Implantologie Orala

Introducere
Istoric
Rationamentul in implantologie
Terminologie

Definitia implantului oral

Istoric

Material aloplastic, implantat in oasele maxilare (sau sub

periost) pentru ancorarea elementelor protetice

Implant deschis (deosebit de cardiologie, ortopedie)

Idee veche de milenii, din dorinta oamenilor de inlocuire a

dintilor pierduti (craniu precolumbian cu implant in locul
unui incisiv lateral mandibular, acoperit de tartru !)

Din sec. XIX exista date concrete despre proceduri

implantologice

Istoric

Ringelmann (1824):
implante transmucoase in
regiunea C superior, fixarea
protezei cu fire Au sau cu
implantele introduse in
alveole
Esec supuratie, edem
In concluzie implantele sunt
proscrise in acea perioada
Autori care sistematizeaza
istoricul: Sandhaus (1975),
Wahl (1985)

Sec. XX Hunter si Gillet

combat implantele: septice
Validare in timp - alternativa
la lucrarile mobile
Controverse legate de tipuri
Dahl anii 50 implant
subperiostal
Linkow anii 70 implant
lama
Forme de ac, capsa,
radiculara

Istoricul procedurilor

Fixarea transdentara
(transfixarea)
Implantul submucos
Implantul subperiostal
Implantul endoosos
Nici unul nu are
indicatie absoluta

Transfixare nu
perforeaza mucoasa
(inchis)
Submucos elemente de
retentie (capse)
Subperiostal (Muller
1937, Dahl, Gershkoff,
Goldberg, Ogus,
Hammer) nu este
ignorat, desi exista multe
esecuri

Implantul endoosos
Mare varietate de forme

Greenfield (1913)- Philadelphia

implant cavitar din Pt, Ir
Strock (1938) implant surub
din vitaliu
Formiggini, Zepponi,
Chercheve, Tramonte,
Heinrich, Sandhaus, Branemark
Materiale: otel inox, aliaje Cr,
Co-Mo, Ti, Ta, Al2O3
Scialom implant ac (trepied),
Pruin (strada acelor)

Grupul de la Goteborg
Branemark
Experimentele din anii
60: osteosinteza cu
materiale si suruburi
din titan
Actual: implantul
endoosos de forma
radiculara (concept
exista de peste 25 ani)

Implantologia ca stiinta si specialitate

Specialitate individuala cu metode si concepte unice

Invatarea si perfectionarea in studiu organizat universitar si
postuniversitar
Industria producatoare promoveaza si literatura
pentruautodidacti !! Eroare fundamentala !!
Deoarece prognosticul nu este absolut previzibil, planul
terapeutic este complex, dupa principiul holistic
Respecta principiile protetice conventionale. Nu le
modifica, le extinde doar limitele
Terapia implantologica nu este indicata oricarui caz (si nu
este accesibila economic oricui)

Studiul implantologiei cuprinde

Studiul de caz diagnosticul

Planul terapeutic
Designul implantelor
Protocoalele chirurgicale
Protocoalele protetice
Stiinta biomaterialelor, biomecanica

Scop
restaurarea formei si functiei normale, confortul
estetic, fonatia, sanatatea sistemului stomatognat
Independent de atrofia si afectiunile existente

Cresterea acceptantei in randul populatiei

si al pacientilor

Varsta la care se produce edentatia

Starea anatomica a crestei edentate
Cerintele psihosociale ale pacientului
Performante insuficiente ale protezei
mobile
Interes si incredere crescanda a
profesionistilor

Varsta pacientului si varsta la care se produce

edentatia

Imbatranirea populatiei - cresc serviciile adresate

varstnicilor (numar si continut)

Interesul se comuta de la procedurile nechirurgicale,

necostisitoare la lucrarile fixe aplicate pe implante

In SUA numarul practicienilor implantologi a crescut

de 10 ori pe o perioada de 5 ani

Cresterea incidentei edentatiei partiale / totale la varsta

medie si tanara) edentatie uniterminala mandibulara

Starea anatomica a crestei edentate

Resorbtia crestei edentate - interconditionarea apare odata cu

teaca radiculara Hertwig a mugurilor, care stimuleaza
dezvoltarea osului alveolar. Osul bazal s-a format inainte de
dinti. Ulterior modelarea osului alveolar de catre forte de
compresiune si tensiune transmise de dinti legea lui Wolff

Stimulii produc efect piezoelectric masurabil in cristalele

imperfecte de durapatita (din os), mentin forma si
trabecularitatea, echilibrul intre resorbtie si apozitie

Consecintele edentatiei

Scaderea dimensiunilor crestei (latime inaltime)

Proeminarea muchiilor, a apofizelor
Ingustarea si subtierea mucoasei fixe si sensibilitatea la
abrazie
Mobilizarea protezelor prin contractia muschilor
Cresterea spatiului si a rolului limbii
Scaderea controlului neuromuscular
Tulburari de fonatie
Resorbtia osului bazal (risc fractura patologica)
Tulburari estetice: aspect prognat, stergerea unghiului
labiomentonier, accentuarea ridurilor, ingustarea
buzelor, aspect de buza superioara lunga, ptoza
muschilor, pierderea tonusului, aspect imbatranit

Cerintele psihosociale ale pacientului

Tulburarile neuropsihologice de intensitate variabila

trebuie contracarate
Un procent insemnat de pacienti nu se acomodeaza cu
protezele mobile viata de relatie sociala afectata
adanceste complexul psihologic
Dificultate fonetica, masticatorie, mobilizarea
protezelor, disconfort
Nevoia de retentie a protezei pe camp una din
cerintele principale

Performante insuficiente ale protezei mobile

Eficienta masticatorie se reduce prin scaderea de 5

10 ori a fortelor ocluzale maxime

Protezele mobile se pot deplasa cu pana la 10 mm in

timpul functiei

Procesul se accentueaza in timp

Jumatate din pacientii edentati evita multe alimente

17% sustin ca pot mesteca mai bine fara proteze !

