ARSURILE

Boala chirurgicala locala si generala

Multipli agenti vulneranti

Ev stadiala

Prognostic

- amploarea leziunii locale - gravitatea complicatiilor - precocitatea tratamentului

IOB 2014

Generalitati - arsuri

1.25-2 milioane americani tratati anual pentru arsuri 50.000 necesita spitalizare 3-5% prezinta risc vital 2-a cauza de deces la copii <12 Accidentele casnice X15 accidentele industriale Riscuri crescute Persoanele foarte tinere & foarte batrane Infirmi Pompieri Metalurgi Lucratorii din industria chimica

Anatomia & Fiziologia Tegumentului

Stratigrafie
Epiderm Derm Hipoderm Tesut subcutan Structuri profunde

Fascii Nervi Tendoane Ligamente Muschi

Anatomia & Fiziologia Tegumentului

Functiile tegumentului
Bariera

de protectie impotriva infectiilor Organ senzorial important

Temperatura Tact Durere

Controlul

pierderilor si reglarii fluidelor Termoreglare Protectie impotriva traumelor

Clasificarea arsurilor

a. termice b. chimice c. electrice d. radice

Arsuri termice
Generate de actiunea agentilor fizici ce transmit energie calorica, tegumentelor si tesuturilor

flcra (cea mai frecvent cauz de arsuri termice) lichide fierbinti (ap, ulei, care produc arsuri ntinse, neregulate, de profunzime variabil n raport de temperatur i gradul lor de vscozitate) gaze i vapori supranclzii ca urmare a unor explozii (cazane, bombe) alte materiale inflamabile, radiaii calorice (solare, ultraviolete) corpuri solide incandescente (metal topit, crbuni, ce produc arsuri limitate ca ntindere dar profunde i cu escare) substante vscoase topite (bitum, cear).

Caldura schimba structura moleculara a tesuturilor Efectele pe care caldura le induce la nivelul pielii sunt:
degradare enzimatic ncepnd de la 46C necroza de coagulare i caramelizarea glucidelor la peste 100C carbonizare la peste 600C calcinare la peste 1000C

Temperaturile de peste 80C sunt rapid mortale, prin coagularea proteinelor celulare

Arsuri termice
Gravitatea leziunilor:
Gradient termic diferena de temperatur ntre esut i agentul vulnerant / Temperatura agentului Timpul de aciune / Durata contactului Concentratia de caldura

Se clasifica in raport de:

profunzime suprafata dermica afectata

Pragul profunzimii in raport de: lezarea plexurilor vasculare tegumentare

posibilitatile de regenerare a pielii 3 niveluri prag: - strat germinativ bazal al epidermului care este irigat de plexul capilar dermic superficial - Membrana bazala nu este lezata, ceea ce face
posibila "restitutio ad integrum epitelizare indiferent de gradul de lezare celulara

- stratul dermic cu plexul capilar intermediar, conine foliculii pilosebacei i ductele glandelor sudoripare (resurse de epitelizare). - stratul dermic profund cu plexul capilar dermic profund si glomerulii glandelor sudoripare

4 Grade de profunzime Gr I hiperemie + edem prin - lez. cel Keratinice si pelucide - iritatia term nerv. intraepitel. Gr II flictena cu continut sero-citrin - distruge str .epidermice + extravazare de plasma Gr III flictena cu continut sero hemoragic - distruge epiderm + derm + plex capilar intermediar Gr IV - necroza prin distrugerea in totalit. dermului si epidermei.

Teoria Jacksoniana a arsurilor termice extensia in suprafata a arsurilor

Zona de Hiperemie

Zona de Staza

Zona de Coagulare

Leziunea local de arsur. - la acest nivel se produc pierderi de

lichide n afar (plasmoragie) att din masa circulant, ct i din spaiile interstiiale. In cadrul ei se descriu (din punct de vedere anatomo-patologic) trei zone concentrice:
lezarea ireversibila prin efect termic a tuturor structurilor, inclusiv a vaselor capilare fluxul sanguin capilar absent profunzimea e determinata de temperatura si de durata expunerii

I. Zona de coagulare (sau zona plgii de arsur) :

II. Zona de staz :

flux sanguin capilar ncetinit leziuni tisulare importante, dar nu ireversibile pot apare ocluzii vasculare si microtromboze, cu extinderea secundara a leziunilor

