UNIVERSITATEA POLITEHNICA

BUCURESTI

Nume:Ene Georgian Adrian

Facultate: Stiinta si Ingineria
Materialelor
Specializare: I.P.M
Anul: III
Grupa: 1032C
Profesor indrumator: Butu
Mihai
Firma gazda : Vimetco-Alro
Profilul firmei:productia si procesarea
aluminiu
Localitate : Slatina
Tutore : Ciobanu Gilbert
Perioada : 23.05.2012 03.08.2012

Alro Slatina este cea mai mare

companie productoare de aluminiu din
Europa Central i de Est (exceptnd
Rusia) i singurul productor de
aluminiu i aliaje de baz din Romnia.
Capaciatea de producie a companiei
este de peste 260.000 tone anual.
Compania este deinut n prezent
(2007) n proporie de 87% de Vimetco
(fost Marco Group). Fondul
Proprietatea mai deine aproape 10%
din aciuni. Restul de aciuni sunt listate
la Bursa de Valori Bucureti, categoria I.

Alro Slatina este cel mai mare

consumator de energie electric din
Romnia absorbind 8% din consumul
naional[

Turnarea Aluminiului
DESCRIERE PROCES DE PRODUCIE TURNTORIE ALUMINIU PRIMAR
Tipuri de produse: produse turnate obinute din aluminium electrolitic, n
conformitate cu standardele de produse naionale, europene i internaionale
din domeniu, sau conform cerinelor particulare ale clienilor. Produsele sunt
obinute prin procedee de turnare semicontinu sub form de:
sarm
bare
sleburi
Organizarea activitatii de productie n secia Turntorie Alumniu
Primar:
Activitatea seciei Turntorie este structurat n trei mari domenii de activitate:
Instalaia de turnare srm prin procedeul de turnare laminare
Instalaia de turnare bare prin procedeul AirSlip tehnologie Wagstaf
Instalaia de turnare sleburi prin procedeul Pechiney i prin procedeul Wagstaf

Procesul tehnologic de fabricare a aluminului const n

electroliza aluminei calcinate n baie de sruri la 950-960 i se
desfoar n 6 hale de electroliz prevzute cu celule Pechiney
proiectate pentru intensiti mici, care n prezent n urma
modificrilor aduse ansamblului anodic i designului de cuv
funcioneaz la intensiti cuprinse ntre 105kA -120 kA, fiecare
hal avnd 132 celule, modernizate dup licena firmei
ALUMINIUM PECHINEY, cu celule capotate, alimentare central
cu alumin, conducerea procesului tehnlogic cu ajutorul
calculatoarelor de proces, epurarea gazelor cu coninut de fluor.

Principalele operaii tehnologice, ce se desfoar n electroliz sunt:

- alimentarea celulelor de electroliz, cu alumin, sruri de fluor;
- electroliza aluminei prin trecerea curentului electric;
- depunerea la catod a aluminiului electrolitic i eliberarea oxigenului la anod;
- extragerea aluminiului electrolitic,
- transportul aluminiului ctre secia Turntorie.
DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC DE FABRICAIE DIN SECIA TURNATORIE
Fluxul tehnologic general pentru fabricaia principalelor produse turnate bare, srm,
sleburi din secia Turntorie Alro SA are ca i componente principale urmtoarele activiti:
recepia, cntrirea i depozitarea deeurilor de aluminiu i aliaje de aluminiu;
curirea cuptoarelor de elaborare turnare;
adugarea deeurilor solide n cuptorul de elaborare turnare;
recepie, inspecie, cntrire i dirijare aluminiu lichid ctre cuptoarele de elaborare
turnare;
umplerea cuptorului de elaborare turnare cu aluminiu lichid;
elaborarea arjei de turnare conform specificaiei clientului;
turnarea arjei;
debitarea produselor turnate, la ambele capete;
omogenizarea produselor turnate;
inspecia final a produselor turnate;
cntrirea produselor turnate, ambalarea lor, conform specificaiei client i aplicarea
etichetei cod de bare
depozitarea produselor, pe loturi de client n Depozitul de produse finite;
editarea certificatului de inspecie, ntocmirea documentelor de transport i livrarea
produselor ctre client, conform planificrii.
Funcie de produsul fabricat fluxul tehnologic poate suferi anumite modificri sau
particulariti.