Interes si incredere crescanda a profesionistilor

Avantajele lucrarilor sustinute de implante

Conservarea osului
Pozitionarea estetica si functionala a dintilor
Asigurarea ocluziei corecte, incarcarea ocluzala directa
cu forte ocluzale superioare
Mentinerea dimensiunii verticale
Ameliorarea stabilitatii si retentiei
Performante functionale
Reducerea componentelor seilor, placilor
Cresterea ratei de succes

Avantajele lucrarilor sustinute de implante

Produc cresterea densitatii osului prin stimulare functionala

Corecteaza DV si profilul
Lucrarile nu modifica actiunea muschilor masticatori si ai
mimicii
Amelioreaza senzatia propioceptiva (20 microni la dintii
naturali - 50 la puntile sustinute pe implante 100 la
protezele totale)
Ofera longevitate desi rata de succes depinde de o gama
larga de factori (lucrarea nu trebuie inlocuita datorita
carierii dintilor stalpi etc.)

Terminologie

Uniformitate pentru eliminarea viciului de comunicare

intre producatori medici tehnicieni dentari studenti
cercetatori

Implantologia orala stiinta despre diagnosticul, designul,

insertia, restaurarea si/sau tratamentul structurilor orale
autogene sau aloplastice in scopul restaurarii defectelor de
contur, confort, functie, estetica, fonatie si sanatate a
pacientului edentat partial sau total

Protetica implantologica ramura implantologiei care se

ocupa de componenta planului general de tratament
dinaintea insertiei implantelor si etapa restauratorie
ulterioara insertiei implantelor

Terminologie

Implantul oral (dentar) biomaterial aloplastic inserat

chirurgical in tesuturile dure / moi ale cavitatii orale in
scopuri functioanle sau estetice (serveste ca fundatie
protetica)
Categorii:
Endoosoase
Subperiostale
Substituente osoase

Creasta reziduala = osul restant dupa pierderea dintilor

Os alveolar = osul dezvoltat ca urmare a formarii dintilor /
creasta reziduala adecvata sau augmentata pentru aplicarea
implantelor endoosoase / osul adiacent sustinand implante
endoosoase

Terminologie

Osteointegrare = contact direct intre os vital si

suprafata implantului certificabila la o marire de
ordinul microscopiei optice

Fixare rigida = implant inserat, functional, fara

mobilitate decelabila la aplicarea unei forte in
directie verticala / orizontala de 1 500 grame

Categorii de forma la implante

- Forma radiculara

Implante de forma radiculara

Design = coloana verticala in os. Pot fi netede, filetate,
perforate, solide, cavitare sau cu supapa (vented),
invelite (coated) sau texturate
2 tipuri principale de design:
Cilindrul (press-fit) retentie microscopica si
bonding la os, aplicate prin presiune in cavitatea
preparata
Surubul aplicat prin insurubare, retentie
macroscopica pentru fixarea primara
Forme combinate

Categorii de forma la implante

- Forma lama

Implante in forma de lama / placa

Design = utilizeaza dimensiunea orizontala a
osului ; este plat si ingust in sens vestibulo oral
blade vent
Colul implantului uneste corpul acestuia cu stalpul
oral
Este un implant deschis

Tipuri de implante (diferite productii)

Componentele implantelor
(in ordinea aplicarii)

Corpul portiunea aplicata chirurgical in os

Surubul de acoperire (faza I) previne la capatul liber al
implantului penetrarea tesuturilor moi si detritusurilor
Extensia perimucoasa (Faza II) insurubata in portiunea
transepiteliala - dezvolta etanseitate tisulara in jurul implantului
Stalpul (bont, abutment) portiunea pentru retentia lucrarii
protetice poate fi drept / angulat
Abutment pentru lucrare protetica fixata prin
insurubare
cementare
atasamente

Componentele implantelor
(in ordinea aplicarii)

Componentele implantelor
(in ordinea aplicarii)

Surub de acoperire aplicat in abutment pentru protectie

intre sedintele de tratament
Analogul de transfer transfera pozitia si designul
corpului /abutmentului in model
Adaptorul de transfer pozitioneaza analogul in amprenta
(corpul / abutmentul)
Indirect insurubat in corp ramane in gura dupa
amprentare (marcaj = fata plana / retentie)
Direct se desurubeaza dupa priza, ramane in amprenta
(cavitar, rectangular, cu surub intrinsec de fixare in corp)

Componentele implantelor
(in ordinea aplicarii)

Componentele implantelor
(in ordinea aplicarii)

Analogul de implant replica in model corpul cu

portiunea sa retentiva este atasat la adaptorul de
transfer
Adaptorul face conectarea intre bont si lucrarea
protetica (suprastructura) prefabricat sau se toarna
Surubul de adaptare fixeaza suprastructura la corp /
bont

Componentele implantelor
(in ordinea aplicarii)

Terminologie
Sinonime