III. Zona de hiperemie, la periferie:

tulburri de dinamic i hiperpermeabilitate capilar extravazri lichidiene eliberarea de mediatori specifici ai inflamatiei

Arsura de gradul I
- expunerea la soare (eritemul solar) -iritatia terminaiilor nervoase intraepiteliale determina prin reflexul de axon eliberarea de histamin i enzime vasodilatatorii, cu apariia de eritem difuz, edem, cldur local si senzatie de usturime, de arsur, accentuat de atingere (hipersensibilitate spontana exagerata) -fenomenele cedeaz dup 24-48 de ore, fiind urmata de o descuamare fina a epidermului i o pigmentare discreta( prin stimularea melanocitelor) - vindecare integrala fara sechele

Arsura de gradul II
- afectate toate straturile epidermului, chiar unele celule din stratul germinativ bazal, dar ramane intact membrana bazal
- glandele sebacee, sudoripare i aparatul pilosebaceu neafectate; ele vor forma insulele de epitelizare care vor grbi vindecarea - flictena de gradul II, prin lezarea plexului vascular subdermic si extravazare plasmatica importanta:continut lichidian sero-citrin, niciodata hemoragic

-risc septic, datorita deschiderii ductelor glandelor sebacee si sudoripare in mediul inchis, neaerat, proteic al flictenei
- vindecare per primam, cu afectare pigmentara, fara sechele, in aprox 14 zile

Arsura de gradul III - implica epidermul n

ntregime i n grad variabil dermul, fr sa-l depeasca. III 1) Arsura afecteaz numai partea superioar a dermului (deservit de plexul capilar dermic intermediar):

-grosimea tesutului lezat nu este prea mare i fora hidraulic a lichidului de edem l poate disloca, formand flictena de gradul III: continut sero-hemoragic sau franc sanguinolent, datorita lezarii capilarelor din derm;
- foliculii pilosebacei i ductele glandelor sudoripare sunt distruse si nu mai exista bariera epiteliala III 2) Arsura distruge dermul aproape complet respectnd numai o lam dermic profund (deservit de plexul capilar dermic profund) : Stratul de esut afectat este prea gros si fora hidraulic nu-l poate ridica pentru a forma o flictena si apare escara intradermic, subire, elastic, alb si hidratata Vindecarea este secundar ("per secundam intentionem), prin proliferare excentric a bonturilor piloglandulare (epitelizarea dureaza mai mult de trei saptamini), cu constituirea de cicatrici (frecvent vicioase) si instalarea unor sechele locale funcionale de amploare variabil.

Arsura de gradul IV - afectarea tegumentului in toata grosimea sa (epidermul i dermul n totalitate) si chiar tesuturile mai profunde (grasimea subcutanata, aponevroze, muschi) - toate resursele de epitelizare din plag sunt distruse, restitutio ad integrum fiind imposibila - leziunea caracteristic este escara de gradul IV (alb sau bruna) a. escara moale, alb : pe fond de edem intens, care poate antrena tulburri ischemice in regiunile inextensibile dintre fascii, la nivelul extremitilor; b. escara indurat, brun (brun, rou nchis sau neagr), ca urmare a coagulrii complete a esuturilor Evoluia spontan a leziunilor de gradul IV este cu reparaie numai prin proliferare marginal concentric, proces lent, ce las cicatrici retractile sau cheloide profunde, disfunctionale i mutilante. Epitelizarea spontan este teoretic posibil doar dac distana dintre buzele plgii este mai mic de 5 cm. Vindecarea este posibila doar prin grefa cutanata, grevata de multe ori cu sechele.

Prognosticul arsilor depinde de factori multipli:

suprafaa ars gradul arsurii vrst posibilele complicatii ale arsurii starea de sntate a pacientului anterior de producerea accidentului localizarea traumelor asociate (n particular leziuni ale plmnilor) precocitatea si calitatea tratamentului

Suprafata arsa se exprim ca procente din suprafata corporal total

Regula lui 9 Wallace

Instrument

rapid de evaluare a extensiei arsurilor intinse

Regula palmelor
Cea

mai buna evaluare pentru arsuri < 10% SCT

O arsura echivaleaza cu marimea palmei pacientului si reprezinta 1% SCT

Regula lui 9 Wallace

Cap + gt 9% Membrul superior 9 % x 2 Membrul pelvin 18 % x 2 Trunchi anterior 18 % Trunchi posterior 18 % Perineu + org. genitale ext. 1% Total
4.5