Produse ALRO
1. SARMA DIN ALUMINIU
Tabelul nr.1 Metoda de analiza: emisie optica conform ASTM E 1251-04.
IMPURITATI % max.

OBSERVATII %

Si

Fe

Cu

Mn

Mg

Cr

Ni

Zn

Ti

Ga

V+Ti

0,10

0,25

0,02

0,01

0,02

0,01

0,04

0,03

0,02

0,02

ALTELE %
Fiecare

0,02

Al %
min.1)

Total

0,1

99,7

1) Aceasta valoare este determinata scazand din 100% suma tuturor elementelor
metalice prezente in cantitati de 0,0010% sau mai mult, fiecare precizat in tabelul
de mai sus in sectiunea de impuritati dar fara elementele enuntate ca alte
impuritati.
Diametrul bobinei

- diametrul interior: 560 mm si 760 mm 25 mm;

- diametrul exterior : 1100, 1400 mm si 1760 mm, in functie
de greutatea neta a bobinei;
- inaltimea : 710 mm, 810 mm si 860 mm 20 mm;

Denumir
e aliaj

EN AW -1370

Starea
metalurgic
a de
livrare

Caracteristici mecanice

Caracteristici electrice
(temperatura: 20C)

Metoda de masurare conform:

EN 10002-1:2001; ASTM B 557M-06

Metoda de masurare
conform: ASTM B 193-02

Rezistenta la
tractiune
Rm [Mpa]

Alungire
uzuala
A100 [%]

Rezistivitat
e
[cm]
max

Conductivitat
e
[% IACS]
min.

min

max.

H 16

120

140

10

2,801

61,5

H 14

115

130

14

2,801

61,5

H 13

105

120

16

2,801

61,5

H 12

95

110

20

2,801

61,5

Cum se inspecteaza produsul

Prelevare probe pentru determinarea caracteristicilor fizico-mecanice.

rezistenta la tractiune
alungirea
rezistivitatea electrica
Determinarea caracteristicilor la laboratorul de incercari neferoase.
Introducerea rezultatelor in sistemul informatic.
Verificarea valorilor caracteristicilor fizico-mecanice si receptia
bobinelor de sirma pe beneficiari.
Inspectia in teren a fiecarei bobine in parte urmarindu-se (conform
procedurii de inspectie si a catalogului de defecte):
aspectul infasurarii
profilul firului de sirma
defecte de suprafata
Dupa inspectie bobinele de sirma sint inscriptionate cu nr.comenzii si al
beneficiarului.
Urmeaza cintarirea bobinelor de sirma si predarea la compartimentul de
livrari in vederea expedierii la beneficiari.

TRANSFER DESEU SOLID IN ZONA DE TURNARE

RECEPIE, INSPECIE, CNTRIRE SI DIRIJARE ALUMINIU LICHID

FLUX TEHNOLOGIC Al OPERATIILOR DE FABRICATIE AL SARMEI DE ALUMINIU SI ALIAJE

TURNARE/ LAMINARE/ BOBINARE

ELABORARE SARJ TURNARE

CURATIRE CUPTOR +
EXTRAGERE ZGURA

INTRODUCERE DESEURI SOLIDE

CALCUL DE SARJA

UMPLERE CUPTOR METAL

LICHID+ FLUXARE

NCLZIRE SARJ PN LA
TEMP. DE LUCRU

AMESTECARE + EXTRAGERE ZGUR +

RECOLTARE PROB

PREGATIRE MASINA TURNARE

PREGATIRE JGHEABURI
TRANSFER METAL

PREGATIRE SISTEM
DEGAZARE

DEMARARE TURNARE
PREGATIRE LAMINOR
PREGATIRE BOBINOAR
PREGATIRE EBOSA
PREGATIRE FOARFECE
EBOSA
REGLARE PARAMETRII
PREAGATIRE LAMINOR

