu s-au implicat in toate segmentele industriei. Astfel Spania reprezenta doar piata de destinatie pentru turismul de croaziera. Franta, pe linga asta, mai activa in domeniul constructiilor navale.

Pasagerii croazierelor
S-a estimat ca in anul 2011, pe plan mondial, numarul pasagerilor de croaziera a fost de 20,6 milioane. Dintre acestea, 30 % apartin tarilor europene.

Pe parcursul anului 2011 circa 6.18 milioane de locuitori ai Europei au calatorit cu croaziere. Primele cinci piee surse de pasageri, Marea Britanie, Germania, Italia, Spania i Frana, au reprezentat peste 83% din piaa.

Piaa european a crescut cu 24% n ultimii trei ani ani i cu peste 180% n ultimii zece. aizeci la sut din europeni au navigat n Insulele Marii Mediterane i in Oceanul Atlantic n 2011, 20% n Europa de Nord i restul 20% au navigat n afara Europei, n special n Caraibe.

In 2011 un numar de 5.6 milioane de pasageri au fost mbarcati in croazierele lor din porturile europene: - porturi italiene, conduse de Veneia, Savona, Genova i Civitavecchia au fost lideri pe piata europeana cu 1,9 milioane de cltori imbarcati n 2011. - Spania a ocupat pozitia a doua, cu aproape 1,4 milioane de cltori imbarcati n 2011. Barcelona i Palma erau principalele porturi de mbarcare ale Spaniei. - Regatul Unit a ocupat locul trei dupa Spania cu 878.000 de imbarcari. Principalele porturi de mbarcare pentru Marea Britanie erau Southampton si Dover. - Urmtoarele trei ri au fost Germania, Grecia i Danemarca. Porturile din Germania au imbarcat 375.000 pasageri, urmat de Danemarca i Grecia, cu 313.000 si respectiv 220.000 pasageri. Cele mai importante porturi de mbarcare n aceste trei ri au fost Kiel i Hamburg n Germania, Piraeus din Grecia i Copenhaga, n Danemarca.

Tendinte ale turismului de croaziera

Turismul de croaziera urmareste o larga paleta de obiective, cum ar fi: protejarea mediului si crearea oportunitatilor pentru viitor, satisfacerea nevoilor turistilor si ale industriei turistice, satisfacerea tuturor nevoilor economice, sociale, estetice ale actorilor din domeniul turismului, mentinindu-se, in acelasi timp, si integritatea culturala, ecologica, si diversitatea biologica specifica fiecarei zone. In ultima perioada turismul de croaziera urmeaza un curs ascendent, turistii beneficiind de un mai mare confort si de lipsa obligatiei de efectuare a tranzitului de aeroport, evitind traficul si agitatia marilor orase. Se estimeaza ca in urmatorii 3 ani numarul pasagerilor va creste de doua ori. Pentru a obtine mai mult din economia turismului de croaziera, forma de turism care cunoaste cea mai mare crestere la nivel mondial, trebuie sa creeze noi destinatii, aparind necesitatea ridicarii standardelor tuturor porturilor. In conformitate cu studiile de marketing turistic, s-a constatat ca turistii europeni, dar si acei americani si asiatici, doresc sa viziteze orase si situri arheologice mai putin cunoscute. Astfel prin generarea de noi destinatii atragatoare se poate obtine un mai mare profit din practicarea turimului de croaziera.

Va multumesc pentru atentie!