4.5

4.5

4.5

4.5

18
1 9 9

18

= 100 %

9
4.5 4.5

9
4.5

9 9
7

18
1
7

18
7

Indicele prognostic = suprafaa ars n % x profunzimea arsurii (gradul)

I.P. sub 40: evolutia este fr oc i fr complicatii, supravietuirea este
regula

I.P. intre 40-60 : fenomenele generale sunt obligatorii, apare ocul

postcombustional, pot incepe sa apra complicatiile, dar supravietuirea i vindecarea sunt regula I.P. intre 60-80: cazurile complicate sunt egale cu cele necomplicate; complicatiile pot genera stri grave, mortale; vindecarea i supravietuirea rmn regula I.P. intre 80-100: complicatiile sunt majoritare i apar decese, dar vindecrile depasesc ca numar decesele I.P. intre 100-140: complicatiile reprezint regula, apare ocul cronic iar numarul deceselor creste I.P. intre 140-160: cazurile de deces sunt egale sau chiar depesc vindecrile care se fac cu sechele I.P. peste 160 : supravieuirea i vindecarea sunt foarte rare I.P. peste 200: vindecarea i supravietuirea sunt exceptionale

Fiziopatologia arsilor - se produc o serie de perturbari

fiziologice, a caror intensitate este in functie de gravitatea agresiunii si de rezerva functionala a organismului, la nivel local si la nivel general

Local
(fenomenele Jacksoniene)

- vasodilatatie - edem - sufuziuni sanguine - tromboze vase mici

necroza de coagulare + escare sigilarea arsurii

Semnele clinice ale socului bolnavilor arsi - mai multe sindroame, intricate, amplificandu-se
reciproc A. Sindromul circulator :

hipovolemie hemoconcentraie tulburri hemodinamice

B. Sindromul respirator dominat de fenomenele de hipoxie :

hipoxia hipoxic - data de lipsa de oxigen hipoxia anemic - prin micorarea numrului de globule roii transportoare de oxigen hipoxie histotoxic - determinata de substanele resorbite de la nivelul focarului de arsur

Semnele clinice ale socului bolnavilor arsi

C.
Sindromul hematologic, mascat iniial de hemoconcentraia consecutiv plasmexodiei, cuprinde :

anemia leucocitoza postagresiv scderea numrului de trombocite

D. Sindromul metabolic :
afectarea tuturor sectoarele metabolismului intermediar, energetic i catabolic, inclusiv hormonii, vitaminele, enzimele, ionii i apa acidoza metabolic cauzat de hipoxie in faza imediata postagresiva, predomina catabolismul, cu un consum mare al rezervelor energetice, pierderi mari de lichide i care vor duce la denutriia grav din faza de oc cronic

Semnele clinice ale socului bolnavilor arsi

E. Sindromul neuroendocrin:

initial, efecte de compensare a hipovolemiei - eliberare crescut de catecolamine (adrenalin i noradrenalin), ACTH i glucocorticoizi ulterior, fenomene de epuizare eliberare ADH, aldosteron i hormoni tiroidieni

Toate aceste modificri neuroendocrine initiale se resfrng si asupra:

circulaiei (tahicardie, hipertensiune arteriale) respiraiei (tahipnee, hipercapnee) functiei renale (oligurie, glicozurie)

EVOLUIA REACIEI POSTAGRESIVE LA ARI

ocul postcombustional se instaleaz la mai mult de 15% suprafa ars, este franc la 25% i grav la 50% din suprafata, cind poate aprea exitusul EVOLUIE STADIAL: 4 perioade

Stadiul I de evolutie Perioada

primelor 3 zile (1-3 zile) (a ocului postcombustional) sau perioada imediat postagresiva

Este perioada ocului i posibil a insuficienelor de organ, iar la sfritul ei, dac evoluia este favorabil, bolnavul ar trebui s fie afebril i cu funciile vitale restabilite