MONTARE + INCLZIRE
SISTEM FILTRARE

DEPOZITAR
E
LOT
CLIENT

PRINDERE IN LAMONOR
PREGATIRE FOARFECE FIR

MONTARE + INCLZIRE
CREUZETE TURNARE
PREGATIREA/ VERIFICARE
SISTEM EMULSIE
VERIFICARE/REGLARE SISTEM
RACIRE INEL TURNARE
VERIFIACRE SISTEM
LUBRIFIERE CAJE

ANALIZ SPECTRALA PRROBA

PREGATIRE INEL TURNARE

MONTARE BANDA TURNARE

PRINDERE IN
BOBINOAR 1

PRINDERE IN
BOBINOAR 2

DEZBATERE/ EXTRAGERE
BOBINA

PRELEVARE PROBE

ADAUGARE/ DIZOLVARE ALB

DECANTARE +
AJUSTARE TEMPERATUR BAIE
METALICA PENTRU TURNARE

CNTARIRE/
AMBALARE

PREGATIRE/ VERIFICARE
BOBINOAR

INSPECTIE FINALA

LIVRARE

Ambalarea, manevrarea si transportul

Ambalare pentru livrare in container:
- Bobinele se transporta in containere in pozitie verticala, (10 bobine, suprapuse 2 cate
2), sau cu axa orizontala (7 bobine nesuprapuse).
- Modul de ambalare al bobinelor de sirma: fiecare bobina se leaga cu 3-4 benzi PET
sau zincate, se aseaza pe suport din lemn si se prinde cu 2 benzi de suport. Se
ambaleaza cu folie de polietilena cu partea de jos nelipita (sac din folie).
- Manevrarea bobinelor se efectueaza cu sufe textile si se incarca cu stivuitorul.
- Pentru a evita deplasarea si lovirea bobinelor in container, in timpul transportului, se
utilizeaza stelaje din lemn, pentru fixare.
Ambalare pentru livrare in mijloace auto:
Transport cu TIR-ul:
Bobinele se transporta in pozitie verticala sau orizontala:
- Bobinele cu axa verticala se leaga cu 3-4 benzi PET sau zincate, se aseaza pe suporti
din lemn si se leaga cu 2 benzi, de suport, se infasoara de jur imprejur cu carton
ondulat (la inaltimea bobinei), care este fixat cu 2-3 benzi PET sau zincate.
- Bobinele cu axa orizontala se leaga cu 3- 4 benzi PET sau zincate, se aseaza pe
suporti din lemn, se acopera partea superioara a bobinei cu carton ondulat, pana la
contactul cu suportul si se aplica 3 benzi PET sau zincate, care leaga bobina
acoperita cu carton, de suport.
* La solicitarea unor beneficiari, bobinele se introduc in folie, dupa care se acopera cu
carton ondulat.
Incarcarea in TIR-uri se face cu pod rulant cu sufe textile sau cu stivuitorul.
Fiecare bobina incarcata in TIR trebuie fixata de catre sofer cu chingi textile.

Transport cu diverse mijloace auto (exceptie TIR-ul):

