Genetica de populaţie

• Structura genetică a unei populaţii

Populaţia =grup de
• nr./ frecvenţa alelelor indivizi a unei specii
• nr./frecv.genotipurilor care participa la
reproducere

Determinismul genetic al caracterelor

Modificările în structura genetică
în decursul timpului
1
Variaţia genetică la specia umană

Oricare 2 indivizi diferă în medie doar prin

0.09% din perechile de baze.

2
…CACGGTACCATCACACATCGACGCGGCGATGCTACGATCGCACAGCAGC
GATCAGCGAGCACGAGCATCTATTACTATCGGCAGCATCGTACTACGATCTA
CACTCGCGCACAGCCTCGTACGATCGTAGCATCGATGCTAGCATGCTAGCT
AGCTGCTGCTGACTGCTGCTAGCTAGCTAGCTAGCTAGCTAGCTGCGATGC
ATCATCGATCTAGCTATCGATCGGGATCGATGCACGATGCTAGCACGATCAA
TTACGATCGATGCGGCTATATAGCATGCATTATCTTCCGGCGATATGCGCGC
ATGCTAGCGCATGCTAGCATCGAGCTAGCATCGAGCGCGCATATCGACGGA
GAGCGGCAGAGCGGAGAGCTCTCTATATTCTATACTCCTCTATTATTATATAT
CCTCGGGCGGCGCTCCTTCTTCAATCGAGGCGCTACTTCTGCCGGATTCG
ATTATATAATACCGGAGAGAGCTCTATACGAGCGGCCGATACGAGCAGCGA
GCGAGGCGGCAGCGAGCGTATACTATTATAGCGCGATATCGAGCGAGCGA
CGAGCGAGCAGCGGAGCGTATTCTAGCGACGGAGCGACGAGCAGCGAGC
GACGCCGAGCTATTTATCGGCGAATTCGAGCGCCGCGTATAGCTAGCGCG
CGCGTCTCTAGAGCTATTCTTATCGGCGCGAGAGGCGCGAGGCGAGGGA
GAGACTATACATGCGGATTACTATTCTATCGAGCGCAGCAGCGTATTACTAG
CAGCGAGCACTAGCGGCAGCTAGCATGCAGCGCGATCTACTTACGAGGCG
GACGGACGGACGGGCGACATATCGAGCGGAGCTACGATGCTCGTAGCTG
GTACGAGCTAGCTAGCTAGCGGCGCATATATTACGCGCGGCGGCATATGCT
AGACTGACTAGCTAGCGCGATCGACTAGCGACGCGGATCGAGCGCGGAC
GAGCGGCGAGCGGACGGGAGGATTCATAGGGATCACGATCTTGGAGCATT
ATATGCGAGCGAGCGATCGCGCTACGGAGTCGAGCGACGATCGATCGAGC
AGCGAGCGTTCTCTAGCGGAGCGGGAG… 3
Frecvenţa alelelor şi a genotipurilor
Caractere monogenice:
Locus ocupat de alelele A1 şi A2 → 3 genotipuri
Locus ocupat de 3 alele, A1, A2, A3 → 6 genotipuri
A1A1, A2A2, A3A3, A1A2, A1A3, A2A3
Locus ocupat de 4 alele A1, A2, A3, A4 → 10 genotipuri

Formula generală de calcul a nr. de genotipuri posibile pt

un locus ocupat de “n“ alele = ½ (n²+n)

Caractere determinate de 2 perechi de gene:

2 loci cu alelele A şi a respectiv B şi b → 9 genotipuri (AABB, aabb,
AaBb, AABb, AAbb, AaBB, Aabb, aaBB, aaBb)
Formula de calcul a nr de genotipuri în cazul
caracterelor poligenice este 3ⁿ
3 este nr de combinaţii posibile pt. un locus şi n = nr. de gene implicate în
determinismul genetic al caracterului 4
 Pool de gene
•Pool de gene (genofond)
informaţia genetică repartizată indivizilor
care compun o populaţie se bazează pe un
fond comun de gene (nr.total de gene a
tuturor indivizilor unei populaţii)
→ din acest genofond se constituie
genotipuri individuale; datorită
recombinărilor în fiecare generaţie e
posibilă o rearanjare a fondului de gene
• un fond de gene care se menţine
constant timp de generaţie este
considerat în echilibru (situaţie teoretică)
În cadrul pool-ului de gene alelele au
anumite frecvenţe;
• Frecvenţa alelică= proporţia unei anumite
alele din nr. total de alele ce ocupă un 5
Frecvenţa alelică
•–Exempu:
Într-o pupulaţie formată din 50 indivizi s-a determinat
tipul de hemoglobină prin metoda electroforezei în gel.
Rezultate:
•20 indivivizi aveau doar HbA
•20 indivizi erau heterozigoţi sintetizau HbA şi HbS
•10 indivizi aveau doar HbS