Stadiul I de evolutie
Mecanismele instalarii reprezentate de:

ocului

sunt

hipovolemie (pierderi lichidiene la nivelul tesuturilor arse)

hipoxia (hipoxic, anemica, de staz i citotoxic)

durere (intens n arsurile de gr.I-II, diminuat n cele de gr.lll i chiar absent n cele de gr.IV datorita distrugerii terminatiilor nervoase dermice) suprainfecia leziunilor (posibil ntotdeauna n arsurile de gr.II-III) toxinele circulante

hipercatecolaminemie (creterea epuizarea depozitelor energetice)

catabolismului

si

Semnele clinice majore caracteristice stadiului I :

pierderi mari hidroelectrolitice (sete) insuficienta respiratorie (dispnee, tahipnee, fenomene hipoxice) anemie manifestari cardiovasculare (tahicardie, hipotensiune arterial, aritmii) semne neurologice adinamie) oligurie datorate hipoxiei (agitaie sau

tulburri digestive (greata, vrsturi)

Stadiul II de evolutie . Perioada primelor 3 sptmni

(4-21 zile) (metaagresional - dismetabolic) - tulburari metabolice intense pe fondul unui catabolism continuu, prin suprasolicitarea organelor i sistemelor, datorit metaboliilor i toxinelor afectarea sistemului cardio-vascular: tahicardie, aritmii sau ischemie miocardic dispnee de diverse grade, prin hipoxie sau plaman de soc tromboze datorit eliberrii unor cantiti mari de tromboplastin tisular anemie de grade variate, datorita hemolizei produse de toxine i a pierderilor externe afectarea grava a funciei renale (prin agravarea oliguriei, ca urmare a hipovolemiei si toxemiei cu apariia necrozelor tubulare)

Stadiul II
hipomotilitate i hiposecretie digestiva, asociate cu leziuni de mucoas gastric, ce vor conduce la apariia de ulceratii (ulcer Curling) i hemoragii tulburri ale metabolismelor scaderea imunitatii generale

Evolutie generala reechilibrare corecta cu depasirea starii de oc postcombustional / agravare cu instalarea ocului toxico-septic

se produce resorbia edemelor i criza poliuric, care vor ameliora tulburrile hidroelectrolitice

Evolutie locala
- vindecare spontana (n cazul leziunilor de gradul I, II i parial de gradul III) - eliminarea escarelor si constituirea patului granular pregtit pentru grefare (n cazul leziunilor de gradul III i IV)

Stadiul III de evolutie . Perioada pn la 2 luni

(21-60 zile) (catabolic -anabolic)

consolidarea epitelizarii spontane si vindecarea zonelor acoperite chirurgical (se mai numeste perioada epitelizarii sau perioada chirurgicala) etapa de redresare a bolnavilor corect ngrijii metabolismul ncepe s fie dominat de anabolism revenirea treptat la normal a constantelor biologice i a funciilor diverselor aparate i sisteme Evoluie bun echilibru metabolic grefare ntre zilele 21-28

Pierderea momentului operator sau arsur f. grav plgi granulare pe regiuni ntinse oc cronic

Stadiul IV de evolutie - Perioada de "oc

cronic

apare n arsurile grave cu I.P. de peste 120, la pacienti cu resursele biologice epuizate

Candidatii la instalarea socului cronic, prezinta : anemie, casexie, hipoproteinemie cu disproteinemie, stare septic cronic, anorexie, adinamie, febra, tulburari de comportament, plgi granulare (neepitelizate) cu evoluie lenta, stagnant
constantele biologice sunt la limita inferioar a normalului in acest stadiu ei trebuie grefai rapid pentru a li se ameliora starea generala

COMPLICAIILE ARSURILOR
Tulburri funcionale leziuni reversibile Tulburri funcionale necompensate agravare leziuni degenerative ireversibile MSOF Septice:

Locale Traheo-bronice Pulmonare Urinare Septicemii

Urinare: hemoliza si rabdomioliza

IRA

Rinichiul de oc IRC

Digestive:

Hepatice:
Icter

HD la toate nivelurile Dilataii gastrice Ulcere de stres Enterocolite, etc.

toxic transaminazelor

Neuropsihice:
Modificri

Trombembolice:

Tromboflebite Embolii pulmonare (tromboplastin tisular , repausul prelungit la pat)

de comportament Nevroze Psihoze Delir come

SECHELELE ARSURILOR

Cicatriciale:

Cicatrici: Hipopigmentate Hiperpigmentate Hipertrofice Cheloide Retracii: Tegumentare n pliurile de flexie Tendinoase

Malignizarea cicatricilor postcombustionale (ulcerul Marjolin) cicatrici vicioase, retractile, hipercheratozice ablaie chirurgical profilactic

Sechele organice tardive

Hepatice Renale Deformri orificiale ureche, nas, buze. Etc.