a) Ambalare, livrare - Bobine de 2000kg - 3000kg
- Bobinele se livreaza in pozitie verticala sau in pozitie orizontala, in functie de prevederile din
contract.
- Uzual, in cazul bobinelor in pozitie verticala capatul firului bobinei este in partea inferioara a
acesteia.
- In cazul in care se doreste in partea superioara a bobinei, se va preciza in mod expres prin
contract.
- Ambalarea se efectueaza in conformitate cu prevederile din contract, puse de comun acord intre
furnizor si beneficiar.
- Modul de ambalare al bobinelor de sarma: se leaga cu 3-4 benzi PET sau zincate la iesirea din
laminor si se aseaza pe suportul bobinei de care se leaga cu 2 benzi PET sau zincate.
- Bobinele se aseaza pe suporti din lemn, care permit manevrarea bobinelor cu sufe textile, sau cu
stivuitorul, se infasoara de jur imprejur cu carton ondulat (la inaltimea bobinei), peste care se
mai aplica o banda PET sau zincata.
b) Ambalare, livrare - Bobine de 1000 kg
Dimensiunile bobinei sunt:
- diametrul interior: 560 mm 25 mm;
- diametrul exterior: max. 1100 mm;
- inaltimea: 860 mm 20 mm;
- Bobinele se livreaza in pozitie orizontala.
- Modul de ambalare al bobinelor de sirma: se leaga cu 3 benzi PET sau zincate la iesirea din
laminor, se aseaza pe suport bobina de care se leaga cu 2 benzi zincate, se acopera partea
superioara a bobinei cu carton ondulat, pina la contactul cu suportul, de care se leaga cu 2
benzi PET sau zincate.
- Bobinele se aseaza pe suporti din lemn, care permit manevrarea bobinelor cu sufe textile, sau cu
stivuitorul.
* La cererea beneficiarului, se poate face ambalarea numai cu banda zincata.

Defecte posibile ale sirmei aparute in timpul laminarii-turnarii si

manipularii
Spire suprapuse la exteriorul
bobinei.

Infasurare neconforma

Fir incurcat la interiorul bobinei

Profilul sirmei necorespunzator

Infasurare neconforma pe fetele

laterale ale bobinei

Bobina cu firul deteriorat datorita unor

lovituri mecanice

Infasurare neconforma pe generatoare

Bobina cu firul zgiriat

2. BARE DIN ALUMINIU SI ALIAJE DIN

Compozitie chimica
ALUMINIU.
Impuritati elemente
( % max. )

Elemente aliere (%)

Tip
aliaj

Si

Fe

Mg

Ti

Altele
( %max. )

Cu

Mn

Zn

Cr

Fiec.

Total

Al.
(%)

6005

0,20,6

0,150,35

0,450,9

0,010,03

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,15

rest

6060

0,30,6

0,100,30

0,350,6

0,010,03

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,15

rest

6061

0,20,6

0,150,35

0,450,9

0,010,03

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,15

rest

6063

0,20,6

0,150,35

0,450,9

0,010,03

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,15

rest

6082

0,20,6

0,150,35

0,450,9

0,010,03

0,04

0,04

0,04

0,04

0,04

0,15

rest

Dimensiuni si tolerante:
Diametru

Lungime
[mm]

Tolerante [mm]
la diametru

[mm]

[inch]

152

178

+ 0/-2

203

+ 0/-2

229

+ 0/-3

254

10

279

11

6000

+ 0/-3
+ 0/-3

la lungime

10,0

la sageata

< 2/m
si
< 12/6000mm

STRUCTURA:
- In structura barele nu prezinta incluziuni, porozitati sau fisuri.
- In faza de turnare, metalul este degazat continuu si filtrat cu filtre
ceramice.
- Verificarea macrostructurii se face pe probe omogenizate.
Analiza de macrostructura urmareste:
a. granulatia probei sa fie omogena;
b. depistarea macroincluziunilor, fisurilor, porozitatilor si crapaturilor.
Analiza de microstructura urmareste:
a. determinarea microporozitatilor;
b. distributia uniforma a fazelor intermetalice;
c. depistarea incluziunilor metalice sau nemetalice;
d. omogenizare corespunzatoare;
e. marimea de graunte (ASTM-E-112); numarul de graunti si
marimea medie de graunte este in functie de specificatia
clientului;
f. adancimea zonei corticale(zonei de licuatie),este in functie de
specificatia clientului.
ASPECTUL SUPRAFETEI : Barele sunt produse fara defecte pe
suprafata de turnare.
Se accepta urme de unsoare pe suprafata, produse in timpul
tratamentului de omogenizare.

