Imunizarea si

vaccinologia
Conf. dr. Anca Colita

Imunitate
Imunitatea specifica

Activa

Dupa infectia clinica

Pasiva
naturala

Dupa infectia subclinica

dobandita
Dupa vaccinare

Transferul atc maternali

prin placenta
Transferul atc maternali
prin lapte
Dupa administrarea de
Ig sau antiseruri

Imunitatea
Imunitatea activa
Rezistenta la boala
este dezvoltata ca
raspuns la stimularea
antigenica
(determinata de
agentul patogen sau
de vaccin) si este
caracterizata de
productia de anticorpi
de catre organismul
gazda

Imunitatea pasiva

Imunitatea conferita
de atc produsi de alt
organism.

Agenti imunizanti
Agenti imunizanti

vacccinuri

imunoglobuline

antiseruri

Imunoglobuline Ig
5 clase majore: IgM,
IgA, IgG, IgE, IgD.
2 tipuri de preparate
de Ig pt imunizarea
pasiva:
Imunoglobuline normale
umane
Imunoglobuline
specifice umane (hiperimune)

Antiseruri sau
antitoxine

Substante preparate
din surse non-umane
(cal,etc)

Imunoglobuline si antiseruri
Ig umane
normale

Ig umane
specifice

Ig non umane
(antiseruri)

Hepatita A
Rujeola
Rabie
Tetanus
Oreion

Hepatita B
Varicela
Difteria

Diphtheria
Tetanus
Gangrena
gazoasa
Botulism
Rabie

Vaccinarea
Vaccinarea este o metoda prin care se
administreaza un antigen pentru a stimula
raspunsul imun si a realiza imunizarea
activa.
Un vaccin este o substan imuno-biologica
proiectata pentru a produce o protecie
specific mpotriva unei anumite boli.
Un vaccin este antigenic dar nu si
patogenic.

Ce este un vaccin?
Dictionary (Dorland 30th edition 2008)
Attenuated or killed microorganisms or

proteins derived from them,

administered for the prevention, treatment, or amelioration of infectious

diseases

Wikipedia
A vaccine is a biological preparation that improves immunity to a

particular disease. A vaccine typically contains an agent that resembles a

disease-causing microorganism, and is often made from weakened or
killed forms of the microbe. The agent stimulates the body's immune
system to recognize the agent as foreign, destroy it, and "remember" it,
so that the immune system can more easily recognize and destroy any of
these microorganisms that it later encounters.

Obiectivele programelor de
imunizare
1. Strategie de imunizare selectiva: to protect
Sa protejeze persoanele aflate in categorii de risc crescut
2. Strategie de imunizare in masa: To eradicate, eliminate or
control disease
Se estimeaza ca prin programe de vaccinare se salveaza viata
a 3 milioane de copii anual .
Eradicare - infectia a disparut pe intreg globul variola
Eliminare infectia a disparut din majoritatea zonelor - polio,
rujeola
Control boala nu mai constitue o problema de sanatate
publica - tetanus neo-natal

Beneficiiile vaccinarii
At the end of the 20th century the US
Centers for Disease Control and Prevention
(CDC) cited vaccination as the number one
public health achievement of that century

The elimination in 1977 of smallpox as a

human disease must rank as one of the
major achievements of modern medicine

Vaccinul ideal
Imunogenic
Imunitate pe termen lung
Sigur
Stabil in conditii de mediu ambiant
Combinat
Doza unica
Aplicabil si accesibil pentru toti subiectii

Vaccinuri - clasificare

Vaccinuri vii
Vaccinuri vii atenuate
Vaccinuri inactivate
Toxoide
Vaccinuri polizaharidice si
polipeptidice (fractiuni celulare)=
vaccinuri conjugate
Vaccinuri cu atg de suprafata
(recombinante).

1. Vaccinuri vii
Vaccinurile vii sunt realizate din ageni
infecioi vii fr nici o modificare.
Singurul vaccin viu este impotriva variolei,
obtinut din vaccinia - virus patogen la vaci,
care nu este patogen pentru om, dar
antigenic, oferind imunitate incrucisata
pentru variola.

