Professional Documents
Culture Documents
plaga ultimilor 25 ani -- A rapus viata a peste 25 milioane de oameni -- 20 milioane adulti -- 5 milioane copii
persoane cu dificit imunologic sever. In anii 1983 de catre Dr. Luc Montagnier (Institutul Pasteur din Paris) a fost descoperit virusul cu numele LAV (Lymphadenopathy Associated Virus).
privind situaia HIV/SIDA n lume, numrul total de persoane infectate cu HIV este de peste 35 de milioane. Totusi numarul este mult mai mare
7.000 de persoane cu HIV. La 1 iulie 2013, erau nregistrate 8250 de persoane HIV pozitive
care au acces universal la tratament antiretroviral.
numrul real al persoanelor cu HIV i al celor care au
urmare a mbolnvirii cu HIV, n timp ce n acelai interval de timp, un alt copil contracareaz virusul HIV. Potrivit Organizaiei Mondiale a Sntii, cea mai comun cauz a mortalitii femeilor din ntreaga lume este SIDA. La fiece zece secunde, n lume, un om moare de SIDA.
iar cei mai muli nici nu bnuiesc c poart acest virus mortal. 50% dintre persoanele nou infestate au vrste cuprinse ntre 15 i 25 de ani. n rile din Africa i america Latin, zilnic au loc circa 14.000 de mbolnviri cu HIV. Doar 187.000 de bolnavi cu HIV din lume (4%) au posibilitatea s urmeze un tratament antiretroviral.
mi-am injectat droguri, dar, n realitate, nu a fost aa. Prin sex m-am infectat. Fata cu care am avut relaii sexuale m-a sftuit s m duc s dau analizele, ea, probabil, tia c are HIV", mrturisete un brbat n vrst de 33 de ani citat ntr-un sondaj.
transfuzii de snge)
Transmiterea materno-fetal Odat cu introducerea tratamentului antiretroviral profilactic, frecvena transmiterii materno-fetale a infeciei HIV a sczut semnificativ. Tratamentul profilactic al mamei a redus riscul de infectare pn la 8%, iar conform datelor recente obinute n urma unui studiu ntreprins In Republica Moldova (L. Luca, 2007) - de la 46 la 1,54 %.
de risc Persoane cu partineri sexuali multipli Persoane cu ITS Detinuti Victime ale abuzului Persoane cu afectiuni mentale Utilizatori de drogurilor Hemofilici cu transfuzii de snge n antecedente Persoane dializate sau politransfuzate Cadre medicale din uniti chirurgicale, maternitate si neonatologie, ATI, boli infecto-contagioase
contactarii acestei boli. Totusi studiile arata ca cupluri in care unul a fost diagnosticat cu SIDA si care au folosit prezervativul pentru a nu-l infecta pe celalalt partiner au ajuns sa fie infectati ambii cu SIDA.
PREZERVATIVUL ?
A fost mult timp criticat si respins. I s-a atribuit
un foarte ridicat coeficient de esecuri in evitarea sarcinii. Abia odata cu masiva raspandire a Sindromului Imuno-deficientei Umane Dobandite (SIDA) a reintrat brusc in uz, propagat de stat cu milioane luate din veniturile din impozite, desi ar trebui sa se recunoasca un coeficient foarte ridicat de esecuri si in evitarea propagarii SIDA.
PREZERVATIVUL ?
Astfel, medicul ginecolog Prinz, din Mnchen, a
stabilit prin calcule statistice ca 100 barbati infectati cu SIDA infecteaza anual 35 de femei, daca acestia utilizeaza in exclusivitate prezervativul.
Prezervativul ?
Este deci clara iresponsabilitatea celor care sustin
prezervativul ca o protectie impotriva SIDA: se trece alaturi de miezul problemei si trebuie sa o numim o adevarata inselatorie periculoasa.
HIV / SIDA
Circa 40 de ONG-uri implicate n reeaua
HIV/SIDA i organizaii internaionale(UNDP, OMS, UNAIDS, UNICEF, FUNDAIA SIDA EST/VEST, Fundaia SOROS) desfoar n ara noastr activiti de prevenie a infeciei cu HIV. De asemenea, n sistemul de sntate funcioneaz 47 de centre de consiliere i testare voluntar, care ofer servicii gratuite.
