Professional Documents
Culture Documents
LUXATIA ACROMIOCLAVICULARA
LUXATIILE COTULUI
LUXATIILE MAINII
LUXATIILE SOLDULUI
LUXATIILE TRAUMATICE ALE ROTULEI
LUXATIILE GENUNCHIULUI
LUXATIILE GLEZNEI
a articulatiei scapulohumerale :
-disproportia suprafetelor articulare
-aparat capsuloligamentar slab
-mobilitate articulara mare.
Anatomopatologie
1. Luxatia anterointerna
2. Luxatia anteroinferioara („luxatio erecta")
3. Luxatia posterioara
1. Luxatia anterointerna, subcoracoidiana, este
cea mai frecventa. Se produce in urma unui soc
direct la partea posterioara a umarului sau dupa
o contractura musculara puternica in momentul
unei caderi cu bratul in abductie, rotatie
externa si retroductie. In aceasta situatie, capul
humeral rupe capsula articulara si migreaza in
pozitia subcoracoidiana, inaintea gatului
omoplatului, iar integritatea ligamentului
coracohumeral si a musculaturii rotatorilor
externi il fixeaza in aceasta pozitie.
Aspectul clinic
(„luxatio erecta")
este rarisima si
apare cand socul
surprinde bratul in
abductie exagerata.
Radiografic, capul
humeral apare
subglenoidian in
axila, cu humerusul
dirijat in abductie.
3. Luxatia posterioara
doua forme :
luxatia incompleta (subluxatia), in care numai capsula
acromioclaviculara este rupta; ligamentele
coracoclaviculare intacte limiteaza deplasarea claviculei;
Ajutorul incepe sa
traga de antebratul
flectat, in timp ce
chirurgul apasa
olecranul in jos cu
policele, tragand in
acelasi timp de paleta
humerala indarat, cu
celelalte degete.
LUXATIILE MAINII
Cele mai frecvente luxatii pure ale carpului
sunt acelea la interlinia dintre cele doua
randuri de oase carpiene – locul
ligamentar de minima rezistenta. Intr-
adevar, articulatiile intre radius si primul
rand carpian si intre metacarpiene si al
doilea rand carpian sunt mult mai
puternice decat legaturile dintre cele doua
randuri carpiene. Luxatia se produce
deopotriva volar si dorsal si, in cel mai
mare numar de cazuri, disloca randul
trapez-trapezoid-osul mare-osul cu carlig -
de randul scafoid-semilunar-piramidal.
LUXATIE A CARPULUI
PATOGENIE SI SIMPTOMATOLOGIE
Etiologie
leziuni care se intalnesc astazi destul
de frecvent in conditiile unor
traumatisme violente cum sunt
accidentele de circulatie, caderile de
la mare inaltime, surparile de
pamant sau de roci, etc
Mecanisme de producere.
mecanism direct: rare;
traumatismul actioneaza asupra partii
superioare a femurului si obliga capul
femural sa paraseasca cotilul.
mecanismul indirect:
flexiunea fortata a coapsei impinge
capul femural spre partea inferioara
a capsulei, care fiind subtire se rupe,
producand luxatia
Mecanism indirect
Mai obisnuit, se mentioneaza mecanismul
prin care se produc luxatiiie soldului in
cursul accidentelor de circulatie, cand
genunchiul izbeste tabloul de bord intr-o
oprire brusca, sau in accidentele prin
surpari de teren (in mina). In pozitia de
flexiune si adductie a coapsei, capul
femural nu mai este mentinut in cavitatea
cotiloidiana decat prin capsula, in aceasta
pozitie, o lovitura violenta care actioneaza
in axul coapsei forteaza capul femural,
care trece prin capsula si se plaseaza in
partea posterioara a fosei iliace externe .
Mecanism de producere
Daca adductia coapsei
este mai mare, cu atat
sansele de a se
produce luxatia fara
fractura sunt mai
numeroase, si cu cat
adductia coapsei
diminua, cu atat mai
mult luxatia
posterioara se
insoteste de fractura
sprancenei cotiloide
Clasificare.
capul femural urca fie
inainte, fie inapoi,
deplasarea fiind reglata de
integritatea sau de ruptura
ligamentului Bertin si de
contractia musculara.
Luxatiile regulate :
1.Luxatia posterioara
2. Luxatia anterioara
3. luxatia obturatorie
Luxatiile neregulate :
luxatia suprapubiana
luxatia supracotiloidiana
luxatia subspinoasa
luxatia perineala
luxatia subischiatica
Simptome
durere vie in regiunea soldului si o
impotenta functionala a membrului
atitudinea vicioasa pe care o are membrul
pelvian si care variaza in raport cu forma
anatomica a luxatiei:
- in luxatiile posterioare ale soldului
membrul este in rotatie interna si
adductie,
- in luxatiile anterioare in rotatie externa si
abductie.
Aspect clinic- in luxatia posterioara joasa
In luxatia posterioara joasa (ischiatica) atitudinea
coapsei in adductie, flexie si rotatie interna este
foarte caracteristica si clara.
Bolnavul nu poate sa corecteze flexiunea coapsei
decat daca isi accentueaza lordoza lombara.
La palpare, capul femural luxat se simte
deasupra si inapoia ischionului, ca o formatiune
dura, rotunda, care se misca odata cu
genunchiul.
Miscarile de abductie si rotatie externa sunt
imposibile.
Scurtarea membrului luxat este evidenta daca se
flecteaza ambele coapse pe bazin la un unghi de
90°; aceasta scurtare poate sa fie de 3 pana la 5
cm.
Aspect clinic - luxatia posterioara inalta
In luxatia posterioara inalta (iliaca) deformarea
este mai putin tipica, flexia fiind mascata printr-o
lordoza compensatorie.
Membrul este in adductie si rotatie interna.
La palpare, capul femural se simte in fosa iliaca
externa, sub muschii fesieri, iar marele trohanter
este ascensionat gasindu-se deasupra liniei
Nelaton-Roser.
Scurtarea membrului poate sa atinga 6—8 cm, iar
miscarile de abductie si de rotatie externa sunt
imposibile.
Aspect clinic - luxatia anterioara joasa
(obturatoare)
Pozitia membrului: flexie
accentuata a coapsei,
abductia si rotatia externa
Soldul apare turtit, iar pe
fata interna a coapsei se
observa foarte clar coarda
muschilor adductori pusi in
tensiune de abductia mare
a membrului.
Capul femural se poate
palpa in dreptul gaurii
obturatoare.
Membrul este usor,
alungit.
Aspect clinic – luxatia anterioara inalta
complicatii tardive
– artroza soldului;
- necroza capului femural;
Tratament