2. Vaccinurile vii atenuate

Organismele patogene virulente sunt tratate pentru
a deveni atenuate i avirulente, dar antigenice. Se
pierde capacitatea de a induce boala, dar se
pstreaz imunogenitatea.
Vaccinurile vii atenuate nu trebuie administrate
persoanelor cu rspuns imunitar deficitar:

Pacienti cu leucemii, limfoame, alte afectiuni maligne

Pacienti sub tratament cu corticosteroizi, ageni antimetabolici
Pacientilor care efectueaza radioterapie
sarcin

3. Vaccinurile inactivate
Organismele patogene sunt distruse
sau inactivate de caldura sau substante
chimice, dar raman antigenice.
Vaccinurile inactivate sunt de obicei
sigure , dar mai putin eficiente decat
vaccinurile vii atenuate.
Singura contraindicatie este reactia
locala sau generala la o administrarea
anterioara.

4. Toxoidele
Se prepar prin detoxifierea exotoxinelor unor
bacterii prin transformarea lor antigenica, cu
pierderea patogenicitatii. Toxinele sunt inactivate prin
tratatrea cu formalina, o solutie de formaldehida si
apa sterila.
Anticorpii produsi n organism ca urmare a
administrrii toxoidelor, neutralizeaza exotoxina
produsa in timpul infeciei i nu acioneaz asupra
organismului n sine.
n general sunt ageni de imunizare extrem de
eficienti i se utilizeaza n condi ii de siguran .

5. Vaccinurile polizaharidice si polipepetidice

(fractiuni celulare) vaccinuri conjugate

Sunt preparate din extracte de fractiuni

celulare:
Ex: vaccinul meningococic din antigenul
polizaharidic al peretelui celular
Vaccinul pneumococic din antigenul
polizaharidic al capsulei

Eficacitatea si siguranta sunt f bune.

6. Vaccinurile recombinante (antigene de suprafata)

Vaccin VHB - Acesta este preparat

prin clonarea genei AgHBs n celule
de drojdie. AgHBs produs este apoi
utilizat pentru vaccin.
Eficacitate si siguranta f buna.

Tipuri de vaccinuri
Vaccin viu

Vaccin viu
atenuat

Vaccin
inactivat

Toxoide

Vaccinuri
conjugate
polizaharidice/
polipeptidice

Vaccinuri
recombinante

variola

BCG
Typhoid
oral
Oral polio
Rujeola
Oreion
Rubeola
Intranasal
Influenza
Tifos

Tifos
Holera
Pertussis
Rabie
Salk polio
Intramuscular
influenza

Diphtheria
Tetanus

Meningococcal
polysaccharide
vaccine
Pneumococcal
polysaccharide
vaccine
Hepatitis B
polypeptide
vaccine

Hepatitis B
vaccine

Categorii de vaccinuri: vaccinuri virale

Categorii de vaccinuri: vaccinuri bacteriene

Categorii de vaccinuri: Vaccinuri

antifungice

Cai de administrare
Subcutanat sau intramuscular (cele
mai multe vaccinuri)
Cale oral (vaccin BCG oral)
Intradermic (vaccin BCG)
Scarificare (vaccin variola mic)
Cale nazala (vaccin gripal viu
atenuat)

Scheme de imunizare
n ara noastr au fost dezvoltate scheme de administrare
a vaccinurilor pentru majoritatea bolilor transmisibile
specifice copilului, ele fiind actualizate permanent
conform recomandarilor Organizaiei Mondiale a
Sntii (OMS) i experienei rilor din Uniunea
European n domeniul imunizrii.
Schema naional de vaccinare recomandat n Romnia
se numete Program naional de imunizare sau Calendar
naional de vaccinare i este realizat la nivelul
maternitilor i de ctre medicii de familie.
n acest moment (2014) este n vigoare urmtorul
calendar:

Vaccinarile obligatorii din

Programul National de Imunizari

vaccinarea
vaccinarea
vaccinarea
vaccinarea
vaccinarea
vaccinarea
vaccinarea

antituberculoza
antihepatita B
antipoliomielita
DTP
antirujeolica
antirubeolica
antiurliana