6
Frecvenţa alelică
–frecvenţa alelei normale pt HbA este egală cu suma tuturor alelelor A
raportată la suma alelelor A şi S din această populaţie
Notăm p(A)= frecvenţa alelei pt HbA
q(S) = frecvenţa alelei pt HbS
p+q= 1

- Nr total de alele pt Hb A = 60
40 alele cu care participă homozigoţii ( 20 indivizi HbA/HbA participă
fiecare cu câte 2alele) + 20 alele A cu care participă heterozigoţii (fiecare
posedă o singură alelă A)
- Nr total de alele în populaţie (A+S) = 100 (50 indivizi fiecare având 2 alele)

p (A)= 60/100= 0.60 sau 60%

Nr de alele pt Hb S = 40
20 alele cu care participă homozigoţii (10 homozigoţi HbS/HbS fiecare având 2
alele) + 20 alele S cu care participă cei 20 heterozigoţi HbA/HbS
q (S)= 40/100= 0.40 = 1-p
7
Frecvenţa genotipurilor
•Frecvenţa unui genotip este raportul între nr indivizilor cu
un anumit genotip raportat la nr.total de indivizi cu toate
genotipurile posibile pt acel locus.
–Fecvenţa indivizilor cu siclemie (homozigoţi pt HbS)
= 10/50 =0.20 sau 20%
Locus acupat de alelele A şi a →3 genotipuri
– Suma frecvenţelor celor 3 genotipuri posibile în cazul în
care locusul este ocupat de 2 alele este 1.
- Intr-o populaţie formată din N indivizi, fie D= nr
homozigoţilor AA, H = nr heterozigoţilor Aa şi R= nr
homozigoţilor recesivi aa
- N= D+H+R
p (A)= (2D+H)/2N p+q=1
q (a)= (2R+H)/2N 8
Genotip Număr Număr de alele
A1
A1A1 4 2 X 4
A1A2 41 41
A2A2 84
A1A3 25 25
A2A3 88
A3A3 32
Total 274

f(A1) = ((2 X 4) + 41 + 25) ÷ (2 X 274)

= (8 +41 + 25) ÷ 548
= 74 ÷ 548
= 0.135
9
 Teorema Hardy-Weinberg

•Descrie o populaţie aflată în

echilibru genetic în care frecvenţa
alelelor şi a genotipurilor se
menţine constantă pe parcursul
generaţiilor
•Reprezintă principiul fundamental
al geneticii de populaţie
• populaţiile naturale nu respectă
acest echilibru (situaţie teoretică)

10
Genetica de populaţie
Echilibrul Hardy-Weinberg
G. H. Hardy (1877-
1947)
Matematician englez
Wilhelm Weinberg
(1862-1937)
Fizician german &
genetician

06 June 2009 Pop_Genetics.ppt 11

11
Condiţiile necesare pt echilibrul genetic
descris de Hardy-Weinberg
Relaţia dintre frecvenţele alelelor şi frecvenţele
genotipurilor exprimat prin ecuaţia H-W e valabilă
doar dacă sunt îndeplinite 5 condiţii.
După o singură generaţie ce participă la reproducere
dacă sunt satisfăcute condiţiile H-W e suficientă
atingerea stării de echilibru genetic, stare ce se
menţine pe parcursul generaţiilor următoare.

1. Nu există mutaţii noi;

2. Nu există migraţie;
3. Nu există selecţie (toate genotipurile au aceeaşi
capacitate adaptativă şi aceeaşi fertilitate)
4. Căsătoriile sunt aleatorii
5. Populaţia este formată dintr-un nr. foarte mare
de indivizi.

