TRAUMATOLOGIE

OCULARA
I. CONTUZIILE OCULARE
1.CONTUZIILE PLEOAPELOR
- escoriatii
- echimoe
- hematoame palpebrale
- emfizem palpebral
2. CONTUZIILE CONJUNCTIVEI
intereseaza mai ales conjunctiva
bulbara- CHEMOZIS-
- HEMORAGIE
SUBCONJUNCTIVALA
3. CONTUZIILE GLOBULUI
OCULAR
A. Contuziile inchise Sindromul
traumatic al segmentului anterior
Simptome subiective: durere,
tulburare vizuala

Simptome obiective: in functie de

structurile lezate:
Corneea- keratita postraumatica
- fine rupturi ale mb. Bowman
(biomicroscop)
- cute sau rupturi ale mb. Descemet
- impregnari punctiforme hematice
endoteliale
Infiltratia hematica a corneei apare
in conditiile unei hipeme persistente, a
unei hipertensiuni oculare si a unor
discrete leziuni endoteliale. Corneea
eate colorata brun.
Hematocorneea
Camera anterioara- poate fi mai
profunda datorita subluxatiei/
luxatiei cristalinului in vitros, fie
datorita ocuparii ei cu sange sau
vitros.
HIPEMA- are nivel variabil,
uneori poate ocupa intreaga
camera anterioara.
Irisul - poate prezenta:
- rupturi
- hemoragii
-reactii inflamatorii

rupturi iriene radiare

iridodializa-ruptura partiala a radacinii irisului
aniridia traumatica
iridoschizisul
- separarea straturilor anterioare de cele
posterioare ale irisului (rar)
hemoragiile iriene
reactii inflamatorii ale irisului
Pupila-
Midriaza traumatica: lezarea fibrelor
parasimpatice prin ruptura sfincterului
irian. Dispare reflexul fotomotor.
Mioza traumatica- mai rara, are
caracter pasager.
Cristalinul-
a) Deplasarea cristalinului- in
functie de rezistenta zonulei lui Zinn.
b) Subluxatia cristalinului-
anterioara, preseaza irisul si
blocheaza unghiul camerular iar
cea posterioara este insotita de
recesul unghiului. In ambele situatii
apare glauomul secundar.
C) Luxatia cristalinului poate avea
loc in camera anterioara sau in
vitros.hipertensiune intraoculara
durere, cefalee.
d) Cataracta datorita zdruncinarii
arhitecturii fibrelor cristaliniene sau
unor microleziuni capsulare
posterioare.
Cataracta contuziva cu ruperea
cristaloidei anterioare- masele
cristaliniene opacifiate herniaza in
camera anterioara.
E) Hipertonia oculara poate sa apara
imediat dupa contuzie sau la cateva
Hipertonia poate fi provocata de:
prezenta hipemei
modifcarile contuzive ale
unghiului camerular
modificarile de pozitie ale
cristalinului
Hipotonia oculara este mai
rara, apare fie prin stopul secretor
postcontuzional fie prin leziuni ale
unghiului camerular care scad
SINDROMUL TRAUMATIC AL
SEGMENTULUI POSTERIOR
cauzat de o forta contuziva violenta
aplicata in zona retroecuatoriala a
globului ocular. Include leziuni la
nivelul retinei, coroidei si vitrosului.
Retina- edem, hemoragii,
distructii tisulare, dezlipire.
Coroida- hemoragii, rupturi,
corioretinopatii.
B. Contuziile deschise sau cu rupturi
ale globului ocular
Contuzia deschis a sclerei fara
interesarea conjunctivei apare cand
forta contuziva este violenta si
depaseste rezistenta peretelui scleral.
- hipotonie marcata
- accentuarea profunzimii camerei
anterioare
- hipema importanta
- hemoftalmia
 Ruptura la nivelul segmentului
anterior se produce de obicei in sectorul
opus celui traumatizat. Frecvent e lezat
sectorul sup-nazal ca urmare unei lovituri
in sectorul temporal (partea cea mai
expusa a globului ocular)
In buzele rupturii se observa
hernirea de tesut iridociliar si/sau de
vitros.
Ruptura la nivelul segmentului
posterior e mai rara si mult mai grava,
II. PLAGILE PALPEBRO-OCULARE
1. Pleoape
pot fi intepate, taiate, smulse.
Plagi orizontale
Plagi verticale si oblice
Plagi smulse
2. Conjunctiva
daca sunt mici nu necesita sutura.
3. Plagile globului ocular
- Plaga a perforat sau nu ochiul?
- Exista sau nu corp strain intraocular?
a)Plagile corneene neperforante
Diagnostic cu:
-coloratie cu floresceina
examenul cu fanta ingusta a
biomicroscopului
Pot fi punctul de plecare a unui ulcer
corneean sau a unei reactii iridociliare.