Tratamentul arsurilor termice :

Tratamentul arsurilor este complex, general i local si este o urgen chirurgical imediat
1.

Msuri de prim ajutor la locul accidentului

Evacuare Transport
Degajarea bolnavului ntreruperea agentului vulnerant

Produse petroliere se sting cu spumante cu CO2 Hainele aprinse se acoper cu pturi Apa rece curat

Transport rapid

Confort termic Oxigenoterapie Antalgice

Tratamentul arsurilor termice : 2. La prezentarea la spital:

-asigurarea unui abord venos periferic sau central -recoltare de analize de urgen -sondaj vezical pentru monitorizarea diurezei -profilaxia antitetanic cu ATPA in doza de 0,5 ml i.m; - combaterea durerii -oxigenoterapie pe sond nazala -la nevoie se poate practica intubaie oro-traheal

3. Tratamentul general al arsilor

Reechilibrarea hidroelectrolitic

precoce, pentru prevenirea ocului hipovolemic i a insuficienei renale

- prompta si

Cantitatea de lichide necesara n primele 24 de ore din momentul accidentului este n raport cu greutatea pacientului, suprafaa ars i gradul arsurii i se calculeaz dup formula : 2 x % suprafata arsa x masa in kg + 2000 ml Soluiile perfuzate sunt :

- cristaloide micromoleculare (50%) - ser fiziologic, glucoz izoton, Ringer

- macromoleculare (50%) - plasma, dextran 40 (coloizi), manitol, snge

Valoarea minima a diurezei: 40-60 ml/h la adulti si de 1 ml/kgc/h la copii sub 30 kg. Exceptie!: electrocutiile insotite de mioglobinurie, unde este necesara o diureza de 100-150 ml/h pentru a evita blocajul tubular si instalarea insuficientei renale

Reechilibrarea hematologic - obligatorie n arsurile grave care induc anemie sever

Se va administra snge izogrup izoRh. Sngele reprezint jumtate din cantitatea de lichide macromoleculare transfuzate (25% din totalul lichidelor) i se introduce dupa un calcul de aproximativ: 500 ml pentru fiecare 3 uniti de hematocrit pierdut (nu mai puin de 1200 ml snge)

Reechilibrare acido-bazic - prin administrare de bicarbonat 8,3% Normalizarea presiunii coloid-osmotice Prevenirea infeciilor Reanimarea respiratorie

Tratamentul tulburrilor renale

manitol 20% (2 x 250 ml), furosemid (5-10 fiole/24 ore) si, ca ultim soluie, dializa

Prevenirea posibilelor complicaiilor digestive

montarea unei sonde nasogastrice prin administrarea i.v. a blocanilor de receptori H2

Tratamentul durerii se face cu medicatie specifica i.v.

Asocierea si a altor tratamente :

anticoagulante ( heparine cu masa moleculara mica,heparin

20.000 UI/zi in perfuzie, calciparina administrata subcutanat), vitaminoterapie (C, B1, B2, B6, B12, A, E)

Suportul nutriional (reechilibrarea nutritiv

Tratamentul local al arsurilor

toaleta rapid i ct mai complet posibil a tegumentelor i a plgilor arse cu ap i spun

Obiective:

aseptizarea plgii de arsur diminuarea pierderilor lichidiene i prevenirea tulburrilor ischemice diminuarea durerii grbirea detarii escarelor favorizarea i stimularea fenomenelor de reparare local si prevenirea infeciei

Alte msuri: Inciziile de decompresiune Inciziile de circumvalare Primul pansament la maximum 24 ore n sal special La 72 ore primul bilant al leziunilor i aprecierea indicaiei de excizie gref

In ceea ce priveste atitudinea fata de plaga arsa in zilele urmatoare, exista 2 maniere de abordare :

a) metoda inchisa:

presupune acoperirea plagii arse cu pansament steril, imobilizarea extremitatii respective in pozitie functionala expunerea la aer a leziunilor, sub corturi sterile formarea unei cruste sub care se produce regenerarea epiteliului crustele se decoleaz ,ele vor fi indepartate

b) metoda deschisa:

