Strategii pentru analiza datelor

Studiu de cohortă
Obiective de instruire
Tabele de analiză a datelor
Organizarea datelor în tabele de contingenţă
Risc relativ
Incidenţă
Metode de analiză
Determinate de design
Organizarea datelor în tabele
Comparaţii între grupuri
Tabele date demografice – comparaţii grupuri, factori de risc
Analiza – compararea ratei problemei de sănătate între grupuri
Design-ul studiului de cohortă
Identificarea populaţiei
Definire expunerii
Alocarea statutului expunerii pe grupuri
Urmărirea apariţiei fenomenului de sănătate în cele două grupuri şi
măsurarea acestui efect
Reprezentarea studiului de cohortă

Cu boală
Expuse

Persoane Fără boală

fără
Populaţie boală

Cu boală

Neexpusese

Fără boală

Timp
Organizarea datelor în tabelul 2 x 2

Boală Boală Total

prezentă absentă
Expus factorului de a b a+b
risc
Neexpus factorului c d c+d
de risc
Total a+c b+d a+b+c+d
Scopul / utilitatea
Măsurarea şi compararea incidenţei apariţiei unui fenomen de sănătate
între una sau mai multe cohorte
Estimarea riscurilor, ratelor de apariţie a stării de sănătate, legate de un
factor de risc (expunere)
Analiza
Definirea caracteristicilor cohortei
Decizia de a utiliza datele despre cazuri şi non cazuri sau datele despre
participarea subiecţilor la studiu (persoană – timp)
Calcularea riscurilor/ratelor în grupuri în funcţie de caracteristici
Rata
Proporţia de persoane care dezvoltă boala într-o perioadă de timp
specificată
Din totalul populaţiei la risc luate iniţial în calcul:
Rata = nr. Persoane cu boală / populaţia totală la risc
Ex. Din 1000 persoane urmărite 5 ani 42 dezvoltă boala şi 958 nu dezvoltă
boala
Rata = 42/1000 =0.042
Riscul
Probabilitatea de a dezvolta boala
Incidenţa = numărul de cazuri noi apărute într-o perioadă de timp dată /
populaţia la risc în aceeaşi perioadă de timp x 10n
◦ Unde:
◦ Numitorul poate fi:
◦ Numărul mediu al populaţiei în perioada de timp studiată
◦ Mărimea populaţiei în mijlocul perioadei de studiu
◦ Mărimea populaţiei la începutul studiului
Riscul relativ
Este o măsură a asocierii dintre un factor de risc şi apariţia
unei boli

a
RR  a  b
c
cd
Riscul relativ
Interpretarea valorii RR:
◦ Boala este de RR mai frecventă în grupul de expuşi faţă de grupul de
neexpuşi
◦ Cu cât RR este mai mare cu atât asocierea dintre factorul de risc şi apariţia
bolii este mai mare
◦ Valorile RR apropiate de 1 indică lipsa oricărei legături între factor şi boală
◦ Valorile subunitare indică o asociere negativă între factorul de risc studiat şi
boală
Intervalul de confidenţă
pentru RR
Se calulează pornind de la premiza unei distribuţii a variabilelor care
respectă normalitatea
Practic: IC = RR (1 ± z/x)
Unde x2 = [(t - 1) x (ad - bc)2] / (a+c) x (b+d) x (a+b) x (c+d)
Riscul relativ
Interpretarea RR in funcţie de IC
◦ Pentru RR cu valoare mai mare de 1 şi IC cu valori apropiate de RR calculat
care nu include valoarea 1putem decide că există asociere pozitivă între
factorul de risc şi boală
◦ Pentru valori RR mai mari de 1 dar IC care include valoarea 1 se poate
concluziona că factorul de risc studiat este indiferent (oricât de mare ar fi
valoarea lui calculată)
Riscul relativ
Interpretarea RR in funcţie de IC
◦ Pentru RR cu valoare mai mică de 1 şi IC cu valori apropiate de RR calculat
care nu include valoarea 1putem decide că există asociere negativă între
factorul de risc şi boală (este factor protector)
◦ Pentru valori RR mai mici de 1 dar IC care include valoarea 1 se poate
concluziona că factorul de risc studiat este indiferent
Exemplu
Directorul unei DSP constată că numărul de perderi de
sarcină în regiunea rurală este mai mare decât în regiunea
urbană în acelaşi judeţ. Principala ocupaţie în mediu rural
este agricultura, existând contact cu pesticide
organofosforice. Ipoteza lui este: cauza acestor pierderi de
sarcină este intoxicarea cu compuşi organofosforici. Se
doreşte evaluarea acestei ipoteze cu un nivel de
semnificaţie α = 0.05.
Scopul
Să se evaluaze legătura între expunerea la compuşi organofosforici şi
avorturile spontane
Obiective
Principal:
◦ Calcularea rolului contaminării cu pesticide în determinarea avorturilor
spontane

Secundare:
◦ Selectarea populaţiei ţintă
◦ Calcularea eşantioanelor (cohortelor) pentru criterii de reprezentativitate
◦ Stabilirea comparabilităţii loturilor
Ipoteza de lucru
Contaminarea gravidelor cu pesticide reprezintă factori de risc factor de
risc pentru avortul spontan
Eşantionarea
Culegerea datelor tip expus – non expus
Criterii de includere în loturile de studiu:
◦ Persoane de sex feminin gravide
◦ Persoane de sex feminin fără antecedente obstetricale care pot duce la avort
spontan

Talia celor două loturi pentru o bună reprezentativitate calitativă

(conform formulei de eşantionare pentru evaluare de proporţii n = 79,
se va folosi n = 100)
Formularea ipotezelor de
testat
H0 = nu există nici o asociere între expunerea la pesticide şi avortul
spontan
H1= există o asociere între expunerea la pesticide şi avortul spontan
Alegerea testului statistic de semnificaţie
Variabilele studiate sunt binare
Loturile sunt similare demografic dar sunt nepereche

=> testul statistic adecvat este Chi2 (dacă toate valorile obţinute sunt
mai mari de 5) sau Fisher pentru valori mai mici decât 5
Elaborarea tabelelor de contingenţă calculat şi
estimat

Avort Avort Total

spontan spontan
prezent absent
Expus la pesticide 30 70 100
(20) (80)

Neexpus la 10 90 100
pesticide (20) (80)

Total 40 160 200

Calcularea statisticii testului
Conform formulei de calcul
Χ2 = (30 - 20)2/20 + (10 - 20)2/20 + (70 - 80)2/80 + (90 - 80)2/80 = 12.5
Din tabelul de valori pentru chi2 pentru 1 grad de libertate rezultă că p <
0.005
Concluzia este că asocierea este semnificativă statistic (p < α)
Calcularea RR
Calcularea măsurii în care contaminarea cu pesticide duce la apariţia
avortului spontan
Conform formulei de calcul pentru RR:

RR = a/(a+b) / c/(c+d) = 3
IC 95% nu include valoarea 1 = (2.44 – 3.55)
Concluzia studiului
Contaminarea cu pesticide este factor de risc pentru apariţia avortului
spontan
Femeile gravide contaminate cu pesticide au de 3 ori mai mare riscul să
sufere un avort spontan (p < 0.05)
Asocierea este extrem de semnificativă statistic