1. N MATERNITI
n primele 24 de ore de la naterevaccinul mpotriva hepatitei virale de
tip B - HVB
n primele 2-7 zile de via -vaccinul
mpotriva tuberculozei - BCG

2. DE CTRE MEDICII DE
FAMILIE
Vaccinurile sunt coadministrate, dup cum urmeaz:
La 2 luni:
vaccinul mpotriva difteriei, tetanosului i tusei convulsive - DTaP
vaccinul mpotriva poliomielitei - VPI
vaccinul mpotriva haemophilus influenzae tip b Hib
vaccinul mpotriva hepatitei virale de tip B - HVB

La 4 luni - DTaP - VPI Hib

La 6 luni - DTaP - VPI - Hib HVB
La 12 luni
DTaP - VPI Hib
vaccinul mpotriva rujeolei (pojarului), rubeolei i parotiditei
epidemice (oreionului) -RRO

2. DE CTRE MEDICII DE
FAMILIE
La 4 ani - DTaP
La 6 ani - DTaP VPI
La 7 ani - RRO
La 9 ani -VPI
La 14 ani - vaccinul mpotriva
difteriei i tetanosului- dT

n afara vaccinrilor cuprinse n Programul

naional de imunizare, cea mai recent
versiune a recomandrilor OMS mai
cuprinde:

Vaccinarea anti-rotavirus- mpotriva diareei cu

rotavirus
2 doze orale concomitent cu DTaP
se ncepe odat cu DTaP1 sau DTaP2
trebuie s fie complet la 6 luni

Vaccinarea antipneumococic - mpotriva pneumoniei,

bronitei, otitei, sinuzitei, meningitei si septicemiei
determinate de streptoccus pneumoniae
cu vaccinuri pneumococice conjugate, ntre 2 i 59 luni
schema este stabilit n funcie de vrst
OMS: s se nceap nainte de 6 luni i s se administreze 2-3
doze concomitent cu DTaP la 2, 4 i respctiv 6 luni i o doz de
reapel la 12-15 luni

n afara vaccinrilor cuprinse n Programul

naional de imunizare, cea mai recent
versiune a recomandrilor OMS mai
cuprinde:
Vaccinarea anti-papillomavirus mpotriva cancerului de col uterin
ntre 9-26 de ani, nainte de nceperea vieii
sexuale
numai la fete3 doze administrate ntr-un
interval de 6 luni i spaiate n funcie de
recomandrile pentru cele dou vaccinuri
existente

n afara vaccinrilor menionate anterior mai sunt

cteva recomandate de Societatea Romn de
Pediatrie:

Vaccinarea anti-virus herpeszoster - mpotriva varicelei i

herpesului zoster
dup vrsta de 9 luni
la sugari, copii i adolescenti
2 doze la interval de 6 sptmni
se gsete att n form monovalent,
dar i ncombinaie cu RRO pentru
administrarea la sugar (RROV)

n afara vaccinrilor menionate anterior mai sunt

cteva recomandate de Societatea Romn de
Pediatrie:

Vaccinarea antimeningococicmpotriva meningitei,

septicemiei i pneumoniei determinate
de neisseria meningitidis (meningococ)
n Romnia este disponibil vacc. Polizaharidic
meningococic A+C
ncepnd cu vrsta de 2 ani
o singur doz urmat de reapel
(repetare)n funcie de situaia
epidemiologic

n afara vaccinrilor menionate anterior mai sunt

cteva recomandate de Societatea Romn de
Pediatrie:

Vaccinarea anti-hepatit viral A

- mpotriva hepatitei virale de tip A
ntre 1 i 16 ani
o singur doz urmat de o doz de
reapel la 6-12 luni, maximum 5 ani

Eficienta vaccinarii
Protectie absoluta (100%): vaccinul pt
febra galbena
Aproape absolut protective (99%):
Variola, rujeola, oreion, rubeola
Diftheria, tetanus (toxoide)

Inalt protective (80-95%): polio, BCG,

Hepatita B, pertussis vaccines.
Moderat protective (40-60%): holera,
influenza.