Arsurile de gradul I

se badijoneaz cu alcool 70 spray-uri de tipul Bioxiteracor excizia flictenelor

Arsurile de gradul II

se badijoneaz cu alcool

Arsurile de gradul III

superficiale: acelai tratament ca cele de gradul II i se epitelizeaz pn n 3 sptmni. profunde: grefare, dup excizia sau eliminarea escarei

Arsurile de gradul IV - dupa prelucrarea primara a plagii, exista 2 atitudini terapeutice posibile:

a) excizie-grefare precoce (modern) b) grefarea plagii dupa granulare (clasic)

ARSURILE CHIMICE
diferite de arsurile termice att prin mecanism declanant (iritante,toxice, necrozante) ct i prin tratamentul individualizat funcie de nox ; frecven 5-8 %
Leziuni

Mecanisme de producere :

aciune de deshidratare asupra esuturilor cu care vin n contact (acizii) aciune de saponificare a grsimilor (bazele) fenomene de intoxicaie hepatice i renale)

sistemic

(leziuni

Aceste reactii chimice sunt in general exoterme, astfel ca leziunilor chimice produse prin mecanism direct li se adauga si cele determinate de degajarea locala de caldura

Etiopatogenia arsurilor chimice

A. Acizi:

tari anorganici (clorhidric, sulfuric, azotic, fluorhidric, fosforic) slabi organici (acetic, oxalic, carbonic) tari (hidroxidul de sodiu i potasiu) slabe (hidroxidul de calciu)

B. Baze:

C. Anhidride
D. Fosforul metalic E. Peroxizi: cel mai frecvent fiind peroxidul de hidrogen (perhidrol) F. Substane fotosensibilizante: anilin

Acizii anorganici

deshidratarea brutal a esuturilor, precipitarea proteinelor cu degajare de cldur; produc necroze de coagulare cu efect limitat

Clinic

escara uscata, de culoare variabil (galben-negru), situata pe o suprafa edemaiat i nconjurate de un halou congestiv

Acidul fluorhidric este cel mai coroziv:

necroza de coagulare formeaz sruri cu calciul i magneziul, cu potenial distructiv n profunzime, pn la consumarea tuturor ionilor de fluor (se neutralizeaz prin injecii i.v. cu Ca gluconic).

Acizii organici (acetic, oxalic, carbonic etc.) i derivaii lor (fenoli, crezoli):

actioneaz similar cu cei anorganici, dar mai lent produc leziuni mai torpide, cu escare moi, palide permit absorbtia sistemica a toxicului, cu leziuni necrotice grave, in special hepatice si renale (insuficienta hepatica, necroza tubulara acuta cu insuficienta renala) Acizi tari:

Deshidratare celular sever, rapid Escar uscat cartonat, insensibil (cenuie, galben, gri etc) n final neagr HCl H2SO4 Escara limiteaz ac. Acidului i absoria sistemic HNO3 Acizi slabi esteri acizi: H3PO4 Escar moale evolutiv Evoluie septic lent, torpid Permite resorbia sistemic

ac. Acetic ac. Oxalic ac. Carbonic

Arsurile prin alcali

Mecanismele de actiune ale hidroxizilor alcalini

deshidratarea, degradarea proteinelor i saponificarea grsimilor, rezultind escare umede care se lichefiaz rapid, dar care se elimin lent i incomplet

Bazele tari produc necroze de lichefiere, fr barier de limitare, cu potenial extensiv i infectant Bazele slabe produc leziuni de deshidratare i arsur

Arsurile prin alte substante toxice - Fosforul si magneziul

produc reactii puternic exoterme fosforul se resoarbe sistemic, cauzand leziuni hepatice si renale. (liposolubilitatea mare)

Tratamentul arsurilor chimice

Tratamentul general

asemntor cu cel din arsurile termice desocarea, calmarea durerii prin administrare de analgetice majore (mialgin), monitorizarea parametrilor vitali o mare atentie trebuie acordata functiilor hepatice si renale, mai ales in cazul substantelor chimice care au caracteristica de a se absorbi la nivel sistemic daca anuria persista in contextul unei echilibrari hidroelectrolitice adecvate, se poate recurge la dializa

Tratamentul arsurilor chimice

Tratamentul local

Indeprtarea agentului chimic i splare, cu jet de ap in cantitati mari si timp indelungat a zonei interesate, atat la locul accidentului, cat si ulterior la spital.

