You are on page 1of 13

Facultatea de Stiinte Economice

Specializarea Finanate si Banci

Finanarea instituiilor
publice

Motivatia:
Am ales aceasta tema deoarece vedem ca pe zi ce trece
ca statul se indatoreaza din ce in ce mai mult,printre
cauze aflandu-se si incapacitatea acestuia de a face fata
chetuielilor din domeniul public.
Dupa parerea mea, daca scolile reusesc sa se
autofinanteze acest lucru nu poate aduce decat beneficii
atat institutiilor publice cat si mediului economic.

Finanarea instituiilor publice se


realizeaz din:
veniturile bugetare constituite la nivelul
bugetului de stat,
bugetului local,
bugetul asigurrilor sociale de stat,
bugetului fondurilor speciale (fondul
naional unic de asigurri de sntate i
fondul asigurrilor pentru omaj)
bugetele instituiilor publice

Astfel, se disting trei categorii de


finanri ale instituiilor publice:
finanarea din alocaii
bugetare
subvenionarea
autofinanarea

Autofinantarea:
Reprezinta acoperirea integral a cheltuielilor din venituri proprii.
Independent de modul de finanare stabilit prin criteriul anterior, instituiile publice
pot avea acces la fonduri i din alte surse (autofinanri, mprumuturi interne sau externe,
fonduri nerambursabile etc.).
n sectorul public se face diferena dintre venituri i finanri
Veniturile proprii al instituiilor publice se compun din taxe colectate pentru
activitatea prestat de instituiile respective i pentru care nu exist obligaia virrii la
bugetul de stat sau local, ci se administreaz direct de instituiile publice n regim de
venituri proprii.
n unele cazuri, pe baza unor legi speciale, unele instituii publice colecteaz i rein
impozite la bugetul propriu.

Veniturile proprii ale instituiilor publice


autofinanate se axeaz pe contracte de
prestri de servicii ctre teri.
Astfel, aceste venituri fac parte din
categoria taxelor deoarece nu sunt
obligatorii pentru contribuabili, iar n cazul
n care se pltesc trebuie s existe i o
contraprestaie din partea instituiei
publice .

Exemple de prestatii ale institutiilor


publice :
De exemplu, un spital public presteaz servicii
medicale ctre pacieni, plata putnd fi fcut direct de
acetia (dac pacienii nu sunt asigurai n sistemul
public sau solicit servicii neacoperite de asigurare), de
angajatorii acestora sau de Casa de Asigurri de
Sntate (dac sunt asiguraii sistemului public). Deci,
prin faptul c decontarea unor servicii se face din
resurse bugetare publice nu nseamn c avem de a
face cu subvenii.

Fundamentarea cuantumului
veniturilor proprii trebuie n aa fel fcut
nct veniturile din taxe s acopere cheltuielile
instituiei.

-Putem deduce ca unele institutuii o sa stea mai bine


decat altele in ceea ce priveste autofinantarea.
-Este vorba de acele institutii cu profil tehnic care
pot presta servicii unor potentiali parteneri.
-Pentru ca toate aceste as adevina reale este nevoie
de o baza minima de finantare.
-Aceasta finantare poate fi obtinuta fie de la bugetul
de stat fie de la finanatatori.

Metode de atragere a finantatorilor


sau a fondurilor nerambursabile:
1)Atragerea de finanatari nerambursabile prin
crearea unor programe sau proiecte cu impact
major pentru dezvoltarea economico-sociala.
2)Entitatile publice ar trebui sa fie mult mai atente
si implicate in elaborarea acestor proiecte.
3)Acest tip de finantare se face sub forma de
granturi.
4)Scopul acestor finantatori este de a sprijini
dezvoltarea mediului economic, social si cultural
prin sponsorizarea entitatilor publice dar si de
contactare a unor potentiali colaboratori.

Principalele categorii de finantatori activi in


Romania sunt:
Uniunea Europeana,
Guvernul Romaniei, guvernele sau ambasadele
unor state straine,
bancile si institutii financiare internationale (de
ex.: BERD, Banca Mondiala),
bancile active in Romania,
fundatii sau alte organizatii internationale cu
statut asemanator (de ex.: Fundatia Soros), mari
corporatii (de ex.: Microsoft, Coca-Cola).

Concluzii:

Bibliografie:
http://www.finantare.ro/ghid-granturi#13
Autofinanarea colilor
publicat de: Gheorghe.Dumitrescu la 18/06/2011
20:09:48
http://www.editurauniversitara.ro/interviuri/angela
%20harastasanu/126

You might also like