CUM SE INSPECTEAZA BARELE

In timpul turnarii se urmaresc cu mare atentie urmatoarele:

Elaborare sarja
tratare metal cu fluxuri,de protectie,de zgurificare,eliminator de Na si
Ca.
curature metal de zgura
Pregatire instalatie pentru turnare
verificare si curatire jgeaburi de transvazare metal din cuptoare
catre oala de degazare.
verificare montare corecta si incalzire filtru ceramic.
verificare pregatire masa turnare(cochile,inel grafit,placa tranzitie)
Functionare oala degazare
temperatura metal
debit argon
debit clor
rotire injector
filtrare metal prin filtru ceramic
Mentinerea nivelului de metal pe intregul lant de jgheaburi ,pina la intrarea
pe masa de turnare repartitoare in timpul turnarii.
Prelevare probe pentru determinarea compozitiei chimice.

Debitare bare la capete la lungimea solicitata

Se vor urmari si verifica:
Suprafata de debitare
Perpendicularitatea taieturii
Poansonarea pe un capat cu nr.sarja si tip aliaj pentru trasabilitatea
produsului.
Tratamentul termic de omogenizare
Aici se va urmari si verifica functionarea corecta a cuptorului,temperatura de
omogenizare,respectarea palierului de mentinere la temperatura de
omogenizare prescrisa.
Racirea barelor.
Aici se va urmari ca dupa terminarea ciclului de omogenizare,barele sa fie
introduse la racire cit mai rapid iar racirea barelor de la temp.de omogenizare de
585grd.C la 300grd.C sa se faca in max.1 ora pentru ca tratamentul de
omogenizare sa fie eficient. Pentru realizarea acestui lucru se va urmari si
verifica functionarea corecta a cuptorului de racire.
Determinarea compozitiei chimice in laboratorul de produse neferoase
Se face apoi in sistem informatic incadrarea sarjei de bare pe beneficiari in functie
de compozitia chimica.
Dupa omogenizare si racire barele sint apoi transferate pe masa de receptie.
Aici au loc urmatoarele operatii:
Verificare bare din punct de vedere al defectelor de suprafata,verificare
lungime,verificare diametru,verificare liniaritate,verificarea poansonarii pentru
identificarea barelor formarea legaturilor de bare cu numarul de bare
solicitate de fiecare client in parte si apoi cintarirea acestora si predarea la
serviciul vinzari-expeditii.

Defecte posibile aparute la bare in timpul turnariiomogenizarii-manipularii.

Bare iesite din air-slip

Bar ieit din air slip n timpul

turnrii; suprafaa rugoas tip
scoar de copac

Ieirea din Airslip apare atunci cnd se pierde gazul dintre metal i inelul de grafit. Rezultatul
este deteriorarea in calitate a suprafeei barei.
Cauze posibile

Soluie

Debit de gaz prea mic

Se marete debitul de gaz

Se incearca cochila folosind ap cu sapun pt. a
verifica activitatea de barbotare de la inelul de
grafit. Se repar cochila dac este necesar.

Condiii de turnare la temperaturi prea mari

Se reduce temperatura metalului i/sau viteza de

turnare.

Condiii de turnare la temperaturi prea mici

Se marete temperatura metalului i/sau viteza

de turnare.

Pierdere de gaz in cavitatea cochilei

Se asigur ca toate racordurile sunt corect

etane.

Pierdere de gaz n racordul dintre alezajul Se scoate inelul de grafit, se verifica cochila de
cochilei i inelul de grafit
defecte mecanice sau reziduuri i se repar dac
este necesar.
Ulei de turnare insuficient

Se verifica funcionarea injectorului de ulei, s

nu aib pierderi. Dac injectorul funcioneaz
corect, se scoate cochila i se verific pentru
ditsribuia corect a uleiului folosind instalaia
de ncercare a inelului de grafit.

Zgrieturi
Zgrietur longitudinal datorat oxizilor
Cauze posibile

Soluie

Condiii de turnare la temperatur mare.

Se reduce temperatura metalului.