12
 Condiţii necesare echilibrului H-W

Populaţie de mari dimensiuni

- în populaţiile mici frecvenţele alelelor pot
varia datorită unor fenomene aleatorii (alelele
s-au aflat întâmplător în gameţii ce au
participat la reproducere)
Nu există migraţie
- imigraţii pot introduce noi alele în populaţie.
Nu exista mutatie

13
3.Căsătorii aleatorii
- dacă anumite caractere sunt favorabile,
atunci indivizii care le exprimă ar fi
selectaţi pt reproducere şi nu ar fi
posibilă participarea aleatorie a alelelor la
reproducere
4. Nu există factori de selecţie
- toţi indivizii au aceeaşi fertilitate şi
adaptabilitate şi participă în mod egal la
realizarea generaţiei următoare.
14
Teorema Hardy-Weinberg

Enunţ Teoremă: Într-o populaţie panmictică aflată în

echilibru genetic cu un efectiv mare de indivizi,
frecvenţa genelor şi a genotipurilor se menţine
constantă pe parcursul generaţiilor
Frecv.alele
f(A) = p f(a) = q p + q = 1

Frecv. genotipice.
Gameţi A (p) a(q) f(AA) = p2 homozigoţi pt. alela
dominantă
f(Aa) = 2 pq Heterozigoţi
f(aa) = q2 homozigoţi recesivi
p2 + 2 pq + q2 = 1
A(p) AA Aa Suma genotipurilor = 100%
(pp) (pq)

15
Reproducere aleatorie

În celulele
germinale,
alelele A şi a au
frecvenţele p şi
q
O populaţie poate atinge echilibrul Hardy-Weinberg după o
generaţie

Nu există echilibru
AA Aa aa
0.6 0 0.4

Generaţia următoare

Echilibru genetic
AA Aa aa
0.36 0.48 0.16

17
AA Aa aa
 A A A
A A a A
A
a
A
A a
0.8 0.2
Frecv. alele:
A = 0.8
A AA Aa A = 0.2
0.8 0.8 x 0.8 0.8 x 0.2

Frecv. genotipuri:
a aA aa AA = 0.8 x 0.8 = 0.64
0.2 0.2 x 0.8 0.2 x 0.2 Aa = 2(0.8 x0.2) = 0.32
aa = 0.2 x 0.2 = 0.04
Genetica de populaţii

Dacă cunoaştem frecvenţa alelelor putem

determina frecvenţele genotipurilor şi
fenotipurilor

19
19
06 Ju 2009
Exemplu

În cazul sistemului de grup sangvin MN, alela pt antigenul M

are o frecvenţă de 0,4 iar cea pt antigenul N este de 0,6.
Care sunt frecvenţele fenotipice în generaţia următoare?
–Frecvenţa grupei sangvine M = 0.16 (0,4*0,4)
–Frecv. grupei MN = 0.48 (2*0,4*0,6)
–Frecv. grupei N = 0.36 (0,6*0,6)

20
Caractere polialelice: calcularea
frecvenţelor alelice
În cazul gr.sangvine ABO sunt posibile 6 genotipuri (AA,
AO, BB, BO, AB, OO);
Gr.A: AA+AO Gr.AB: AB
Gr.B:BB+B0 Gr.O: OO
Ecuaţia H-W pt. frecv. alelelor:
p (A) + q (B) + r (O) = 1
Frecvenţele genotipice: (p + q + r)2 = 1

Ecuaţia devine:
p2 (AA) + 2pq (AB) + 2pr (AO) + q2 (BB) + 2qr (BO)
+ r2 (OO) = 1
Gr A: p²+2pr Gr.B: q²+2qr Gr.AB: 2pq Gr.O:r²
Aplicaţii ale legii Hardy-Weinberg

• Estimarea frecvenţei alelelor dominante/recesive

• Detectarea stării de echilibru genetic a unei populaţii
• Determinarea incidenţei heterozigoţilor, purtători ai unei alele
recesive cu efect deletoriu;
• Dacă frecvenţele calculate prin aplicarea legii H-W nu corespund
cu cele observate în populaţie atunci populaţia nu este în echilibru
genetic, acţionând unul din factorii care perturbă echilibrul
genetic: selecţia, mutaţia, migraţia, consangvinitatea şi deriva
genetică.