40% dintre respondeni au ntmpinat anumite dificulti din cauza diagnosticului HIV/SIDA atitudinea discriminatorie a medicilor i neasigurarea confidenialitii statutului lor, calitatea redus a serviciilor medicale, lipsa serviciilor medicale n raionul lor, surse financiare limitate pentru accesarea serviciilor medicale i tratament
cauza nivelului nalt de discriminare a acestora la angajare Discriminarea i stigmatizarea sunt pentru muli dintre ei mai greu de suportat dect boala nsi. Aceste fenomene ar putea fi diminuate dac statul i oamenii care l reprezint, pur i simplu, ar respecta confidenialitatea informaiei despre pacienii dignosticai cu virusul HIV.
viata Ei nu pot avea prieteni, nu sunt primiti la gradinita sau la scoala. Citeva mii de copii din Moldova nu se pot bucura de copilarie pentru ca au fost diagnosticati cu infectia HIV sau provin din familii in care unul sau ambii parinti au aceasta infectie. Potrivit statistilor medicale, in Moldova in jur de 2600 de copii traiesc in familii afectate de HIV.
gradinita pe care o frecventeaza copilul lor sa invete si copii seropozitivi si fac tot ce le sta in puteri ca sa elimine elementul periculos din colectivitate.exemplul lui Bogdan de 5 anisori. Exclus din gradinita. Bogdan nu are ce cauta la gradinita, el este periculos pentru copiii nostri! Luati-l de aici! Ex. Din cauza medicilor au avut de suferit si doi copii gemeni mama carora este HIV pozitiva
statutul persoanelor HIV-pozitive se sanctioneaza cu amenda in valoare de la 50 la 70 de unitati conventionale. Insa pina acum nu s-a prea facut recurs la aceasta prevedere, in timp ce cazuri de scurgere a informatiei sunt o sumedenie, sustine Igor Chilcevschi, presedintele Asociatiei persoanelor care traiesc cu SIDA. Cele care divulga informatia de obicei sunt lucratorii medicali ai scolii sau gradinitei.
iresponsabili, bolnavi de SIDA! Acesti copii nu prezinta niciun pericol. In orice familie sau institutie de invatamint unde este cel putin un caz de HIV, copilul este instruit cum sa-i protejeze pe cei din jur, cit si pe el insusi spune mama fetei. De frica prejudecatilor si a rafuielii fizice unii parinti nici nu isi mai dau copiii la scoala. Nu e corect ca ei sa fie exclusi din mediul de joaca, instruire si din societate in general. De exemplu, cirozele hepatice B, C si Delta sunt mult mai periculoase, si au o cale de transmitere extrem de usoara, sustine Silvia Stratulat, specialist la Centrul de Profilaxie si Combatere HIV/SIDA.
absolut sanatosi. Anul trecut in RM s-au inregistrat 102 nou-nascuti perfect sanatosi in familii in care unul din parinti sau ambii sunt infectati cu virusul HIV.
Ex Olgai ...
Pentru consilier:
Folosete capaciti de ascultare activ. Confirmai c l-ai auzit i
neles pe client. Punei ntrebrile corespunztoare pentru a continua. Cum credei c v-ai putut infecta? ce faceti pentru a va proteja? Cine v-ar putea sustine in scopul reducerii riscului, cum v-ar putea ajuta aceasta persoana? S transmit clientului c i se va proteja strict confidenialitatea; S vorbeasc cu clientul la nivelul lui/ei de nelegere; incurajare si sustinere.
de sprijin:
Aflai cui i-ar plcea clientului s-i spun despre rezultatul
pozitiv la test. Identificai un membru al familiei sau un prieten care s-l ajute pe client n demersul lui de a face fa infeciei cu HIV. Identificai care sunt resursele actuale ale clientului n ceea ce privete ngrijirile medicale. Abordai necesitatea ca furnizorii de servicii medicale (ex. medicul de familie) s tie care este rezultatul la test al pacientului lor.
vrea s aib n vedere protejarea confidenialitii sale. Discutai despre opiunile grupurilor de sprijin. Furnizai trimiterile corespunztoare.