b)Plagile sclerale nepeforante sunt lipsite

de gravitate dar necesita explorarea lor
chirurgicala intrucat pot fi mascate de
hemoragia subconjunctivala.
d) Plagi corneene perforante- cele mai
frecvente
durere oculara vie
scurgerea unui lichid caldut
(umoare apoasa) pe fata
reducerea profunzimii camerei
anterioare
inclavarea irisului intre buzele
plagii
hipotonie oculara
Daca agentul perforant lezeaza
capsula anterioara a cristalinului,
umorul apos patrunde in interiorul
cristalinului declansand cataracta
traumatica directa.
Tratament:- daca e o plaga
punctiforma sau liniara cu buzele
coaptate se aplica o lentila de contact
terapeutica si se administreaza
tratament medicametos similar cu cel
din keratite.
-daca buzele sunt neregulatesutura
e) Plagile sclerale perforante
- hipotonie oculara
- camera ant. Mai profunda
- scaderea AV
Tratament chirurgical.
 CORPII STRAINI INTRAOCULARI
Examinarea
Corpi straini in camera
Examenul obiectiv al Anterioara
polului anterior Corpi straini infipti in iris/
cristalin
Corpii straini
Examenul polului
Posterior (oftalmoscopie,
pot fi mascati de
biomicroscopie) sange sau exudat
fibros
Examenul radiografic
Examenul echografic
TRATAMENT:
- extractia chirurgicala. Daca sunt
magnetici, se extrag cu magnetul dupa
o localizare radiografica prealabila .
- urmat de tratament general cu
antibiotice si antiinflamatorii.
ARSURILE OCULARE
1. Arsurile oculare fizice
Clasificare:
- arsura grd. I : hiperemia tegumentelor
palpebrale, hiperemie conjunctivala si
eventuale dezepitelizari corneene, fara
modificari de transparenta. Se vindeca
fara sechele.
- arsura grd. II :flictene la nivelul
tegumentelor palpebrale, dezepitelizari
conjunctivale si corneene cu scaderea
moderata a transparentei corneei.
-arsuri grd. III - la nivelul pleoapelor
prezinta leziuni profunde necrotice,
conjunctiva necrotica, dezepitelizata,
corneea lipsita de transparenta si
dezepitelizata. Sclera poate prezenta
leziuni necrotice.
Uneori poate perfora corneea sau
sclera.
Vindecarea se face cu cicatrici-
simblefaroame, corneean se vindeca cu
leucoame dense, vascularizate.
Tratament:
- evitarea suprainfectiilor
- asigurarea nutritiei tesuturilor suferinde
- asigurarea unei cicatrizari suple

2. Arsurile oculare chimice

Arsuri cu substante acide- provoaca
necroza de coagulare prin distrugerea
proteinelor si formarea unei escare
uscate care limiteaza patrunderea
substantei in profunzimea tesuturilor. Sunt
considerate mai benigne decat cele cu
 Arsurile cu substante bazice
- rup bariera epiteliala si patrund rapid in
profunzimea tesuturilor ajungand la ivelul
camerei anterioare.
- au actiune extinsa, durabila in timp
- leziunile cele mai grave se produc la
pH > 11.
Exemple de baze periculoase:
soda caustica, varul, cimentul,
mortarul,amoniacul.
Evolutia arsurilo= 3 faze:
- faza imediata accidentului = lezarea
tesuturilor oculare, reactii inflamatorii
importante.
- faza intermediara = risc de infectie,
hipertensiune intraoculara,
- faza cronica = leucoame corneene
vascularizate, false pterigioame,
simblefaroame, cicatrici palpebrale,
uneori atrofia globului ocular.
TRATAMENT
- indepartarea cat mai rapida a causticului
- calmarea bolnavului
-dezinfectante oculare
- unguente cu antibiotice in sacul conjunctival
- atropina
-autohemoterapie
- acetazolamida sau picaturi cu betablocant
pt. prevenirea hipertensiunii intraoculare.
- general: antibiotice si antiinflamatoare
- debridare zilnica
ACID
ACID
ACID
ALCALINA