exceptie fac arsurile cu var nestins (CaO) unde se recomanda curatirea uscata a tegumentelor

In cazul arsurilor cu acid fluorhidric se fac infiltraii cu calciu gluconic diluat sau se injecteaz i.v. (2%) In arsuri cu fosfor se spal regiunea cu soluie 1% de CuSO4 pentru perioade scurte (este toxic hepatic) i se fac excizii cu grefare imediat Dupa toaleta primara, plaga arsa se panseaza sau se expune la aer In cazul arsurilor profunde, de grad III-IV, se practica excizia-grefare precoce

Degeraturi

Degeraturi = totalitatea modificarilor morfofunct evolutive limitate la niv org expuse

Etiopatogenie
2 parametri de gravitate
intensitatea gradientului termic - dif de temperature fata de mediu - conductibilitatea calorica proportionala cu umiditatea - viteza curentilor de convectie - supraf expusa schimbului termic durata expunerii

Factori agravanti locali

arteriopatii insuf venoasa traumatisme

Fact agravanti generali

fumat excesiv consum de alcool imobilizarea posturile vicioase

Clinica 4 grade
Gradul I dermita eritematoasa = reversibila - edem + cianoza - Parestezii 7-10 zile descuamare Gradul II (flictenular) = reversibila - edem +cianoza - 10 12 ore vezicule + flictene - Dureri +parestezii

Gradul III (necroza tegumentara) - lividitate tegumenatara - flictene hemoragice escare uscate, atone- hipoanestezie paradoxala Gradul IV (gangrena uscata sau umeda)

Degeraturi

Fiziopatologie Substratul biologic - consecinte locale - vasomotorii - celulare - termoreglatoare

sistemice

Vasomotricitate

spasm

hipoxie

Prelungirea actiunii - vasoplegie - sludge - acidoza Act criogenica asupra celulelor

sigilarea microcirculatiei cristale de gheata

enzime lizozomale mediatori ai inflamatiei tromboplastine Sacrificarea metabolica si tisulara a membrului lezat

Forme clinice
Piciorul de imersie = de transee = degeratura umeda - anestezie dureroasa + parestezii lancinante - edem ce nu lasa godeu - flictene cu continut hemoragic sau gelatinos - escare - astenie, febra, stare septica, soc Eritem pernio- inghet. lenta a extremitatilor edem + cianoza + parestezii + prurit vindecare lenta cu tulburari de sensibilitate

Complicatii
infectioase - locale abcese, limfangite, adenoflegmoane - generale trombofleb, endocard, septicemia

distrofice - hipotrofii musculare sau cutanate vasculare - arterite obliterante - flebite nervoase - nevrite - vegetonevrite - parestezii

Tratament
masuri curative - combaterea frigului - medicatie vasodilatatoare sau hiperemianta - perfuzii cu glucoza, B1, B6, cortizon, vasodilatatoare - profilaxie antiinfectioasa - oxigenoterapie, initial hiperbara - toaleta locala antiseptica - fizioterapie antiinflamatorie si hiperemianta

Tratament chirurgical
- decaparea flictenelor si badijonaj cu antiseptice - ablatia unghiilor - interventii hiperemiante ce delimiteaza gangrenele - ablatia tesuturilor devitalizate ( de la a5 a zi) - amputatia segmentelor gangrenoase dupa delimitare (ziua a 10- a 21) - plastii miocutanate, ale bonturilor - eventuala protezare in amputatii

Patologia ano-perianala Fistulele perianale

Tratamentul Voltaire fistulelor perianale ..the art of Alte optiuni terapeutice: medicine is to amuse 1 Fistulectomia excizia intregului traiect the patient while fistulos nature heals the disease 2 - Injectarea de fibrin- glue in scopul
obturarii traiectului si fibrozarii acestuia

Je le pansai, sclerozarea secundara Dieu le gurit 4 Fistulectomie elastica in seton plasarea

3 Radiofrecventa traiectului fistulos
unui tub in seton prin traiectul fistulos si strangerea progresiva a acestuia cu inducerea unei reactii fibroase si inchiderea fistulei

Ambroise Par

5 Plasarea unei proteze (plug) resorbabil in traiectul fistulos inducerea de fibroza locala