Se mrete viteza debitului de ap.
Se micoreaz viteza de funcionare.
Se micoreaz temperatura apei.

Lipirea metalului n racordul inel de grafit/plac Se recptuete racordul periodic. (Dac se

de tranziie.
folosete strat de grafit, unele aliaje pot
cere acoperire ntre fiecare turnare).
Strat de grafit rmas pe suprafaa de turnare Se cur stratul de grafit folosind o crp
cauzeaz lipirea metalului.
curat i solvent
Debit de gaz prea mic.

Se mrete debitul de gaz.

Debit de ulei prea mic.

Se mrete debitul de ulei.

Debit de ulei prea mare. (Uleiul n exces n inelul Se reduce debitul de ulei.
de grafit poate cauza o reducere a debitului de
gaz).
Calitate slab a metalului poate cauza aderarea Vezi Pete de Oxizi.
oxizilor mai uor la interiorul cochilei.
Calibru de ap slab sau rupt.

Se cur ecranul de filtare sau cochila.

zgrierturi datorare oxizilor

Zgarieturi transversale

Zgrietur longitudinal

Suprafa rugoas
(n valuri )

Curgere metal la demarare sau perforare n timpul turnrii

(suprapunere

Cutarea la rece

Rupere orizontala

Formarea de spirale

DEFECTE DE OMOGENIZARE :

Bare ndoite

Urme de distanieri

Gruni aciculari (macrostructur)

granulaie neuniform .

Macroporozitate

: Nivelul de porozitate cuprins ntre 1 i 2

Nivelul de porozitate 3

Nivelul de porozitate 4

Nivelul de porozitate 6

Nivelul de porozitate 5

Nivelul de porozitate 7

3. Sleburi din aluminiu si aliaj de aluminiu

Sleburile se obtin cu ajutorul a 2 masini de turnat:
-masina de turnare sleburi Pechinei
-masina de turnat sleburi Wagstaff
Maina de turnare sleburi Pechiney se compune din:
2 cuptoare tip basculant cu capacitate de 40 tone, dotate cu arztoare cu gaz
oal de degazare tip Pechiney pentru degazarea metalului lichid;
derulor de srm AlTi5B1
maina de turnare Pechiney, cu 4 posturi de turnare i sistem de control automat al turnrii.
Capacitatea maxim a maini de turnare sleburi Pechiney este de cca. 16
tone/h.
Principalele operaii tehnologice sunt:
elaborarea aliajului n cuptoare de elaborare
degazare metal
modificare structur
turnarea sleburilor pe maina de turnare
prelevare analiz chimic
extragerea sleburi din groapa de turnare
debitarea sleburi
recepia
cntrirea

Maina de turnare sleburi Wagstaff se compune din:

2 cuptoare tip basculant cu capacitate de 60 tone, cu arztoare regenerative pe
gaz;
oal de degazare
cutie de filtrare metal, cu sistem de nclzire pe gaz al filtrului.
maina de turnare Wagstaff, cu sistem de control automat al turnrii
Capacitatea maxim a maini de turnare sleburi Wagstaff este de cca. 20 tone/h.
Principalele operaii tehnologice sunt:
elaborarea aliajului n cuptoare de elaborare
modificare structur
degazare metal
turnarea sleburilor pe maina de turnare
prelevare analiz chimic
extragerea sleburi din groapa de turnare
formare arj pentru omogenizare (pentru seria 2xxx i 7xxx)
omogenizare (pentru seria 2xxx i 7xxx)
rcire (pentru seria 2xxx i 7xxx)
debitarea sleburi
prelevare prob metalografic (pentru seria 2xxx i 7xxx)
recepia
cntrirea
Cuptorul de omogenizare sleburi este un cuptor semicontinuu cu combustie pe gaz
destinat omogenizrii aliajelor dure de aluminiu din seria 2xxx i 7xxx, care lucreaz n
domeniul de temperatur 460 6100C.
Ferstrul de debitare sleburi cu panglic, are productivitatea max. de 30 sleburi/2
tieturi/ 8h.