Lantul frigului
lantul frigului este un sistem de
stocare si transport la temepratura
scazuta, de la producator pana la
momentul vaccinarii.
Nerespectarea lantului frigului poate
determina ineficienta vaccinarii.

Lantul frigului
Vaccinul antipolio este cel mai sensibil
la caldura si necesita stocarea la
minus 20 C.
Vaccinuri care necesita stocare in
congelator: polio si rujeola.
Vaccinuri care se stocheza la rece, dar
nu in congelator: tifos, DPT, tetanus
toxoid, DT, BCG si solutiile diluante
pentru aceste vaccinuri

Vaccinurile
Vaccinurile sunt medicamente:
Potential de a dezvolta efecte adverse
Ingrediente multiple
Interactiuni medicamentoase
Standarde de siguranta, eficacitate si
calitate

Riscurile imunizarii
1.
2.
3.
4.

Reactii secundare inocularii

Reactii determinate de greseli tehnice
Reactiii de hipersensibilitate
Afectare neurologica

1. Reactii secundare
inocularii
Reactii locale:
Durere, inflamatie, roseata, induratie,
aparitia unui mic nodul sau a unui abces
steril la locul de injectie
Reactii generale:
Febra, stare generala alterata, cefalee.
Majoritatea vaccinurilor inactivate
determina reactii locale si generale

2. Reactii determinate de greseli de

tehnica

defect de producere a vaccinului (de exemplu, inactivarea

inadecvat a microbului, detoxifiere inadecvate),
prea mult vaccin administrat ntr-o singur doz,
site-ul de imunizare necorespunztor sau traseu incorect
vaccin reconstituit cu diluant incorect
cantitate greit a de diluant
vaccin pregtit n mod incorect (de exemplu, un vaccin adsorbit nu
se agit n mod corespunztor nainte de utilizare),
vaccin sau diluent contaminate,
vaccin depozitat incorect,
contraindicatii ignorate (de exemplu, un copil care a experimentat o
reacie sever dup o doz anterioar de vaccin DPT este imunizat
cu acelai vaccin),
vaccin reconstituit la o sesiune de imunizare anterioara, refolosit

3. Reactii de
hipersensibilitate
Administrarea de antiseruri poate determina oc
anafilactic sau boala serului.
Multe vaccinuri virale contin urme de diferite antibiotice
utilizate n prepararea lor, iar unele persoane pot fi
sensibile la antibioticul pe care le con ine.
ocul anafilactic este o complicatie rara, dar periculoasa
dupa injectarea de antiser se manifesta prin
bronhospasm, dispnee, paloare, hipotensiune arterial i
colaps. Simptomele pot aprea la cteva minute de la
injectare sau pot fi ntrziate pn la 2 ore.
Unele vaccinuri virale preparate din ou embrionate (de
exemplu,vaccinul antigripal pot determina reactii
anafilactice generalizate, tardive.
Boala serului este caracterizata prin simptome cum ar fi
febra, eruptii cutanate, edem i dureri articulare care apar
de 7 -12 zile de injectare de antiser.

4. Afectarea neurologica
Manifestrile neurologice pot apare dup
administrarea de ser sau vaccin.
Exemplele bine-cunoscute sunt:
encefalita postvacciniala i encefalopatia dup
administrarea de vaccin anti rabie si anti variola.

Sindromul Guillain Barre este citat n asociere

cu vaccinul impotriva gripei porcine.

PRECAUTII INAINTE DE
VACCINARE
Testarea sensibilitatii (antiser sau antitoxina)
(a) instilarea unei picturi de preparat n sacul conjunctival.
O persoan sensibilizata va acuza senzatie de usturime
la nivelul conjunctivei.
(b) un mod mai sigur de testare este prin injectarea
intradermic a 0,2 ml de antiser diluat 1: 10 cu solu ie
salin. Un pacient sensibilizat va dezvolta o reac ie
hiperemica inflamatorie n 10 minute la locul de injectare.
Trebuie s se in cont de faptul c aceste teste nu sunt
infailibile.
Solutie de adrenalina si antihistaminic pentru
urgenta