Fisura in intima aortei (in placa)

Sangele patrunde intre intima si medie si le separa

(disectie)
Sangele poate umple spatiul si rupe adventicea =
eveniment de obicei fatal
Trebuie diferentiata de anevrism si de transectie (data de
traumatisme severe)
DEFINITIE

Mai frecvent la barbati
Varsta intre 60 si 70 de ani
Simptomele mimeaza alte boli ceea ce intarzie
diagnosticul
Daca este diagnosticata prompt si tratata urgent
sansele de supravietuire sunt mari
CONDITII DE
APARITIE

De 2-3 ori mai frecventa decat ruptura de aorta
abdominala
Mortalitate 1-2% pe ora in primele 24 de ore
Netratata 33% din pacienti mor in primele 24 ore si
50% in primele 48 ore
Nediagnosticata 75% din pacienti mor in primele 2
sapatamani
PREVALENTA

Stanford
Tip A (proximala) Ao ascendenta (Tip I si II
DeBakey)
Tip B (distala) nu intereseaza Ao ascendenta (Tip III
DeBakey)
CLASIFICARE

DeBakey
Tip I Ao ascendenta, arcul si Ao descendenta
Tip II Ao ascendenta
Tip III Ao descendenta distal de emergenta A
subclavii
IIIa incepe distal de originea A. subclavii si se extinde
proximal si distal in principal deasupra diafragmului
IIIb incepe distal de A subclavie si se extinde numai
distal putand depasi diafragmul
CLASIFICARE

Durere toracica severa sau durere cervicala
posterioara cu senzatie de ruptura, sfasiere care
iradiaza in zona cervicala sau in toracele inferior
posterior
Pierderea constientei
Dispnee
Pareze sau paralizii
Stroke
Transpiratii
TA crescuta
Diferente de puls intre cele doua brate

SIMPTOME

HTA necontrolata (prezenta in 2/3 din cazuri)
Alterari ale peretelui arterial (ateroscleroza)
Anevrism aortic preexistent
Defecte valvulare aortice (valva bicuspida)
Coarctatia de aorta

FACTORI DE RISC

Sindr. Turner (lipsa sau anomalia cromozomului X la
femei) se insoteste de HTA si alte dezordini
cardiace
Sindr. Marfan afectare genetica a tesutului
conjunctiv cu favorizarea aparitiei de anvrisme
Sindr. Ehler-Danlos afectare genetica a tesutului
conjunctiv cu tegumente fragile, expuse la fisuri,
articulatii laxe si vase sanguine fragile
FACTORI GENETICI

Sexul barbatii fac de doua ori mai frecvent disectie
de aorta
Varsta la 60-70 de ani este situat varful de incidenta
Cocaina prin cresterea TA
Sarcina in cazuri rare disectia de aorta apare in
sarcina
ALTI POTENTIALI
FACTORI DE RISC

Moartea prin pierdere de sange in cantitate mare
Afectari de organ insuficienta renala acuta sau
ischemie mezenterica
Stroke
Ruptura in pericard cu tamponada
Regurgitare aortica
COMPLICATII

Disectia dilata radacina aortei, largeste inelul si
valvele nu ajung sa se inchida complet
Disectia asimetrica preseaza pe o valva pe care o
impinge in jos si ea se aseaza sub nivelul de
inchidere
Flap-ul intimal aortic prolabeaza prin valvele aortice
normale
MECANISME
REGURGITARE AO
Normal
Infiltrarea radacinei
Infiltrarea unei valve
Prolapsul flap-ului
intimal

Sugereaza disectia de aorta
Durere toracica aparuta brusc, cu caracter de ruptura,
sfasiere
Largirea umbrei aortice la Rx
Semnul calciului (distanta dintre intima calcificata si
adventice >1cm)
Diferente de TA intre cele doua brate
DIAGNOSTIC
Rx- largirea siluetei AO, stergerea arcului, deplasarea traheei, revarsat
pleural stang, contur aortic neregulat

CT cu substanta de contrast
RMN
Importante si pentru urmarirea pe termen lung
Ecocardiografia transesofagiana
Sediul fisurii
Fluxul in canalul fals (Doppler)

Angiografia
Defineste exact intinderea hemoragiei
Relatia disectiei cu arterele emergente
Competenta valvei aortice
Sediul fisurii intimale
Gradul de opacifiere a canalului fals


DIAGNOSTIC
IMAGISTIC
CT lumene false in Ao ascendenta si
descendenta
CT- hematom intramural in Ao descendenta
RMN flap (sageata) si hematom in toata Ao
descendenta

Infarctul de miocard
Insuficienta aortica acuta de alte cauze
Anevrismul de aorta toracica
Tumori mediastinale
Pericardita

DIAGNOSTIC
DIFERENTIAL

2 linii venoase de calibru mare
Oxigen
Monitorizare; respiratie, ritm cardiac, TA, debit
urinar
Clinic: stare hemodinamica, modificari in statusul
mental, modificari neurologice sau vasculare
periferice, aparitia de sufluri carotidiene, brahiale
sau femorale
TRATAMENT URGENT

Initiere management agresiv al AV si TA
Beta blocante pentru scaderea ratei de reducere a TA
si a fortelor de sfasiere din peretele aortic (dP/dt)
Tinta AV = 60-80 batai/min
Tinta TA 100-120 mmHg

In disectia de arc aortic mortalitatea este de 10-15% in alte
10% aparand complicatii neurologice
TRATAMENT URGENT

Interventie chirurgicala urgenta cu rezectia zonei disecate
si proteza de Dacron
Mortalitate sub 10% si complicatii rare
Proteze noi: impregnate cu colagen, grefe aortice tratate cu
gel, etc
Introducerea opririi circulatorii prin hipotermie profunda si
perfuzia cerebrala retrograda
Disectia arcului este mai severa din cauza emergentei
subclaviei si carotidelor
Daca oprirea circulatorie <45 min, complicatiile cerebrale
<10%
TRATAMENT in Tip A

Tratamentul definitiv nu este clar (mortalitatea
pentru tratamentul medical este la fel sau mai mica
decat pentru tratamentul chirurgical)
Tratament medical pentru controlul TA (CI:
hidralazina, minoxidil care cresc dP/dt)
Tratament chirurgical: disectii severe cu
compromiterea circulatiei organelor vitale, sindr.
Marfan
Stentare care acopera fisura initiala
TRATAMENT in Tip B

= rezectie si protezare
Daca se complica cu regurgitare aortica se
protezeaza si valva (mortalitate intraoperatorie 5% si
tardiva 10%)
Rezectia de arc dificila (mortalitate intraoperatorie
10%)
Rezectia de Ao descendenta se complica frecvent cu
paraplegie prin afectarea circulatiei spinale
(mortalitatea intraoperatorie 5%)
TRATAMENT
DEFINITIV
Inainte si dupa tratamentul chirurgical al unei
disectii de tip A

Examinarile radiologice de follow-up se recomanda:
La 3 luni in primul an
La 6 luni in al doilea an
Dupa aceea la un an
URMARIRE