• Practic: O populaţie este considerată în echilibru genetic atunci

când frecvenţele alelelor se menţin constante pe parcursul
generaţiilor şi frecvenţele genotipice corespund cu cele calculate
conform legii H-W

22
Calcularea frecvenţelor alelice
P(A) =(2D+H)/2N= [2(AA) + (Aa)]/2n =(AA)/N +1/2(Aa)/N

P(A) =f(AA) +1/2f(Aa)

• Putem calcula frecvenţele alelelor dacă se

cunosc frecvenţele genotipice.

Q (a) = (2R+H)/2N = f(aa)+1/2f (Aa)

P+Q =1

23
Calcularea frecvenţei alelelor
dominante/recesive
Identificarea indivizilor homozigoţi pentru alele recesive
(aa) → Q-nr. indivizilor (aa) dintr-o populaţie cu N
indivizi
→ Frecv genotipului homozigot recesiv = Q/N = q2
q(a)= √q2 = q
p(A) = 1 - q → frecv. heterozigoţilor = 2pq
→ nr indivizilor heterozigoţi = 2pq x N
Frecvenţa heterozigoţilor pentru alele recesive ce
determină afecţiuni A.R. este folosită în consultul
genetic la determinarea riscului de a avea un copil
afectat
→ frecv. genotipului AA este p²

24
Cum se modifică structura
genetică a unei populaţii?

• mutaţiile
Determină modificări
• migraţia în structura alelică
• selecţia naturală

• deriva genetică

• căsătoriile consangvine
25
Frecvenţele alelelor şi a genotipurilor

În cazul gr. sangvine MN, într-o populaţie formată din 200 indivizi,
60 posedă grupa M, 120 au grupa MN şi 20 au grupa N.Care
sunt frecvenţele alelelor M şi N în această populaţie?.
Frecv genotipului MM = 60/200 = 0.3.
MN = 120/200 = 0.6
NN = 20/200 = 0.1

P (M)=(2D+H)/2N=(2x60+120)/2x200=240/400=0,6 sau
P(M)= 0.3 (frecv MM) + 1/2 * 0.6 (frecv MN) = 0.6
Q (N)= 0.1 + 1/2 * 0.6 = 0.4
P+Q=1
Se află această populaţie în echilibru genetic?
Frecv. genotipului MM dacă populaţia se află în echilibru este
conform legii H-W egală cu P²(M)= 0,6x 0,6=0,36
Frecv. genotipului MN ar fi conform legii H-W=
2PQ=2x0,6x0,4=0,48
Concluzie: populaţia nu se află în echilibru genetic
26
Legea H-W şi consultul genetic

Exemplu: Incidenţa unei afecţiuni A.R este 1/10.000.Unul din

părinţii unui băiat afectat după divorţ se recăsătoreşte şi
solicită sfat genetic.Care este probabilitatea de a avea un
descendent afectat dacă se căsătoreşte cu o persoană normală
din populaţie?
q2= 1/10,000 => q= 1/100 p= 99/100
Heterozigoţii au o incidenţă (2pq) => 2 x 0.01 x 0.99 => ~0.02

Părintele băiatului afectat este obligatoriu heterozigot; pt. a

avea un alt copil afectat ar trebui ca viitorul său partener să
fie heterozigot (probabilitate de 0,02)
Na x Na→ NN; Na; aa (25%)
Probabilitatera ca viitorul copil să fie afectat este
1x 1/2 x 0.02 x 1/2=0,005
27
Relaţia între frecv. alelice şi frecv.
genotipice
Dacă incidenţa unei afecţiuni A.R. într-o populaţie este 1/10.000,
care este probabilitatea ca 2 indivizi fenotipic normali să aibă un
descendent afectat?
Pt. a avea un descendent afectat ar trebui ca ambii parentali să
fie heterozigoţi.
q²= 1/10.000 → q=1/100 →p=1-9=99/100~1
Incidenţa heterozigoţilor: 2pq~2*1/100=1/50

Probabilitatea ca 2 heterozigoţi să se căsătorească este

1/50x 1/50=1/2500

Probabilitatea ca 2 heterozigoţi să aibă un copil afectat (aa) este

25%=1/4
Probabilitatea ca 2 heterozigoţi să se căsătorească şi să aibă un
copil afectat
1/2500x ¼=1/10.000

28