Tolerante la dimensiuni
Grosime
Grosimea se masoara pe ambele fete ale placii, la o distanta de 100 mm de fetele laterale.
Toleranta la grosime astfel masurata este de 5mm, cu excluderea:
- unei distante de 0,8 ori grosimea nominala, de la piciorul placii nedebitata;
- unei distante de 0,5 ori grosimea nominala, de la extremitatea piciorului placii debitate;
In zonele stabilite mai sus, toleranta la grosime, masurata in centrul sectiunii transversale este:
- 4% din grosimea nominala pentru placi debitate;
- stabilita prin acord intre parti pentru placi nedebitate.
Diferenta dintre partea cea mai subtire si partea cea mai groasa a unei placi pentru laminare
debitate, masurata in orice loc de pe placa, la o distanta mai mare de 100 mm de margine, nu
trebuie sa depaseasca 5% din grosimea nominala.
Latime
Se masoara latimea de gabarit. Toleranta la latime este de mm cu excluderea unei distante de
la piciorul placii pentru laminare, egala cu 0,8 ori grosimea nominala (placi cu picior nedebitat)
sau 0,5 ori grosimea nominala (placi cu picior debitat).
Daca este necesar, prin acord intre parti pot fi stabilite si alte tolerante.
Lungime
Se masoara lungimea de gabarit. Daca nu se precizeaza altfel in comanda, toleranta este:
a) 25mm pentru placi debitate
b) 50mm pentru placi nedebitate
Tolerante de forma
Sageata laterala
Sageata laterala este sageata masurata de-a lungul unei fete laterale, in mijlocul ei, in sensul

Sageata longitudinata
Sageata longitudinala este sageata masurata de-a lungul unei fete de laminare, in sensul
turnarii la 100 mm fata de unul din colturi. Pe toata lungimea placi se admite o sageata
maxima de 6 mm
Sageata diagonala
Sageata diagonala este sageata masurata de-a lungul unei diagonale a unei fete de laminare.
Ea defineste rasucirea placii pentru laminare. Sageata maxima admisa este de 6 mm
Sageata transversala (concavitate si convexitate).
Sageata transversala se masoara pe o fata de laminare, perpendicular pe sensul de turnare.
Ea defineste concavitatea si convexitatea placii. Sageata transversala maxima admisa este de
3 mm.
Daca placa pentru laminare nu este frezata inainte de laminare, sageata transversala maxima
admisa se stabileste prin acord intre parti.
Perpendicularitate
Taieturile trebuie sa se efectueze la 901 fata de oricare generatoare a placii pentru laminare
(axa de turnare).
Calitatea Suprafetei si structura interna
Pentru un nivel corespunzator laminarii, placile pentru laminare trebuie:
- sa nu prezinte defecte de suprafata datorate turnarii, excrescente metalice, lovituri de
manipulare, pete de ulei, murdarie si coroziune;
- sa nu prezinte incluziuni, porozitati, retasuri, fisuri;
- sa aiba o structura metalica corespunzatoare (ex. marime de graunte, adancimea zonei
grauntilor echiacsi, structura dendritica).

Sleburi

Tehnici de masurare deformari

Producatorul trebuie sa foloseasca mijloace corespunzatoare pentru verificarea
respectarii caracteristicilor dimensionale si a tolerantelor precizate in subcapitolul
3.2.1(ex. se utilizeaza o rigla asezata pe sleb, asa cum indica desenul de mai jos,
tinand cont de zonele neutralizate).

DEBITARE

Generalitati
Sleburile pentru laminare sunt:
- brut turnate, in cazul in care capul si piciorul nu se indeparteaza
- debitate
Debitarea poate fi realizata la cap, la picior sau la ambele extremitati.
Debitare cap
Debitarea capului se face, astfel incat sa se elimine retasurile si metalul cu defecte.
Debitare picior

Debitarea piciorului trebuie sa confere planeitatea necesara unui sleb pentru laminare si sa elimine
metalul cu defecte.

Cod de debitare
Tabelul urmator prezinta codul de debitare utilizat in functie de tipul debitarii.
Debitare cap

Debitare picior

Cod

Nu

Nu

TS

Da

Nu

BS

Nu

Da

PD

Da

Da

DS1)

MARCARE

Sleburile pentru laminare vor fi marcate:

-cu vopsea (nu trebuie sa contina Pb) pe o fata laterala
-prin poansonare pe extremitatea capului
Marcare pe fata laterala
- sigla ALRO
- numarul sarjei
- numarul individual al slebului din sarja de turnare
- simbolul aliajului
- latimea nominala
- grosimea nominala
- lungimea nominala
- masa neta

Control tehnic de calitate la obtinerea sleburilor din aluminiu si aliaj

de aluminiu
Scopul controlului tehnic de calitate pe fluxul de fabricatie este de a
identifica neconformitatile de proces care pot determina aparitia unor produse
neconforme la
receptia finala a produselor sau la sesizarea unor defefecte de material la
prelucrarea ulterioara
a produsului la client.

Se pot obtine astfel informatii asupra surselor de neconformitati,se pot lua

Controlul consta in:

- temperatura baii metalice in mod special la alierea cu zirconiu, zinc si
magneziu,
- amestecarea baii metalice si extragerea zgurii din cuptorul de elaborare
- prelevarea probelor pentru corectii
- decantarea baii metalice
- modul de tratare cu fluxuri a baii metalice si cantitatea de flux introdusa
in cuptor
- compozitia chimica trebuie sa fie in conformitate cu SR EN 573/3/2004
sau cu Specificatia
clientului
- timpul de amestecare
- inscrierea in Registrul de urmarire si inregistrare forme de prelevare a
formelor de prelevare
scoase din uz sau a celor introduse pe flux
- inscrierea in Fisa de lucru si control a parametrilor de lucru cat si a
rezultatelor analizelor

Perforare la demarare

Ruperea captului de demarare

Sac ingheat

Sleb prins n cochil

Defecte care nu influeneaz calitatea slebului

Coluri scurse

Dungi pe suprafa

Perforare dup
demarare

Fisuri de suprafa de tranziie

Ridicare marginii la
demarare

Fisur postsolidificare

Curgeri

Col ridicat

Exudaii de suprafa

Crpturi de cute la cald

Fisuri orizontale de col

Crpturi de cute la rece

Fisuri de demarare

Dungi de ap

Crpturi orizontale

Suprafa n valuri

Fisuri calde pe captul de demarare

Suprafa supralubrifiat

Cute la rece pe col

Ruptur de col

Defecte de turnare care duc la rebutarea sleburilor sunt defecte

care se propag n toat lungimea slebului i care afectez structura
intern.
Fisur postsolidificare
Pete de oxizi i fisuri care sunt iniiate de
ele

Fisur J

Fisuri la cald n tranziie

Fisur intern

Perforare

Gruni acciculari datorit rcirii necorespuztoare sau srm afinare

Porozitate de contracie solidificare neuniform datorat rcirii necontrolate sau

distribuiei de metal n cochil

Controlul tratamentului de omogenizare

Tratamentul de omogenizare se verifica dupa o diagrama de tratament termic
care poate fi
vizualizata cu toti parametri de functionare

Verificarea operaiei de marcare final a sleburilor

Marcarea trebuie sa fie detip permanent, realizata cu poansoane si cuprinde
datele de
identificare al fiecarui produs in parte.

Inspecia final a sleburilor

Inspectia finala vizeaza caracteristici geometrice si calitatea suprafetei:
Se verifica: - sectiunea transversala: grosimea, latimea, lungimea,
- tolerante de forme: sageata laterala, sageata longitudinala, sageata
diagonala, sageata transversala,
- perpendicularitate

Analiza de macrostructura si microstructura

Marcarea probei va respecta datele de identificare al produsului

Cantarirea

Dupa turnare si solidificare sleburile sunt extrase din cochilie cu ajutorul unui pod mobil